Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca Consiliul Judeţean Cluj

Fabrica de Cultură Cluj

Fabrica de Cultură Cluj

A RTE

Revista ARTE / nr. 12 / 2016 Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca
 Manager: Vasile Corpodean
Director adjunct: Marius Moldovan
Contabil şef: Dorina Taloş
Coordonator: Sorin Grecu
Tehnoredactare şi corectura: Sorin Grecu
Foto: Licinius Medan
Grafică şi page layout: Călin Vasile Prodan
Arte (Cluj-Napoca) ISSN 2065 1597

Coperta 1: Fântâna Arteziană din curtea Şcolii de Arte Cluj, inaugurată în data de 1 octombrie 2015
Coperta 4: Intrarea în Şcoala de Arte Cluj
 URMEAZĂ LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ:

Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca Consiliul Judeţean Cluj

1. Prima colaborare instituţională cu Asociaţia „Produs de Cluj“. Ansamblul

folcloric „Vatră de Dor“ la Zalău

- 24 aprilie 2016 -

2. Primul spectacol al Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda“

Cluj-Napoca la Oraviţa, la Teatrul „Mihai Eminescu“, cel mai
vechi teatru din ţară
- 19 mai 2016 -

A RTE 3. Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la Şcoala de Arte Târgu-Jiu

- 17 - 18 iunie 2016 -

4. Lansarea primei Fanfare a Judeţului Cluj

- noiembrie 2016 -

60 de ani de la îninţare
Anul 2016 - „Anul formaţiilor artistice“ la Şcoala de Arte Cluj
5. Primul Cenaclu Literar la Şcoala de Arte Cluj
- noiembrie 2016 -

Fabrica de Cultură Cluj

6. Lansarea primei formaţii de muzică uşoară realizată în
parteneriat de către două şcoli de arte (Cluj-Napoca şi Satu Mare)
- noiembrie 2016 -

Revista ARTE / nr. 12 / 2016 Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca
2 79
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
TRUPA DE TEATRU „PAVLOV 25“ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ
Dintre acţiunile la care trupa “Pavlov
25” a participat de-a lungul anilor, le
menţionăm pe următoarele:
6 iuie, 2010 – „Teatru la Gilău“, cu
participarea trupei Şcolii de Arte şi a trupei
„Thalia“ a Casei de cultură „Dumitru Sopon”
din Gilău.
11 aprilie, 2011 – reprezentaţie cu presa
„Occident Expres” – de Matei Vişniec
(coordonator Adina Ungur) la Câmpia Turzii
11-12 mai, 2011 - Sala ŞANTIER, Festivalul
de Teatru, Ediţia a II-a, participare alături de
trupe independente din Cluj-Napoca şi din
şcolile şi liceele clujene
15 ianuarie 2012 – participarea secţiei actorie
la momentul omagial „Eminescu” de la
Teatrul Naţional din Cluj-Napoca
25 mai 2012, 17 nov. 2013 – participări la
Şcoala de Arte Tîrgu-Mureş, la ediţiile XX şi
XXI ale Festivalul de Teatru „Bahnea”
2-3 iunie 2014 – participare la Târgu-Mureş ,
la “Zilele Şcolilor Populare de Arte”, ediţia a
XIII-a
2014 - 2015 – numeroase participări în cadrul
atelierului „Joia Artelor”
6-7 iunie 2015 – participare la Festivalul de
Teatru de la Sfântu-Gheorghe
78
CUPRINS
I. Despre Şcoala de Arte Cluj - domnul Vákar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj.............................................4
II. Proiectul „Prin educaţie la cultură”
1. Spectacolul artistic al Şcolii de Arte Cluj-Napoca, în colaborare cu Şcoala Gimnazială
„Al Vaida-Voevod” Cluj-Napoca – 3 martie, 2016............................................................................................................................5
2. Spectacolul „Înfloreşti prin artă”, realizat în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Gheorghe Şincai” Floreşti...............................8
3. Spectacolul artistic realizat în colaborare cu Şcoala Gimnazială Baciu.........................................................................................11
III. „Joia Artelor” – Stagiunea artistică a Şcolii de Arte Cluj
1. Spectacol de Ziua Mondială a Teatrului............................................................................................................................................14
2. „De Dragobete” – spectacol pregătit în tabăra de la Căşeiu...........................................................................................................17
3. „Interferenţe muzicale” – Spectacol de instrumente muzicale.........................................................................................................18
IV. Seara Artelor 2016
1. „Seara Artelor“ de la Şcoala Populară de Arte Cluj, o reuşită şi un exemplu pentru toate instituţiile participante la eveniment..21
2. O prezenţă remarcabilă la Seara Artelor din Cluj-Napoca: Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească din Cernăuţi
(Ucraina) ...........................................................................................................................................................................................23
3. Un moment unic, pe 4 februarie, la Seara Artelor de la Şcoala de Arte Cluj: Expoziţia de grafică„Brâncuşi - 140 de ani!“.........24
4. Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi „Cernăuţiul Admirat
de Clujeni“ - Revista Cronici Bucovinene, nr. 15..............................................................................................................................25
5. Pictorii de la Şcoala Populară de Arte, pe simeze clujene – Ziarul Ceahlăul din Piatra Neamţ......................................................26
V. Festivaluri şi concursuri
1. Concursul de fotografie, în cadrul Festivalului “Obiceiuri de iarnă” , Ed. a V-a ...........................................................................27
2. Festivalul Şcolii de Arte Cluj, „Pentru că e primăvară!”, Ed. a VIII-a............................................................................................29
3. Laureaţii Concursului Naţional de Grafică, Anuala de Grafică – 2016, Ed. A VII-a......................................................................35
VI. Colaborări ale Şcolii Populare de Arte Cluj-Napoca
1. Cântă şi încântă de Dragobete” – Ediţia a doua, spectacol comun Şcoala Populară de Arte Satu-Mare şi Şcoala de Arte
Cluj-Napoca, 24 februarie, Sala Filarmonicii Satu-Mare................................................................................................................36
2. Dialog artistic Hubic versus Jarda – 18 martie, Sala Filarmonicii de Stat Oradea.........................................................................38
VII. Tabere de creaţie ale Şcolii de Arte Cluj-Napoca
1. Spectacol la finalul taberei muzicale de iarnă Rugăşeşti, com. Căşeiu.............................................................................................41
VIII. Tradiţie şi modernitate
1. Şezătoare la Răscruci – 27 februarie. Reînvierea tradiţiilor populare la Şcoala de Arte Cluj: “La căsuţa lângă vale/ Fac fetele
şezătoare”..........................................................................................................................................................................................44
IX. Educaţie şi arhitectură
1. Building Education – Forumul Internaţional de la Bucureşti, 3 martie 2016, cu participarea reprezentanţilor Şcolii de Arte
Cluj-Napoca.......................................................................................................................................................................................46
X. Şcoala de Arte la 60 de ani: performanţă şi excelenţă în cultură şi educaţie
1. Galeria “55/60”.................................................................................................................................................................................47
2. Galeria “Arte”...................................................................................................................................................................................49
3. Revista “Arte” ...................................................................................................................................................................................51
4. Sala “Şantier” a Şcolii de Arte Cluj..................................................................................................................................................52
5. Ansamblul Popular “Vatră de Dor”..................................................................................................................................................54
6. Broşura “Making Of”........................................................................................................................................................................56
7. Proiectul “Joc popular clujean”.......................................................................................................................................................57
8. Concursul de muzică uşoară “Tinereţe pe portativ”........................................................................................................................59
9. Concursul Naţional de Pictură Contemporană.................................................................................................................................60
10. Diploma “Prietenii Artelor”............................................................................................................................................................62
11. Expoziţia “Clujul, Oraşul-Comoară”..............................................................................................................................................63
12. Galeria de Arte “Carol Pop de Szathmari”.....................................................................................................................................65
13. Proiectul “Întâlnirile de la Cluj”....................................................................................................................................................67
14. Proiectul “Reîntâlniri”....................................................................................................................................................................69
15. Tabăra Naţională de Iconografie de la Voivodeni...........................................................................................................................71
16. Taberele de arte plastice ale Şcolii Populare de Arte Cluj..............................................................................................................73
17. Trupa de dans contemporan “Rhythm Nation” a Şcolii de Arte Cluj..............................................................................................75
18. Trupa de teatru “Pavlov 25”...........................................................................................................................................................77
XI. Urmează la Şcoala de Arte:..........................................................................................................................................................79
-Prima colaborare instituţională cu Asociaţia “Produs de Cluj”. Ansamblul “Vatră de Dor” la Zalău - 24 aprilie 2016
-Primul spectacol al Şcolii Populare de Arte Cluj la Oraviţa, la Teatrul ”Mihai Eminescu”, cel mai vechi teatru din ţară
în data de 19 mai 2016
-Prima deplasare a Şcolii de Arte Cluj la Şcoala de Arte Târgu-Jiu – 17-18 iunie 2016
-Lansarea primei Fanfare a Judeţului Cluj – noiembrie 2016
-Primul Cenaclu Literar la Şcoala de Arte Cluj – noiembrie 2016
- Lansarea primei formaţii de muzică uşoară realizată în parteneriat de către două şcoli de arte (Cluj-Napoca şi Satu Mare)
3
 DESPRE ŞCOALA DE ARTE CLUJ - DOMNUL VÁKAR ISTVAN -
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
VICEPREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN CLUJ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
TRUPA DE TEATRU „PAVLOV 25“ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ
Dl. Vákar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj: “Unde apare un
cursant care a absolvit sau are legătură cu Şcoala de Arte, vorbim de performanţă”.
1 octombrie 2015, la deschiderea Anului Educaţional 2015 - 2016: “Am avut un comunicare în lumea contemporană”,
Trupa de teatru a Şcolii Populare de
moment de gândire şi l-am întrebat pe dl. manager: Sigur se filmează tot ce se întâmplă aici? mărturiseşte actorul Petre Băcioiu, expertul
Arte “Tudor Jarda” a avut, de la înfiinţarea sa
Şi mă gândeam, aşa, la o scurtă postare pe Facebook a unor fragmente de spectacol, ca să aibă clasei de actorie şi retorică, referindu-se la
din anul 2005 şi până astăzi, trei experţi:
omul să vizioneze de mai multe ori reprezentaţiile pe care le-am văzut şi eu – iar ele să fie, activitatea depusă cu trupa.
Laura Corpodean, Adina Ungur şi Petre
fiecare de sine stătător, un fel de flash. Şi o întrebare scurtă: de ce preferăm Şcoala Populară
Băcioiu. Numele trupei de teatru provine de
de Arte? De asta, pentru spectacolele voastre. Că ajutăm, că investim, că avem o clădire
la vechea adresă a Şcolii de Arte, situată pe
frumoasă – toate nu sunt doar pentru că este vorba numai de Şcoala de Arte, ci şi pentru că
strada Pavlov, nr. 25, fiind înfiinţată de
prin voi vorbeşte chiar Clujul. Şi aici avem un plus de mândrie şi de motivaţie. Bineînţeles şi
experta Laura Corpodean, coordonatoarea
pe cei din Satu-Mare şi Baia-Mare îi iubim, fiindcă astăzi sunt invitaţii noştri, dar totuşi noi
trupei în perioada 2005 – 2009. La cârma
ţinem la Cluj, fiindcă-i al nostru. Şi atunci trebuie să ne folosim întreaga forţă – şi deţinem
trupei s-au mai succedat pentru scurt timp şi
ceva forţă – ca să creştem această şcoală. E un loc unde există această tripletă – Corpodean,
Adina Ungur, iar cel care care o conduce, din
Taloş şi Moldovan – şi eu tare mi-aş dori să am şi în Consiliul Judeţean Cluj o astfel de trupă,
2012 este actorul Petre Băcioiu, tot el fiind
într-un anumit domeniu, diferit de acesta - iar pe ei să-i pot clona.
cel care a mai coordonat-o, între 2009 – 2010.
Asta pentru că Şcoala de Arte este un loc unde nu există scandaluri, nu se petrec lucruri rele – doar se construieşte, se Din această perioadă, pe lângă numeroasele
creşte cu fiecare vernisaj sau eveniment cultural şi în ea văd ceva nou, frumos, întrezăresc un plus faţă de alte instituţii ale noastre. participări la spectacole şi festivaluri, se
Dar mi-a mai venit, aşa, un gând: politicianul din mine vine aici la voi ca să-şi încarce bateriile după o zi grea şi nenumărate alte remarcă în mod deosebit şi dezvoltarea
lucruri pe care le-a avut de rezolvat pentru judeţ, vine ca să vadă arta creată de aceşti tineri împreună cu profesorii lor. Eu le voi Festivalului “Teatrul, de la clasic la modern”,
strânge azi mâna tuturor, pe rând, să vadă că-i apreciez şi o să fac şi o reverenţă în faţa lor. Şi, acum, îmi permit o comparaţie: organizat de către Şcoala de Arte, cu ediţiile
cursantul dumneavoastră se aseamănă cu un om care se tranformă într-o unealtă de scris, de pildă într-un creion. Imaginaţi-vă sale din anii 2010, 2011 şi 2012. “Am creat pentru scenă adaptări, în
pentru câteva clipe că fiecare dintre dumneavoastră este un creion. Creionul poate să scrie frumos sau urât, poate să consemneze funcţie de structura şi temperamentul
o vorbă bună sau o vorbă rea, o rugăciune sau un blestem, un cântec, orice. Depinde în mâna cui se află acel creion. Unul care cursanţilor, de pildă piese din dramaturgia lui
trebuie să scrie frumos trebuie să fie ascuţit, să fie suplu şi se pune în acea ascuţitoare, tocmai ca să fie format în aşa fel încât să I.L.Caragiale (“O noapte furtunoasă”, “D`ale
scrie frumos. Ei bine, stimaţi cursanţi, stimaţi profesori coordonatori, asta vă doresc dumneavoastră şi asta-mi doresc şi mie: să carnavalului”, “Momente, schiţe”), Cehov
fim creioane bune în mâna celor care pot să creeze ceva frumos. Eu sunt credincios, creştin, şi-mi doresc să fim cu toţii în mâna (“Cerere în căsătorie”), Mihail Sebastian
Domnului creioane frumoase, pentru ca să putem să avem cântec, să avem bucurie şi voie bună. Asta vă doresc”! (“Jocul de-a vacanţa”), Bogdan Amaru
(“Goana după fluturi”) Carlo Goldoni
4 februarie 2016, “Seara Artelor – Porţi deschise la Şcoala de Arte Cluj”: “Ce să vă transmit cu acest prilej, decât acea (“Slugă la doi stăpâni”), Matei Vişniec
admiraţie pe care o am, personal, vizavi de ce se întâmplă în această şcoală şi, bineînţeles, susţinerea de care dau dovadă pentru (“Uşa”), etc.” , a mai declarat acesta.
voi marea majoritate a celor din Consiliul Judeţean Cluj. Pentru noi Şcoala de Arte este o instituţie foarte importantă şi se
încadrează în tot ce înseamnă visul nostru de Cluj- Capitală europeană, dar se încadrează şi în visul de frumos pe care-l are
fiecare om. Întotdeauna venirea la dumneavoastră este o încântare şi după zile grele, de stres la serviciu, vin aici să mă simt bine,
să respir un aer ozonat care face bine sănătăţii şi, în acelaşi timp şi sufletului. Vă mulţumesc tuturor oaspeţilor Clujului, care ne-
aţi onorat şi aţi vizitat oraşul meu natal. Vă aşteptăm şi altă dată, desigur, la invitaţia domnului director Corpodean, iar Clujul este
un centru pe care cu toţii-l iubim şi vă doresc şi vouă să-l iubiţi cât de mult posibil”.

11 martie, 2016, Festivalul “Pentru că e primăvară!”: “Nu este un covor roşu în faţa noastră, este ceva mult mai frumos:
este rodul muncii celor din această instituţie pe care nu contenesc de fiecare dată să-i felicit. Vă spun bună seara, mă bucur să văd
în sală mulţi din tinerii minunaţi care au evoluat pe scenă şi frumoasele costume pe care le-au perindat astăzi. Este un lucru
remarcabil să avem astfel de întâlniri, festivaluri – nici nu ştiu cum să le numesc pe acestea. Eu spun că de fiecare dată la Şcoala de
Arte vin cu plăcere şi acest lucru este datorat muncii instructorilor care produc plus-valoare, de care judeţul nostru este mândru.
Este un judeţ multicolor şi bineînţeles, prin ceea ce se prezintă pe scenă, Şcoala de Arte aduce şi alte regiuni în acest areal. Mă “Ceea ce facem noi aici este o
refer la ultimul dans care a fost prezentat şi la acele costume frumoase, pentru care nu ştiu pe cine trebuie să mai felicit. Mă bucur translatare a fenomenului teatrului în sfera
că sunteţi, vă felicit pentru întreaga muncă depusă şi aduc reverenţa instituţiei pe care o reprezint, Consiliul Judeţean. Trebuie să activităţii de amatori. Cei care practică
vă mai spun că respectul pe care vi-l aduc este şi cel pe care vi-l poartă majoritatea populaţiei judeţului Cluj. Totul, pentru că exerciţiul teatral la Şcoala Populară de Arte
oriunde apare un cursant sau cineva care are legătură cu Şcoala Populară de Arte vorbim, automat, de performanţă: fie că este provin din domenii fără legătură cu arta
vorba de design vestimentar, dansuri populare, muzică, sau fanfară. Vă felicit . Vă felicit şi pentru că în sfârşit judeţul Cluj şi scenică, iar cursanţii învaţă acolo căile de
Consiliul Judeţean deţin o fanfară şi sper să reuşim să ne mândrim, în final, cu ea. În continuare, am speranţa că vom avea un an comunicare, prin mijlocirea artistice, deprind
foarte bun, cu evenimente pe această scenă din Sala Şantier, în Fabrica de Cultură, unde se fabrică realmente cultură! Vă mijloacele care surmontează timiditatea şi în
mulţumesc pentru că sunteţi şi vă felicit pe toţi!” general <stângăcia> din procesul de

4 77
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
TRUPA DE DANS CONTEMPORAN „RHYTHM NATION“
Prezenţa constantă la Festivalul
Naţional al Dansului Modern “Quartz”- Dej,
unde trupa este distinsă cu numeroase premii
şi chiar Marele Premiu în 2000 şi 2004,
respectiv cele două locuri I de la Concursul
Naţional de Dans “Tărâmul copilăriei” –
Botoşani (2011, 2015), aduce consacrarea
artistică în domeniu şi pe plan
compoziţional, astfel la „Quartz” – Dej ,
coregrafa trupei obţine Premiul special al
Juriului pentru Concepţie Coregrafică în anii
1998, 1999, 200 şi 2004 şi de-a lungul anilor
şi alte distincţii, portofoliul trupei conţinând
la această oră peste 100 de coregrafii.
76
PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 3 MARTIE 2016
SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE
CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD“ CLUJ-NAPOCA
Proiectul cultural care a fost lansat
joi, 3 martie, în Sala “Şantier” a Şcolii
Populare de Arte Cluj, denumit sugestiv
“Prin educaţie la cultură”, urmăreşte
stabilirea unor legături cultural-artistice, de
lungă durată, între Şcoala Populară de Arte şi
şcolile de masă - gimnaziale şi liceale - din
municipiul Cluj-Napoca. Astfel, prima
şcoală implicată în proiect a fost Şcoala
Gimnazială “Alexandru Vaida Voevod” din
Cluj-Napoca iar spectacolul “Muguri de
primăvară”, realizat în tandem de către cele În continuare, Petre Băcioiu – aşa
două instituţii a însemnat o reuşită deplină, cum a făcut-o, de altfel, pe parcursul
fapt ilustrat şi prin aplauzele numeroşilor întregului spectacol - a recitat poeme
spectatori prezenţi în sală. Actorul Petre dedicate anotimpului, din creaţia unor
Băcioiu - acelaşi consacrat amfitrion al scriitori clasici, precum: George Topârceanu,
evenimentelor artistice ale Şcolii Populare de Octavian Goga sau George Coşbuc.
Arte a deschis spectacolul cu următoarele A urmat un moment special de
cuvinte: ”Rolul meu de artist în Cetate este muzică uşoară, susţinut de patru talentaţi
exact ca al dumneavoastră, ca dascăli, acela cursanţi ai clasei de canto muzică uşoară,
de a educa. Hai să ne dăm mâinile în această laureaţi a numeroase concursuri şi festivaluri
seară şi să vedem ce ştim face mai bine”… Şi, naţionale: Melania Tiponuţ (“Writings on the
într-adevăr, protagoniştii spectacolului – wall” – Sam Smith), Mihai Ursu (“Să nu-mi
deopotrivă cursanţi ai Şcolii de Arte şi elevi ai iei niciodată dragostea” – Holograf),
Şcolii Gimnaziale “Al. Vaida Voevod” - au Mădălina Rusu (“If ain't got you” – Alicia
ştiut ce şi, mai ales, cum să facă. Keys), Lavinia Adam (“În singurătate”-
Programul artistic propriu-zis, al Laura Stoica), coordonaţi de expert Petrovici
elevilor de la Şcoala Gimnazială “Al. Vaida Tunde.
Voevod”, a debutat cu două momente de
muzică folk şi cântece pentru copii, în
interpretarea grupurilor vocal-instrumentale
ale şcolii, coordonate de către Claudia Morar
şi Liana Opriş.
Între cele două momente muzicale a
fost prezentată sceneta “Portretul colegei de
bancă”, de Mircea Sântimbreanu - o piesă
interpretată cu talent de două din elevele
şcolii invitate, coordonate de către profesoara
Gabriela Bucur.
5
 PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 3 MARTIE 2016 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD“ CLUJ-NAPOCA TRUPA DE DANS CONTEMPORAN „RHYTHM NATION“
Momentele ce au urmat au aparţinut
muzicii clasice, prin piesele interpretate la
pian de către cursanţii Diana Coroiu, cu un Trupa de dans contemporan “Rhythm De-a lungul anilor, prin montări
„Vals” de Frederic Chopin şi Olimpia Damşa, Nation”, a Şcolii Populare de Arte Tudor coregrafice tinzând spre preofesionalism şi
cu „Răzăşeasca”, de Vladimir Beleaev – Jarda “Cluj-Napoca”, a fost înfiinţată în perfecţiune, prin însăşi ţinuta artistică
coordonator expert Olga Bordas. De decembrie 1993, având coregraf pe d-na exprimată şi în costumaţia tematicii dansului
menţionat că Diana Coroiu şi Olimpia Damşa Melinda Blag – căsătorită Moga, expert la abordat, trupa “R.N.” şi-a diversificat
sunt merituoasele laureate ale Festivalului specialitatea dans clasic, modern şi stilurile abordate scenic, fiind în pas cu
“Prietenii Muzicii/Pro Piano” şi în acelaşi contemporan. Trupa este compusă din cei timpul şi impunându-se cu succes în faţa
timp două interprete de perspectivă ale Şcolii mai talentaţi şi dedicaţi dansatori ai publicului. Evoluţia trupei a cunoscut
de Arte. cursurilor de dans modern şi contemporan, succesul pe scenele din Cluj, Gherla, Dej,
pentru care forma de expunere artistică, Târgu-Mureş, Botoşani, Reşiţa şi în cadrul
pornită din suflet şi corp – instrument de bază unui turneu în Bulgaria (Popovo).
-, constituie tocmai succesul peste timp în
faţa publicului şi a juriilor diferitelor
concursuri la care a participat şi, nu în ultimul
rând, în faţa instituţiei pe care o reprezintă.

Portofoliul trupei constă în numere de

Spectacolul a continuat cu câteva
piese de canto clasic, interpretate de Filip
Boancă (Ernesto de Curtis – „Torna a
Surriento”), Giorgiana Marian (W.A.Mozart,
fragment din opera „Nunta lui Figaro”), Pop
Istvan (Luigi Denza – „Funiculi – Funicula”)
şi Claudia Pop (Tiberiu Brediceanu – „S-a
dus cucul de p'aici”) - în coordonarea
domnişoarei expert Alexandra Hordoan şi
acompaniamentul la pian al Olgăi Bordas.
Ultimul punct din program, mult
aplaudat, constând într-o suită de dansuri
populare, a aparţinut elevilor de la Ansamblul
folcloric „Jucăuşii de pe Someş”, coordonat
de instructorii Daniel Rusu şi Corina
Cristuţiu, o intervenţie muzicală de succes
având şi Timea Soporan, o talentată
interpretă a ansamblului.
Numele trupei nu a fost întâmplător
ales, el coincide cu prima coregrafie,
inspirată şi montată după un şir lung de
repetiţii, pe piesa celebrei cântăreţe –
dansatoare Janet Jackson, “Rhythm Nation”.
Acest dans este simbolul trupei şi, totodată,
dansul de deschidere al spectacolelor
aniversare.
dans reprezentative, cu diverse prilejuri,
precum: Festivalul Naţional “Eterna
Epigramă”, Cluj-Napoca, în calitate de
invitată tradiţională (ediţiile 1996, 1997,
2000, 2002, 2003, 2004) ; Festivalul “Zilele
Şcolilor de Arte”, Târgu-Mureş (ediţiile
2005, 2006, 2007, 2008,2011, 2012, 2013);
Festivalul Naţional de Dans Modern
“Quartz”- Dej (anii 1996, 1997, 1998, 1999,
2000 şi 2004); Festivalul “Pentru că e
primăvară”, al Şcolii Populare de Arte
“Tudor Jarda” (toate ediţiile); Concursul
Naţional de Dans „Tărâmul copilăriei” (2011
şi 2015), precum şi evoluţii în numeroase
spectacole,cu ocazia deschiderii sau
finalizării anului educaţional, sau cele cu
ocazia aniversărilor instituţiei.

6 75
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
TABERELE DE ARTE PLASTICE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ
Când vorbim de perfecţionarea
tehnicilor în artele plastice, o modalitate
consacrată şi verificată de-a lungul timpului
rămâne ieşirea “în decor” sau, în accepţiunea
conducerii şi a experţilor Şcolii Populare de
Arte „Tudor Jarda”, instruirea în cadrul unei
tabere de creaţie. „Am constatat că datorită
intensităţii pregătirilor în aceste tabere,
situate întotdeauna în spaţii mirifice, pline de
subiecte de inspiraţie, în cele câteva zile de
şedere cursanţii acumulează cunoştinţe
practice cât într-un semestru de cursuri”,
mărturiseşte managerul şcolii, dl. Vasile
Corpodean.
O importantă tabără organizată de
Şcoala de Arte este Tabăra de Creaţie Arte
Plastice. A debutat în anul 2009, la Ciucea,
continuând sub aceeaşi titulatură, „Tabăra de
Creaţie de la Ciucea” şi în anul următor,
2010. Participanţii au fost cursanţi ai mai
multor şcoli de arte din ţară, care s-au
desfăşurat în arealul fascinant al Castelului
“Octavian Goga”, la final zestrea festivalului
însumând lucrări de pictură, grafică şi
sculptură, inspirate din viaţa şi opera poetului
Octavian Goga şi a bogăţiei etnoculturale şi
peisagistice a zonei Ciucea. Anul următor, în
perioada 20-24 iunie 2011, tabăra de creaţie
s-a mutat de la Muzeul “Octavian Goga” în
rezervaţia naturală de la Cheile Turzii şi a
zonelor din împrejurimi. A urmat, după o
întrerupere de patru ani, ediţia din 2015,
materializată cu o expoziţie remarcabilă,
prilejuită de inaugurarea Galeriei subterane
„Fabrica de Zahăr”, a Şcolii de Arte, care a
74
PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 3 MARTIE 2016
SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE
CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD“
A urmat premierea celor care au avut
găzduit lucrările realizate, în zonă, de către o contribuţie hotărâtoare în demararea
cursanţi. acestui prim pas al proiectului „Prin educaţie
la cultură”, din rândul experţilor şi
profesorilor celor două instituţii de
învăţământ: Şcoala Populară de Arte „Tudor
Jarda” Şcoala Gimnazială „Al. Vaida
Voevod”.
O altă tabără valoroasă de pictură a
fost, de asemenea, SALIN ART, de la Turda,
care a avut o singură ediţie, cea din anul 2012.
Te m a t a b e r e i a f o s t c o n s t i u i t ă d i n
reprezentarea artistică a peisajului deosebit
de expresiv al Salinei Turda, un adevărat La rândul său, d-na Camilia Zanc,
muzeu al mineritului în sare al Transilvaniei. Şi, un alt fapt ce merită menţionat: directorul şcolii oaspete a declarat: „Am
întregul eveniment a fost coordonat de către senzaţia, prin această premiere că noi
expert canto clasic Alexandra Hordoan. La culegem toţi laurii, însă trebuie să-i aplaudăm
finalul evenimentului, dl. Marius Moldovan, în primul rând pe toţi cei care au fost pe scenă
directorul adjunct al Şcolii Populare de Arte a şi ne-au oferit „Muguri de primăvară”.
declarat: „Nu pot decât să mă bucur că la un Suntem onoraţi să facem parte dintr-un
proiect al Şcolii de Arte avem parte de un proiect atât de frumos care aduce la ordinea
public numeros şi de un program atât de zilei două valori fundamentale ale societăţii:
variat – de la muzică clasică la folclor. Şcoala educaţia şi cultura, care se întrepătrund,
de Arte a pornit acest proiect „Prin educaţie la fiindcă educaţia fără cultură nu poate exista.”
cultură” în şcolile gimnaziale – şi nu numai
iar noi ne-am îndreptat atenţia spre acesta,
prin intermediul domnişoarei Hordoan şi ne-
am regăsit, pe noi, cei din perioada când eram
în gimnaziu şi ne ocupam de astfel de
activităţi.”
.
7
 PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 7 APRILIE 2016 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE ŞINCAI“ FLOREŞTI TABERELE DE ARTE PLASTICE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ

Sala „Şantier” de pe strada Fabricii de amatori ai instituţiei clujene şi cei ai Şcolii

Zahăr nr. 51 a fost, joi, arhiplină, la Gimnaziale “Gh.Şincai” din Floreşti: de la
spectacolul realizat de Şcoala Populară de muzică de cor, muzică uşoară, muzică Cea mai importantă tabără de pictură
Arte „Tudor Jarda”, împreună cu elevii şi populară, teatru, spectacole de majorete - şi a şcolii rămâne Tabăra Naţională de
profesorii Şcolii Gimnaziale „Gheorghe până la o splendidă pledoarie pentru lectură, Iconografie de la Mănăstirea Voivodeni,
Şincai” din comuna Floreşti, cea mai prin prezentarea de carte nou intrată în ajunsă deja la cea de-a şasea ediţie şi care –
numeroasă aşezare rurală din România. patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Octavian prin complexitatea şi anvergura sa – probată
Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul ediţiei a Goga”, în cadrul programului „Goga la în anii 2009, 2010, 2011, 2012, 2013 şi 2015.
II-a a proiectului comunitar de facilitare a Jarda”, făcută de doamna bibliotecară Adina
accesului tinerilor la Şcoala de Arte din Cluj- Kerekes, de la instituţia mai sus pomenită.
Napoca, intitulat „Prin educaţie la cultură”.
Iar spectatorii prezenţi nu au avut ce regreta,
bucurându-se, pe parcursul a peste două ore
de un program artistic reuşit, în care cursanţii
Şcolii de Arte Cluj şi elevii şcolii mai sus
amintite din Floreşti au dăruit ce au avut mai
bun în ei... Iar amfitrionul spectacolului,
actorul Petre Băcioiu a ştiut să prezinte, aşa
cum se cuvine, faptul că arta „înfloreşte” în
această primăvară, aici, odată cu venirea
floreştenilor. Apoi, i-a îndemnat pe cei din
sală cu înclinaţii artistice să se înscrie la
cursurile Şcolii de Arte din Cluj: “Aceasta
este o şcoală în care se formează caractere în
domeniul artei, deci ţine de curajul vostru de-
a ieşi în lume, de a îndura vicisitudinile
acestei epoci, într-o lume lipsită de
comunicare şi care însingurează tânărul - ai
cărui părinţi sunt ocupaţi până peste cap, cu
grijile traiului zilnic - privându-l de ceea ce
numim îndeobşte cei şapte ani de acasă. Ori,
urmând cursurile Şcolii de Arte, puteţi
suplini o mulţime din aceste lipsuri dictate de
timpurile pe care le trăim, în şcoala noastră
având posibiliatetea de-a vă dezvolta
încontinuu sensibilitatea şi cultura”.

Din partea floreştenilor au încântat

Spectacolul, coordonat de către
expertul Maria Marina Simionescu, de la
Şcoala de Arte din Cluj a avut momente
artistice realizate alternativ de către artiştii
8 73
publicul: corul şcolii, Grupul folcloric
„Florile Floreştiului”, echipa de teatru -
formată din elevii clasei a VI-a C şi, în mod
special, majoretele: echipa „Steluţe” –
Majorete tradiţionale pom-poni -
coordonator profesor Mihaela Mocan, echipa
de majorete a şcolii, „Pink Diamonds” –
coordonatori Todea Roxana, Păcurar
Macrina, profesorii Brânzei Daniel şi
Brânzei Daniela, dar şi echipa de
„cheerleaders” a şcolii, „Destiny” –
coordonator prof. Hajni Marcu.
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
TABĂRA NAŢIONALĂ DE ICONOGRAFIE DE LA VOIVODENI
PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 7 APRILIE 2016
SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE
CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE ŞINCAI“ FLOREŞTI
Din partea Şcolii de Arte din Cluj au
impresionat, ca de altfel la fiecare ieşire a lor
în public soliştii de muzică uşoară,
coordonaţi de expert Maria Marina
Simionescu, precum şi cursanţii de la clasa de
Asistenţă artistică – în coordonarea
expertului Dorin Mircea Simionescu,
acompaniaţi de taraful „Vatră de Dor” al
Şcolii de Arte Cluj- dirijor Iancu Pop.

Iată şi spaţiile unde icoanele pe sticlă

realizate de către iconarii amatori şi
profesionişti au putut fi admirate, de-a lungul
anilor, în afară de cele organizate în galeriile
şcolii: 12 aprilie 2010 , la Centrul Artizanal
Dej; 19 decembrie, 2012, la Cinema
„Mărăşti”, Cluj-Napoca; 8 noiembrie, 2014,
în cadrul Galei „Tezaurele Albei”, la Alba
Mall, etc.

72 9
 PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 7 APRILIE 2016
SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE
CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE ŞINCAI“ FLOREŞTI
Apoi, s-a adresat publicului cu
următoarele cuvinte: ”Aţi fost martori la un
proiect experimental al nostru, Prin educaţie
la cultură acela de a facilita accesul elevilor
la Şcoala de Arte din Cluj. Ne-am inspirat din
textul frontispiciului Sălii Auditorium
Maximum al Colegiului Academic al
Universităţii Babeş-Bolyai, Prin cultură la
libertate, tânjind să ajungem şi noi, aşa cum
scrie acolo, Prin cultură la libertate” .
La rândul său, mulţumind pentru onoarea
făcută elevilor Şcolii Gimnaziale
„Gh.Şincai” din Floreşti, directorul
instituţiei, Violeta Ortensia Ilea Bonda, a
declarat: “Suntem întotdeauna fericiţi când
colegii noştri, după programul zilnic de la
şcoală reuşesc să dezvolte şi proiecte extra-
curriculare, spre bucuria noastră şi
mulţumirea părinţilor elevilor. Aşa, noi
putem înainta. Mă bucur de asemenea că
suntem în această seară alături de colegii de la
Şcoala de Arte Cluj şi vă mulţumim pentru că
ne-aţi invitat să fim partenerii
dumneavoastră”.
L a fi n a l , Va s i l e C o r p o d e a n ,
managerul Şcolii de Arte „Tudor Jarda” a
oferit diplome de excelenţă cadrelor
didactice de la cele două instituţii angrenate
în realizarea programului artistic prezentat.
10
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
TABĂRA NAŢIONALĂ DE ICONOGRAFIE DE LA VOIVODENI
Aflată la cea de-a VI-a ediţie, Tabăra
Naţională de Iconografie de la Voivodeni,
comuna Dragu din jud. Sălaj are loc,
începând cu luna iunie 2009 – mai puţin
2014, când tabăra nu s-a ţinut - în incinta
Mănăstirii cu hramul “Schimbarea la faţă”
din mirifica aşezare sălăjeană. Ani la rândul,
sub îndrumarea experţilor de la Şcoala de
Arte sau a unor restauratori profesionişti, de
la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, zeci de
iconari, în fiecare ediţie (începători sau
profesionişti, din Timişoara, Constanţa,
Târgu-Jiu, Cluj-Napoca, dar şi numeroşi
elevi din satele din jurul mănăstirii Specialiştii care s-au ocupat în aceşti
Voivodeni) pictează icoane pe sticlă, după ani de aspiranţii la tainele iconografiei au
izvoade originale din zona Nicula. fost, la primele patru ediţii, d-na Livia
Petrescu, fost expert al Şcolii Populare de
Artă „Tudor Jarda” şi, la ultimele două, d-na
Mioara Sîntiuan, specialist iconograf la
Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Încă de la prima ediţie, amfitrionul
taberei este Protosinghelul Ghelasie
Spătăcean, stareţul mănăstirii, cel care
conduce destinele acestei comunităţi Un alt aspect, demn de luat în seamă,
monahale din 15 iulie 2002, după ce-a slujit 6 este faptul că lucrările rezultate de pe urma
ani la Mănăstirea Frăsinei, alţi 6 la schitul fiecărei ediţii au constituit materialul unor
Iezer şi doi ani la Mănăstirea Govora. reuşite expoziţii organizate de către Şcoala
„Dumnezeu are nevoie de sufletele noastre Populară de Arte „Tudor Jarda”, deschise cu
pentru că nu are pe nimeni de pierdut şi pe toţi prilejul celor mai importante sărbători
vrea să-i mântuiască şi să-i ducă spre El. De religioase ale anului: Paşte şi Crăciun.
aici şi această râvnă de a picta chipul
Domnului şi al sfinţilor, ca un fel de
evanghelizare cu aceste icoane prin care
preamărim Biserica lui Cristos”, ne-a
mărturisit stareţul cu prilejul celei de-a VI-a
ediţii a taberei.
71
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
PROIECTUL „REÎNTÂLNIRI“, CLUBUL ABSOLVENŢILOR ARTE XXI
“Noi dorim să ne ţinem aproape
absolvenţii, deoarece fiecare a urmat Şcoala
de Arte din plăcere, în urma unei mari pasiuni
pe domeniul studiat, dorinţa lor fiind aceea de
a se remarca şi a se lansa în arta spre care au
optat când s-au înscris la cursurile şcolii
noastre”, declară, cu justificată mândrie, dl.
Vasile Corpodean, managerul Şcolii
Populare de Artă “Tudor Jarda”.
70
PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 14 APRILIE 2016
SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE
CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ BACIU
Joi 14 aprilie 2016, la ora 17.00, Sala
„Şantier” a Şcolii de Arte Cluj-Napoca era
arhiplină, la spectacolul realizat de către
gazde, Şcoala de Arte împreună cu Şcoala
Gimnazială Baciu. Evenimentul, aflat la cea
de-a treia ediţie - după primele două, realizate
împreună cu Şcoala Gimnazială „Alexandru
Vaida Voevod” din Cluj-Napoca şi Şcoala
Gimnazială „Gh.Şincai” din Floreşti - s-a
desfăşurat în cadrul proiectului „Prin
educaţie la cultură”, proiect comunitar de
facilitare a accesului tinerilor la Şcoala de
Arte.
În deschidere, a avut loc vernisajul
expoziţiei de pictură a Şcolii de Arte,
intitulată „Diversitate”, cuprinzând lucrările
anului I şi II ale cursanţilor claselor de
pictură, coordonate de expertul Cristian
Goilă. Cu acest prilej, expertul Korent
Monica, şefa compartimentului Arte vizuale
a subliniat valoare ridicată a lucrărilor expuse
în Galeria „Chipurile Clujului”, iar Cristian
Goilă a arătat, printre altele: “Lucrările sunt
de o mare diversitate, de la abstract la real, şi
aparţin unui grup de prieteni, artişti, care
propun un plus de libertate, diversitate şi
sinceritate în arta lor”.
To t o d a t ă a u e x p u s , “ î n
contrapartidă”, pe simezele - aflate chiar în
Sala „Şantier” - şi elevii Şcolii Gimnaziale
Baciu, despre ale căror lucrări profesoara
Georgeta Rad, coordonatorul talentaţilor
elevi din Baciu a afirmat că ucenicii săi au
încercat prin două tehnici diferite - dar cu
acelaşi limbaj pictural - să prezinte icoane pe
sticlă şi lucrări pe pânză, cele din a doua
categorie reprezentând reproduceri după
operele unor clasici. Iar spectacolul care a
urmat a ilustrat din plin ambiţia elevilor şi
profesorilor din comuna Baciu, dornici să
progreseze şi să acceadă în lumea artistică a
municipiului nostru. Pe de altă parte,
evoluţia pe scenă a gazdelor, cursanţii Şcolii
de Arte Cluj-Napoca, aceasta a fost în nota
obişnuită de profesionalism, manifestată cu
prilejul fiecărei ieşiri în public.
Şi-au dat concursul, din partea Şcolii
Gimnaziale Baciu, trupa de teatru a şcolii,
coordonată de prof. Daniela Dumitrescu, cu
piesa „Un pedagog de şcoală nouă”, de I.L.
Caragiale, Ansamblul folcloric „Cununiţa
Baciu” – grupele mică şi mare – instructor
Daniel Rusu, care au prezentat publicului
clujean “Jocul fecioresc de Coruş”, „Jocul
socăciţelor”, „Joc de pe Valea Nadăşului”,
etc.
11
 PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 14 APRILIE 2016 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ BACIU, CLUJ-NAPOCA PROIECTUL „REÎNTÂLNIRI“, CLUBUL ABSOLVENŢILOR ARTE XXI

Clubul Absolvenţilor Şcolii

Populare de Arte „Tudor Jarda” este un
proiect care se adresează absolvenţilor Şcolii
de Arte şi constă în implicarea acestora în
derularea activităţilor culturale ale instituţiei,
pe trei planuri: arte vizuale, muzică uşoară şi
muzică populară. Clubul ARTE XXI, are
intenţia de a reuni şi a promova în continuare
absolvenţii şcolii, oferindu-le posibilitatea
participării la diferite manifestări culturale
sau sprijinindu-i să organizeze astfel de
evenimente artistice în care să se promoveze
talentul personal şi, implicit, instituţia care i-
a format.

La rândul lor experţii şi cursanţii

gazdelor, Şcoala de Arte Cluj-Napoca, au
De asemenea, menţionăm că anual, în
prezentat următoarele momente artistice:
cadrul acestui proiect, se organizează trei
microrecitalul soliştilor clasei de canto
Clubul Absolvenţilor Şcolii de Arte activităţi specifice: două spectacole cu foşti
muzică populară - coordonată de expert Ana
Cluj XXI a fost lansat la data de 12 noiembrie absolvenţi de muzică populară,
Strîmturean - Alexandra Creţ, Adriana
2009, printr-o expoziţie de pictură a foştilor instrumentală şi uşoară şi o expoziţie în
Leonti, Andrei Bonţe, Ionuţ Suciu,
cursanţi ai claselor de pictură ale şcolii. De colaborare cu Asociaţia Artiştilor Plastici
acompaniaţi de taraful „Vatră de Dor” al
atunci, activităţile au continuat, în forţă, sub Cluj – unde se regăsesc cei mai mulţi
Şcolii de Arte, coordonator Iancu Pop,
egida “Reîntâlnirilor”, în Sala “Şantier”, absolvenţi ai Şcolii de Arte Cluj.
evoluţia trupei de dans contemporan
ajungându-se ca pe parcursul vremii să fie
“Rhythm Nation” – coordonator expert
organizate, pe lângă expoziţii şi alte activităţi
Melinda Moga (talentatele sale cursante
destinate membrilor clubului: spectacole de
entuziasmând sala cu o extraordinară
muzică uşoară, populară, toate acestea
prelucrare coregrafică a unei piese de Bartok
rotindu-se cu o frecvenţă cresândă şi
Berla, “Romanian Folk Dances”)
implicând tot mai mulţi absolvenţi ai şcolii,
microrecitalul cursanţilor clasei de pian a
unii dintre ei deveniţi, peste ani, personalităţi
şcolii, Sonia Romaniuc – an I, Diana Costin –
artistice de marcă. Printre ei îi menţionăm pe
clasa asistenţă artistică şi Olimpia Damşa –
următorii: Paul Surugiu - Fuego, Cristian
an I, coordonaţi de expert Olga Bordas,
Goia (“Voltaj”), Arpi Torok (finalist “Vocea
soliştii clasei de canto muzică uşoară, Mihai
României”), Oana Ghircoiaş - muzică
Ursu, Iulia Mădălina Rusu, Melania Tiponuţ,
uşoară, Maria Marcu, Aurel Tămaş, Ionuţ
coordonaţi de expert Tunde Petrovici.
Fulea, Marius Ciprian Pop, Amalia Codorean
Chindriş, Mariana Morcan – muzică
populară
12 69
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
PROIECTELE „ÎNTÂLNIRILE DE LA CLUJ“ ŞI „CLUJUL ÎN DEPLASARE“
Alte două manifestări culturale,
comune - extrem de reuşite – realizate de
Şcoala de Arte „Tudor Jarda” au fost de
asemenea şi cele din 15-16 mai 2014,
împreună cu Centrul Cultural Sighetu
Marmaţiei – Şcoala de Arte „Gheorghe
Chivu” şi cea din 20 noiembrie 2014, alături
de Scoala de Arte din Sighetu Marmaţiei,
Şcoala de Arte din Baia Mare şi Şcoala de
Arte din Satu Mare.
De asemenea, în perioada 3-4 iunie,
„Întâlnirile de la Cluj” s-au bucurat de vizita
Centrului de Cultură şi Arte Timişoara, acesta
susţinând, împreună cu gazdele, Şcoala de
Arte Cluj, un program artistic extrem de
reuşit.
68
PROIECTUL „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“ - 14 APRILIE 2016
SPECTACOL ARTISTIC AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, ÎN COLABORARE
CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ BACIU, CLUJ-NAPOCA
“Sunteţi nişte oameni de suflet, cu
care, iată, am devenit parteneri, iar când
profesorul nostru, dl. Daniel Rusu şi doamna
Ana Strîmturean – coordonatorul proiectului
- au venit la mine pentru a încheia un
parteneriat şi a organiza un spectacol
împreună, nu am ezitat nicio clipă şi am fost
de acord imediat”.
La final, organizatorii au oferit
diplome de excelenţă tuturor celor implicaţi
Spectacolul celei de-a treia ediţii a în realizarea spectacolului şi a celor două
proiectului a fost coordonat de către expertul expoziţii, după care spectatorii au zăbovit
Ana Strîmturean şi prezentat, cu subtilităţi şi minute bune în faţa simezelor, admirând
trimiteri culturale de către actorul Petre lucrările expuse în cele două săli.
Băcioiu, amfitrionul majorităţii
spectacolelor-şcoală desfăşurate în cadrul
„Joii Artelor”. Spre pildă, acesta a făcut şi un
apel, la adresa părinţilor elevilor care au
evoluat pe scenă, să-şi determine copiii să
iasă de sub influenţa calculatorului şi să-i
trimită pe aceştia ca să urmeze cursurile
Şcolii de Arte din Cluj, în scopul
îmbunătăţirii performanţelor artistice, într-o
lume ce devine de la o zi la alta din ce în ce
mai lipsită de comunicare. La final,
directorul adjunct al instituţiei organizatoare,
Marius Moldovan i-a felicitat, deopotrivă, pe
elevi şi profesori, pentru programul
prezentat, reiterând următoarele: „Şcoala de
Arte vă aşteaptă, ca întotdeauna, cu braţele
deschise în cazul în care doriţi să urmaţi, mai
aprofundat, calea artei”.
În continuare a luat cuvântul Gligor
Hagău, directorul şcolii vizitatoare, care a
elogiat rolul culturii şi educaţiei în viaţa
comunităţii menţionând calitatea gazdelor în
efortul acestora de a ţine cât mai sus
13

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ
SPECTACOL DE ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI - 24 MARTIE 2016
„D'ale ...teatrului” s-a intitulat
spectacolul organizat joi, 24 martie, de
Şcoala de Arte din Cluj-Napoca, în cinstea
Zilei Mondiale a Teatrului, eveniment ce se
celebrează în întreaga lume, la 27 martie,
începând din anul 1962. Cea de-a şasea
ediţie a manifestării dedicate teatrului -
încadrată în proiectul “Joia Artelor”,
coordonat de actorul Petre Băcioiu - a fost
găzduită, ca de obicei, de eleganta Sală
“Şantier”. Au participat cursanţii claselor de
actorie ai secţiei externe Dej, cei ai a trupei de
teatru „PAVLOV 25” de la Şcoala de Arte
Cluj – ambele îndrumate de actorul Petre
Băcioiu şi cei ai trupei de teatru „MANIU 25”
din cadrul Liceului de Coregrafie şi Artă
Dramatică „Octavian Stroia” Cluj-Napoca –
coordonator profesor Laura Corpodean.
În deschidere, doi dintre actorii şcolii
invitate, elevi ai Liceului de Coregrafie şi
Artă Dramatică, au prezentat istoricul Zilei
Mondiale a Teatrului şi mesajul adresat, în
acest an, de către regizorul rus Anatoli
Alexandrovici Vasiliev, unul dintre cei mai
importanţi oameni de teatru europeni,
fondatorul “Şcolii de Artă dramatică” din
Moscova. „Teatrul ne poate spune totul! Şi
cum trăiesc zeii în cer, şi cum deţinuţii suferă
în grote, şi cum patima te înalţă, şi cum
iubirea te omoară, şi cum nu este nevoie de
omul bun, şi cum minciuna domină, şi cum
oamenii trăiesc în apartamente, iar copiii în
tabere pentru refugiaţi, şi cum în pustiu se
întorc, şi cum au loc despărţirile de cei dragi”
– aşa sună un fragment din mesajul
regizorului, adresat acestei zile şi care a fost
citit pe întreg mapamondul. Iar actorul Petre
Băcioiu, „prezentatorul de serviciu” – cum îi
place acestuia să se recomande, s-a întrecut
pe sine, cu fraze de suflet, excelent receptate
de numerosul public prezent în sală.
Maratonul teatral s-a întins pe parcursul a trei
ore şi a cuprins mai multe piese sau
fragmente de piese, fiecare dintre ele cu
farmecul şi doza ei de originalitate.
14
A încântat, în debutul spectacolului,
„Cartea junglei”, adaptare scenică de Petre
Băcioiu, pe un text scris de R. Kipling – în
interpretarea grupei mici de actori din cadrul
secţiei externe Dej a Şcolii de Arte “Tudor
Jarda”.
A urmat “Coana Chiriţa”, adaptare de
Petre Băcioiu, după piesa omonimă a lui
Vasile Alecsandri, prilej pentru Ana Maria
Reman (Coana Chiriţa), Lorena Ţentea
(Luluţa) şi Anca Valasutean (Ioana) de a face
roluri deosebite, prin interpretări pline de
vervă şi umor, dovedind odată în plus
actualitatea dramaturgiei lui Vasile
Alecsandri.
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
PROIECTELE „ÎNTÂLNIRILE DE LA CLUJ“ ŞI „CLUJUL ÎN DEPLASARE“
Proiectul „Întâlnirile de la Cluj” a fost
iniţiat în anul 2012, reunind mai multe şcoli
de arte din întreaga ţară, toate având
obiective şi domenii comune cu cele ale
Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”.
Proiectul a debutat la 15 mai 2012 la
Cinema Mărăşti, cu un spectacol susţinut de
Şcoala de Arte Cluj, în colaborare cu Centrul
pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie
Artistică – Şcoala de Arte din Târgu Mureş,
continuând a doua zi cu un spectacol similar,
realizat împreună cu Şcoala de Arte din Satu-
Mare.
O altă manifestare, în cadrul
proiectului „Întâlnirilor de la Cluj” a avut loc
la 25 aprilie 2013, fiind un eveniment cultural
complex, realizat în colaborare cu Şcoala de
Arte din Piteşti. Spectacolul comun a
conţinut momente de muzică, teatru, dans,
joc şi interpretări instrumentale, din partea
unor trupe aparţinând ambelor şcoli - dar şi o
lecţie deschisă pe tema desenului decorativ,
susţinută de profesorul de pictură al Şcolii de
Arte Ploieşti, Elena Zavulovici, printre
participanţi numărându-se, deopotrivă,
cursanţi ai şcolii clujene şi ai celei piteştene.
O altă manifestare de acest fel a avut
loc în perioada 17-18 mai 2013, împreună cu
Şcoala de Arte şi Meserii „Ion Românu” din
Reşiţa. Spectacolul – de muzică uşoară şi
populară - a avut loc la Palatul Cultural, cu
acest prilej fiind, totodată vernisată, la
Galeria Direcţiei Judeţene pentru Cultură
Caraş-Severin, expoziţia itinerantă „Clujul –
oraşul comoară”. În contrapartidă, Şcoala de
Arte Cluj s-a deplasat la 30 mai 2014, la
Reşiţa, unde trupa de dans contemporan a
şcolii, „Rhythm Nation” şi Ansamblul
Popular „Vatră de Dor”, au susţinut un
dialog artistic, în cadrul unui spectacol la
Palatul cultural Reşiţa.
O altă întâlnire a Şcolii de Arte a fost
cea din 14 decembrie 2013, de la Cluj, cu
Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş –
Şcoala de Arte din Timişoara. Spectacolul
artistic, susţinut de reprezentaţii ambelor
şcoli a conţinut momente de muzică uşoară,
populară, dansuri de pe Banatul de Câmpie,
un dans de pe Banatul de Munte – dar şi
expoziţia „Timişoara”, realizată de clasele
cine-foto, pictură şi artă dramatică ale şcolii
mai sus menţionate.
67
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE „JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ
GALERIA „CAROL POP DE SZATHMARI“ SPECTACOL DE ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI - 24 MARTIE 2016
În continuare, publicul a fost cucerit
de spectacolul “Polly, fetiţa din Soho”, după
Bertold Brecht, interpretat cu talent de elevii
Galeria “Carol Pop de Szathmari”
Liceului de Coregrafie şi Artă Dramatică din
este dedicată cu precădere artei fotografice,
Cluj-Napoca. Aceştia, cu dezinvoltura
această galerie adăugându-se celorlalte de
care dispune Şcoala de Arte din Cluj: Galeria specifică unor viitori profesionişti au cântat,
„Arte” ,Galeria „60”, Galeria „Constantin dansat şi interpretat roluri dificile, reuşind un
Brâncuşi“, Galeria „Chipurile Clujului”. adevărat tur de forţă, o contribuţie
Printre expoziţiile de valoare deschise în determinantă la această reuşită având-o
această sală, din anul 2012 şi până în 2014, coordonatoarea acestor tineri, profesoara
când sala a fost închisă pentru modernizare, Laura Corpodean.
le menţionăm pe următoarele: “Obiceiuri de
Iarnă”, “Iubesc Clujul”, “Making Of”,
Liciniu Medan”, “Tablou de Nuntă -
Ciolomic Alexandra şi Radu Vaidean”, ”
Expoziţia permanentă C.P.S. – la 201 ani de
la naştere”, “Ritm” – Expoziţia cursanţilor
secţiei foto, coordonaţi de Radu Sălcudean”,
Expoziţie Mircea Bumbu – „Lumea pe lângă
care trecem” – expoziţii de fotografie, “Expo
– Deco Textil”, “Floristik”, “Secret
Garden”, “Autoportret” – expoziţii de
decoraţiuni interioare, pictură şi grafică.

Mai departe, actorii amatori de la

Şcoala de Arte “antrenaţi” de mereu
ingeniosul şi neobositul Petre Băcioiu au
interpretat, într-un stil savuros, câteva scene
desprinse din piesele nemuritoare ale lui
I.L.Caragiale: “O noapte furtunoasă”, “O
scrisoare pierdută”, “D'ale carnavalului”. S-a
bucurat, de asemenea, de un real succes şi
piesa “Te iubesc, iartă-mă!” - scrisă de
Zinaida Mahu, cursantă în anul II aclasei de
actorie, cu rol determinant şi în piesă! -
reprezentând un discurs dramatic, privind
conflictul între generaţii într-o familie din
lumea contemporană.

66 15
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
SPECTACOL DE ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI - 24 MARTIE 2016 GALERIA „CAROL POP DE SZATHMARI“

A închis, într-un mod fericit,

maratonul teatral reprezentaţia cu piesa Galeria de Artă “Carol Pop de
“Lacuna”, de Eugen Ionescu - coordonator Szathmari”, situată în sediul central al Şcolii
profesor Laura Corpodean – interpretată de Populare de Arte de pe strada Fabricii de
Zahăr nr. 51, a fost inaugurată miercuri, 11
tinerii elevi de la Liceul de Artă Dramamtică.
ianuarie 2012, la împlinirea a 200 de ani de la
Subiectul piesei, desprins din teatrul
naşterea pictorului , graficianului şi primului
absurdului - al cărei pionier a fost Eugen fotograf de război din lume, Carol Pop de
Ionescu - îl constituie hotărârea, pe jumătate Szathmari, născut în Cluj la 12 ianuarie 1812.
inocentă, pe jumătate vanitoasă, a unei Vernisajul a fost deschis cu prezentarea
eminente figuri academice de a-şi susţine expoziţiei foto “Reportaj...la cald” , fiind
examenul de bacalaureat, care lipsea din însoţit de un moment artistic susţinut de
C.V.-ul lui şcolar, şi de a umple astfel o cursanţii Şcolii de Arte Cluj, cât şi de
lacună. Iar concluzia desprinsă din acest proiecţia video “Reportaj de război”.
carusel de gesturi şi fraze, aparent fără sens,
vine necruţătoare precum o ghilotină: dacă
vrei să compromiţi performanţa, supune-o
unei probe derizorii.

L a fi n a l , Va s i l e C o r p o d e a n ,
managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca le-a
mulţumit, cu căldură, coordonatorilor şi
trupelor prezente în spectacol, oferindu-le
diplome de participare, iar spectatorilor –
iubitori adevăraţi ai teatrului! – “diploma de
rezistenţă teatrală”, pentru prezenţa lor
răbdătoare şi tenace la un eveniment de o atât
de substanţială densitate.
Carol Pop de Szathmari-
personalitate marcantă a vremii sale, a
constituit o punte de legătură între
Transilvania şi Regatul României, mare parte
din activitatea sa desfăşurându-se la
Bucureşti, unde a şi murit în anul 1887. A fost
primul fotograf de artă şi documentarist din
Regatul României şi unul dintre primii zece
fotografi din Europa. În anul 1855 a primit
medalii pentru albumele de fotografie
realizate şi pentru activitatea sa fotografică
din partea Reginei Angliei, Împăratului
Austriei , Regelui Spaniei, cât şi din partea lui
Napoleon al III- lea al Franţei.

16 65
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
EXPOZIŢIA „IUBESC CLUJUL“ - ÎN CADRUL PROIECTULUI ITINERANT
„CLUJUL, ORAŞUL COMOARĂ“
În cadrul expoziţiei au expus
următorii cursanţi ai claselor de pictură,
grafică şi tehnici în pictură: Liliana Mihacea,
Eugenia Ursu, Iulia Todică, Alexandru
Morariu, Tudor Schimbischi, Alexandru
Sima, Margareta Pentelescu, Paulina Pop,
Alexandru Ciocnadi, Stela Varga, Iulia Gugu,
Irina Stănuţă, Ramona Vulturar, Rozalia
Ilyes, Elena Marinca, Bogdan Milea,
Teodora Gavriluţ, Diana Hoţiu, Maria Duşa,
Cristina Mureşan, Monica Iluţiu, Elisabeta
Vişovan, Amalia Crişan, Silvia Dragoş,
Barabas Despina, Daniel Cosma, Mihaela
Bărbos, Rodica Petruş, Eduard Kadar,
Raluca Ilieş, Adriana Buza, Teodora Mnerie -
coordonaţi de către experţii Melinda Farkas,
Fabian Arpad, Duiliu Crişan. De asemenea,
alături de lucrările semnate de artiştii mai sus
menţionaţi, au fost expuse şi lucrările
realizate în cadrul proiectului „Clujul văzut
de un oşean”, autor fiind absolventul Şcolii
de Arte din Satu Mare, Vasile Marina.
64
„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ
SPECTACOLUL DE MUZICĂ UŞOARĂ „CU DRAG DE DRAGOBETE”
- 25 FEBRUARIE 2016
Dragobetele, divinitatea românească
similară lui Eros sau Cupidon este considerat,
în popor, zeul iubirii şi al bunei dispoziţii. De
ziua lui, în preajma datei de 24 februarie
oamenii celebrează aceste sentimente prin
diverse petreceri şi spectacole, în timp ce
natura se trezeşte la viaţă, dând semnalul
sosirii primăverii şi al începutului noului an
agricol. În ton cu această sărbătoare
eminamente românească, Consiliul Judeţean
Cluj şi Şcoala Populară de Arte “Tudor
Jarda” – Cluj-Napoca au organizat joi 25
februarie, în cadrul proiectului „Joia Artelor”
– ediţia a VIII-a, spectacolul de muzică
uşoară „Cu drag de Dragobete”. Evenimentul
s-a desfăşurat în Sala “Şantier” a Şcolii de
Arte, situată pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51
având în program evoluţia pe scenă a
următorilor cursanţi ai Şcolii de Arte:
Mădălina Rusu, Carmen Azoiţei, Mihai
Ursu, Lavinia Adam, Fazekas Kriszta, Raul
Bedeoan, Alexandra Pasc, Horaţiu Haiduc,
Sorin Beldean, Adela Savu, coordonaţi de
experţii Marina Simionescu şi Petrovici
Tünde. Spectacolul a fost acompaniat de
formaţia „Recovered”- coordonator Rareş
Suciu, iar prezentarea i-a aparţinut actorului
Petre Băcioiu.
17

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ
„INTERFERENŢE MUZICALE“ - 31 MARTIE 2016
Sala “Şantier” a Şcolii Populare de
Arte “Tudor Jarda” a găzduit, joi 31 martie, în
cadrul proiectului “Joia Artelor”, cea de-a
patra ediţie a spectacolului de muzică
instrumentală - uşoară, populară, clasică şi de
jazz - “Interferenţe muzicale”. Evenimentul
prezentat, ca de obicei, de către actorul Petre
Băcioiu s-a bucurat de participarea
cursanţilor claselor de instrumente muzicale
şi a formaţiilor: „Over the Colours” -
coordonator Mihai Nan, “Napoca” –
coordonator Rareş Suciu, “Spa Jazz Band”-
coordonator Onişor Rodilă şi “Popular” –
coordonator Mihai Nan, iar organizatorii
acestuia au fost: profesorul Mihai Ghircoiaş
şi experţii Olga Bordas, Mihai Nan, Petrică
Pleşca, Onişor Rodilă, Rareş Suciu, Emanuil
Toma, Vannai Ştefan.
În debutul spectacolului, actorul
Petre Băcioiu a mărturisit sălii, printre altele,
deschizând “pârtia” evenimentului
desfăşurat în „Anul Formaţiilor Muzicale” –
deci şi al instrumentelor muzicale - de la
Şcoala de Arte din Cluj-Napoca: “M-am
aplecat asupra unui studiu despre teatrul pur.
Ori, teatrul nu e pur, fiind creat dintr-un
amalgam de lucruri şi evenimente ale vieţii,
însă pură e muzica instrumentală... Gândiţi-
vă aşadar cât de pură poate fi “Oda bucuriei”
sau atâtea alte mari lucrări muzicale. Aşadar,
acum e vremea să vă cânte şi să vă încânte
formaţiile şi cursanţii Şcolii de Arte”...
Spectacolul, de o mare varietate şi
consistenţă, a fost deschis de Orchestra
“Popular” – coordonată de expertul Mihai
Nan, cu o suită de pe Bistriţa şi una de pe
Someş.
18
În continuare, formaţia “Over the
colours”, alcătuită din Claudia Morar (chitară
acustică), Larisa Dodea (chitară electrică),
Oana Ranta (chitară bas), Diana Coroiu
(clape), Alexandrina Nan (tobe) - aflată în
coordonarea aceluiaşi expert Mihai Nan a
acompniat două talentate soliste ale şcolii, pe
Paula Lăpuşte şi Diana Bogza.
A urmat clasa instrumentală de
suflători (saxofon, taragot, clarinet, caval)
coordonată de expert Petrică Pleşca, cu
diverse piese instrumentale interpretate de
cursanţii Daniel Bogdan (saxofon), Romică
Lucian Mocanu (taragot), Cosmin Purcel
(saxofon), Ovidiu Goia (taragot), Rareş
Paşcalău (saxofon), Adrian Răzvan Frîncu
(saxofon), acompaniaţi la orgă de profesor
Dacian Ceşa-Toma.
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
EXPOZIŢIA „IUBESC CLUJUL“ - ÎN CADRUL PROIECTULUI ITINERANT
„CLUJUL, ORAŞUL COMOARĂ“
Iniţiată în anul 2014, de către
managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor
Jarda”, Vasile Corpodean, expoziţia
itinerantă de promovare a Clujului şi a
artiştilor săi a poposit deja în mai multe
localităţi din România, printre care
Bucureşti, Reşiţa, Satu Mare, Baia Mare,
Sighetu-Marmaţiei, Târgu-Mureş, Alba-
Iulia, Carei, Turda, Câmpia-Turzii, Brăila,
Botoşani, Timişoara, sub diverse denumiri:
„Iubesc Clujul”, „Iubesc Clujul, iubesc
Turda”, „Cluj-Kolozsvar-Klausenburg”,
„Scrisoare de dragoste pentru Cluj”, „Despre
Cluj”, „Servus, Cluj!”, „Ce frumos oraş e
Clujul!”, „Clujul, oraşul comoară”.
Şi tot în acelaşi an, 2014, prezentarea
acestui proiect a fost făcută şi în străinătate, la
Chişinău (Republica Moldova), în cadrul
unui şir de activităţi, în cadrul Zilelor
Bibliotecii „Transilvania” şi la Cernăuţi
(Ucraina), la Centrul Bucovinean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Româneşti, ţări vecine ce
reprezintă două repere majore ale istoriei şi
culturii spaţiului românesc.
Este un proiect unic în România şi se înscrie
în cadrul activităţilor legate de susţinerea
Clujului pentru titlul de „Capitală Culturală
Europeană – 2021”. Astfel, în cei doi ani de
când a fost lansată, expoziţia a putut fi
admirată, printre multe alte săli de expoziţie
şi la Galeriile ”Ştefan Luchian” din Botoşani,
la Consiliul Judeţean Timiş, la Consiliul
Judeţean Baia Mare, la Palatul Cultural
„Ionel Floaşiu” din Câmpia Turzii şi, desigur,
la întoarcere, în primitoarea sală „Şantier” a
Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”din
Cluj-Napoca.
„Clujul – oraşul comoară” prezintă o nouă
viziune a managerului şi cursanţilor Şcolii de
Arte – generaţia 2014 – asupra subiectului
„Cluj”, subiect care a fost supus atenţiei
artistice tuturor cursanţilor care au frecventat
Şcoala de Arte Cluj în ultimii patru ani la
secţia arte vizuale.
63
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
DIPLOMA „PRIETENII ARTELOR“
Această diplomă a fost iniţiată în anul
2009, de către conducerea Şcolii Populare de
Arte „Tudor Jarda” pentru a-şi răsplăti, în
mod simbolic, experţii sau cursanţii
merituoşi, dar şi artiştii sau colaboratorii
care, prin ataşamentul lor, au contribuit la
prestigiul şcolii. De asemenea, această
diplomă le-a fost conferită şi unor şcoli cu
profil similar din ţară, partenere sau
reprezentanţilor autorităţilor locale şi
judeţene, precum şi unor oameni de afaceri,
constructori sau proiectanţi care au avut o
contribuţie esenţială la modernizarea şcolii.
Aceştia sunt următorii: Mădălina
POPTEAN, Livia PETRESCU, Ludovic
BIRO, Marius ROMAN, Laura
CORPODEAN, Laura CIUPEIU, Radu
LAZĂR, Viorica TILICEA, Floriana
BĂRBUŢĂ, Ştefan ŢUCUDEAN, Emanuel
PERDE, Samuel CIRA, Dacian GĂLĂŢAN,
Ilie Daniel DAVID, Alexandru RUSU,
Mirela Suciu NICULINA, Claudiu
VINTILĂ, Mihai GHIRCOIAŞ,
62
„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ
„INTERFERENŢE MUZICALE“ - 31 MARTIE 2016
Doina MICLEA, Ana STRÎMTUREAN, Următoarele două puncte din Ca de obicei, formaţia NAPOCA a
Felicia DUMA, Daniel MOGA, Felix program au aparţinut lui Dorian Felecan, creat o atmosferă de zile mari graţie
GĂLAN, Amalia Codorean CHINDRIŞ, cursant în anul II al clasei de chitară clasică,
Florian ROŞAN, Ioan DORDOI, Mariana “sufletului” şi “motorului” său,
coordonată de expert Emanuil Toma şi de coordonatorul-instructor Rareş Suciu,
MORCAN, Nicolae TURCU, Maria
Bianca Hodrea, care a interpretat înpreună cu încântând publicul cu muzica sa de calitate,
LOBONŢ, Silviu POPA, Daniel RAŢIU,
dascălul său, expertul Emanuil Toma piesa în care s-au distins solo-urile prelungite de
Raul OLTEAN, Radu LAZĂR, Marian
DASCĂL, Crina Varga HAIDUC, Grigore “Chaconne”, de H. Purcell, acompaniaţi la chitară.
SÂMBOAN, Georgiana LOBONŢ, Andreea pian de Olga Bordas.
CIUPE, Adrian SOCACIU, Iulia BUCUR,
Vasile CHIOREAN, Cristian PETRULE,
A d i n a U N G U R , A l i n P O P, I o n
NOVĂCESCU, Romeo George BUNEA,
Alexandru MALSCHI, Ureche
SOLOVĂSTRU, ep. Vasile SOMEŞANUL,
Remus LĂPUŞAN, Vakar ISTVAN, Simona
GACI, Horea UIOREANU, Michaela
BOCU, Felicia RĂCEAN, Elvira GAVRIŞ,
Viorica TOMA, Valentin CUIBUS, Alin
IUGA, Ioan OLELEU, prof. Mariana
DĂNESCU, SZEKELY Csaba, KEREKES
Sandor, Marius MOLDOVAN, Dorina
TALOŞ, Petre BĂCIOIU, Ioan CUC, Marian
BOBOIA, Iurie LEVCIC, Adina UNGUR,
Mircea DEAC, Maria VARGA, Cristian
GOILĂ, Raul CIOSESCU, Alexandru POP,
Raluca VASIU.
Şcoala de Arte Brăila , Şcoala de Arte
Timişoara, Foaia Transilvană, Trupa de Dans
Modern „Rhythm Nation”, Centrul de
Cultură Timiş, Centrul Cultural Sighetu
Marmaţiei, Şcoala de Arte şi Meserii Sfântu
Gheorghe, Şcoala „Ion Românu” Reşiţa, Nici clasa de pian, coordonată de
Şcoala de Arte „Francisc Hubic” Oradea, expert Olga Bordas nu a fost mai prejos,
Centrul Bucovinean de Artă pentru cursanţii Oana Chimingică, Mihai Zăvoian şi
Conservarea şi Promovarea Culturii Diana Coroiu stârnind ropote de aplauze prin
Tradiţionale Cernăuţi. interpretările unor piese de L.W. Beethoven.
A sosit apoi momentul muzicii de
orgă electronică, susţinut de elevul
profesorului Mihai Ghircoiaş, David
Fodorean, cu piesele “Last rose” şi “Rivers
flow in you” – Yrouma.
19

„JOIA ARTELOR“ - STAGIUNEA ARTISTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ
„INTERFERENŢE MUZICALE“ - 31 MARTIE 2016
La finalul spectacolului – at last but
not least! – publicul a fost impresionat de
exprimarea sofisticată şi de clasă a solistei de
jazz Ariqat Maissoun, studentă medicinistă la
Cluj-Napoca - un mare câştig pentru Şcoala
de Arte Cluj-Napoca! - acompaniată de
formaţia “SPA JAZZ BAND” coordonată de
Onişor Rodilă.
Prin cele două piese interpretate de
către aceştia - “My funny Valentine” şi “The
gentle rain” – s-a înţeles care e de fapt una
din menirile jazz-ului – aceea de a ne purta
prin zone şi lumi dispărute şi rămase vii doar
în muzică.
20
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
CONCURSUL NAŢIONAL DE PICTURĂ CONTEMPORANĂ
EDIŢIA 2015 - TEMA - „PĂSĂRI. LEGĂTURA ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT“
În concluzie, un nou spectacol-
şcoală, extrem de reuşit, demonstrând încă o
dată talentul cursanţilor şi priceperea
dascălilor Şcolii de Arte “Tudor Jarda” din
Cluj-Napoca!
Lidia Drăgan - an II - Şcoala de Arte Cluj Tudor Schimbischi - an III - Şcoala de Arte Cluj
Premiul III Menţiunea I
Expertul Dorin Simionescu, cel care a
pregătit şi armonizat diversele puncte
cuprinse în spectacol, ne-a declarat
următoarele: „Dat fiind faptul că anul acesta
este declarat Anul Formaţiilor Artistice, deci
şi al formaţiilor instrumentale, la Şcoala
Populară de Arte Cluj-Napoca, spectacolul
de joi a adus în scenă toate clasele
instrumentale ale instituţiei noastre, începând
de la instrumentele de suflat, instrumentele
de percuţie şi până la cele cu coarde.
Adina (Târt) Cătinaş - an II - Şcoala de Arte Cluj
Intenţionăm ca prin această manifestare de
Menţiunea a II-a
amploare să demonstrăm potenţialul ridicat Mihaela Cojocaru - Careul Artelor Amfora - Al Artiştilor
al viitorilor noştri instrumentişti, chiar dacă Plastici Constanţa
la această oră ei sunt doar la începutul carierei Premiul III
lor”.
Gyorfi Maria - Şcoala Populară De Arte Şi Meserii Sfântu
Gheorghe
Varga Stella - Şcoala de Arte Cluj-Napoca Menţiunea a III-a
Premiul Special
61
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
CONCURSUL NAŢIONAL DE PICTURĂ CONTEMPORANĂ
EDIŢIA 2015 - TEMA - „PĂSĂRI. LEGĂTURA ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT“
Şcoala Populară de Arte „Tudor
Jarda” şi-a făcut un obicei din a organiza, în
primitoarele sale galerii, Concursul Naţional
de Pictură, astfel că la această oră
manifestarea se află la cea de-a V-a ediţie,
câştigându-şi deja şi un binemeritat renume
pe plan naţional.
Cristina Romaşcan Buiciuc - Şcoala de Arte Botoşani
Premiul I
Farkas Melinda, coordonatorul
secţiei de Pictură a şcolii şi organizatorul
principal al ultimelor trei ediţii ale
concursului, ne-a declarat următoarele:
“Acest concurs naţional se adresează atât
cursanţilor şcolilor cu profil similar din ţară,
cât şi elevilor de la liceele de artă. Scopul
concursului este sensibilizarea, îmbogăţirea
gândirii şi atitudinii celor care tânjesc spre
frumos şi spre culoare. Edificator e exemplul
celei de-a V-a ediţii, la care au participat 60 de
competitori, dovadă clară că le-a crescut
interesul faţă de concurs – poate şi datorită
temelor, extrem de atractive, pe care le
propunem.”
Referitor la viitoarele ediţii ale
concursului, coordonatorul secţiei arată că,
pe viitor, se intenţionează crearea a două
secţiuni – una dedicată juniorilor şi alta
seniorilor, având aceeaşi tematică şi
cuprinzând o arie largă din punct de vedere
imaginativ, conţinând totodată şi elemente
desprinse din lumea reală.
60
ŞI UN EXEMPLU PENTRU TOATE INSTITUŢIILE PARTICIPANTE LA EVENIMENT!
Mihaela Bărbos - an III - Şcoala de Arte Cluj
Premiul II
Prima ediţie a concursului, s-a
desfăşurat în luna aprilie 2011, sub genericul
„Fragment cotidian“. Cea de-a doua ediţie,
din 2012, a avut ca temă „Fascinaţia
Figurativului”, având ca scop – asemeni
tuturor ediţiilor, dealtfel – descoperirea şi
promovarea tinerelor talente, care lucrează în
tehnicile admise în concurs: ulei, acrilic,
temperă, acuarelă pe pânză, carton sau hârtie.
Cea de-a III-a ediţie, desfăşurată în perioada
1-18 mai 2013 a avut expoziţia laureaţilor în
Galeria “Arte”, la fel şi la cea de-a IV-a ediţie,
în 2014. Cea mai recentă ediţie, cea de-a V-a,
din anul 2015, şi-a organizat expoziţia în
Galeria “Constantin Brâncuşi” şi în holul
principal de la parterul instituţiei, abordând o
temă generoasă: “Păsări. Legătura între cer şi
pământ”.
“Dacă la ediţiile precedente, cursanţii
noştri au obţinut numeroase premii II, III sau
menţiuni, scopul nostru este ca, începând cu
ediţia următoare să accedem, în sfârşit şi la
Premiul I”, a mai declarat Farkas Melinda,
expertul secţiei de Pictură.
SEARA ARTELOR 2016
„SEARA ARTELOR” DE LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ, O REUŞITĂ
Evenimentul, organizat de Şcoala de
Arte Cluj a confirmat aşteptările tuturor, fiind
considerat – prin numărul şi amploarea lui -
fără precedent la noi în ţară. “Seara artelor” şi
“Porţile deschise la Şcoala de Arte” au strâns,
în Sala „Şantier” şi în spaţiile de expunere ale
şcolii sute de clujeni, dornici să cunoască
îndeaproape modul în care se pot forma
artiştii din toate domeniile.
Astfel, pe parcursul unei singure zile,
clujenii îndrăgostiţi de cultură au vizionat
expoziţii de pictură, sculptură, grafică,
fotografie, artă decorativă, fashion şi obiecte
de artă tradiţionale, prezentate de către
cursanţii şi artiştii din Botoşani, Oradea,
Piatra Neamţ, Reşiţa, Galaţi, Bocşa, Mureş,
Câmpia Turzii, Timişoara, Turda, Târgu-Jiu,
Cernăuţi, Baia Mare şi Cluj-Napoca.
Totodată au fost prezentate publicului
revistele de artă recent realizate de centrele
culturale şi şcolile de arte din Reşiţa, Alba
Iulia, Galaţi, Mureş, Timiş şi Cluj-Napoca.
Pe lângă expoziţiile tematice,
prezentate – peste 60 la număr! – „vedetele”
zilei au fost „Expoziţia de grafică Brâncuşi –
140 de ani” a Şcolii de Artă din Târgu-Jiu,
prilejuită de ANUL BRÂNCUŞI şi Şcoala
Populară de Artă şi Civilizaţie Românească
din Cernăuţi (Ucraina).
Iurie Levcic, directorul Şcolii din
Cernăuţi şi-a mărturisit, deschis – asemeni
majorităţii instituţiilor prezente - admiraţia
pentru efortul organizatoric exemplar al
gazdelor. „În primul rând, prezenţa noastră la
Cluj-Napoca a însemnat o experienţă
inedită, şi un mod de a promova, în cadrul
şcolii nou-create de la Cernăuţi, noi idei, vise,
reprezentând acea pată de culoare şi
spiritualitate românească pe care am întâlnit-
o la Cluj, exprimată prin multele modalităţi
ale artei contemporane. Duc cu mine la
compatrioţii noştri din Ucraina imaginea
Clujului, prin prisma acestor tablouri şi
fotografii prezentate în cadrul Serii Artelor”.
Din programul, dens, al zilei nu au
lipsit momentele muzicale, susţinute de către
experţii şi cursanţii Şcolii de Arte Cluj, de la
secţiiile de muzică, concursurile de arte sau
expoziţiile cu lucrări premiate în diverse
competiţii şi nici expoziţia Bibliotecii
Judeţene “Octavian Goga” din Cluj-Napoca
– „Fotografii din Clujul vechi”. La rândul
său, Ion Băiţan, directorul Şcolii de Arte „Ion
Irimescu” din Suceava a mărturisit că prima
participare la Cluj-Napoca, a instituţiei pe
care o reprezintă, i-a lăsat o puternică şi
plăcută impresie: „M-au impresionat
expoziţiile aduse din toate colţurile ţării,
inclusiv cea a românilor de dincolo de
graniţă. Şcoala de Arte Cluj reprezintă pentru
mine una dintre cele mai importante şcoli de
gen din România şi mă bucur pentru că astăzi,
prin acest eveniment ieşit din comun s-a
scris, efectiv, o filă din istoria Clujului. Iar
noi, cei veniţi din alte judeţe, avem mult de
învăţat de la cei de la această instituţie”. Cu
această ocazie, toţi doritorii au vizitat, în
voie, sălile de expunere şi de spectacole,
toate uşile instituţiei fiindu-le deschise.
Astfel, într-un din aceste săli se afla
„academicianul artelor tradiţionale Elvira
Gavriş, înconjurată de cursantele sale şi de o
expoziţie compusă din zeci de costume
populare, confecţionate de acestea. „A fost o
idee foarte bună organizarea unei Seri a
Artelor, pentru că a însemnat un neaşteptat
prilej să mă întâlnesc şi cu meşterii mei, ai
secţiilor de cusut-ţesut, pe care le coordonez:
Cluj-Napoca, Bedeciu şi Căşei-Rugăşeşti,
dar şi un mod de confirmare a nivelului la
care au ajuns aceştia, pentru că fiecare şi-a
etalat lucrările făcute pe parcursul
semestrului I”, a declarat d-na Gavriş.
21
 SEARA ARTELOR 2016 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
„SEARA ARTELOR” DE LA ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE CLUJ, O REUŞITĂ ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
ŞI UN EXEMPLU PENTRU TOATE INSTITUŢIILE PARTICIPANTE LA EVENIMENT! CONCURSUL DE MUZICĂ UŞOARĂ „TINEREŢE PE PORTATIV“

La rândul său, vicepreşedintele

Consiliului Judeţean, Vakar Istvan şi-a arătat
admiraţia pentru activitatea Şcolii de Arte din
Cluj-Napoca: “Vă transmit acea admiraţie pe
care o am pentru artiştii din întreaga ţară,
prezenţi aici, şi-mi exprim sprijinul
Consiliului Judeţean acordat acestei şcoli de
arte, instituţie care se încadrează perfect în
visul nostru – Clujul - Capitală Culturală
Europeană în anul 2021 - dar şi în visul de
cultură al nostru, al tuturora. Sunt mândru că
avem atâţia vizitatori în oraşul meu natal şi vă
aşteptăm şi altă dată.
Concursul de Muzică Uşoară
“Tinereţe pe Portativ”, eveniment cultural de
anvergură naţională, a început în anul 1985,
continuând apoi în 1991, 2009, 2010, 2011,
2012 şi 2013. Iniţial, concursul a conţinut şi o
secţiune dedicată muzicii folk, însă, ulterior
s-a renunţat la aceasta. Evenimentul are drept
scop afirmarea, promovarea şi stimularea
valorilor autentice din lumea muzicii uşoare,
precum şi readucerea în atenţia interpreţilor,
a celor mai valoroase creaţii ale
compozitorilor noştri.

Profesorul Mihai Ghircoiaş,

De asemenea vă urez să iubiţi Clujul
şi dumneavoastră, cât mai mult posibil, aşa
cum îl iubim noi”. La finalul evenimentului
vicepreşedintele Consiliului Judeţean,
împreună cu managerul şcolii, dl. Vasile
Corpodean, au înmânat diplome de absolvire
cursanţilor de la clasa “Joc popular”- secţia
externă Floreşti, condusă de instructorul
Dinu Ban - diplome de participare şi diploma
“Prietenii Artelor” directorilor unor şcoli din
ţară, prezente în sala „Şantier“.
După desfăşurarea primelor ediţii,
1985 şi 1991, organizate de vechea
conducere a instituţiei, comunitatea clujeană
- reprezentată şi prin Şcoala Populară de Arte
“Tudor Jarda” - a considerat necesară
continuarea şi în alte ediţii a unui asemenea
concurs, deschis tinerilor interpreţi cu vârste
cuprinse între 15-28 ani, înscrişi în anul
respectiv la una din Şcolile populare de arte
din ţară. Astfel, după anul 2009 şi până astăzi,
concursul s-a desfăşurat în fiecare an, cu o
pauză doar în 2014, ediţia din acest an fiind
programată a se desfăşura în zilele de 22-23
octombrie.
organizatorul noilor ediţii ale concursului a
declarat, înainte de începutul celei de-a VIII-a
ediţii, cea din 2015, următoarele: “Concursul,
iniţiat în anul 1985 de către Marius Marchiş -
care va fi prezent în juriul celei de-a VIII-a
ediţii – a însemnat prin toate ediţiile sale de
până acum faptul că Şcoala Populară de Arte
şi municipiul nostru s-au integrat din plin în
marea tradiţie a muzicii uşoare româneşti,
astfel, toţi premianţii ediţiilor precedente au
confirmat pe deplin, devenind nume de
referinţă în domeniu.”

22 59
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ SEARA ARTELOR 2016
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE O PREZENŢĂ REMARCABILĂ LA “SEARA ARTELOR” DIN CLUJ-NAPOCA:
PROIECTUL „JOC POPULAR CLUJEAN“ ŞCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ŞI CIVILIZAŢIE ROMÂNEASCĂ DIN CERNĂUŢI (UCRAINA)

şi puternic, imediat şi pe termen lung, asupra

În cadrul proiectului, începând din
anul 2010, s-au pregătit şi specializat sute de
tineri din întreg judeţul Cluj, iar printre
secţiile care au funcţionat de-a lungul
timpului, le amintim pe cele din localităţile
Cămăraşu – instructori Sebastian Marchiş şi
Ancuţa Băieş; Urca şi Viişoara – instructor
Vasile Sangoti; Mociu – instructori Marius
Vădan şi Iulia Bucur; Dezmir – instructor
Eugen Nicoară, Apahida – instructor Ioan
Moldovan; Borşa – instructor Adi Ionuţ;
Ceanu-Mare – instructor Lucian Vălean;
Cătina – instructor Florin Suotean; Palatca –
instructori – Dacian Gălăţan şi Alina Gălăţan;
Gilău – Ciprian Mureşan şi Nicoleta Rus:
Baciu – Alexandru Dejeu şi Raluca Dârgău.
Pe linia colaborărilor începute în anul
2012, de către Şcoala de Arte din Cluj-
Napoca, între municipiul Cluj-Napoca şi
Cernăuţi, a prezenţei la Cluj-Napoca a
reprezentanţilor Centrului Bucovinean de
Artă pentru Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, cu
expoziţia de artă plastică – “Cântă cucu-n
Bucovina” şi apoi a clujenilor, în 2015, la
Cernăuţi - cu Expoziţia itinerantă de grafică şi
pictură, “Clujul, oraşul – comoară”, a venit
din nou momentul ca reprezentanţii
comunităţii româneşti din Cernăuţi să fie
prezenţi la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca.
Între timp, în 2015 a fost inaugurată,
printr-o emoţionantă ceremonie patriotică, în
luna mai a anului trecut şi “Şcoala Populară
de Artă şi Civilizaţie Românească Cernăuţi”,
prima instituţie culturală de acest fel
înfiinţată în afara hotarelor ţării. Joi, 4
februarie, tânăra instituţie din Cernăuţi va fi
prezentă la evenimentul “Seara Artelor” din 4
februarie, de la Şcoala Populară de Arte din
Cluj-Napoca, cu o expoziţie pilduitoare
pentru patriotismul şi talentul tinerilor
cursanţi din zona românească a Ucrainei.
comunităţii româneşti din zonă dar şi asupra
populaţiei majoritare.
“Acest proiect pilot răspunde unei
nevoi acute de cunoaştere, actualizare şi
dezvoltare a istoriei şi culturii româneşti, a
vetrelor folclorice din zonele istorice
româneşti, atât în nordul Bucovinei, cât şi în
ţinutul Herţa şi nordul Basarabiei. Şi, spre
marea noastră satisfacţie, avem deja înscrişi
peste o sută de copii la secţiunile canto
muzică populară, vioară, acordeon, nai şi
fluier, coregrafie etnografică, încondeiere de
ouă şi sculptură în lemn, pictură şi ceramică,
limba şi literatura română, artă teatrală,
istorie şi civilizaţie românească”, ne-a
declarat directorul Şcolii din Cernăuţi, dl.
Iurie Levcic.

Referindu-ne la Şcoala Populară de

Artă şi de Civilizaţie Românească Cernăuţi,
finanţată şi către de Departamentul pentru
Relaţia cu Românii de Pretutindeni, acesta
este un proiect ambiţios , inedit ca mod de
abordare şi organizare în regiunea Cernăuţi,
util prin conţinut şi formă, cu un impact direct

58 23
 SEARA ARTELOR 2016
UN MOMENT UNIC, PE 4 FEBRUARIE, LA SEARA ARTELOR DE LA
ŞCOALA DE ARTE CLUJ: “EXPOZIŢIA DE GRAFICĂ BRÂNCUŞI - 140 DE ANI!”
În cadrul zecilor de evenimente
culturale de excepţie, ce au încântat publicul
clujean, joi, 4 februarie, cu prilejul “Serii
Artelor” şi “Porţilor Deschise la Şcoala de
Arte Cluj”, un moment cu totul special îl
reprezintă Expoziţia de grafică “Brâncuşi –
140 de ani!”, susţinut de către Şcoala
Populară de Artă Târgu-Jiu, în virtutea
cinsitirii ANULUI 2016 - ANUL
BRÂNCUŞI, decretat de către Ministerul
Culturii din România.
Coordonatorul clasei de pictură din
Şcoala de Arte Târgu Jiu, Loreta Nicolcea,
afirmă că special pentru acest eveniment, cel
al împlinirii a 140 de ani de la naşterea lui
Constantin Brâncuşi – geniul născut la 19
februarie 1976 în satul Hobiţa, comuna
Peştişani, judeţul Gorj „elevii de la secţia
centrală de pictură-grafică ai Şcolii Populare
de Arte Târgu-Jiu se reunesc sub diverse
forme, şi însufleţiţi de modelul brâncuşian
dau frâu liber imaginaţiei, încercând să-i
păşească pe urme”.
24
Şi, pentru a sublinia esenţa mesajului
brâncuşian, coordonatorul Loreta Nicolcea
dă un citat din marele artist, în ton cu efortul
tinerilor din Târgu-Jiu: „Arta, poate cea mai
desăvârşită, a fost concepută în timpul
copilăriei umanităţii, căci omul primitiv uită
de grijile cele domestice şi lucrează cu
voioşie... Copiii posedă această bucurie
primordială. Eu aş vrea să redeştept
sentimentul acesta în sculpturile mele”.
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
PROIECTUL „JOC POPULAR CLUJEAN“
Unul dintre cele mai bine
reprezentate cursuri ale Şcolii Populare de
Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca este cel
de jocuri populare, coordonat de dl. Viorel
Dragomir, coordonatorul Ansamblului
Popular „Vatră de Dor”. Sub aceeaşi
îndrumare, proiectul „Joc Popular Clujean”
este repartizat pe întreg teritoriul judeţului,
avându-i desemnaţi pentru a conserva,
valorifica şi instrui noile generaţii de
dansatori, din zonele lor de activitate, pe Ioan
Cuc – instructor coordonator al claselor de la
Turda şi Aiton; Aurel Lucaciu şi Mocean
Daniela – instructori coordonatori ai claselor
de la Aşchileu şi Căianu; Florin Rus –
instructorul coordonator al clasei de la
Băişoara; Viorel Dragomir – instructor
coordonator al clasei de la Cluj-Napoca,
Dinu Ban – instructor coordonator al clasei
de la Floreşti, Varga Zoltan – expert
coordonator al clasei de la Izvoru-Crişului,
Torok Ferenc – expert coordonator al clasei
de la Mera şi Simion Berchi – expert
coordonator al clasei de la Mintiu-Gherlii.
Printre activităţile de prim rang ale
responsabililor proiectului le menţionăm pe
următoarele: Spectacolul devenit deja
tradiţional, „Joc popular clujean” ce se
desfăşoară, la data de 1 Mai, în Parcul
Etnografic al Transilvaniei; dar şi alte
spectacole, din ciclul „Obiceiuri Tradiţionale
Transilvane”, desfăşurate în diverse localităţi
din judeţ. De asemenea, coregrafii coordonaţi
de celălalt expert al şcolii, Florin Ciobanu
efectuează periodic deplasări pe raza
judeţului Cluj, unde realizează valoroase
culegeri de folclor, pentru a le împărtăşi
cursanţilor şcolii diverse tehnici de joc
popular, pentru ca să nu se uite aceste tradiţii.
Memorabile au rămas culegerile de folclor
efectuate în teritoriu la Beliş, Finişel, Frata,
Bercheşu-Auriu, Berind, etc. De asemenea,
au avut loc şi spectacole cu instructorii
coregrafi de la Şcoala Populară de Artă, în
Sala „Şantier”, în cadrul proiectului „Joia
Artelor”, în special spectacole de obiceiuri de
iarnă (Ruda) sau de colinde, precum şi
diverse şezători.
57

ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
BROŞURA „MAKING OF“
Making of... Această publicaţie
reprezintă broşura manifestărilor culturale
ale Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din
ultimii cinci ani, când conducerea instituţiei a
avut ideea de a le imortaliza şi sub formă de
produs tipărit. Dacă ne raportăm la aceşti ani
de activităţi intense ale experţilor şi
cursanţilor şcolii, putem spune că este o
cronică – extrem de elocventă - în mii de
imagini, a progresului înregistrat de către
şcoală, şi a traiectoriei sale ascendente, atât
în ochii publicului cât şi în cei ai
specialiştilor.
. Referitor la conţinutul broşurii, aceasta
imortalizează, prin fotografie de o excelentă
calitate, puzderia de spectacole, expoziţii,
concursuri şi festivaluri desfăşurate de
instituţia noastră, multe din ele devenite
tradiţionale şi care, an de an, capătă o
amploare crescândă.
Iată o parte a evenimentelor care au
devenit o tradiţie pentru şcoală, dând sens, în
fiecare an de învăţământ, activităţii sale:
„Întâlnirile de la Cluj” – cu memorabilele
sale spectacole de muzică uşoară şi populară,
56
SEARA ARTELOR 2016
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA
CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI
„CERNĂUŢIUL ADMIRAT DE CLUJENI“ - REVISTA CRONICI BUCOVINENE, NR. 15
la care au participat, alături de cursanţii şcolii
şi reprezentanţii unor instituţii similare din
Satu-Mare, Timişoara, Piteşti, Reşiţa, Baia-
Mare, Sighetu-Marmaţiei, etc. ; Taberele
muzicale – de vară şi iarnă – ale cursanţilor
secţiilor de canto muzică populară şi uşoară;
proiectul „Şcoala Altfel”, destinat iniţierii
elevilor claselor mici în taina artelor –
ceramică, pictură, ţesut-cusut, iconografie,
etc.; „Serile de iarnă” şi concertele de
pricesne, „Sfântă cruce părăsită”, prilejuite
de sărbătorile de Crăciun şi Paşte; Concursul
Naţional de Pictură Contemporană şi
Concursul Naţional de Grafică – „Anuala de
Grafică”; manifestările de la Muzeul
”Octavian Goga” din Ciucea, în cadrul
ciclului „Noaptea Muzeelor”; expoziţiile
intinerante de pictură şi grafică, parte a
proiectului “Cluj – oraşul comoară”,
organizate în oraşe precum Bucureşti, Târgu
Mureş, Alba Iulia, Carei, Turda, Timişoara,
Reşiţa, Satu Mare – în ţară sau la Chişinău
(Republica Moldova) şi Cernăuţi (Ucraina) ;
Festivalurile „Tinereţe pe portativ”- muzică
uşoară şi „Ritmul muzicii”- muzică pop-
rock; expoziţiile de design vestimentar, din
ciclul “Fashion Mix” sau “Parada modei”,
organizate de cursanţii şi experţii claselor de
design vestimentar; Galele “Reîntâlniri” –
spectacole de muzică uşoară şi populară –
dar şi expoziţii de artă plastice - susţinute de
către absolvenţii şcolii; celebrarea Zilei
Mondiale a Teatrului şi a Zilei Mondiale a
Dansului, etc.
SURSA: http://cronicibucovinene.artbuc.cv.ua/images/pdf/15.pdf
În concluzie, broşura „Making of“
reprezintă un excelent şi nepreţuit ghid de
rememorare a acţiunilor de peste an
desfăşurate de către Şcoala Populară de Arte
25
 SEARA ARTELOR 2016
PICTORII DE LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTE, PE SIMEZE CLUJENE
Județul Neamț va fi reprezentat, astăzi,
la „Seara Artelor“, unul dintre cele mai
importante evenimente de artă din țară,
desfășurat la Cluj-Napoca. Ajunsă anul
acesta la cea de-a treia ediție, manifestarea va
aduce în fața publicului nu mai puțin de 20 de
expoziții de pictură, sculptură, grafică,
fotografie, artă decorativă, fashion, obiecte
de artă tradițională, care vor fi prezentate
publicului de către creatorii lor, cursanți ai
școlilor de arte sau artiști profesioniști din
Botoșani, Oradea, Piatra Neamț, Reșița,
Galați, Bocșa, Mureș, Câmpia Turzii,
Timișoara, Turda, Târgu Jiu, Cernăuți, Baia
Mare etc.
Din județul Neamț, invitată să
participe la această prestigioasă manifestare
este clasa de pictură a Școlii Populare de Artă
din cadrul Centrului pentru Cultură și Arte
„Carmen Saeculare“, coordonată de prof.
Radu Macavei, cele mai bune lucrări ale
cursanților urmând a fi expuse pe simezele
expoziției intitulate „Peisajul, culoare și
sentiment“.
Evenimentul este organizat de
Consiliul Județean Cluj și Școala de Arte
„Tudor Jarda“ din Cluj-Napoca, vernisajele
fiind însoțite de momente artistice și
prezentări de reviste de cultură, recent
realizate de centrele culturale și școlile de
arte din Reșița, Alba Iulia, Galați, Mureș,
Timiș și Cluj-Napoca. Gazdele vor prezenta
nu mai puțin de trei publicații: „Arte“,
numărul 11/2016, „Making Of – 2015“ și
„Catalogul Serii Artelor, 2015 și 2016“.
26
Nu vor lipsi nici momentele muzicale,
susținute de cursanții Școlii de Arte Cluj, de
la secțiile de muzică, susținute sub genericul
„Anul 2016 – Anul formațiilor artistice la
Școala de Arte Cluj“, precum și concursurile
de arte sau expozițiile cu lucrări premiate în
diverse competiții. Evenimentul se dorește a
fi un prilej de realizare a unui schimb de
experiență între instituțiile culturale, dar și a
unei punți de legătură între artiștii amatori și
profesioniști din țară.
Irina NASTASIU
http://ziarulceahlaul.ro/pictorii-de-la-
scoala-populara-de-arte-pe-simeze-clujene-
2/
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
ANSAMBLUL FOLCLORIC „VATRĂ DE DOR“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ
Din noiembrie 2014 până în prezent
conducerea coregrafică a fost preluată de
instructorul coregraf Viorel Dragomir,
avându-l consilier artistic pe maestrul
coregraf Florin Ciobanu. Din noiembrie
2014 şi până în prezent ansamblul s-a
reconfigurat din punct de vedere coregrafic şi
al numărului de perechi de dansatori,
ajungând să se perfecţioneze, atât în plan
coregrafic, cât şi în plan muzical.
Acompaniamentul este asigurat de un
taraf, având în funcţie de repertoriu abordat
patru până la opt instrumentişti.
De asemenea, prin grija şi munca
meşterului popular Elvira Gavriş din Munţii
Apuseni, ansamblul a fost dotat cu trei
rânduri de costume populare noi, care
respectă fidel modelele tradiţionale din
zonele Câmpiei Transilvane, Dealurilor
Clujului, Zona Codrului şi a Moldovei.
Activităţi la care Ansamblul „Popular“ a mai
participat:
· 20 noiembrie 2014 – „Întâlnirile de la
Cluj” cu Sighetu Marmaţiei şi Baia
Mare
· 13 martie 2015 – Festivalul „Pentru
că e primăvară!”
· 30 aprilie 2015 - Spectacol de Ziua
Internaţională a Dansului (29 aprilie)
· 1 mai 2015 - Spectacol de jocuri
populare şi muzică populară - "Joc
popular clujean", Muzeul Etnografic
al Transilvaniei - Parcul Hoia
· În luna august a anului 2015 s-a
realizat prima colaborare în
străinătate, în cadrul CIOFF
(Organizaţia Mondială a
Festivalurilor de Folclor) la
Festivalul de la Cugand – Franţa
unde, alături de ansambluri din
Franţa, Ecuador, Anglia, Kenya şi
Laos, Ansamblul Popular “Vatră de
Dor” s-a prezentat cu un excelent
program de dansuri şi tradiţii
populare.
55
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
ANSAMBLUL FOLCLORIC „VATRĂ DE DOR“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ
Ansamblul Popular „Vatră de Dor” al
Şcolii de Arte Cluj a luat fiinţă în luna
noiembrie 2012, având ca scop promovarea
tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti,
a muzicii şi jocului tradiţional românesc.
Ansamblul este format din cursanţi şi
absolvenţi ai cursului de joc popular din
cadrul instituţiei, cât şi din tineri iubitori ai
acestei forme de exprimare cultural-artistică
din Cluj-Napoca şi din secţiile externe ale
judeţului Cluj.
Prima apariţie pe scenă a ansamblului
a avut loc la cinci luni de la înfiinţarea
acestuia, mai precis în luna aprilie 2013, în
cadrul unui spectacol organizat cu ocazia
deschiderii sălii multifuncţionale „Şantier” a
Şcolii de Arte Cluj. În program au fost
prezentate jocuri din Câmpia Transilvaniei,
sub îndrumarea instructorului Florin Rusu şi
atenta consiliere a maestrului coregraf Florin
Ciobanu.
După această prezentare au urmat
numeroase participări la diferite evenimente
şi festivaluri, atât locale cât şi naţionale,
54
FESTIVALURI ŞI CONCURSURI
CONCURSULUI DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ "OBICEIURI DE IARNĂ"
- EDIŢIA A V-A
dintre care amintim: PREMIUL I
- MIHAELA JURCA - "ZBUGHIND PRIN IARNĂ"
· 18 iulie 2013 - Câmpeni - participare
la Festivalul de muzică populară - TIMIŞOARA
Câmpeni cu Ansamblul folcloric
"Popular" şi taraful "Rapsodia
Someşană", colaborare cu Centrul de
Cultură “A. Bena” – Alba-Iulia
· 30 august 2013 – Participare la Zilele
Municipiului Turda
· 13 septembrie 2013 – Spectacol la
Gilău „Varietăţi de septembrie”
· 28 – 29 septembrie 2013 – Festivalul
„Jocul de pe câmpie” – ediţia a XIX-a
– Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Cluj
· 1 octombrie 2013 – Sala „Şantier” –
deschiderea anului educaţional 2013
- 2014
· 2 – 3 noiembrie 2013 – Spectacol la PREMIUL AL II-LEA PREMIUL AL III-LEA
Sighetu Marmaţiei – „Întâlnirile de la
Sighet”, colaborare cu Centrul de - PAULA ELENA ION - "CĂLDURA GAZDEI“ - IOAN SORIN POPA - "VEŞTI ŞI POVEŞTI"
Cultură Sighetu-Marmaţiei şi Şcoala
de Arte “Gheorghe Chivu” - ALBA IULIA - ALBA IULIA
· 14 – 15 decembrie 2013 – Şcoala de
Arte Timişoara la Cluj – „Întâlnirile
de la Cluj”
· 29 martie 2014 – Spectacol „De la
Cernăuţi la Cluj” – Sala „Şantier”
· 1 mai 2014 – „Joc popular clujean” în
Parcul Etnografic Hoia
· 30 mai 2014 – „Întâlnirile de la
Reşiţa” – „Magie şi dans”
· 3 – 4 iunie 2014 – Spectacol la
Timişoara – „Întâlnirile de la
Timişoara”, colaborare cu Centrul de
Cultură Timiş şi Şcoala de Arte din
Timişoara
· 30 octombrie 2014 – „Joia Artelor” –
„Cânt şi joc...de joie bună”
27
 FESTIVALURI ŞI CONCURSURI ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
CONCURSULUI DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ "OBICEIURI DE IARNĂ" ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
- EDIŢIA A V-A SALA „ŞANTIER“ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ

MENŢIUNEA I De asemenea, printr-o organizare

- RAUL NICOLAE KNALL - "ALUNECÂND PRINTRE ILUZII“
internă a actului cultural, s-a instituit „Joia
- ALBA IULIA
Artelor”, spectacolul săptămânal,
deversificat, al Şcolii de Arte, o adevărată
stagiune artistică.

MENŢIUNEA A II-A
- EDU MATEI - "BUCURIA ANOTIMPULUI ALB"
- BUCUREŞTI

MENŢIUNEA A III-A
- MARCELA CUCEREANU - "FĂR' DE TIMP"
- CLUJ-NAPOCA

28 53
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
SALA „ŞANTIER“ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ
Construită la începutul secolului XIX
(1838) alături de ansamblul eclectic din care
face parte, clădirea ce adăpostește cele două
săli destinate manifestărilor culturale ale
Școlii Populare de Artă “Tudor Jarda” din
Cluj- Napoca, reprezintă o etapă importantă a
patrimoniului arhitectural industrial al
Clujului.
Amenajată pentru a răspunde
necesităților culturale ale Școlii Populare de
Arte ”Tudor Jarda”, sala multifuncțională
“Șantier” se întinde pe o suprafață de cca. 245
mp și poate găzdui evenimente precum
spectacole de teatru în diverse configurații,
conferințe, prezentări de modă, concerte,
expoziții, workshop-uri, baluri, cocktail-uri
sau diverse târguri. Ea se află în clădirea din
strada Fabricii de Zahăr nr.51, noul sediu al
Școlii Populare de Arte. Aceasta din urmă
este un așezământ cultural aflat sub tutela
Consiliului Județean Cluj. De-a lungul
existenței sale, clădirea a avut un spectru larg
de funcțiuni, de la atelier de reparat șarete
până la spital.
S-a dorit ca, atât prin cromatică, cât și
prin materialitate, spațiul creat să permită
desfășurarea actului cultural fără ca
“personalitatea” amenajării să i se impună.
Elementul identitar al sălii a devenit, astfel,
peretele acustic, executat din panouri de
MDF furniruit, perforate după o interpretare
grafică a modelului tradițional de cusătură
52
populară românească, folosită la mâneca iei,
“lunceț de unsprezeze” sau “albină”.
Noua scenă a fost inaugurată în cadrul
concursului de muzică populară “Clujule,
vatră de dor!” pe data de 15 noiembrie 2013,
iar sala a fost deschisă în 26 aprilie 2013. De
atunci, sala multifuncţională “Şantier” a
găzduit – nu exagerăm! – sute de spectacole
de folclor, muzică uşoară, simfonică, operă,
balet, dans modern dar şi festivaluri sau
concursuri de toate genurile. Practic, sala
“Şantier” reprezintă însuşi “motorul” de
funcţionare a întregului proces de învăţământ
al Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” ,
fiindcă aici totul se desfăşoară live,
introducându-i pe cursanţi în atmosfera de
spectacol şi învăţându-i să se deprindă cu
instrumentele muzicale şi aparatura de
amplificare, formă excelentă de
“antrenament” pentru apariţiile viitoare pe
scenă, în faţa exigenţei publicului.
FESTIVALURI ŞI CONCURSURI
„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“
- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016
De mult timp Sala “Şantier” a Şcolii
Populare de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-
Napoca n-a mai găzduit un festival artistic
atât de consistent – care să dureze, în cele
două zile de desfăşurare, 10 şi 11 martie 2016
- nici mai mult, nici mai puţin de şapte ore, cu
atâţia experţi şi artişti în devenire care să urce
pe scenă! Cele două spectacole, reunite sub
titlul generic „Pentru că e primăvară!” au
reprezentat, practic, o trecere în revistă a
forţelor – absolut redutabile de care
beneficiază Şcoala de Arte Cluj-Napoca,
instituţie etalon a culturii clujene, şi chiar
naţionale. “Noi am amânat această trecere la
maturitate, sărbătorirea a 60 de ani de
existenţă a şcolii – dar am preferat s-o facem
acum, pentru că este primăvară” – a
mărturisit, în ton cu titlul festivalului, actorul
Petre Băcioiu, cel care împreună cu d-na
Mariana Reman, cursantă a clasei de actorie a
şcolii şi prezentatorul majorităţii
spectacolelor organizate în municipiul Dej,
au fost amfitrionii evenimentului.
Prima zi de festival a conţinut
cincisprezece puncte, toate dinamice, de
mare atractivitate, fiind susţinute de către
cursanţii de la cursurile individuale ale
instituţiei. Primele puncte din spectacol, cele Au urmat alte minirecitaluri – de
dedicate muzicii clasice au aparţinut caval şi clarinet – cel al cursanţilor clasei
cursanţilor clasei de pian coordonate de expertului Petrică Pleşca, al formaţiei SPA
expert Olga Bordas, a celei de canto clasic, JAZZ BAND, coordonată de instructor
coordonată de expert Alexandra Hordoan, Onişor Rodilă şi al cursanţilor clasei de orgă
electronică, aparţinând profesorului Mihai
precum şi a cursanţilor claselor de vioară şi
chitară clasică, coordonate de expert Emanuil Ghircoiaş.
Toma, ultimele două momente beneficiind de
acompaniamentul, la pian, al aceleiaşi Olga
Bordas.
29
 FESTIVALURI ŞI CONCURSURI
„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“
- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016
Momentele de muzică populară de
valoare au continuat apoi cu un grupaj de
piese instrumentale la saxofon şi taragot, ale
clasei expert Petrică Pleşca şi ale clasei de
canto muzică populară, coordonată de expert
Claudiu Ciotleuş, ambele în
acompaniamentul tarafului “Vatră de Dor”
condus de expert Iancu Pop.
Un punct forte al programului
reprezentat recitalul claselor de canto muzică
uşoară, coordonate de expert Marina Maria
Simionescu şi expert Petrovici Tünde, în
acompaniamentul formaţiei “Recovered”
condusă de instructor Rareş Suciu.
La un înalt nivel artistic s-au
prezentat – ca-n toate ieşirile lor pe scenă -
cursanţii claselor de canto muzică populară,
coordonaţi de experţii Marina Maria
Simionescu şi cei ai clasei expert Ana
Strîmturean, cu un mănunchi de piese
muzicale de mare valoare, din repertoriul
tradiţional, în acompaniamentul tarafului
“Vatră de Dor”, dirijat de expert Iancu Pop.
Ultimele două puncte ale
programului zilei de joi, 10 martie au
aparţinut secţiilor externe de canto muzică
populară, Gherla şi Dej, coordonate de expert
Marinela Zegrean Istici şi expert Felix Gălan,
în acompaniamentul profesionist al tarafului
condus de Emil Mihaiu (vioară) – alături de
Pusztai Aladar (braci), Dorin Mureşan
(acordeon), Urszui Kalman (acordeon) şi
Zenu Zanc (braci).
30
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
REVISTA „ARTE“
Revista ARTE a Şcolii Populare de
Arte „Tudor Jarda” a fost înfiinţată în anul
2007, găzduind între paginile sale, inţial,
materiale realizate de colegii sau cursanţii
altor instituţii similare – din Cluj-Napoca
sau din ţară. Apoi, printre semnatarii
articolelor s-au numărat – din ce în ce mai
pregnant – experţii şcolii, dar şi cursanţii cu
rezultate notabile în domeniul lor artistic sau,
pur şi simplu, cei dotaţi cu talent literar.
De asemenea, nu au lipsit din
numerele revistei ARTE interviuri şi
reportaje cu experţii pe discipline ai şcolii, cu
toţii, personalităţi de primă mărime ale
culturii clujene şi naţionale, sub a căror
îndrumare au crescut, la rândul lor şi alte
personalităţi artistice care şi-au început
activitatea, în calitate de cursanţi, în şcoala
noastră.
Oricum, mai multe activităţi ale
şcolii, devenite tradiţionale, au devenit
subiecte care au fost oglindite cu
regularitate, acordându-li-se întreaga atenţie,
odată cu dezvoltarea şi „creşterea” lor
continuă, atât ca număr de participanţi, cât şi
pe plan calitativ. Astfel, am remarcat cronici
ale Concursului Naţional de Pictură, ajuns la
a V-a ediţie, Tabăra Naţională de Iconografie
pe Sticlă de la Voivodeni, ajunsă la a VI-a
ediţie, Concursul Naţional de Grafică –
„Anuala de Grafică”, ajuns la ediţia a VI-a,
Concursul de Muzică Pop-Rock – „Ritmul
Muzicii”, ajuns la a III-a ediţie, Concursul
debutanţilor în jazz, ediţia XXI, Festivalul
de Teatru, „Teatrul – de la clasic la modern”,
ajuns la ediţia a V-a, spectacolele şi
expoziţiile cuprinse în cadrul proiectului
„Joia Artelor” – ajuns la a XXVIII-a ediţie,
dar şi „Reîntâlnirile” cu foştii absolvenţi ai
şcolii, de la clasele de canto muzică uşoară şi
populară, în expoziţii sau spectacole - şi
multe alte activităţi.
51
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
GALERIA „ARTE“
De asemenea, am organizat expoziţii
personale ale multor artişti din Cluj-Napoca,
din ţară, precum şi ale unor cursanţi şi experţi
ai şcolii, printre care îi pomenim pe: Rodica
Scutaru Milaş – pictură, Fleicia Răcean –
pictură, Ion Piţoiu – grafică şi sculptură, Ana
Irimieş – pictură, Doina Miclea – pictură,
Monica Iorga – ceramică, Elena Marinca –
pictură, Ion Zaiţ – linogravură color, Daniel
Cosma - acuarelă, Diana Miclea - pictură,
Ioana Rusu şi Crina Nemeş - ceramică, etc.
50
FESTIVALURI ŞI CONCURSURI
„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“
- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016
Ziua de vineri, 11 martie a aparţinut
cursanţilor Şcolii de Arte de la cursurile de
grupă. Programul a fost deschis, spectaculos,
de Orchestra de cameră “Camerata”,
coordonată de expert Mihai Nan, cu un
“Concert pentru orchestră de coarde şi
clavecin” de Antonio Vivaldi.
În continuare a urmat un moment
mult aşteptat de către clujenii aflaţi în sală şi,
deopotrivă, de către organizatori: prima
evoluţie pe scenă a “Fanfarei Judeţului Cluj”,
aflată în coordonarea expertului Marius
Beteag. Emoţionat, acesta a mărturisit,
referindu-se la apariţia celei mai noi formaţii
artistice a instituţiei, următoarele: “Un vis
împlinit! De multă vreme vrem să avem şi noi
o fanfară a Clujului, a civililor – fiindcă
există deja una, demult, cea militară. Iar în
momentul când i-am anunţat pe viitorii săi
componenţi ce intenţii avem, ei au răspuns cu
bucurie şi dragoste şi s-au prezentat imediat
la acest ansamblu de suflători”.
Următorul punct din spectacol a
aparţinut teatrului, trupei “Pavlov 25”,
minunat pus în scenă de către expertul Petre
Băcioiu, conţinând un monolog al unei
cursante cu “harul scrisului”, Elena Taragan
31
 FESTIVALURI ŞI CONCURSURI
„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“
- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016
şi o scenetă din “Chiriţa” lui Vasile
Alecsandri, interpretată memorabil de către
Mariana Reman (Chiriţa), Lorena Ţentea
(Luluţa) şi Anca Vălăsutean (servitoarea).
A venit momentul susţinut de “Fanfara
Dej”, coordonată de reputatul instructor
Vasile Sima Minea, după care Orchestra
“Popular”, coordonată de expert Mihai Nan a
făcut deliciul publicului cu mai multe piese
de largă circulaţie.
În continuare, componentele trupei de
dans contemporan “Rhythm Nation” –
coordonate de expert Melinda Moga – au
făcut dovada unei măiestrii deosebite, cu
dansuri de grup, solo şi duo, o notă aparte
conferind momentului Iulia Pop Mărginean,
32
un talent cu totul ieşit din comun, care a
electrizat pur şi simplu sala!
În continuare, formaţia de muzică
uşoară “Napoca” – aflată în coordonarea
instructorului Rareş Suciu şi expertului
Vannai Istvan – a oferit publicului câteva
reuşite piese instrumentale.
Cea care a dat, ca-n nenumărate alte
rânduri, o notă aparte de distincţie sărbătorii
Şcolii de Arte Cluj-Napoca, a fost Corala
“Canticorum” – coordonator expert Dorin
Mircea Simionescu – printr-o interpretare de
excepţie a pieselor “Canticorum iubilo”, de
G.F. Haendel, “Mândruliţă pui, pui, pui”, de
A. Bena, “Dona Sol”, de Nicolae Suciu,
“Kyrie Eleison din Misa breve nr. 7 în do
major”, de Charles Gounod.
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
GALERIA „ARTE“
Galeria ARTE a Şcolii Populare de
Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, situată
pe str. Vasile Alecsandri nr. 1, a fost înfiinţată
în anul 2008, la aniversarea a 90 de ani de la
Marea Unire de la Alba-Iulia, prima
manifestare culturală găzduită de aceasta
fiind o expoziţie a Cercului de pictură al
şcolii. De atunci, manifestările culturale în
această galerie s-au succedat într-un ritm
susţinut, angrenând forţe şi energii creatoare
în continuă creştere: de la cursanţi sau experţi
ai şcolii, până la artişti consacraţi, laureaţi ai
unor concursuri naţionale sau internaţionale.
Galeria, în frumoasa tradiţie iniţiată
de conducerea Şcolii Populare de Arte
„Tudor Jarda” a găzduit până acum lucrările
mai multor artişti – amatori sau profesionişti
– nu numai din şcoală, ci şi a altor instituţii
similare din judeţe, precum: Mureş, Vâlcea,
Timiş, Brăila, Bihor,Alba, Covasna, Satu-
Mare, Maramureş, etc. Nici absolvenţii şcolii
nu au fost neglijaţi, acestora organizându-li-
se, periodic, expoziţii de grup, intitulate
sugestiv „Reîntâlniri”, semn că preocuparea
pentru continuitate este mereu vie pentru
conducerea şcolii.
Astfel, nici un gen artistic nu a fost
exclus din evenimentele culturale care s-au
desfăşurat aici: expoziţii naţionale de pictură,
sculptură, grafică, design vestimentar, ţesut-
cusut, tapiserie, decoraţiuni interioare,
fotografie, design vestimentar, ceramică,
împletituri, etc. Totodată, la Galeria ARTE au
avut loc lansări de carte, concursuri artistice
cu caracter interdisciplinar, de anvergură
naţională sau internaţională, spectacole de
muzică, etc.
49
 ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ FESTIVALURI ŞI CONCURSURI
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE „PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“
GALERIA „55/60“ - EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016

În anul 2015, la aniversarea a 60 de

ani de la înfiinţarea şcolii, Galeria “55” şi-a
schimbat denumirea în Galeria “60”, pentru a
reflecta în mintea publicului, a cursanţilor şi a
experţilor tradiţia îndelungată a acestei
instituţii emblematice a Clujului şi
Transilvaniei.

Au urmat momentele artistice

dedicate jocului popular, însumând evoluţia
pe scenă a cursanţilor secţiilor externe de joc
popular din localităţile Căianu (coordonator
instructor coregraf Aurel Lucaciu), Izvoru-
Crişului (coordonator instructor Torok
Ferencz), Mintiu Gherlii (coordonator
instructor coregraf Simion Berchi), Aşchileu
(coordonator instructor coregraf Aurel
Lucaciu), Mera (coordonator instructor
Varga Zoltan), Floreşti (coordonator
instructor coregraf Dinu Ban).

Momentul următor, cel al clasei de

instructor coregrafi - joc popular românesc,
aflată în coordonarea coregrafului Florin
Ciobanu a fost unul de clasă, cuprinzând o
“învârtită rară”, “o învârtită deasă”, “pe
picior” şi “feciorescu' de Agrij”, culese din
valea folclorică Ciumărna şi Românaşi de la
sătenii care mai păstrează jocul autentic al
zonei.
48 33
 FESTIVALURI ŞI CONCURSURI
„PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ!“
- EDIŢIA A VIII-A - 10 - 11 MARTIE 2016
Ultimul punct din spectacol, cel
susţinut de către Ansamblul folcloric „Vatră
de Dor”, coordonat de instructorul coregraf
Viorel Dragomir, a avut o suită de jocuri din
Nordul Moldovei, iar ca noutate absolută,
dansatorii au fost îmbrăcaţi în costume
populare din zona Botoşaniului,
confecţionate special pentru ei de către
renumitul meşter popular Elvira Gavriş.
La finalul festivalului, a urmat
premierea cu diplome de participare a celor
implicaţi în organizarea festivalului, precum
şi cuvântările oaspetelui de onoare, dl. Vakar
Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean
Cluj şi a directorului adjunct al Şcolii de Arte
Cluj, Marius Moldovan.
34
“Vin de fiecare dată cu plăcere la
Şcoala de Arte, datorită muncii instructorilor
care produc plusvaloarea, de care este atât de
mare nevoie. E o şcoală multicoloră, dar care
aduce mereu alte şi alte culori. Mă bucur că
sunteţi. Vă felicit pentru munca depusă şi
aduc reverenţa instituţiei pe care o reprezint,
Consiliul Judeţean, ca formă de respect pe
care v-o poartă majoritatea cetăţenilor
judeţului Cluj. Fiindcă, oriunde particip,
când avem de-a face cu un absolvent al Şcolii
de Arte putem vorbi de performanţă,
indiferent despre ce domeniu ar fi vorba. Mă
bucur, de asemnea, că în sfârşit Clujul are şi o
fanfară”, a declarat, printre altele,
vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
Mulţumind oaspetelui pentru elogiile aduse
şcolii, dl. Marius Moldovan, directorul
adjunct al instituţiei organizatoare, i-a
asigurat la rândul său, pe experţii şi cursanţii
secţiilor externe şi de la Cluj-Napoca, de
disponibilitatea conducerii Şcolii de Arte de a
colabora cu aceştia în toate domeniile de
activitate în care sunt implicaţi. În concluzie,
două zile de spectacol de calitate, cu un
public numeros şi exigent – care a gustat din
plin fiecare moment – semn că Şcoala
Populară de Artă Cluj-Napoca se află pe o
continuă traiectorie ascendentă…
ŞCOALA DE ARTE LA 60 DE ANI: PERFORMANŢĂ ŞI EXCELENŢĂ
ÎN CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE
GALERIA „55/60“
Pentru a puncta împlinirea a 55 de ani Aici,în această galerie s-au desfăşurat
de existenţă a Şcolii Populare de Arte "Tudor ediţiile succesive ale unor expoziţii cu
Jarda" Cluj conducerea instituţiei a decis, în caracter tematic, ajunse deja manifestări de
anul 2010, deschiderea unui nou spaţiu tradiţie: “Invernală” - expoziţie cu lucrări pe
expoziţional la sediul central de pe str. tema iernii, aflată la a IV-a ediţie, Expoziţia
Fabricii de Zahăr nr. 51. Încă din prima clipă Concursului Naţional de Pictură, ajuns la
de funcţionare, acest spaţiu a fost larg deschis ediţia a V-a, Expoziţia Concursului Naţional
tuturor cursanţilor şi artiştilor plastici din de Grafică, aflat la ediţia a V-a, Expoziţia de
Cluj şi din ţară, pentru promovarea talentului Design vestimentar, etc.
şi încântarea publicului iubitor de artă.
Prima expoziţie a fost constituită din
propunerile de siglă a Şcolii de Arte, venite
din partea cursanţilor de la Şcolile de arte din
Cluj şi Oradea, iar a doua a reprezentat o
colecţie de afişe realizate de către Livia
Petrescu - şeful compartimentului arte
plastice Şcoala de Arte Cluj, afişe realizate
pentru manifestările culturale şi artistice
organizate în perioada anilor 2008-2010. De
atunci, evenimentele au curs, în mod firesc –
în paralel cu dorinţa organizatorilor de a se
dezvolta încontinuu pe plan artistic, astfel că
şi evenimentele au crescut – ca număr şi
calitate.
47
 EDUCAŢIE ŞI ARHITECTURĂ
„BUILDING EDUCATION” - FORUMUL INTERNAŢIONAL DE LA BUCUREŞTI,
3 MARTIE 2016, CU PARTICIPAREA REPREZENTANŢILOR ŞCOLII DE ARTE CLUJ
Forumul Internaţional de la
Bucureşti, intitulat sugestiv „Building
education – un parteneriat pentru calitatea
spaţiului educaţional românesc” este un
proiect inovator în comunicarea
interprofesională, o întâlnire unică dintre
profesia de arhitect cu cea de educator, un
parteneriat între acestea, menit să
îmbunătăţească dezvoltarea fenomenului
educaţional din România. Evenimentul
organizat de BORO PR and Communication,
sub egida Ordinului Ahitecţilor din România
s-a desfăşurat la Athenee Palace Hilton, cu
participarea a peste 200 de invitaţi din Marea
Britanie, Spania, Finlanda, Danemarca,
Rusia, România - personalităţi din domeniile
educaţiei şi arhitecturii.
Amfitrionul evenimentului a fost
arhitectul clujean Şerban Ţigănaş,
preşedintele Ordinului Arhitecţilor din
România, iar din partea Şcolii Populare de
Artă Cluj-Napoca au vorbit dl. Vasile
Corpodean, managerul instituţiei şi arhitectul
Paul Mihai Moldovan, tema prezentatată de
aceştia fiind proiectul de reabilitare al
sediului Şcolii Populare de Arte “Tudor
Jarda” din Cluj-Napoca. “Noi am avut
onoarea să reprezentăm România în
secţiunea tematică dedicată relaţiei dintre
arhitect şi beneficiarul creaţiei sale. Am dorit,
în cadrul acestei sesiuni să împărtăşim celor
prezenţi dinamica experienţei noastre şi
modul în care ea ar putea conduce la
realizarea unor spaţii educaţionale de
calitate. În urma vizualizării celorlalte echipe
de arhitecţi şi benficiari din Finlanda, Marea
Britanie, Danemarca şi Rusia, am devenit
mai încrezători în tot ceea ce întreprindem
aici la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca şi
credem că munca noastră a fost apreciată şi se
46
ridică la nivelul evenimentului la care am
participat ”.
La rândul său, Vasile Corpodean,
managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor
Jarda” ne-a declarat următoarele: “De
aproape 10 ani noi reabilităm spaţiul, ca să
corespundă cerinţelor secolului nostru. La
acest forum internaţional s-au prezentat
proiecte din Rusia, Marea Britanie, Spania,
etc. – însă numai legate de clădiri ridicate din
temelie. Din România am fost singurii
participanţi cu o clădire reconfigurată, care să
corespundă unei şcoli de arte moderne, iar
specialiştii au discutat îndelung pe tema
acestui spaţiu educaţional şi pot să vă spun cu
mâna pe inimă că lucrarea noastră a fost
apreciată la superlativ”.
În cuvântul său de la încheirea
forumului, dl. arhitect Şerban Ţigănaş a ţinut
să menţioneze, referindu-se la lucrările
prezentate în cadrul evenimentului – în care
putem include şi lucrarea Şcolii de Arte Cluj:
„Proiectele care ies din tiparele care
consideră spaţiile pentru educaţie doar o
infrastructură necesar a fi nepericuloasă în
caz de seism sau incendiu sunt extrem de rare
şi se datorează interacţiunii şi implicării unor
oameni deosebiţi. Aceştia sunt conducători
de instituţii şi arhitecţi, care au reuşit să
depăşească încremenirea sistemului”.
LAUREAŢII CONCURSULUI NAŢIONAL DE GRAFICĂ
„ANUALA DE GRAFICĂ” 2016, EDIŢIA A VII-A
Premiul II – MARIA ZAMFIRESCU (Sibiu)
Juriul Concursului Naţional de
Grafică, “ANUALA DE GRAFICĂ” 2016 şi-
a desemnat luni, 4 aprilie, câştigătorii, din
rândul zecilor de participanţi din Brăila,
Târgu Mureş, Sibiu, Alba-Iulia, Satu-Mare şi
Cluj, care au trimis lucrări de grafică la cea
de-a şaptea ediţie a concursului. Premiile au
constat în importante albume de artă şi
accesul, fără examen de admitere, la Şcoala
de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca,
organizatoarea concursului. Laureaţii ediţiei
a VII-a a „Anualei de Grafică” sunt următorii: ANCA MARIA PÎRV (Şcoala de Arte „Tudor
Premiul I - SANTHA HAJNALKA (Şcoala Jarda” Cluj-Napoca)
de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca),
Premiul II – MARIA ZAMFIRESCU
(Sibiu), ANCA MARIA PÎRV (Şcoala de
Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca), NICOLE
MOSORA (Şcoala de Arte „Tudor Jarda”
Cluj-Napoca), Premiul III - PAULA
NUŢAŞ (Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-
Napoca). „Ne-am bucurat de un juriu avizat,
compus, pe lângă experţii şcolii şi din
graficianul Ovidiu Petca şi criticul de artă
Călin Stegerean, dar şi de o participare
numeroasă din partea şcolilor de arte din ţară.
ANUALA DE GRAFICĂ e un concurs deja
consacrat, aflat la a VII-a ediţie, iar tema lui
din acesta an a fost „Puzzle figurativ”.
Astfel, timp de două săptămâni, pe parcursul NICOLE MOSORA (Şcoala de Arte „Tudor
Jarda” Cluj-Napoca)
lunii martie toţi participanţii la activităţile
şcolii au avut la dispoziţie o urnă şi au votat
lucrările care le-au plăcut cel mai mult,
element care a contat în stabilirea
premianţilor. De asemenea, important este
faptul că şi ediţia din acest an – ca şi în cele
trecute - a avut în concurs lucrări valoroase,
evenimentul reprezentând un real câştig, atât
pentru participanţi, cât şi pentru noi ca şcoală
de arte”, a declarat Vasile Corpodean,
managerul Şcolii Populare de Arte “Tudor
Jarda” Cluj-Napoca.
Premiul I - SANTHA HAJNALKA (Şcoala de Arte
„Tudor Jarda” Cluj-Napoca)
Premiul III - PAULA NUŢAŞ (Şcoala de Arte „Tudor
Jarda” Cluj-Napoca)
35
 COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ
“CÂNTĂ ŞI ÎNCÂNTĂ DRAGOBETE” – SPECTACOL DE MUZICĂ
POPULARĂ, AL ŞCOLILOR DE ARTE DIN CLUJ-NAPOCA ŞI SATU-MARE,
ÎN SALA FILARMONICII DIN SATU-MARE.
Miercuri, 24 februarie, sala
Filarmonicii “Dinu Lipatti” din muncipiul
Satu Mare a găzduit, într-o atmosferă
sărbătorească, spectacolul de muzică
populară “Cântă şi încântă Dragobete”
susţinut de cursanţii şcolilor de arte din Cluj-
Napoca şi Satu-Mare. “Vă mulţumim pentru
invitaţie, am venit cu drag, de Dragobete, iar
dacă trebuie să facem o declaraţie de dragoste
noi v-am făcut-o, demult. Eu, personal am
fost la Satu-Mare, mai mult chiar decât la
Bucureşti, iar colaborările între şcolile
noastre sunt cele mai consistente avute
vreodată cu o şcoală similară din ţară”, a
declarat managerul Şcolii de Arte din Cluj-
Napoca, Vasile Corpodean. La rândul său,
Mircea Deac, managerul Şcolii de Arte din
Satu Mare a salutat prezenţa artiştilor clujeni
pe scena sătmăreană - iar Florin Pop,
directorul instituţiei cu o tradiţie de 110 ani a
reiterat ideea că între clujeni şi sătmăreni se
desfăşoară “cea mai tare colaborare din
rândul şcolilor de arte“. Cu acelaşi prilej, al
speech-urilor din deschidere, Robert Laszlo,
directorul Centrului Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Satu Mare a transmis salutul
adresat clujenilor de către dl. Adrian Ştef,
preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare.
36
Prima parte a spectacolului a
aparţinut experţilor şi cursanţilor Şcolii de
Arte din Cluj-Napoca, programul fiind
prezentat de către actorul Petre Băcioiu,
acesta rememorând, cu emoţie, faptul că şi-a
început cariera teatrală chiar la Satu Mare, în
anul 1973. “Fiindcă vorbim în spectacol
despre iubire, trebuie să ştiţi că ea nu are
termene – 23, 24 februarie, între orele 16.00
şi 18.00, ci iubirea trebuie să fie sentimentul
care ne domină zi de zi, clipă de clipă, şi e în
sufletul nostru. Cât despre spectacolul pe care
vi-l oferim dumneavoastră, în această seară,
acesta a fost pregătit în tabăra de creaţie
muzicală de la Căşeiu, de către experţii
secţiei canto muzică populară Marina
Simionescu, Ana Strîmturean şi Claudiu
Ciotleuş”. Apoi, în entuziasmul general al
sălii, dornică să se delecteze cu piese
muzicale şi de joc din zona Clujului şi a Văii
Someşului, au evoluat pe scenă soliştii
Andreea Dulău, Nicuşor Butilcă, Mădălina
Maier, Codruţa Tomuş, Adrian Răcăşan,
Andrei Bonţe, Ionuţ Suciu, Denisa Perde,
Alexandra Bălaş, Denisa Pop, Mihaela Toşa,
Ioana Mătieş, Dana Secheli, Ovidiu Fărcaş şi
Răzvan Colcer, cu cântece interpretate
individual sau în grup.
TRADIŢIE ŞI MODERNITATE
ŞEZĂTOARE LA RĂSCRUCI - 27 FEBRUARIE 2016
REÎNVIEREA VECHILOR TRADIŢII ROMÂNEŞTI, LA ŞCOALA POPULARĂ
DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUŢĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ŞEZĂTOARE”
Avem alte două, moştenite şi mai
avem şi două furci şi răstitoare, pe care se
pune firul de cânepă ce urmează să se depene.
Deţin obiecte frumoase, pe care nu vreau să le
îndepărtez, în ruptul capului – după cum deţin
şi războiul de ţesut al bunicii: cu iţe, spată,
brâgle – şi toate componentele necesare
pentru a începe o lucrare, numai bun să-i
învăţăm şi pe cei tineri acest meşteşug”.
Intervine în discuţie şi Ilisie, soţul Mariei, un
bărbat zâmbitor şi optimist, în vârstă de 64 de
ani : “Am participat la cel puţin zece şezători
până acum, dar după ce am împlinit vârsta de
40 de ani, numai din zece în zece ani, că nu s-
or mai făcut decât foarte rar, aşa că am zis să
organizăm noi una…”
Între timp, în încăperea destinată
ţesătoreselor au început poveştile între femei
- pe diverse teme din viaţa satului, ajungând
până la cele legate de măritiş - totul în timp ce
ele muncesc de zor. La un moment dat,
înaintea sosirii feciorilor s-a defăşurat un
ritual ancestral, vechi probabil de milenii, cel
al “datului cu ciurul”, în care două femei s-au
pus spate în spate şi, ridicându-şi uşor poalele
şi-au transmis, de la una la alta – prin
rostogolire, printre picioare – o sită,
chemându-i pe băieţii pe care-i vizau: “Vino
Gheorghe, vino Vasile”!
Expertul Şcolii de Arte Cluj, Ana
Strîmturean ne-a oferit degrabă şi o “mostră”
dintr-o invocaţie rostită, odinioară, de fete
când îşi chemau potenţialii iubiţi: “Haida
bade, mai cu sară/Pe cărarea de la moară/ La
casa din ulicioară / Că acolo-i şezătoare /
Numai cu fete fecioare”. Iar tinerii nu s-au
lăsat prea mult aşteptaţi, ajungând la uşa
camerei fetelor – flăcăii primii, avându-i în
spate pe muzicanţi. După care a început cu
adevărat petrecerea: cu muzică, joc şi voie
bună, pe mese apărând şi platourile încărcate
cu delicatese şi alături de ele, băuturi. Şi, într-
adevăr graţie entuziasmului organizatorilor –
evenimentul, care a durat minute lungi,
sfârşite din păcate mult prea repede, a
însemnat o reuşită deplină. De asemenea,
inedită a fost şi prezenţa unui interpret în
vârstă de numai 14 ani, Bogdan Marius, din
satul Guga, comuna Rugăşeşti, care i-a
impresionat pe cei prezenţi cu talentul său,
anunţându-se, în acelaşi timp ca o voce de
perspectivă. „E pentru prima dată când
particip la o şezătoare şi sper să vin şi la anul,
oriunde s-ar organiza aceasta”, a arătat
adolescentul.
Părăsim localitatea Răscruci şi
gospodăria familiei Pop, cu mulţumirea de a
fi întâlnit – în secolul nostru,
supertehnologizat – o mână de oameni care
şi-au retrăit, efectiv, copilăria şi tinereţea,
întorcându-se în timp, pentru câteva ore - şi
bucurându-se de savoarea unei lumi pe cale
de dispariţie, cea a satului românesc arhaic…
45
 TRADIŢIE ŞI MODERNITATE
ŞEZĂTOARE LA RĂSCRUCI - 27 FEBRUARIE 2016
REÎNVIEREA VECHILOR TRADIŢII ROMÂNEŞTI, LA ŞCOALA POPULARĂ
DE ARTE CLUJ: „LA CĂSUŢĂ LÂNGĂ VALE/FAC FETELE ŞEZĂTOARE”
Sâmbătă, 27 februarie un eveniment
cu totul inedit a animat, timp de câteva ore,
atmosfera aşezării Răscruci, comuna
Bonţida: Şcoala Populară de Arte „Tudor
Jarda” din Cluj-Napoca, prin secţiiile sale
exterioare de ţesut-cusut din Cluj-Napoca,
Bedeciu şi Căşeiu-Rugăşeşti, coordonate de
“academicianul artelor tradiţionale”, Elvira
Gavriş, a organizat o şezătoare populară,
după modelul celor care se făceau odinioară
în satul arhaic românesc. Astfel, gospodăria
soţilor Maria şi Ilisie Pop s-a dovedit
neîncăpătoare la „asaltul” cursantelor
ţesătorese-cusătorese, aproximativ 30 la
număr, dar şi al oaspeţilor de la Cluj, printre
care Vasile Corpodean, managerul Şcolii de
Arte, expert Ana Strîmturean, cunoscută
solistă de muzică populară şi Dolfina
Aştilean, cursantă în anul III a cursului de
canto muzică populară a şcolii. Totodată, cei
ce au jucat rolul alaiului de „feciori”,
asigurând şi partea muzicală a evenimentului
au fost: Marius Moldovan - directorul
adjunct al instituţiei (acordeon), Iancu Pop
(vioară), Vasile Chiorean (taragot) şi Ovidiu
Fărcaş (voce), cursant în anul I la clasa expert
Claudiu Ciotleuş.
„Aici se întâmplă o şezătoare
tradiţională la care participă cursantele
claselor de ţesut, pe care eu le coordonez la
Cluj, Căşei-Rugăşeşti şi Bedeciu... Şi-au
propus ca astăzi după-amiază - înaintea
Postului Paştelui, când se sistează acest gen
de evenimente - să reînvie motivul
şezătorilor de altădată, un mijloc de întâlnire
al tinerilor din satul străvechi, în care fetele
organizau şezători ca să-şi găsesască
partenerul”, ne-a declarat artistul popular
Elvira Gavriş.
44
Manifestarea, aflată la a V-a ediţie -
după ce trei, anterioare s-au desfăşurat la
Bedeciu, în Munţii Apuseni şi alta la Cluj-
Napoca - a fost găzduită în acest an de familia
Pop, cea care a lansat invitaţia - cursanţilor,
muzicanţilor şi cadrelor didactice de la
Şcoala Populară de Arte din Cluj - să le calce
pragul. “Am prins, în copilărie, şezători de
acest fel la care se adunau bătrâni şi tineri să
cânte, să lucreze, să povestească şi apoi să
petreacă. Aşa că ne-am gândit să reînviem
acest obicei care a fost odinioară şi în satul
Răscruci”, declară, emoţionată, gazda -
Maria Pop, la rândul său cursantă a secţiei de
ţesut-cusut de la Cluj-Napoca.
Şi, parcă pentru a ne demonstra că în
cazul familiei sale pasiunea pentru tradiţie nu
e o vorbă goală, ţine neapărat să ne arate
câteva obiecte din gospodărie, unele dintre
ele vechi de peste o sută de ani: “Aceasta este
o sucală, cu care bătrânii făceau ţevi pentru
război şi cealaltă o depănătoare, veche de un
centenar, cu care strămoşii mei depănau.
COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ
“CÂNTĂ ŞI ÎNCÂNTĂ DRAGOBETE” – SPECTACOL DE MUZICĂ
POPULARĂ, AL ŞCOLILOR DE ARTE DIN CLUJ-NAPOCA ŞI SATU-MARE,
ÎN SALA FILARMONICII DIN SATU-MARE.
Au animat de asemenea atmosfera, cu
numeroase momente de virtuozitate,
dansatorii Ansamblului Folcloric “Vatră de
Dor”, coordonat de instructorul-coregraf
Viorel Dragomir. O notă aparte de valoare şi
autenticitate a dat spectacolului şi
acompaniamentul profesionist al Tarafului
“Vatră de Dor”, dirijat de Marius Moldovan,
directorul adjunct al Şcolii de Arte Cluj şi de
expertul Iancu Pop.
Spectacolul gazdelor sătmărene a fost, la
rândul său la înălţime, fiind axat pe
promovarea tinerilor talente din ”grădina”
proprie. Astfel, prezenţa pe scenă a orchestrei
“Doina Codrului” - coordonată de către prof.
Vasile Chioran – a uimit prin faptul că era
alcătuită, în marea ei majoritate, din tineri şi
foarte tineri instrumentişti, omogenizată pe
ici pe colo, cu membri experimentaţi, din
această simbioză născându-se o performanţă
de excepţie. Nici în cazul soliştilor de muzică
populară sătmărenii n-au făcut excepţie de la
principiul lor, aceştia impresionând publicul
prin valoarea şi tinereţea lor debordantă:
Melania Struţ, Dariana Bârsan, Laurenţiu
Cuciulan, Ştefana Buzura Berar, Alexandra
Sava, Lavinia Pop, Cristian Crişan, Bianca
Maxim, Martina Jiboc, Adina Nistor, Timea
Miclăuş, Suth Silvia, Bianca Cionca, Cătălin
Bocicai şi Gabriela Pop – cea care a făcut şi
oficiile de prezentator al părţii a doua a
spectacolului.
Finalul evenimentului s-a bucurat de-
o surpriză de zile mari: prezenţa pe scenă a
celui mai important artist al zonei şi unul
dintre cei mai cunoscuţi solişti de muzică
populară de la noi, Nicolae Mureşan,
maestrul cântecului codrenesc. Iar recitalul
său a constiutit un adevărat regal, pe care
spectatorii – deopotrivă sătmăreni şi clujeni –
l-au trăit în picioare, piesa lui emblematică,
“Trecui aseară prin codru”, stârnind multă
emoţie. Copleşit de primirea ce i-a fost
făcută, maestrul Nicolae Mureşan, om de o
mare modestie, le-a mulţumit celor de la
Şcoala de Arte din Satu Mare, al cărei cursant
a fost, în urmă cu 40 de ani, adresând însă şi
un mesaj de suflet clujenilor: “Frumos s-au
prezentat şi artiştii din Cluj şi sunt încântat că
am ascultat cele mai renumite cântece ale
Ardealului, cântate de grupuri de băieţi şi
fete... Aşadar, ce poate fi mai frumos pe
pământ”?
În concluzie, a fost o ieşire cu
adevărat benefică pentru tinerii cursanţi
clujeni – şi un minunat prilej pentru aceştia,
de a căpăta un plus de experienţă scenică, atât
de necesară pentru lansarea proprie, în
procesul atât de sinuos şi dificil, al trecerii de
la amatorism la profesionism. Şi care
constituie, de altfel, visul fiecărui cursant din
rândul celor care au evoluat, miercuri seară,
pe selecta scenă a Filarmonicii “Dinu
Lipatti” din Satu Mare.
37
 COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ
REUŞIT DIALOG ARTISTIC ÎNTRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE
CLUJ ŞI ŞCOALA DE ARTE ORADEA - ÎN SALA FILARMONICII DE STAT DIN
ORADEA - 18 MARTIE 2016
Seara zilei de vineri 18 martie 2016 a
însemnat şi prima prezenţă, la Oradea, a
Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj-
Napoca cu prilejul unui excelent spectacol
realizat în parteneriat cu Şcoala de Arte
„Francisc Hubic” din localitate. Evenimentul
vine ca un răspuns la spectacolul şi expoziţia
din 4 februarie de la Cluj-Napoca, din ciclul
„Seara Artelor”, la care orădenii au participat
alături de instituţiile similare din Botoşani,
Bocşa, Reşiţa, Alba-Iulia, Piatra Neamţ,
G a l a ţ i , T â rg u M u r e ş ş i Ti m i ş o a r a .
Spectacolul – prezentat cu talent şi inspiraţie
de către Antonela Ferche Buţiu şi Vlad Tătaru
– a fost receptat cu multă căldură de către
spectatorii prezenţi în Sala Filarmonicii de
Stat Oradea, care i-au răsplătit, pe cursanţi şi
pe experţii lor cu aplauze prelungite.
Spectacolul a fost anunţat – la propriu
- cu surle şi trâmbiţe, de către gazde, prin
cursanţii Secţiei de Instrumente de suflat din
alamă, coordonată de profesorul Dee Robert,
dând astfel semnalul debutului recitalului
clujenilor. Aceştia şi-au început evoluţia prin
două momente de muzică clasică: piese
interpretate la pian de Mihai Zăvoian şi
Olimpia Damşa, cursanţi ai clasei de pian
coordonate de expert Olga Bordas şi un
minirecital al orchestrei de cameră
„Camerata” a Şcolii de Arte Cluj, coordonată
de expert Mihai Nan, în componenţa căreia îi
avem pe Mihai Nan, Bianca Hodrea, Emanuil
Toma, Liviu Pucani, Marina Simionescu,
Emilian Bojan, Dorin Simionescu, Timofei
Muntean, Iancu Pop şi Olga Bordas.
38
TABERE DE CREAŢIE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ 2016
“TABĂRA MUZICALĂ DE IARNĂ CĂŞEIU” - UN LOC GEOGRAFIC MIC,
DAR CU REZONANŢĂ NAŢIONALĂ PENTRU ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE
„TUDOR JARDA”!
Mă bucur mult de această tabără, Cât despre celălalt nou membru al
pentru că am avut ocazia să îmi cunosc mai formaţiei, basistul Albert Adiaconiţei, acesta
bine colegii, mai ales că trupa de muzică provine tocmai din... Brăila. „Am venit la
uşoară a şcolii s-a reîmprospătat – aşa că de Cluj ca să studiez la Finanţe-Bănci, după
acum ne este mai uşor să lucrăm împreună şi absolvire m-am stabilit la Cluj-Napoca, iar
să progresăm, în acelaşi timp”, declară gândul meu este să mă dezvolt profesional în
aceasta. această formaţie”, a mai mărturisit Albert.
Iată – în mare - o imagine a
structurii…naţionale a echipei actuale a
Şcolii de Arte, care cu fiecare nou an de
învăţământ îşi schimbă (în bine, sperăm!)
componenţa grupurilor care performează pe
scenă!
A urmat recitalul clasei de muzică
uşoară, coordonată de experţii Petrovici
Tunde şi Marina Simionescu, care a electrizat
sala prin forţa interpretativă şi talentul
cursanţilor Fazekas Kriszta, Mihai Ursu,
Carmen Azoiţei, Horaţiu Haiduc, Lavinia
Adam, acompaniaţi de formaţia
„Recovered”, condusă de instructor Rareş
Suciu.
La rîndul său Elisei Mureşan, al
doilea nou membru al formaţiei “Recovered”
– pianist de talent, care urmează cursurile
Academiei de Muzică din Cluj – a venit
tocmai de la Deva! „Acesta a fost primul
spectacol al meu cu trupa Şcolii de Arte şi
încep să mă simt din ce în ce mai bine alături
de noii mei colegi. Sunt onorat să fac parte
din echipa acestei instituţii – şi sper să facem
. În continuare clujenii un potpuriu de performanţă, aşa cum am făcut până acum, pe
cântece populare din Transilvania, la fel de plan individual”, arată entuziasmat tânărul
aplaudat ca şi cel al colegilor care au artist.
performat anterior, aparţinând cursanţilor
clasei de canto muzică populară a şcolii
clujene, Andrei Bonţe, Ionuţ Suciu, Mihaela
Toşa, Ioana Mătieş, Andreea Dulău,
Mădălina Maier, Codruţa Tomuş, Denisa
Pop, Ovidiu Fărcaş, Nicuşor Butilcă, Răzvan
Colcer, Dana Secheli şi Denisa Maria Perde,
avându-i ca şi coordonatori pe experţii Ana
Strîmturean, Claudiu Ciotleuş, Marina
Simionescu şi Dorin Simionescu. Recitalul
tinerilor interpreţi de muzică populară a fost
acompaniat de către Taraful „Vatră de Dor” al
Şcolii Populare de Arte Cluj, condus de Iancu
43
 TABERE DE CREAŢIE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ 2016
“TABĂRA MUZICALĂ DE IARNĂ CĂŞEIU” - UN LOC GEOGRAFIC MIC,
DAR CU REZONANŢĂ NAŢIONALĂ PENTRU ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE
„TUDOR JARDA”!
Spectacolul a fost prezentat – cu
talent şi inspiraţie, fiind pigmentat cu
monologuri şi meditaţii pe tema iubirii de
către Mariana Reman, cursantă a clasei de
actorie a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca,
secţia externă Dej, cunoscut moderator
cultural al Dejului, şi de către profesorul său,
actorul Petre Băcioiu.
De menţionat faptul că, pe toată
durata spectacolului în sală s-a desfăşurat şi o
şezătoare tradiţională, organizată de către
cursantele claselor de artă populară din
Căşeiu-Rugăşeşti şi Cluj - coordonate de
către “academicianul artelor populare”,
Elvira Gavriş, renumit artist popular - care şi-
au prezentat costumele realizate pe parcursul
primului semestru al anului educaţional de la
Şcoala de Arte.
42
Un element cu totul ieşit din comun
merită subliniat, şi anume că peste 80 la sută
din cursanţii şcolii prezenţi în această tabără
provin dinafara judeţului Cluj: Maramureş,
Sălaj, Mureş, Suceava, Bihor, Hunedoara,
Bistriţa-Năsăud, Alba, Brăila etc. Acest
aspect îi oferă Clujului, în toiul competiţiei
pentru desemnarea titlului de “Capitală
culturală europeană, 2021”, un argument şi o
rezonanţă cu totul speciale pentru ca
muncipiul nostru să fie un serios pretendent la
preţiosul titlu.
De pildă, Mădălina Maier, cursantă la
clasa de muzică populară a venit la Cluj-
Napoca din judeţul Mureş, pentru a urma
Facultatea de Studii Europene, şi se declară
încântată de ce a întâlnit la Şcoala de Arte:
„Ne împăcăm foarte bine aici, noi, cei din
acest colectiv, şi totul se desfăşoară la modul
superlativ”. La rândul său, Iona Mătieş o altă
cursantă venită din Maramureş la Şcoala de
Arte din Cluj, ne mărturiseşte: „Mi-a făcut
plăcere să aduc cântecul şi tradiţia din
Maramureş aici, la Cluj, şi m-am decis să
rămân în municipiul de pe Someş, pentru
totdeauna”.
Fazekas Kriszta, cursantă la secţia
canto muzică uşoară, s-a transferat recent la
Cluj-Napoca de la Şcoala de Arte din Oradea,
. “ Am venit să studiez la Universitatea Babeş
– Bolyai din Cluj-Napoca şi am profitat de
acest lucru şi m-am reînscris, în anul II la
Şcoala de Arte “Tudor Jarda” .
COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ
REUŞIT DIALOG ARTISTIC ÎNTRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE
CLUJ ŞI ŞCOALA DE ARTE ORADEA - ÎN SALA FILARMONICII DE STAT DIN
ORADEA - 18 MARTIE 2016
Pop, în componenţa cărora îi menţionăm pe
Cătălin Banc, Dorin Simionescu, Mihai
Moroşan, Alexandru Hatfaludi, Vasile
Chiorean şi Petrică Pleşca.
Spectacolul Şcolii de Arte “Francisc
Hubic” a fost şi el la înălţime, cu mai multe
momente de muzică clasică, aparţinând
elevilor Sim Robert, Butuc Filip, Gavrilaş
Patricia, Sebastian Balaj, Sarkozi Tibor,
Mesaros Levente, încheiate prin
interpretarea la patru mâini, la pian, a unui
„Dans maghiar”, de către profesorii Alina
Orban şi Bogdan Bodiş Adam. Aplaudaţi la
scenă deschisă au fost, în cadrul acestui
moment, mai ales soliştii Sebastian Balaj şi
Meszaros Levente, din clasa managerului
Şcolii de Arte din Oradea, prof. Marian
Boboia, la rândul său un bariton de renume.
Au urmat reuşite minirecitaluri de muzică
uşoară, din repertoriul românesc şi străin, ale
cursanţilor Sergiu Sabău, Narcisa Badea,
Edina Bodor, Bogdan Caraman, de la clasa
profesorilor Lăcrimioara Deac, Kasa Tamas
şi Ari Nagy Alexandru, acompaniaţi de către
ART Band, orchestra de muzică uşoară a
instituţiei orădene.
Momentul oferit apoi de către
cursanţii clasei de canto muzică populară a
şcolii, acompaniaţi de Orchestra „Rapsodia
Bihoreană” – dirijor prof. Liviu Buţiu - a
fost, de asemenea, unul de referinţă: au
încântat publicul, cu renumite piese din
folclorul zonei, grupul vocal „Lioara”,
Denisa Mihele, Flavia Sferle, Teodora
Şandru, Roxana Bernide, Andrada Tulvan,
Andrei Dem, Dodu Mădălin, Bronţ Florin.
Finalul spectacolului a fost cu totul ieşit din
comun, culminând cu interpretarea originală
a piesei „Bătuta Moldovenească”, de către
prof. Lăcrimioara Deac şi Antonela Ferche
Buţiu, acompaniate de către orchestrele
reunite – de muzică uşoară şi populară – ale
Şcolii de Arte „Francisc Hubic” Oradea.
Astfel, „Bătuta de la Moldova” a început cu
motivul muzical al piesei “Thunderstrock”,
din repertoriul formaţiei de muzică rock
„A.C.D.C.”, după care s-a „mulat” pe
folclorul românesc, luând forma unei bătute
moldoveneşti autentice. Piesa a extaziat, pur
şi simplu, sala prin ritmul infernal şi
interpretarea de excepţie a celor două soliste,
acompaniate de către cele două formaţii.
39
 COLABORĂRI ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ
REUŞIT DIALOG ARTISTIC ÎNTRE ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE
CLUJ ŞI ŞCOALA DE ARTE ORADEA - ÎN SALA FILARMONICII DE STAT DIN
ORADEA - 18 MARTIE 2016
În cuvântul său de după spectacol,
oferind o plachetă oaspeţilor clujeni,
managerul gazdelor, prof. Marian Boboia a
mărturisit următoarele: „Cred că nu regretaţi
că n-aţi ajuns la emisiunea „Românii au
talent” pentru că tot ce-a fost azi aici, în sala
Filarmonicii de Stat Oradea, a fost o infuzie
de talente.
Îi felicit de asemnea pe prietenii
noştri de la Cluj, pe vechiul meu prieten
Vasile Corpodean şi mi se pare benfică
prezenţa lor aici, în primul rând pentru
cursanţi – şi totodată şi pentru spectatori”. La
rândul său, Vasile Corpodean, managerul
instituţiei clujene, a replicat: “Am început en-
fanfare şi-am terminat en-fanfare. E un
eveniment epocal, pentru că în cei 90 de ani ai
Şcolii de Arte din Oradea şi în cei 60 ai şcolii
noastre ne-am întâlnit pentru prima dată aici,
la Oradea, într-un spectacol”. Apoi, a relatat,
pe un ton anecdotic faptul că aflat în lojă,
împreună cu dl. manager Boboia, acesta îl
întreba despre locul de origine al diferiţilor
cursanţi de la Cluj, care evoluau pe scenă, iar
aproape toţi erau originari din alte oraşe ale
ţării, numai din Cluj-Napoca, nu.
40
Iar la nelămurirea acestuia,
managerul clujean i-a răspuns: “Ăsta-i
Clujul!”, sugerând componenţa naţională a
cursanţilor Şcolii de Arte “Tudor Jarda” şi de
asemenea, anvergura pe care a căpătat-o
această instituţie. Totodată, Vasile Corpodean
şi-a exprimat credinţa că activităţile comune
ale celor două şcoli vor fi de-acum mult mai
frecvente, ele nefiind nevoite să aştepte să
mai treacă alţi 60 de ani până la viitoarea lor
reîntâlnire.
TABERE DE CREAŢIE ALE ŞCOLII DE ARTE CLUJ 2016
“TABĂRA MUZICALĂ DE IARNĂ CĂŞEIU” - UN LOC GEOGRAFIC MIC,
DAR CU REZONANŢĂ NAŢIONALĂ PENTRU ŞCOALA POPULARĂ DE ARTE
„TUDOR JARDA”!
Pentru câteva zile, în perioada 8-12 Iar evoluţia cursanţilor secţiei de
februarie 2016, micuţa localitate Căşeiu a muzică uşoară s-a încheiat, fulminant, cu
găzduit Tabăra muzicală de iarnă, destinată piesa „Still Loving You”, din repertoriul
cursanţilor secţiilor de canto muzică uşoară şi formaţiei „Scorpions”, aducându-i pe
muzică populară ai Şcolii Populare de Arte spectatori la o cotă a celor mai înalte trăiri,
din Cluj-Napoca. Câteva zeci de cursanţi, specifice marii arte.
ghidaţi cu răbdare şi profesionalism de către
experţii lor au pregătit, în ritm susţinut, un
spectacol ce a fost prezentat la finalul taberei
publicului din zonă avid de cultură. „Au fost,
timp de cinci zile câte trei repetiţii zilnice,
desfăşurate pe două ateliere, cel de muzică
uşoară şi de muzică populară, pregătindu-se
un program special dedicat acestor zile pline
de dragoste, ce va fi azi prezentat în Căminul
Cultural din Rugăşeşti, intitulat „Iubire şi
...iubiri”. Cu el ne vom prezenta, în această
lună, la spectacolul „Cu drag, de Dragobete”,
de la Filarmonica Satu-Mare, în organizarea
Şcolii de Arte din Satu-Mare, şi în luna
martie, la Filarmonica din Oradea, în
organizarea Şcolii de Arte din Oradea. Totul,
ca răspuns la participările şcolilor mai sus Cea de-a doua parte a spectacolului a
menţionate la diversele spectacole sau fost dedicată muzicii populare, iar soliştii
Adrian Răcăşan, Andrei Bonţe, Ionuţ Suciu,
evenimente ale Şcolii de Arte din Cluj-
Napoca”, ne-a declarat înainte de eveniment Mihaela Toşa, Ioana Mătieş, Andreea Dulău,
dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Mădălina Maier, Codruţa Tomuş, Denisa
Arte din Cluj. Pop, Ovidiu Fărcaş, Nicuşor Butilcă,
Alexandru Bălaş, Răzvan Colcer, Dana
Spectacolul – rod al muncii Secheli, Denisa Perde, acompaniaţi de
cursanţilor şi al coordonatorilor şcolii,
Taraful “Vatră de Dor”, dirijat de Iancu Pop,
Marina Simionescu, Petrovici Tunde au lăsat de asemenea o excelentă impresie
(muzică uşoară), Claudiu Ciotleuş, Marina publicului din zonă, bun cunoscător al
Simionescu, Ana Strîmturean (muzică acestui gen muzical.
populară) – a adus o notă primăvăratică,
impresionând spectatorii care au umplut până
la refuz sala. A fost un minunat prilej în prima
parte a spectacolului pentru Mădălina Rusu,
Carmen Azoiţei, Mihai Ursu, Lavinia Adam,
Fazekas Kriszta, Raul Bedeoan, Alexandra
Pasc, Horaţiu Haiduc, Sorin Beldean, Adela
Savu şi formaţia „Recoverded”, condusă de
Rareş Suciu, de a ridica sala în picioare,
interpretând - cu forţă şi talent - piese de
succes din repertoriul naţional şi
internaţional.
41