Jurnal Virtual nr.15 - 2006

Expozitia
"Femeia ardeleancă
în imagini fotografice"
Foto: Alexandru Olănescu
An 2 - Nr. 15. martie 2006

EDITORIAL Colaborare rom\no-suedeză în Muzeul în aer liber; ADEVĂRATA POVESTE A LUCRURILOR DIN MUZEU: Americanii pun umărul la informatizarea Muzeului
Jurnal virtual
"ASTRA" (Gabriel Bucurstan); Gospodăria-atelier de prelucrare a chihlimbarului din Colţi, judeţul Buzău (Florin Streza); MUZEUL ESTE OGLINDA ISTORIEI CULTURALE: De ziua
Muzeul "Astra"
poeziei 21 martie (Daniela Muntean); Din istoria tiparului sibian (partea a II-a); Sărbători şi obiceiuri populare de peste an Buna vestire (Carmina Maior); Călători europeni pe alte
continente: Ilarie Mitrea, Ion Arseniu şi călătoriile lor în Mexic şi Indonezia (Dorana Cioran); MUZEUL ESTE UN TEZAUR: Troiţele din muzeul în aer liber (partea a II-a) (Ciprian
Ştefan); Cercetare de teren la Ciocăneşti (Mirela Creţu); Păpuşile etnografice indiene în colecţiile Muzeului „Franz Binder” (Maria Bozan); MUZEUL ESTE O O ŞCOALĂ: 1 martie
simbolul primăverii pentru cei mici (Raluca Andrei); Universul copilăriei transilvane (Cosmina Frăţilă); Prelucrarea lemnului. Mobilierul ţărănesc românesc în cadrul programului de
pedagogie muzeală. (Claudiu Capotă); Cum e percepută prin ochii copilului restaurarea icoanei (Mirel Bucur); Faraonul în Egiptul antic (Raluca Zsukovski); Învăţătorul nonogenar
Gheorghe I. Marcu, simbol al comunităţii din localitatea Sărata (j. Sibiu) (Ciprian Popa); MUZEUL ESTE UN CENTRU AL MEMORIEI CULTURALE: Pelerinaj la Cincu in memoriam
Nicolae Suciu - întâlnire de dialog (Ada Maria Popa);
Publicatie NOUTĂŢI
culturala a ŞI EVENIMENTE:National
Complexului ColaborareMuzeal
româno-suedeză
"Astra"laSibiu,
Muzeul in
„ASTRA”
fornat(Valeriu Olaru);Apare
electronic. Muzeul „Franz
lunar.Binder” participant
la seminarul de egiptologie din Ungaria despre descoperirile arheologice de la Gamhud (Egipt) (Maria Bozan); Expoziţia „Femeia ardeleancă în imagini fotografice” (Delia Voina);
www.jurnal.muzeulastra.ro
Expoziţia Plăcerile descoperirii: creaţie artizanală din Ecuador itinerare la Mediaş (Gabriela Mihălţian); Filmul “Sibiu/Hermannstadt - oraş al culturii, oraş al culturilor” la Tîrgul
Internaţional de Turism de la Berlin (Franciska Coman); DIN SECRETELE MESERIEI: Problematica restaurării cazuistică restaurarea unei feţei de pernă din colecţia casei de la
Tilişca (Iulia Teodorescu): MUZEUL „ASTRA” ÎN ANUL 2006 CALENDAR MANIFESTĂRI: Anul 2006: (cCalendarul manifestărilor
) 2006 - Complexul culturale
National Muzealale"Astra"
Complexului
Sibiu Naţional Muzeal
„ASTRA”: MUZEUL „ASTRA” ÎN NOI APARIŢII EDITORIALE: Lansarea broşurii Muzeul ASTRA Centenar (Valer Deleanu); Lansarea Compact discului Muzeul „ASTRA” Jurnal
2005 (Ciprian Crişan)
EDITORIAL Colaborare rom\no-suedeză în Muzeul în aer liber; ADEVĂRATA POVESTE A LUCRURILOR DIN MUZEU: Americanii pun umărul la informatizarea Muzeului "ASTRA" (Gabriel
Bucurstan); Gospodăria-atelier de prelucrare a chihlimbarului din Colţi, judeţul Buzău (Florin Streza); MUZEUL"Astra"
Muzeul ESTE OGLINDA ISTORIEI CULTURALE: De ziua poeziei 21 martie (Daniela
Jurnal virtual
Muntean); Din istoria tiparului sibian (partea a II-a); Sărbători şi obiceiuri populare de peste an Buna vestire (Carmina Maior); Călători europeni pe alte continente: Ilarie Mitrea, Ion Arseniu şi călătoriile
lor în Mexic şi Indonezia (Dorana Cioran); MUZEUL ESTE UN TEZAUR: Troiţele din muzeul în aer liber (partea a II-a) (Ciprian Ştefan); Cercetare de teren la Ciocăneşti (Mirela Creţu); Păpuşile
etnografice indiene în colecţiile Muzeului „Franz Binder” (Maria Bozan); MUZEUL ESTE O O ŞCOALĂ: 1 martie simbolul primăverii pentru cei mici (Raluca Andrei); Universul copilăriei transilvane
(Cosmina Frăţilă); Prelucrarea lemnului. Mobilierul ţărănesc românesc în cadrul programului de pedagogie muzeală. (Claudiu Capotă);Nr. Cum e15. martie
percepută 2006
prin ochii copilului restaurarea icoanei (Mirel
Bucur); Faraonul în Egiptul antic (Raluca Zsukovski); Învăţătorul nonogenar Gheorghe I. Marcu, simbol al comunităţii din localitatea Sărata (j. Sibiu) (Ciprian Popa); MUZEUL ESTE UN CENTRU AL
MEMORIEI CULTURALE: Pelerinaj la Cincu in memoriam Nicolae Suciu - întâlnire de dialog (Ada Maria Popa); NOUTĂŢI ŞI EVENIMENTE: Colaborare româno-suedeză la Muzeul „ASTRA” (Valeriu
Olaru); Muzeul „Franz Binder” participant la seminarul de egiptologie din Ungaria despre descoperirile arheologice de la Gamhud (Egipt) (Maria Bozan); Expoziţia „Femeia ardeleancă în imagini
SUMAR
fotografice” (Delia Voina); Expoziţia Plăcerile descoperirii: creaţie artizanală din Ecuador itinerare la Mediaş (Gabriela Mihălţian); Filmul “Sibiu/Hermannstadt - oraş al culturii, oraş al culturilor” la
Tîrgul Internaţional de Turism de la Berlin (Franciska Coman); DIN SECRETELE MESERIEI: Problematica restaurării cazuistică restaurarea unei feţei de pernă din colecţia casei de la Tilişca (Iulia
Teodorescu): MUZEUL „ASTRA” ÎN ANUL 2006 CALENDAR MANIFESTĂRI: Anul 2006: Calendarul manifestărilor culturale ale Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”: MUZEUL „ASTRA” ÎN NOI
APARIŢII EDITORIALE: Lansarea broşurii Muzeul ASTRA Centenar (Valer Deleanu); Lansarea Compact discului Muzeul „ASTRA” Jurnal 2005 (Ciprian Crişan)
3 MUZEUL "ASTRA" ÎN NOI APARIŢII EDITORIALE

Muzeul ASTRA 100 de ani (catalog - ghid) (Prof. dr. Corneliu Bucur)
Lansarea Compact-discului Jurnalului Virtual (Ciprian Crişan)
5 NOUTĂŢI ŞI EVENIMENTE
Colaborare româno-suedeză la Muzeul „ASTRA” (Valeriu Olaru)
Seminar de marketing pentru creatorii populari din judeţul Sibiu (E. Penciu, D. Botoroaga)
Americanii pun umărul la informatizarea Muzeului "ASTRA" (Gabriel Bucurstan)
Filmul “Sibiu/Hermannstadt - oraş al culturii, oraş al culturilor” la Tîrgul Internaţional de
Turism de la Berlin (Franciska Coman)
Muzeul „Franz Binder” participant la seminarul de egiptologie din Ungaria despre
descoperirile arheologice de la Gamhud, Egipt (Maria Bozan)
Expoziţia „Femeia ardeleancă în imagini fotografice” (Delia Voina)
Expoziţia Plăcerile descoperirii: creaţie artizanală din Ecuador - itinerare la Mediaş
(Gabriela Mihălţian)
Abonament versus bilet pentru sibieni (Ciprian Crişan)
La mulţi ani, Domnule Dr. Gh. Telea Bologa! (Ada Maria Popa)
15 Pelerinaj
MUZEUL ESTE UN CENTRU AL MEMORIEI CULTURALE
la Cincu in memoriam Nicolae Suciu - întâlnire de dialog (Ada Maria Popa)
16 Gospodăria-atelier
ADEVĂRATA POVESTE A LUCRURILOR DIN MUZEU
de prelucrare a chihlimbarului din Colţi, judeţul Buzău (Florin Streza)
17 MUZEUL ESTE UN TEZAUR

Troiţele din muzeul în aer liber (partea a II-a) (Ciprian Ştefan)
18 MUZEUL ESTE UN ATELIER DE CREAŢIE

O nouă figură în rândurile Academiei Artelor Tradiţionale din România: Ileana Graţiana
Pop, rapsod şi meşter popular (Elena Găvan)
19 MUZEUL ESTE O O ŞCOALĂ

De ziua poeziei - 21 martie (Daniela Muntean)
Universul copilăriei transilvane (Cosmina Frăţilă)
Povestea unui iconar (Geanina Curcă)
Prelucrarea lemnului. Mobilierul ţărănesc românesc în cadrul programului de pedagogie
muzeală. (Claudiu Capotă)
Proiect adresat special copiilor cu deficienţe de auz în cadrul programului de pedagogie
muzeală (Raluca Andrei)
Oamenii nordului polar din Canada. Să-i cunoaştem pe inuiţi (Simona Georgescu)
Învăţătorul nonogenar Gheorghe I. Marcu, simbol al comunităţii din localitatea Sărata (j.
Sibiu) (Ciprian Popa)
28 MUZEUL ESTE OGLINDA ISTORIEI CULTURALE

Din istoria tiparului sibian (partea a II-a)
Sărbători şi obiceiuri populare de peste an "Buna Vestire" (Carmina Maior)
Călători europeni pe alte continente: Ilarie Mitrea, Ion Arseniu şi călătoriile lor în Mexic şi
Indonezia (Dorana Cioran)
33 DIN SECRETELE MESERIEI

Problematica restaurării cazuistică restaurarea unei feţei de pernă din colecţia casei de
la Tilişca (Iulia Teodorescu)
35 DECADĂ
CALENDARUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE PE LUNA APRILIE ŞI PRIMA
A LUNII MAI 2006
EDITORIAL Colaborare rom\no-suedeză în Muzeul în aer liber; ADEVĂRATA POVESTE A LUCRURILOR DIN MUZEU: Americanii pun umărul la informatizarea Muzeului "ASTRA" (Gabriel Bucurstan);
Gospodăria-atelier de prelucrare a chihlimbarului din Colţi, judeţul Buzău (Florin Streza); MUZEUL ESTE OGLINDA ISTORIEI CULTURALE: De ziua poeziei 21 martie (Daniela Muntean); Din istoria tiparului
sibian (partea a II-a); Sărbători şi obiceiuri populare de peste an Buna vestire (Carmina Maior); Călători europeni pe alte continente: Ilarie Mitrea, Ion Arseniu şi călătoriile lor în Mexic şi Indonezia (Dorana
Cioran); MUZEUL ESTE UN TEZAUR: Troiţele din muzeul în aer liber (partea a II-a) (Ciprian Ştefan); Cercetare de teren la Ciocăneşti (Mirela Creţu); Păpuşile etnografice indiene în colecţiile Muzeului „Franz
Binder” (Maria Bozan); MUZEUL ESTE O O ŞCOALĂ: 1 martie simbolul primăverii pentru cei mici (Raluca Andrei); Universul copilăriei transilvane (Cosmina Frăţilă); Prelucrarea lemnului. Mobilierul ţărănesc
românesc în cadrul programului de pedagogie muzeală. (Claudiu Capotă); Cum e percepută prin ochii copilului restaurarea icoanei (Mirel Bucur); Faraonul în Egiptul antic (Raluca Zsukovski); Învăţătorul
nonogenar Gheorghe I. Marcu, simbol al comunităţii din localitatea Sărata (j. Sibiu) (Ciprian Popa); MUZEUL ESTE UN CENTRU AL MEMORIEI CULTURALE: Pelerinaj la Cincu in memoriam Nicolae Suciu -
întâlnire de dialog (Ada Maria Popa); NOUTĂŢI ŞI EVENIMENTE: Colaborare româno-suedeză la Muzeul „ASTRA” (Valeriu Olaru); Muzeul „Franz Binder” participant la seminarul de egiptologie din Ungaria
despre descoperirile arheologice de la Gamhud (Egipt) (Maria Bozan); Expoziţia „Femeia ardeleancă în imagini fotografice” (Delia Voina); Expoziţia Plăcerile descoperirii: creaţie artizanală din Ecuador
2
itinerare la Mediaş (Gabriela Mihălţian); Filmul “Sibiu/Hermannstadt - oraş al culturii, oraş al culturilor” la Tîrgul Internaţional de Turism de la Berlin (Franciska Coman); DIN SECRETELE MESERIEI:
Problematica restaurării cazuistică restaurarea unei feţei de pernă din colecţia casei de la Tilişca (Iulia Teodorescu): MUZEUL „ASTRA” ÎN ANUL 2006 CALENDAR MANIFESTĂRI: Anul 2006: Calendarul
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nicolae Suciu - întâlnire de dialog (Ada Maria Popa); NOUTĂŢI ŞI EVENIMENTE: Colaborare româno-suedeză la Muzeul „ASTRA” (Valeriu Olaru); Muzeul „Franz Binder” participant
Nr. 15. martie 2006
Muzeul "ASTRA" în noi apariţii editoriale

"MUZEUL ASTRA 100 DE ANI"
(CATALOG - GHID)
Broşura "Muzeul ASTRA 100 de ani", editată de Complexul Naţional

Muzeal „ASTRA”, cu sprijinul domnului Ilie Carabulea, manager general la S.C.
Atlassib Sibiu, conţine o prezentare (text şi imagini color) fastidioasă a manifestărilor
expoziţionale prilejuite de Centenarul pe care Muzeul „ASTRA” l-a sărbătorit în anul
2005, în prezenţa unui număr mare de manageri şi specialişti muzeologi, veniţi din
toată ţara.
Sunt prezentate, cronologic, principalele împliniri, în toate planurile de
activitate, deopotrivă ale Muzeului „Asociaţiunii” (1905 1950), cât şi ale Secţiei
de artă populară, (organizată în anul 1956, în Palatul Brukenthal, de Cornel Irimie
cu Julius Bielz), ale Muzeului Tehnicii Populare (1962 1989) şi ale Complexului
Naţional Muzeal „ASTRA” (1990 2005). Broşura mărturiseşte (şi ilustrează
portretistic) meritele colective (ale generaţiilor de muzeografi, conservatori şi
restauratori) şi individuale (ale personalităţilor care şi-au pus în mod pregnant
amprenta propriei lor concepţii şi viziuni muzeologice asupra devenirii celui mai
mare, mai modern şi mai reputat muzeu etnologic (complex muzeal) din România.
Ceea ce impresionează prin lectura acestei adevărate cronici seculare a
unei instituţii providenţiale este, cu deosebire, originalitatea cu care Muzeul
„ASTRA” a răspuns imperativelor începutului de secol privind cultivarea idealului
definirii identităţii etnoculturale, modul eroic în care s-a adaptat şi a rezistat
vicisitudinilor mijlocului aceluiaşi secol, salvându-se miraculos de la naufragiul ce a
urmat desfiinţării sale abuzive şi felul strălucit, exemplar, în care a evoluat, după
1960, prin dezvoltarea sa impetuoasă, iar după 1990 prin conceperea şi aplicarea
unui program de reformă şi modernizare reală, devenind, la început de secol şi nou
mileniu, marele complex naţional, ale cărui funcţii moderne sunt compatibile cu noua
viziune a muzeologiei europene şi capabile să aplice cele mai noi paradigme
cultuale, în plan mondial, sub autoritatea Convenţiei UNESCO (ex. „Tezaure umane
vii”).
Structurată pe dimensiunile secvenţial cronologice şi, în continuare, pe

imaginea complexă de muzeu reprezentativ şi emblematic al oraşului şi al ţării,
oferită, astăzi, de Muzeul „ASTRA”, adevărată chintesenţă exemplară a identităţii
culturale a poporului român, şi, totodată, o generoasă deschidere spre civilizaţia
europeană şi nu numai, noua publicaţie pune la îndemâna celor care au vizitat
expoziţiile aniversare, vernisate în zilele de 2-3 decembrie 2005, precum şi cele
două info-kiosk-uri, inaugurate cu acelaşi prilej, ca şi celor ce nu le-au vizitat, un ghid
complex al muzeului centenar şi o documentaţie fabuloasă despre un veac de
etnomuzeologie sibiană, în măsură să faciliteze cunoaşterea întreg conţinutului
acelor manifestări de excepţie.
Broşura se constituie, ne face plăcere să credem, într-un material
documentar de cea mai mare utilitate pentru instituţiile muzeale care îşi vor
organiza, în viitor, propriile lor aniversări, împlinind, totodată, o necesitate
elementară pentru cei ce vor scrie în viitor o istorie generală a muzeologiei
româneşti, aceea a monografiei fiecărui muzeu şi recuperării întregii sale istorii, de
zeci sau sute de ani. Editura "ASTRA MUSEUM", Sibiu, 2006
Nu ezitaţi să vă procuraţi această lucrare, care n-ar trebui să lipsească din
nici o bibliotecă de sibian, de muzeolog, de om de cultură, sau de cetăţean al
României!
„Muzeul ASTRA 100 de ani” este o analiză pe pre-text expoziţional
despre o experienţă unicat a muzeologiei româneşti, cu semnificaţiile sale
excepţionale.
Prof. dr. Corneliu Bucur,

director general al CNM "ASTRA"
3
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul "ASTRA"
este o şcoală
în noi apariţii editoriale
CD-UL MUZEUL « ASTRA » JURNAL
VIRTUAL ANUL 2005
Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” anunţă lansarea în data de 7
aprilie 2006 a compact discului Jurnalului virtual al Muzeului „ASTRA”.
Jurnalul a constituit pe parcursul anului 2005 un izvor de informaţie culturală
de calitate privind activităţile şi preocupările unităţilor muzeale ce constituie
Complexul Naţional Muzeal „ASTRA”.
Dedicat în special tineretului, Jurnalul a fost şi poate fi accesat pe
adresa web www.jurnal.muzeulastra.ro, site internet ce conţine atât arhiva
anului 2005, cât şi noile ediţii din anul 2006 ale publicaţiei noastre virtuale.
Anul 2005, al sărbătoririi Centenarului Muzeului Asociaţiunii, a fost
din toate punctele de vedere, un an de excepţie pentru muzeul nostru, iar
Jurnalul a reprodus vizual, cât mai fidel şi într-un discurs accesibil oricui, într-o
dimensiune virtuală şi o formulă inedită promovarea prin lectură - pulsul
acţiunii culturale şi imaginea Muzeului „ASTRA”.
Compact discul Jurnalului doreşte să ofere oricui nu are acces la
Internet, şansa de a parcurge sau lectura acest volum virtual, corespunzând
arhivei anului 2005 a publicaţiei noastre electronice, împreună cu ediţiile din
anul 2006 şi alte surprize plăcute care vă sunt puse la dispoziţie.
Jurnalul Muzeului „ASTRA” CD-2005, produs şi multiplicat de către
Centrul de Informare şi Documentare „Cornel Irimie”, prin Editura „ASTRA
MUSEUM”, poate fi accesat printr-o interfaţă grafică interactivă realizată în
Macromedia Flash (ing.Adrian Iacob).
Alături de arhiva anului 2005 a Jurnalului, pe compact disc mai
puteţi găsi calendarele muzeului pe anul 2005 - 2006, o galerie animată de
imagini ce prezintă cele mai importante momente culturale ale anului 2005 la
Muzeul „ASTRA” şi câteva imagini deosebite din muzeu care pot fi utilizate ca
tapete pentru ecran (Foto: Al. Olănescu).
Un exemplar gratuit al compact discului Jurnalului va fi difuzat
gratuit atelierelor informatice din toate şcolile sibiene. Jurnalul va fi accesibil la
vânzare (preţul de producţie) la sediul muzeului din Piaţa Mică, nr.11. Un
formular de comandă prin poştă va fi de asemenea postat pe site-un
Jurnalului, sau poate fi solicitat prin poştă electronică (mjurnal@gmail.com).
Ce va aduce nou anul 2006 pentru Jurnal? Cele două numere din
Jurnalului virtual al Muzeului "ASTRA", apărute anul acesta, vor fi difuzate
într-un nou format, portabil, de carte electronică şi pot fi descărcate de pe site-
ul www.jurnal.muzeulastra.ro, a cărui pagină de start de asemenea va suferi
modificări menite să o înfrumuseţeze şi să ofere un conţinut mai bogat în
informaţie. Echipa Jurnalului va pregăti şi realizarea unui Atelier al Micului
Jurnalist, un cerc care îşi propune să atragă spre cunoaşterea muzeului, a
tehnologiilor informatice şi deopotrivă a tehnicilor de editare şi a celor
jurnalistice a unor tineri cu talent literar artistic şi prieteni ai muzeului. Acest
cerc, care va avea activităţi şi pe perioada vacanţelor, va conduce la editarea
unor reviste şi alte publicaţii experimentale, în cadrul cabinetului de pedagogie
muzeală şi ale căror lucrări vor fi, desigur, publicate şi în paginile Jurnalului
(informaţii despre Atelierul Micului Jurnalist puteţi primi la sediul muzeului de
la sociolog Raluca Andrei).
Mulţumim celor peste 4000 de cititori care au accesat Jurnalul de la
lansarea sa, până în prezent şi tuturor celor ce au sprijinit această iniţiativă
cultural educaţională.
Ciprian Crişan, muzeograf
4
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Noutăţi şi evenimente
COLABORARE ROMÂNO-SUEDEZĂ LA Programul cuprinde prezentarea de filme documentare şi
MUZEUL "ASTRA" prelegeri despre activitatea de conservare-restaurare a monumentelor din
lemn în România şi Suedia, excursii de studii, vizitarea muzeelor şi a
În perioada 22 februarie 6 martie 2006 se desfăşoară în cadrul municipiului Sibiu.
C.N.M. “ASTRA” din Sibiu “Atelierul experimental studenţesc de instruire Pentru facilizarea schimbului de informaţii între participanţii la
în tehnicile tradiţionale de construcţie în lemn”. Programul are un caracter manifestare, echipele de lucru la cele 3 obiective sunt alcătuite mixt din
cultural-educativ-internaţional de iniţiere în tehnicile tradiţionale de studenţi români şi suedezi, fiecare echipă parcurgând toate etapele
construcţie în lemn din România şi Suedia, de punere în valoare a tehnologice ale fiecărui şantier.
patrimoniului cultural monumentul din cele 2 ţări. Pe parcursul acestui program fiecare reprezentant va avea de
Obiectul cursului experimental îl constituie realizarea, în tehnici învăţat, atât din experienţa profesională a maiştrilor instructori suedezi şi
tradiţionale româneşti şi suedeze, a 3 construcţii de mici dimensiuni români în cadrul lucrărilor practice şi totodată vor profita din plin de
specifice României (cu pod acoperit) şi Suediei (cu hambar şi o capelă). schimbul de informaţii culturale privind conservarea monumentelor în
La program participă 16 studenţi ai Universităţii din Gotland, România şi Suedia şi chiar de prieteniile legate între participanţi.
Departamentul de conservare a construcţiilor, însoţiţi de prof. Dr. Henrik
Larson şi 2 instructori dulgheri, 12 studenţi ai Colegiului de Arhitectură din (continuare la pagina 36)
Sibiu, însoţiţi de conf. dr. Liviu Gligor şi reprezentanţii Departamentului de Valeriu Olaru
conservare-restaurare din C.N.M. “ASTRA” Sibiu dir. Gen. Adj. Olaru Director General Adjunct
Valeriu şi restaurator dulgher Iancu Gh. Şef Laborator Conservare-Restaurare
5
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
SEMINAR DE MARKETING PENTRU Considerăm că această acţiune se va constitui într-un real ajutor
pentru participanţi şi sperăm să contribuim şi în acest fel, la stabilirea unor
CREATORII POPULARI DIN JUDEŢUL SIBIU criterii de aplicare a cerinţelor actuale ale marketingului european în piaţa de
desfacere a produselor tradiţionale româneşti.
Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” în colaborare cu CHF Seminarul de marketing pentru creatorii populari este parte
International România, organizaţie non-guvernamentală, care se ocupă de integrantă a proiectului nostru comun, de realizare a unui circuit cultural -
implementarea programului EDS (dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii) turistic în judeţul Sibiu, numit "Drumul Meşteşugurilor Tradiţionale“,
pentru România, a organizat, luni, 20 martie a.c., în Sala de Conferinţe a Muzeul “ASTRA”, fiind punctul de plecare al ineditului şi atractivului “drum”.
Muzeului în aer liber, Seminarul de Marketing pentru creatorii populari Meşteşugarii vor fi selectaţi în funcţie de „disponibilitatea pentru turism”,
din judeţul Sibiu. stabilită în urma completării unui formular realizat de Lauren Bohatka,
Seminarul a fost susţinut de doamna Emilia Ionescu, care, în ultimii Consultant Programe Turism, CHF International România.
zece ani, a lucrat în programe de asistenţă tehnică, destinate dezvoltării Pentru promovarea „drumului”, atât pe plan local, regional,
intreprinderilor mici şi mijlocii din sectorul meşteşugăresc, din România, naţional şi internaţional, vom realiza un pliant bilingv (română-engleză), care
Ungaria şi Macedonia, finanţate de Agenţia de Dezvoltare a Statelor Unite ale va cuprinde, alături de meşteşugari şi hotelurile, pensiunile rurale şi
Americii, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. restaurantele, situate de-a lungul traseului, toate acestea fiind invitate şi
Structurat pe trei secţiuni: marketing pentru produse încurajate să-şi prezinte oferta în faţa turiştilor. Pliantul va fi disponibil în
meşteşugăreşti şi strategii promoţionale, stabilirea preţurilor produselor şi casele meşteşugarilor, la Galeriile de artă populară din cadrul Muzeului
tehnici de etalare a produselor, seminarul s-a bucurat de un real succes, la „ASTRA” şi la punctele de informare turistică din judeţ.
această acţiune participând treizeci şi şase de creatori populari, În cadrul aceluiaşi proiect, toţi creatorii de artă tradiţională, membrii ai
reprezentativi pentru judeţul Sibiu (care realizează: icoane pe sticlă, lemn şi Asociaţiei Creatorilor Populari din România şi/sau ai Academiei Artelor
piatră, măşti, cojoace, piese componente ale costumelor populare, ţesături), Tradiţionale din România, care-şi desfăşoară activitatea pe raza judeţului
membrii ai Asociaţiei Creatorilor Populari din România şi/sau ai Academiei Sibiu, au şansa de a se regăsi în “Ghidul creatorilor populari din judeţul
Artelor Tradiţionale din România. Sibiu”, prin intermediul căruia se pot promova, fiind vizitaţi (conform unui
Creatorii populari au fost foarte receptivi la ideile consultantului program prestabilit) de către turişti români şi străini, având posibilitatea de a
Emilia Ionescu, implicându-se în dialog şi contribuind cu sugestii, raportate la face demonstraţii ale talentului pe care îl deţin.
experienţa dobândită de-a lungul timpului de când practică meşteşugul şi îşi Colaborarea cu CHF International România nu se va opri aici,
comercializează produsele în cadrul diferitelor târguri. având în pregătire proiecte de o mare importanţă pentru promovarea turistică
şi cea a potenţialului cultural al zonei.
6 Dana Botoroagă, Eliza Penciu, muzeografe

Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
AMERICANII PUN UMĂRUL LA

INFORMATIZAREA MUZEULUI "ASTRA"
Puţini oameni mai contesta existenţa unei revoluţii în ceea ce

priveşte informaţia şi informatizarea celor considerate până nu de mult,
cele mai conservatoare domenii ale preocupărilor societăţii moderne.
Cultura se numără printre acestea, iar în cadrul culturii, cercetătorii au
fost primii beneficiari ai evoluţiei mijloacelor elecronice de informare.
Trecerea de la cercul închis al cercetării şi deschiderea către
public, odată cu apariţia internetului şi a tehnologiei mobile, creează
pentru prima dată premizele unei dezvoltări a caracterului informaţiei
ştiinţifice spre accesibilitate şi interacţiune cu marea masă a populaţei.
Inţelegând şi însuşindu-şi acest tip de valori, Muzeul ASTRA a
promovat şi nu de puţine ori a primit un răspus, în ceea ce priveşte
susţinerea proiectelor ce-şi propun permanenta modernizare a
mijloacelor de promovare şi dialog.
Pornind de la pregătirea creatorilor populari în domeniul
marketingului şi vânzării (Proiectul “Aid to Artisans” în partenriat cu
USAid în perioada 1995-2000 şi recentul proiect “Drumul
meşteşugurilor” în parteneriat cu CHF Internaţional), a imbunătăţirii
prezenţei Muzeului ASTRA pe internet (proiect în parteneriat cu CHF
Internaţional) , crearea Info chioşcurilor în Muzeul în Aer Liber şi Casa
Artelor (proiect finanţat de Ambasada SUA şi Consulatul German) şi
finalizând cu proiectul introducerii Audio ghidurilor ca mijloc de vizitare a
muzeului (în parteneriat cu CHF Internaţional şi finanţare Peace Corps),
toate aceste proiecte urmăresc realizarea acelor condiţii prin care
Muzeul ASTRA devine un Muzeu nou.
Noile mijloace de comunicare cu publicul muzeal sunt inţelese
şi promovate de către Muzeul ASTRA, prin parteneriate şi finanţări
internaţionale. Succesul acestor modernizări în muzee din America şi
Europa de vest a constituit şi motivaţia principală pentru care organizaţii
şi institutii reprezentative ale Statului American pun umărul la definirea
Muzeului ASTRA, drept o instituţie modernă.
Gabriel Bucurstan, muzeograf
7
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
FILMUL "SIBIU/HERMANNSTADT -
ORAŞ AL CULTURII. ORAŞ AL
CULTURILOR" LA TÂRGUL
INTENAŢIONAL DE TURISM DE LA
BERLIN
Filmul lui Dumitru Budrala dedicat Capitalei Culturale Europene
2007 a fost selecţionat pentru a participa la competiţia
internaţională de film din cadrul Tîrgului internaţional de turism de
la Berlin, intitulată „The Golden City Gate”.
„The Golden City Gate” (Poarta de aur a oraşului) este un festival

dedicat producţiilor de film şi video, recunoscut în lumea industriei
turismului ca echivalent al premiilor Oscar, care se desfăşoară în
cadrul celui mai important tîrg de turism din lume, ITB Berlin.
Anul acesta, a cincea ediţie a competiţiei „The Golden City Gate” va

avea loc sub patronajul BUNDESVERBAND DEUTSCHER FILM-
UND AV PRODUZENTEN e.V., între 8 şi 12 martie, în sala de
cinema a Tîrgului internaţional. Un juriu format din personalităţi în
domeniu va desemna cîştigătorii medaliilor de aur, argint şi bronz.
Wolfgang Huschert, directorul festivalului, a rezumat într-un

interviu calităţile pe care trebuie să le întrunească un film
selecţionat în această competiţie: „Dacă filmul este bun,
spectatorul va dori să viziteze acel loc chiar înainte ca proiecţia să
se fi terminat. Filmul trebuie să aibă o construcţie coerentă şi să
transmită informaţii clare într-un mod creativ, astfel încît destinaţia
propusă să apară într-o lumină cît mai atractivă”.
Complexul Naţional Muzeal "ASTRA" susţine o
Participarea la „The Golden City Gate” a filmului campanie de vânzare a acestui DVD la un preţ
„Sibiu/Hermannstadt” este sprijinită de CHF International * şi promoţional de 25 RON, promoţie valabilă pană
USAID (Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională). de Paşti (23 aprilie).
* CHF International România este reprezentantul naţional al CHF Puteţi participa la vizionări demo ale acestui film
International, o organizaţie particulară de dezvoltare internaţionala atât în Muzeul în Aer Liber, cât şi în sala de
din Statele Unite ale Americii, care derulează, în prezent, proiecte proiecţii a Studioului de Film "ASTRA"
în 35 de ţări din întreaga lume. CHF International România
coordonează încă din 1994 un program multilateral orientat către
dezvoltarea economică a comunităţii.
Franciska Coman
8
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
DIN NOU - ŞI MEREU ÎN ATENŢIE - la compararea cu alte ansambluri relativ similare aflate în alte ţări ale lumii,
MUMIA EGIPTEANĂ CU SICRIU DIN LEMN paşii străbătuţi pentru elucidarea „misterului” mumiei egiptene cu sarcofag au
fost numeroşi şi cu rezultate care au adus din ce în ce mai multe clarificări.
DE LA SIBIU Prin intermediul mass media şi al revistelor culturale sau de
specialitate, publicul interesat a fost în permanenţă informat cu privire la cele
De câţiva ani încoace, mumia egipteană cu sicriul ei din lemn pictat, mai recente noutăţi referitoare la atractivul exponat de la Muzeul „Franz
datând din Perioada Ptolemaică (332 30 î.Chr.) târzie, expuse la Muzeul de Binder”.
Etnografie Universală „Franz Binder”, a devenit un subiect de cercetare Ca o ultimă recapitulare, mumia egipteană cu sarcofag donată în
predilect pentru câţiva din membrii colectivului de specialitate ai Complexului 1907 de Hermann von Hannenheim, provine din săpăturile arheologice de la
Muzeal Naţional „ASTRA” din Sibiu. S-au scris numeroase articole de Gamhud, pe malul stâng al Nilului, realizate în acelaşi an. Finanţatorul
popularizare în presă, s-au dat interviuri la posturile de radio şi televiziune primelor excavaţii austro-ungare în Egipt, bancherul ungur Filip Back, a dăruit
locale, naţionale şi chiar internaţionale. S-au făcut investigaţii chimice şi a fost donatorului sibian, pe vremea aceea consul la Cairo, o mumie cu sicriu din
discutată posibilitatea restaurării sarcofagului. Ultimii doi-trei ani au săpăturile conduse de tânărul egiptolog polonez Tadeusz Smolenski, din
înregistrat un avans notabil în ceea ce priveşte gradul de cunoaştere a numeroasele descoperite în situl arheologic datând din Perioada Ptolemaică
ansamblului. Au fost scrise, din partea muzeului, două ample articole în şi Romanică. Aceasta în semn de recunoştinţă pentru eforturile sale de
reviste de specialitate, iar cele două exponate au fost evaluate ştiinţific de negociator cu Administraţia Antichităţilor Egiptene condusă de Gaston
prof. Renate Germer, reputat specialist egiptolog din Hamburg. Un colectiv - Maspero. Rezultatele excavărilor sunt depozitate în muzeele din Cairo,
alcătuit din restauratori, muzeograf, investigator chimist, conservator şi Budapesta şi Cracovia. Mai există exemplare în Austria, Elveţia şi la noi.
fotograf - a demarat un proiect de cercetare, pentru toate nivelele enunţate, După toate aparenţele (aspectul exterior este relevant în acest sens), mumia
având ca obiectiv principal restaurarea sicriului din lemn. Proiectul are deja o egipteană cu sarcofag de la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca se pare că
dimensiune internaţională prin implicarea unor specialişti de marcă în provine tot din mormintele descoperite la Gamhud.
domeniu din Ungaria şi, aşa cum am menţionat, din Germania. Foarte recent, la Muzeul de Artă din Budapesta - unde se află
Restaurarea unei piese de atâta interes necesită, desigur, o expusă sau depozitată o colecţie foarte valoroasă alcătuită din numeroase
documentare corespunzătoare din punctul de vedere al evaluării ştiinţifice la sicrie şi mumii provenind din acest sit arheologic - a avut loc un atelier
nivelul informaţiei muzeografice. De la descrierea ansamblului expus la organizat şi condus de doamna Hedwig Györy, la care au participat egiptologi
contextul social-istoric al realizării sale, de la locul originii la etapele şi formele de renume, în principal din acele centre care deţin piese avându-şi originea în
de expunere derulate de-a lungul unui secol, de la statutul său, nu de situl egiptean aflat la o sută cincizeci de kilometri de Cairo.
unicitate, dar, oricum de mare raritate la nivel naţional,
9
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
În calitate de participant la această extrem de interesantă întâlnire, Văzute în acest context, fiecare dintre elementele constructive, de
am avut ocazia de a vedea colecţia de la Budapesta şi de a putea face, imagine, de transformare a reprezentării capătă valenţe noi. Desigur, tot în
implicit, o comparaţie între ansamblul sibian şi alte elemente asemănătoare. acest context general, valorificarea colecţiilor egiptene din România se
Cu adevărat, racla din lemn şi mumia donată sibienilor de Hermann von îmbogăţeşte cu elemente indispensabile atât pentru avansarea în câmpul
Hannenheim sunt exponate de mare valoare istorică, documentară şi cercetării cât şi pentru promovarea înspre publicul vizitator, curios să afle
estetică. lucruri noi în acest domeniu. Preocupările cercetătorilor au în vedere,
Discuţiile desfăşurate în cadrul atelierului unde am prezentat într-o desigur, şi creşterea interesului la nivel comunitar, deoarece, în aceste
formulă modernă, în versiune digitală, istoria modernă a pieselor şi analize - dincolo de mai buna înţelegere a unei civilizaţii care valorifică
rezultatele cercetărilor din ultimii ani au adus multe din clarificările necesare moartea într-o manieră simbolică şi de perenitate fizică absolut specifică - un
atât pentru înţelegerea exponatelor noastre, cât şi pentru completarea accent important va fi pus pe cunoaşterea personalităţilor celor care au făcut
situaţiei generale privitoare la săpăturile din 1907. posibilă, prin donaţii, note şi jurnale apropierea de un tărâm, chiar şi în
Se deschid posibilităţi noi de cercetare, în care compararea a ceea prezent exotic, atât la nivel temporal, cât şi geografic.
ce se află în muzeul nostru cu piesele de la Cluj şi cu colecţiile din alte ţări va fi
un obiectiv major. Maria Bozan, cercetător
E vorba, dincolo de evoluţia formelor de expunere, de prezentarea
unor elemente apte să contribuie la mai buna cunoaştere a civilizaţiei
egiptene în Perioada Ptolemaică şi, apoi, în cea Romană, în ansamblu.
10
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
E X P O Z I Ţ I A:
FEMEIA ARDELEANCĂ ÎN IMAGINI

FOTOGRAFICE
Venind în întâmpinarea zilei Internaţionale a Femeii,
Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu, prin departamentul său
Centrul de Informare şi Documentare în Etnologie „Cornel Irimie”
prezintă sibienilor expoziţia „Femeia ardeleană în imagini
fotografice”.
Fotografiile selectate pentru această expoziţie,
extrem de valoroase şi până acum neexpuse publicului, provin din
colecţia de grafică documentară a Muzeului Astra. Titlul ales pentru
această manifestare este sugestiv, expoziţia fiind dedicată exclusiv
portretului fotografic, surprinzând frumuseţea femeii ardelence,
indiferent de etnia din care aceasta provine. Imaginile au fost
realizate de artişti-fotografi care au activat în Transilvania, începând
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului XX.
Sunt prezentate în cadrul expoziţiei portrete figură
întreagă sau bust, lucrate în diverse maniere şi tehnici de-a lungul
unei jumătăţi de veac. Femeile privesc spre obiectivul aparatului
fotografic sau dincolo de acesta. Ele sunt îmbrăcate în costume
populare de sărbătoare fiind imortalizate pe hârtia fotografică în
ipostaze tipice feminine: cu mâna pe şold, sprijinite pe scaun sau de
diferite alte elemente de recuzită, cu fusul în mâini, la războiul de
ţesut. Multe dintre fotografiile epocii s-au păstrat până azi în
frumoase pass-partout-uri pe care se regăsesc însemne ale
studiourilor fotografice.
Printre fotografii stabiliţi în oraşul Sibiu se află şi Kamilla
Asbóth, care, alături de Julia Herter, se numără printre primele
femei-fotograf ce au activat în Transilvania. Asemenea unchiului ei,
nimeni altul decât Theodor Glatz, renumit fotograf şi pictor, Kamilla
Asbóth realizează numeroase fotografii cu femei, doamne şi ţărănci
îmbrăcate în ie cu altiţă, catrinţă, având splendide marame pe cap şi
bogate mărgele la gât, mimând torsul sau depănatul caerului.
Utilizând câteva piese de mobilier popular şi orăşenesc am
încercat să reconstituim un interior de studio fotografic în care
vizitatorul să regăsească mentalitatea epocii. Aparatul de fotografiat
expus este datat 1890 şi provine din colecţia particulară a domnului
Louis Guermond, vechi şi constant colaborator al Muzeului Astra.
Fotografiile expuse constituie un document iconografic cu
ajutorul căruia se poate urmări evoluţia portului popular din
Transilvania pe o perioadă de mai bine 150 de ani.
Expoziţia va fi deschisa până în a doua jumătate a lunii aprilie, la
sediul Muzeului de Etnografie Universală din Piaţa Mică, nr. 11.
Delia Voina, muzeograf
11
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
EXPOZIŢIA ITINERANTĂ
CREAŢIE ARTIZANALĂ DIN

ECUADOR
În primăvara anului 1999 reprezentanţa
diplomatică a Republicii Ecuador în România, prin
persoana Excelenţei Sale Leon Pablo Aviles Salgado,
Însărcinat cu Afaceri al Ecuadorului la Bucureşti, a donat
Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder” din
Sibiu o colecţie de artizanat cuprinzând aproximativ o
sută de piese reprezentative pentru cultura traditională
din zona Munţilor Anzi.
Condiţiile geografice şi de climă extrem de
variate au determinat şi caracterul locuitorilor din fiecare
regiune a Ecuadorului. Astfel, cei care populează zona
de coastă sunt deschişi, veseli, chiar exuberanţi, în timp
ce oamenii de la munte sunt mai introvertiţi, liniştiţi şi
puţin melancolici. Aceste trăsături se manifestă în
cultura populaţiilor din această parte a lumii, în muzică,
vestimentaţie şi în creaţia artizanală.
Piesele vestimentare (rochii, bluze, fuste,
brâie, şaluri şi pelerina-poncho), tapiseriile, textilele de
uz casnic (feţe de pernă), dar şi păpuşile etnografice
sunt tipice pentru zona internadină din nord, provincia
Imbabura. Tot din această regiune provin figurinele din
ceramică pictată (păsări) şi obiectele din lemn de balsa
(figurine-păsări, sfeşnice), care este o materie primă
foarte uşoară a unui arbore exotic.
Talentul şi măiestria meşterilor artizani din această
provincie sunt cunoscute dincolo de graniţele tării.
Tablourile pictură naivă pe piele de miel
provin din provinciile zonei interandine centrale
(Cotopaxi, Chimborazo şi Pichincha) şi prezintă scene
din viaţa cotidiană sau de la serbări populare ale
comunităţilor indigene care locuiesc în această regiune.
O altă zonă a Ecuadorului, cea a cantonului
Calderon, aflat în apropiere de Quito (capitala ţării), este
reprezentat prin ineditele figurine din marţipan ( un
produs obţinut din zahăr în amestec cu miez de
migdale), utilizate la decorarea pomului de Crăciun.
Realizate în tehnici specifice, majoritatea
pieselor sunt viu colorate şi prezintă o ornamentică
extrem de variată: motive geometrice, florale şi vegetale,
zoomorfe, astrale şi antropomorfe, în reprezentări
naturaliste sau stilizate.
Până la sfârşitul lunii martie, această colecţie
este prezentată publicului ca expoziţie itinerantă,
intitulată „Creaţie artizanală din Ecuador”, la Muzeul
Municipal din Mediaş. Alături de obiectele care poartă
amprenta tradiţiei locale, imaginile şi hărţile oferă un
amplu tablou de reprezentare etnografică, geografică şi
cultural turistică a ECUADORULUI.
Gabriela Mihălţian, muzeograf

12
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul este
o şcoală
ABONAMENT VERSUS BILET PENTRU SIBIENI
Un muzeul este o instituţie culturală fundamentală în viaţa unei comunităţi, căreia îi aparţine, pe care o reprezintă, prin patrimoniul pe care îl îngrijeşte şi
îl pune în valoare şi căreia îi pune la dispoziţie mijloacele educaţionale şi contextul cultural pentru instruirea generaţiei tinere, mediind în transmiterea tezaurului
de cunoştinţe şi valori, prin a căror înţelegere şi asumare se defineşte identitatea culturală.
Muzeul „ASTRA” - prin care definim în prezent generic unităţile muzeale care compun Complexul Naţional Muzeal „ASTRA”, într-o frumoasă coroană
de unităţi etno-muzeale, dedicate culturii şi civilizaţiei populare tradiţionale româneşti, săseşti, rrome, universale oferă sibienilor o serie de facilităţi deosebite,
faţă de tarifele obişnuite, la diversele servicii culturale şi de agrement, printre care cea mai importantă este oferta unui abonament la un tarif preferenţial care
asigură oportunitatea unor vizite repetate la muzeu pe durata unui an întreg, accesul direct la informaţia culturală şi o serie de oferte promoţionale pentru alte
servicii.
Invităm, aşadar, publicul sibian să opteze pentru variantele de abonament pe care le consideră cele mai profitabile şi să folosească fiece prilej pentru a
trece pragul Muzeului „ASTRA”.
MUZEUL ÎN AER LIBER DIN DUMBRAVA SIBIULUI (Muzeul MUZEUL DE ETNOGRAFIE UNIVERSALĂ „FRANZ BINDER” din
Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”) vă oferă abonamentul anual Piaţa Mică, nr.11 vă aşteaptă oricând să-i treceţi pragul şi să admiraţi câteva din
pentru adulţi la preţul de 30 RON/1 persoană (faţă de tariful unui bilet, comorile de artă populară ale popoarelor lumii, moştenite de noi prin darul unor
care este de 12 RON/1 persoană); pentru copii abonamentul de acces cutezători călători transilvăneni pe mapamond în secolul XIX XX, în expoziţia
anual este de 20 RON (faţă de tariful biletului, de 60 RON). Muzeul oferă de bază „Din cultura şi arta popoarelor lumii” (unde pot fi regăsite alături de
şi un abonament familial de acces în muzeu, la un tarif modic de 40 vedeta noastră mumia egipteană cu sarcofag aparţinând unui personaj antic,
RON. În prima zi a săptămânii (ziua de luni) vizitarea muzeului este înstărit, probabil un demnitar egiptean, şi serii arme, instrumente muzicale,
gratuită. Alte facilităţi oferite sunt abonamentele pentru pensionari cu podoabe africane şi obiecte de uz casnic din Asia, Africa şi Australia etc.). Alături
venituri între 330 şi 500 RON (tarif: 5 RON) şi abonamente gratuite pentru de aceasta, muzeul prezintă anual 4-5 expoziţii de etnografie extra-europeană,
pensionarii cu venituri mici, persoane cu handicap, şomeri, veterani şi cu prezentare fie a patrimoniului propriu, fie expoziţii itinerate de către
copii din familiile defavorizate. Variantele de bilete familiale de acces Ambasade ale Statelor Lumii. În cadrul ciclului anual de manifestări, în spaţiile
(între 7 şi 12 RON) pot fi de asemenea luate în calcul, atunci când veţi păşi Muzeului „Franz Binder” sunt găzduite, de asemenea, incitante expoziţii
în muzeu. tematice ale Muzeului Civilizaţiei Transilvane „ASTRA” şi ale Muzeului de
Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”.
Muzeul nostru vă încurajează să amortizaţi costul Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” oferă de asemenea
abonamentului prin cât mai multe vizite pe durata sezonului turistic şi în facilităţi, menite să încurajeze achiziţionarea abonamentelor anuale (Pentru
extra-sezon şi să profitaţi alături de ambianţa naturală din muzeu şi de adulţi: 7 RON/1 persoană, pentru copii: 5 RON/1 persoană), în dauna biletelor
oferta unor meniuri tradiţionale la Hanul din Bătrâni şi Hanul din Tulgheş, (pentru adulţi: 3,5 RON; pentru copii: 1,5 RON), adăugate variantelor de bilet
de o plimbare cu barca sau cu trasura (iarna cu sania), sau de un joc de familial (2-4 persoane: 3 6 RON) şi accesul gratuit oferit tuturor pensionarilor,
popice, aşa cum se juca din bătrâni , dar mai mult decât aceste ocazii de şomerilor, persoanelor cu dizabilităţi şi militarilor în termen.
agrement şi binedispunere în familie sau cu prietenii, vă invităm să fiţi
aproape de noi la târgurile de peste an din muzeu, la olimpiada micilor
MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ SĂSEASCĂ
meşteşugari sau la festivalul naţional al tradiţiilor populare etc. Muzeul în
„EMIL SIGERUS” (din Piaţa Huet, nr. 12) pune în valoare în expoziţia sa de
Aer Liber nu este un loc în care să te duci atunci când nu ai unde te duce, ci
bază una dintre cele mai vechi şi mai valoroase colecţii de cahle (plăci
este un loc în care trebuie să fii, pur si simplu, în care te poţi simţi mândru
ceramice pentru sobe) existente în Europa şi vă invită să parcurgeţi, prin
că eşti român, în care îţi poţi lăsa simţurile şi imaginaţia să alerge înapoi în
tematica riguroasă, de o reală valoare didactică, o istorie multi-culturală a
timp, dincolo de toate frumuseţile care te înconjoară, către o civilizaţie
lutului, a formei şi esteticii cahlelor, într-o zonă de referinţă pentru contacte şi
tehnică superioară, multimilenară, ridicată din lemn, trudă şi geniu tehnic
schimburi culturale: Transilvania. Expoziţia, care urmăreşte evoluţia cahlelor
popular, de o complexitate care şi în zilele noastre provoacă uimire şi
între secolele XV XIX poate fi vizitată între orele 9-17, tariful fiind 2 RON
admiraţie.
biletul de persoană pentru adulţi şi 1 RON, biletul pentru copii, elevi şi
studenţi.
CENTRUL CULTURAL MEMORIAL „DOCTOR GHEORGHE

TELEA BOLOGA” inaugurat în aprilie 2005, în satul Noul Român, Comuna
Arpaşu de Jos, judeţul Sibiu. Chirurg renumit, om de ştiinţă remarcabil şi om de
cultură, Dr. Gh. Telea Bologa lasă moştenire României casa sa natală de la Noul
Român, "Casa Telea", împreună cu admirabila sa colecţie de obiecte de artă,
îndeosebi icoane româneşti - un adevărat muzeu bogat în comori de o
inestimabilă valoare.
Tarif de vizitare: 2 RON /biletul pentru adulţi; 1 RON/ biletul pentru copii. Vă
aşteptăm cu drag să vizitaţi muzeele ce compun Complexul Naţional Muzeal
„ASTRA”!
13
Ciprian Crişan, muzeograf
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul este
o şcoală
La multi ani,
Domnule Dr. Gheorghe Telea-Bologa
27 martie...
La aniversarea zilei de naştere a Domnului

Dr. Gheorghe Telea-Bologa, Muzeul „ASTRA” are
deosebita plăcere să-i ureze şi pe această cale, a
mass-mediei, multă sănătate, fericire şi bucurii,
alături de cei dragi şi cei apropiaţi domniei sale.
Dr. Gheorghe Telea-Bologa este, pe bună

dreptate, unul dintre marii colecţionari de artă
populară, cel căruia i se datorează naşterea
Centrului Cultural Memorial „Dr. Gheorghe Telea-
Bologa de la Noul Român, o casă muzeu, emblemă
de tradiţiei autentică românească.
Fie ca aniversarea frumoasei înalte vârste

de 85 de ani să-i păstreze spiritul la fel de tânăr şi
optimist, de încrezător în şansa culturii româneşti.
Pentru noi toţi, cei care vedem în

personalitatea domniei sale un model moral,
spiritual şi intelectual, domnul dr. Gheorghe Telea-
Bologa este o pildă vie demnă de urmat.
Îi dorim, cu adâncă prietenie, viaţă întru

mulţi ani încununaţi de sănătate, linişte şi fericire
împlinită!
Muzeul "ASTRA"
14
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul este un centru al memoriei culturale

PELERINAJ LA CINCU IN MEMORIAM
NICOLAE SUCIU
- ÎNTÂLNIRE DE DIALOG -
În acest început de an promiţător în multiple deschideri culturale,

premergătoare Anului 2007 şi în contextul instalării unei baze NATO, la
Cincu, ceea ce conferă localităţii dimensiuni de notorietate universală,
Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” îşi defineşte un interes special în
promovarea personalităţii excepţionale a celui care a fost Nicolae Suciu, cît
şi valenţei culturii şi artei tradiţionale din Cincu, în cadrul programului unor
manifestări dedicate comemorării lui Nicolae Suciu şi numirii, post mortem,
a renumitului artist în pictura icoanelor pe sticlă, ca şi cetăţean de onoare al
comunei.
În acest context, Domnul Prof. dr. Corneliu Bucur, directorul
general al Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” a propus primarului
comunei Cincu o întâlnire de dialog, privind derularea acestui proiect, la
Cincu.
La masa acestor discuţii de consultanţă a fost sugerată
oficialităţilor din Cincu şi invitarea următoarelor personalităţi ale etnografiei
româneşti: Doamna dr.Ligia Fulga, director al Muzeului de etnografie din
Braşov, Doamna Oana Petrică, director al Centrului Naţional pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Doamna Corina
Mihăescu, specialist expert din cadrul aceluiaşi centru naţional, precum şi
directorii Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional
Braşov şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Braşov.
În proiectul nostru de colaborare întru organizarea acestui solemn
moment cultural, a fost antrenat şi meşterul popular Nicolae Diaconu,
cunoscut artist în drumurile lutului, care va realiza placa comemorativă, cu
Nicolae Suciu îndrumându-şi discipolii. efigia din profil a lui Nicolae Suciu, ce va constitui o adevărată emblemă
blazonică a Casei-Muzeu, dedicată marelui pictor de icoane din Cincu.
Proiectul nostru complementar priveşte organizarea anuală a
unui colocviu naţional de pictură pe sticlă cu participarea iconarilor din toată
ţara (a celor din mediul rural), ca şi a unor specialişti în domeniu, pentru a se
analiza atât calitatea creaţiei contemporane religioase şi îndrumarea
efortului în cercetarea tradiţiei fiecărui centru, cât şi combaterea kitsch-ului
şi desacralizarea, fenomene tot mai des întâlnite, din nefericire, în sfera
artistică înconjurătoare.
Conchidem articolul nostru de prezentare succintă a proiectului
comemorativ cu speranţa unei frucutuoase colaborări, ce se deschide,
asemenea unei cărţi tăcute, rostite, cu evlavie, in memoriam Nicolae Suciu,
unul dintre stâlpii societăţii merituoşi ai adevăratei arte populare româneşti.
Anul 2006 se poate înscrie, astfel, într-un pelerinaj la Cincu de dialog ideatic
cu Nicolae Suciu.
Ada Maria Popa, muzeograf
Sfăntul Gheorghe, icoană pe sticlă, pictată de

Nicolae Suciu.
15
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Adevărata poveste a lucrurilor din muzeu
GOSPODĂRIA-ATELIER DE Pentru calităţile sale chihlimbarul este preţuit şi prelucrat încă din
antichitate. Prima atestare documentară cu privire la folosirea
PRELUCRARE A CHIHLIMBARULUI chihlimbarului în zonă este în perioada lui Mihnea Vodă, când în timpul
unei vizite la biserica din Aluniş oferă o danie ce cuprindea şi o uşă
DIN COLŢI, JUDEŢUL BUZĂU încrustată cu mai multe bucăţi de chihlimbar.
Primele ateliere de pe Valea Colţilor datează de la mijlocul
În cadrul preocupărilor Muzeului în Aer Liber de a secolului al XIX-lea şi sunt deschise de sculptorii şi bijutierii din zonă.
reprezenta cât mai fidel civilizaţia populară, se înscrie o nouă Cu timpul localnicii devin adevăraţi meşteri ai acestei arte. Astăzi mai
reconstrucţie în anul 2006. Este vorba de o gospodărie reprezentativă lucrează doar câţiva oameni în întreaga zonă.
pentru prelucrarea chihlimbarului din satul Aluniş, comuna Colţi, Casa cu etaj va adăposti la primul nivel un atelier dotat cu
judeţul Buzău. Chihlimbarul este un produs al coniferelor în stare strung cu pedală, un polizor cu curea, unelte de prelucrat chihlimbarul,
patologică variind în ceea ce priveşte compoziţia şi prezentarea după bucăţi de rocă cu filoane de chihlimbar, iar pe viitor urmează sa se
vârsta şi starea arborelui secretor, după anotimpul, locul, condiţiile achiziţioneze şi alte obiecte de inventar.
atmosferice şi alte circumstanţe în care se secretă răşina.
Satul Colţi este singurul sat din România specializat in Florin Streza,
prelucrarea acestei resurse a subsolului, ceea ce face ca această muzeograf
gospodărie-atelier să fie una foarte valoroasă.
16
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul este un
o şcoală
tezaur
TROIŢELE DIN CADRUL MUZEULUI ÎN AER LIBER DIN DUMBRAVA
(continuare din numărul trecut)
După 1990, tranziţia de la un muzeu al tehnicii populare la un

muzeu al civilizaţiei populare avea să-şi urmeze cursul spre finalizare, mai
ales în prisma faptului că un nou sector tematic cel al „monumentelor de
utilitate public-socială”, nelipsit de altfel din lumea satului românesc, îşi va
face apariţia în această adevărată iconografie a civilizaţiei culturale
tradiţionale românească.
Monumentele cu funcţii religioase din cadrul noului sector
tematic,vor fi două biserici şi câteva troiţe din diferite zone ale ţării. Troiţele
din cadrul instituţiei amintite,d in punct de vedere funcţional îşi respectă rolul
care l-au avut şi în situ.
TROIŢA DE GARD DIN SIBIEL
Prezenţa câtorva gospodării reprezentative din minunata zonă a
Mărginimii Sibiului în cadrul muzeului, a impus de la sine şi prezenţa unui
monument de factură religioasă, ce avea un adevărat cult în această zonă şi
anume o troiţă.
Troiţa provine din localitatea Sibiel şi a fost achiziţionată de
M.C.P.T.ASTRA în anul 1999,urmând apoi să fie transferată,repusă în
aceeaşi funcţionalitate care a vut-o şi în situ,fiind apoi şi sfiinţită,pentru ca
funcţionalitatea ei să fie completă.
Forma troiţei este tipică troiţelor de lemn din zonă.Este o cruce
Din punct de vedere cronologic,vechimea troiţei ar fi de circa 100 „încruceată”fiecare braţ având o formă de cruce fiind prinse în corpul central
de ani.La o analiză atentă a stilului arhitectural,care se înscrie într-un tipar care de asemenea la extremitatea nordică şi sudică prezintă câte o
destul de arhaic,putem coborâ cu datarea ei până la mijlocul secolului al cruce,doar că spre bază nu se încheie cu crucea propriuzisă ci comportă o
XVIII-lea. formă rombică care la extremităţile est-vest prezintă două cruci de mici
dimensiuni.
Troiţa se pare că ar fi servit în situ ca troiţă de gard,fiind luată din
perimetrul gospodăriei lui Apolzan Boris.În general troiţele de gard au rolul Pictura, la data când afost transferată păstra urme foarte vagi,dar
de a face o legătură între cele două spaţii,cel social al comunităţii şi cel al ea afost refăcută în anul 2005 după modelul uneia similare din zonă
gospodăriei particulare.Pe lângă această legătură, troiţa respectivă are rolul prezentând se pare aceeaşi pictură ca în trecut. În prezent este în totalitate
de a proteja spaţiul în care se găseşte de tot ceea ce poate avea efecte pictată cu scene din ciclul Patimilor,mai precis Răstignirea Domnului,care
negative asupra perimetrului particular al gospodăriei.În Mărginimea Sibiului este încadrat pe ambele braţe de Fecioara Maria pe braţul estic şi de Sfântul
avea exact acelaşi rol,doar că la marile sărbători de peste an pe lângă slujba Apostol şi Evanghelist Ioan pe braţul vestic.Scena este tratată într-un stil
religioasă au loc o serie de obiceiuri specifice zonei.Un exemplu concret este popular fiind presărată cu elemente neblibice de legendă,cum ar fi craniul de
obiceiul care are loc la Înălţare cunoscut în zonă ca „încojurarea crucii de sub cruce,ce-l simbolizează pe Adam spălat cu sângele crucii de păcatul
Ispas”care a fost reînviat în cadrul instituţiei şi căruia îi voi prezenta strămoşesc.Cele două cruci de la bază rezintă pe cei doi tâlhari răstigniţi
conţinutul şi simbolismul într-o cercetare viitoare(în prezent neavând alături de Iisus,Dimas şi Geasta.
material suficient pentru soluţionarea exactă a acestei probleme).
Adăpostul a fost reconstituit în muzeu după modelul din situ,
Materialul folosit este lemnul de stejar, deoarece pe lângă faptul că având stâlpi sculptaţi,excepţie făcând acoperişul care este în 4ape.
în tradiţia populară bradul şi stejarul aveau acele combinaţii magico-mitice şi
Ciprian Ştefan, muzeograf
în tradiţia populară creştină, Crucea Mântuitorului ar fi fost dintr-un material
de esenţă tare. Pe lângă acest aspect atât stejarul cât şi bradul conferă o
durabilitate mai mare.
(continuare în numărul următor)
17
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul este un atelier de creaţie

O NOUĂ FIGURĂ ÎN RÂNDURILE ACADEMIEI
ARTELOR TRADIŢIONALE DIN ROMÂNIA:
ILEANA GRAŢIANA POP, RAPSOD ŞI MEŞTER
POPULAR
14 august 2005… pe scena de pe lac a Muzeului Civilizaţiei Populare
Tradiţionale “ASTRA” păşeşte graţios una dintre cele mai prolifice personalităţi ale
culturii tradiţionale româneşti.
Născută la 1943, în Giumărna, comuna Româneşti, judeţul Sălaj, Ileana
Graţiana Pop ţese de la vârsta de 13 ani “prima dată am ţesut pânză de saci şi pă
urmă ma băgat în război să-mi fac lepedeauă … mi-am făcut zestrea, vreo zece
lepedeauă”. Astăzi realizează “cătrinţe”, “şerveţele”, “şterguri”, “trăistuţe”. Câmpurile
ornamentale şi cromatica sunt culese de pe costumele şi modelele vechi, dar multe
“îmi imaginez”. Pentru proaspăta membră a Academiei Artelor Tradiţionale din
România costumul popular moştenit de generaţii reprezintă “cea mai mare avere”.
A moştenit de la părinţi (tata agricultor şi mama orfană, după ce au muncit 7
ani ca slugi în Bucureşti, întorşi în sat au construit o casă măreaţă, o moară, au
dobândit o batoză pentru treierat şi un cazan de palincă devenind oameni de bază în
localitate) forţa de muncă, personalitatea puternică, dorinţa de a atinge culmile cele
mai înalte ale vieţii.
În sat exista un cor de vreo 80 de persoane condus de părintele Gheorghe
Prutean “care înainte să mă cunune ma învăţat să cânt”. Căsătorită la vârsta de 16 ani
şi binecuvântată cu doi prunci, Ileana Graţiana Pop se afla la 25 ani în faţa celei mai
grele încercări din viaţă. Rămasă văduvă, cu doi copii mici, fără casă şi fără servici se
angajează la Zalău, ca achizitoare la două întreprinderi. După 4 ani de doliu “doream
să cânt ca să răsuflu …şi am făcut un cântec…era o nuntă la nepoata mea şi am cântat
şi a început televiziunea să vină, am făcut filmări cu copii”. A format un grup vocal cu
profesoarele din sat până în anul 1982 când a fost selecţionată de către Sorin
Grigorescu pentru a participa la festivalul “Galantenilor” de la Baia Mare. Urmează o
perioadă de repaus datorată factorului politic ce îngrădea libera exprimare. Revine în
forţă după 1989 când formează un nou grup cu copii din sat. A început cu 40 membrii pentru ca astăzi să micşoreze grupul la maxim 10 15 copii cu vârste diferite.
De-a lungul timpului a participat, atât în ţară cât şi în străinătate, la numeroase expoziţii şi târguri de artă populară, festivaluri şi concursuri folclorice, a
înregistrat 7 casete cu poezii, cântece religioase, cântece folclorice şi colinzi. Dragostea acesteia faţă de arta şi folclorul tradiţional românesc este moştenită de
nepoţica sa Darsenia.
Elena Găvan, muzeograf
18
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul este o şcoală
Z I U A M O N D I A L Ă A POEZIEI
Pe 21 martie, ziua echinocţiului de primăvară şi de asemenea, Ziua Eliminării Discriminării Rasiale, s-a
proclamat prin Rezoluţia 29 a celei de-a 30-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO (Paris, octombrie-noiembrie
1999), Ziua Mondială a Poeziei.
UNESCO este organizaţia Naţiunilor Unite care preconizează cooperarea internaţională în domeniile
educaţiei, ştiinţei şi culturii. Proclamând 21 martie ca Zi mondială a poeziei, UNESCO recunoaşte că poezia
răspunde nevoilor sociale şi personale ale societăţii actuale, permiţând reflectarea asupra temelor universale care
sunt în interesul nostru, al tuturor.
Motivaţia alegerii suprapunerii acestei zile cu Ziua Eliminării Descriminării Rasiale este următoarea: “S-a
considerat oportună celebrarea comună deoarece poezia, primul cântec al umanităţii, este considerată o armă
puternică de luptă împotriva nedreptăţii de orice natură, a violenţei interumane şi a războiului” (Koichiro Mastsuura
dir. gen. UNESCO). UNESCO a lansat o campanie antirazboi generată de situaţia din Irak, la care au aderat poeţi din
lumea întreaga. Peste 12.000 de versuri au venit pe adresa organizaţiei. Poeţilor le păsa. Şi de primavară şi de
razboi.
Ziua de 21 martie devine un prilej de celebrare şi reflecţie asupra rolului fundamental al poeziei în dialogul
intercultural. Proclamarea acestei zile poate fi asemuită unui “strigăt” pe care naţiunile îl pot face împreună, un strigăt
împotriva violenţei, a discriminării naţionale, un strigăt pentru pace, pentru frumos, pentru poezie.
Şi, nu ajunge numai să strigi. Acest strigăt trebuie auzit, trebuie să se ridice deasupra celorlalte zgomote
din lume. Trebuie să atingă inimi şi conştiinţe, să declanşeze acţiuni, să înfrângă baraje.
UNESCO a considerat ca în această zi, imaginea poetului, puţin prăfuită în această eră a informatizării, va
fi reevaluată iar poezia îşi va regăsi locul în societate.
“Printre multe alte forme de expresie umană, poezia are un loc major şi distinct. Ea a avut întotdeauna un
loc aparte în templul literaturii. Vechii poeţi se exprimau adesea printr-o construcţie ritmică a frazei. Dar poezia este
mai mult decât o formă literară codată, rigidă. Ea stă la baza tuturor ramurilor literare şi ale expresiei artistice. Nu se
spune despre romane, picturi, muzică şi filme că sunt poetice?/…/ Poezia nu este foarte solicitantă; o voce sau o
bucată de hârtie sunt de ajuns ca să-i dea viaţă. Ne întâlnim cu poezia tot timpul şi peste tot, aceasta demonstrându-i
universalitatea şi natura transcendentală./…/ Fiecare cultură se identifică cu poeţii ei prin abilitatea lor de a da viaţă
dorinţelor, viselor şi speranţelor./…/ Poezia este, de asemenea, un mijloc incomparabil de înţelegere interculturală.
Învăţarea ei de timpuriu ajută individul să-şi arate sensibilitatea, să înţeleagă complexitatea lumii şi să-i înţeleagă pe
ceilalţi prin rafinamentul artei.” (Koichiro Matsuura - dir. gen. UNESCO).
În această zi mondială a poeziei, sunt invitate autorităţile, asociaţiile şi societăţile civile din întreaga lume,
pentru a face tot ce le stă în putinţă, pentru a readuce poezia la rolul său tradiţional în viaţa comunităţii, în scopul de a-i
continua vocaţia universală în serviciul diversităţii culturale şi a păcii în lume”.
Daniela Muntean, bibliotecar
19
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Recital de poezie susţinut de copiii clasei a IV-a din cadrul Colegiului Naţional
„Octavian Goga” îndrumaţi de către Doamna învăţătoare Marcela Bratu - în cadrul
expoziţiei „Femeia Ardeleancă în Imagini Fotografice”.
20
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

UNIVERSUL COPILĂRIEI
TRANSILVANE
În cadrul civilizaţiei tradiţionale transilvane, atât de
diversă şi, în acelaşi timp, deosebit de generoasă, există o mare
varietate de particularităţi care caracterizează, în aceeaşi
măsură, copilul universal. Încă de la naştere, copiii erau marcaţi
de norme, obiceiuri, credinţe, specifice fiecărei etnii în parte.
Aşteptaţi cu mare bucurie, copiii de toate etniile erau botezaţi în
credinţa părinţilor, îngrijiţi în leagănul prins de grinda casei,
răsfăţaţi de cântecele duioase ale mamei.
De multe ori, doar descântecele şi leacurile băbeşti Familie de romani din Poiana Sibiului.Foto Fischer
erau folosite când pruncul nu se oprea din plâns. Când erau “de-
o şchioapă”, erau daţi deja în grija fraţilor mai mari, astfel mama
îşi vedea liniştită de gospodărie sau pleca să ducă prânzul cald
Familie de sasi din zona Sibiului tatălui pe hotar.
La şcoală se mergea după calendarul agricol, la casa
învăţătorului sau într-o încăpere îngrijită de biserică. Şcolile de
saşi erau în general mari, încălzite, aveau un învăţător plătit.
Copiii primeau cărţi, caiete, creioane. Dar multe din cunoştinţele
practice erau dobândite în familie, când părinţii sau bunicii
spuneau la gura sobei poveşti sau anecdote cu tâlc.
Cu multă iscusinţă şi o mare inventivitate, fiecare copil
îşi confecţiona propriile jucării, propriile jocuri. Tot ce găseau se
putea transforma într-o jucărie, pe care o împărţeau cu ceilalţi
copii din vecini: din lemne, păr de capră, cârpe, sfori, coaje de
copac, pănuş de porumb etc. Orice joc era făcut în grup, de către
Copii rromi la joaca, Ocna Sibiului
copii de toate etniile.
Copiii participau la multe din muncile agricole şi din
gospodărie, începând de primăvara până toamna târziu:
mergeau cu oile şi vitele pe păşune, măturau curtea, hrăneau
păsările, duceau mâncare caldă şi apă fraţilor mai mari şi
Copii in port popular romanesc, de părinţilor la câmp, ajutau la cules.
pe Muntele Gaina Dar cel mai mult aşteptau sărbătorile mari de peste an,
când, după ce participau alături de părinţi la slujba din biserica
satului, aveau petrecerile lor, bucuriile lor. Nu lipseau, mai ales la
saşi, cadourile de Crăciun, dulciurile primite (turtă dulce sub
formă de brăduţi, inimă, stea, cizmuliţe) de Sf. Nicolae. Pungile
cu caiete, creioane, batiste, oferite de preot în ajunul Crăciunului.
De Paşte mergeau şi ei la stropit şi primeau ouă vopsite şi
cozonac.
Aveau sărbătorile lor proprii (prinsul verilor, la români,
Mai Fest la saşi, petrecerile pe vecinătăţi la maghiari) sau
participau la sărbătorile, obiceiurile, şezătorile adulţilor.
Această experienţă, alături de cântecele şi
descântecele celor mari erau apoi transpuse în jocuri şi cântece
specifice copilăriei.
Cosmina Frăţilîă, muzeograf
21
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

POVESTEA UNUI ICONAR
Odata, nu foarte demult, intr-un sat uitat de lume
traia un mester iscusit in arta icoanei.
Pe-atunci, acest mestesug era rar. Mesterul,
impovarat de timp, lucra cu maiestrie si daruire, dand
celorlalti ceva din sufletul sau. Chipuri de sfinti cu ochi mari
si trup filiform indeamnau spre cumintenie, intelepciune si
eternitate. In preajma acestui om simplu erau adunati
copiii satului. Ce minunatie avea loc sub ochii lor! Pensula
isi continua cursul ei pe o bucata de lemn cioplita cu
stangacie. Vesmintele prindeau contur si indemnau spre
plecaciune.
Linistea punea stapanire pe sufletele lor traind
fara sa vrea o experienta unica. Intrebari nenumarate, la
care cautau raspuns, se derulau cu o viteza uluitoare. Intr-
Icoana transilvăneană pe suport de lemn „Maica Domnului cu un ungher stateau cateva icoane pe care timpul nu le-a
Pruncul”, a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, iertat. Chipuri nedeslusite ii indemnau sa se apropie.
nr.inv. 295 OC. Colecţia C.N.M. ASTRA -Sibiu Aceste imagini nu erau asemenea celor sugerate de
(Ansamblu înainte şi după restairare) mester. Erau invechite de timp, ca si cand cineva le-ar fi
vrut raul distrugandu-le frumusetea. Copiii au devenit
pentru o clipa tristi. Doreau sa inteleaga de ce s-a
intamplat acest lucru, cine a putut sa faca atata rau.
Mesterul nostru a strans copiii in jurul sau si cu
ochii aproape inchisi a inceput sa spuna istoria lor. Le-a
povestestit apoi cum aceste icoane vin din vremuri apuse
si ca timpul nu iarta pe nimeni. Copiii ascultau cu mare
interes. Doreau sa stie de ce icoanele mesterului erau asa
de proaspete si clare iar cele uitate de timp asa greu de
descifrat. Batranul a luat o oglinda, s-a asezat in fata ei
luindu-i pe copii cu el. Erau nedumeriti. Au stat asa un timp,
dupa care batranul mester i-a intrebat ce vad. Cu ochi mari
, patrunzatori, copiii s-au uitat la batran si au vazut chipul
brazdat al acestuia. Asta se intamplase si cu icoanele?
Timpul are puterea de a transforma totul ! Si noi
vom fi candva ca batranul mester! Icoaanele au trecut prin
timp, ajungand azi aici la acest om pentru a le vindeca. El
era doctorul lor! El le facea bine! Cu mainile lui brazdate si
mari avea puterea de a le prelungi viata reparandu-le,
restaurandu-le,pentru ca noi sa le putem vedea cand vom
fi mari! Minunat ! Au exclamat copiii! Dintr-o data o liniste
adanca s-a lasat... Privind in oglinda vietii, copiii sunt, din
nou, tristi. Dar batranul nostru mester? Oare are si el un
doctor? Ridurile lui pot fi oare reparate, indepartate?
Mainile lui vor picta peste ani cu aceeasi maiestrie?
Scanteia din ochii lui va mai fi vie, iar sfaturile lui vor
continua sa ne calauzeasca viata?
Lacrimi se scurg pe obrazul brazdat... Timpul nu
iarta oamenii. Doctorul nostru este Dumnezeu. El este
lumina si viata de dincolo de noi!
Geanina Curcă,
Icoană contemporană - Sf. Ioan Botezătorul restaurator pictură tempera
(autor: Geanina Curcă, 2003)
22
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

PRELUCRAREA LEMNULUI. MOBILIERUL ŢĂRĂNESC
ROMÂNESC ÎN CADRUL PROGRAMULUI DE
PEDAGOGIE MUZEALĂ
În cadrul programului de Pedagogie Muzeală iniţiat de Complexul Naţional Muzeal
„ASTRA”, un loc aparte îl constituie tema „Prelucrarea lemnului. Mobilierul ţărănesc românesc”, în
condiţiile în care încă din zorii existenţei sale omul a găsit în lemn una dintre materiile prime
esenţiale pentru a-şi construi adăposturi şi pentru a-şi confecţiona felurite obiecte, unelte şi arme.
Într-o perioadă dominată tot mai mult de informaţia computerizată, nouă, muzeografilor ne revine
datoria de a transmite şi revitaliza informaţiile referitoare la acest meşteşug al prelucrării lemnului.
Preocuparea pentru amenajarea spaţiului de locuit poate fi urmărită din cele mai vechi
timpuri într-un proces continuu, în care îmbinarea funcţionalului cu cerinţele estetice s-a produs
conform posibilităţilor economice, cât şi capacităţii creatoare a omului. Plecând de la un număr
redus de elemente strict necesare traiului, interiorul a evoluat treptat, piesele de mobilier devenind
din ce în ce mai mult obiecte de valoare artistică.
Din punct de vedere artistic, interiorul popular se înfăţişează în forme foarte diferite,
mobilierul având o pondere foarte importantă, fiind o prezenţă constantă, afirmată prin locul ocupat
în spaţiu. Elementele permanente ale mobilierului concretizate în materie primă, tehnică de lucru
şi de ornamentare îl conturează ca manifestare artistică foarte unitară, individualizată prin formă şi
compoziţie ornamentală.
Pe lângă cele două coordonate ale piesei în sine, funcţie şi aspect artistic, intervine o a
treia, interdependenţa într-un spaţiu dat. Piesa de mobilier nu trăieşte numai prin sine, valoarea ei
este determinată şi de raportul ce se stabileşte între ea şi arhitectura interioară, de modul de
amplasare în încăpere, de relaţia cu celelalte piese de mobilier.
Obţinând concursul elevilor sunt enumerate principalele piese de mobilier ale
interiorului ţărănesc: laviţa, patul, banca, masa, scaunul, poliţa, cuierul, blidarul, dulapul, piese
pentru depozitat (recipiente), lada de zestre etc., precizându-se principalele forme, tipuri,
caracteristici, tehnici de confecţionare şi de decor.
Sub forma unei povestiri elevilor le sunt prezentate esenţele de lemn cel mai des
folosite: stejar în confecţionarea laviţelor, a băncilor, a tăblilor meselor masive, fag în
confecţionarea lazilor de zestre, a dulapurilor, blidarelor, cuierelor, paltin în confecţionarea
scaunelor şi a spătarelor de scaun, bradul o esenţă mai puţin folosită etc., etapele urmate în
obţinerea materiei prime necesare realizării obiectelor de mobilier, de la fazele preliminare (tăierea Dulap - blidar, Rasinari, jud. Sibiu
în pădure, transportul, procesul de uscare şi secţionarea în bucăţi de diferite dimensiuni necesare
confecţionării diferitelor piese), principalele unelte folosite (securea, ferăstrăul de mână, sfredelul,
tesla, rindeaua, dalta etc.), principalele tehnici pentru realizarea decorului (incizie, excizie,
traforare, pirogravare etc.), principalele motive decorative: astrale soarele, luna, rozeta, steaua,
roata spiţată, geometrice pătrat, triunghi, unghiuri simple, unghiuri cu haşuri, zig-zag-uri, linii
drepte, ondulate, dispuse în
formă de „V” sau de „X” etc., fitomorfe bardul, crenguţa de brad, spicul de grâu etc., zoomorfe
şarpele, „ochiul boului”, pasărea etc., toate aceste informaţii fiind sprijinite şi evidenţiate cu ajutorul
planşelor, fotografiilor şi chiar cu unele obiecte în miniatură.
La finalul prezentării, în scopul accentuării şi fixării noilor informaţii se
trece la o serie de întrebări recapitulative, organizate sub forma unui concurs
(profesorii acordând calificative fiecărui elev) şi la activităţi practice. Având ca
model planşe şi fotografii, elevii îşi etalează talentul în „ale desenului”,
reproducând piese tradiţionale respectând caracteristicile specifice.
Trecerea în revistă a principalelor piese de mobilier ţarănesc ne permite
să tragem concluzia asupra stilului propriu mobilei româneşti caracterizată prin
funcţionalitate, simplitate şi eleganţa formelor, prin decor bogat şi variat încadrat
specificului artei populare româneşti. Lada de zestre, com. Sig, jud, Bihor
Claudiu Capotă, muzeograf
23
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
PROIECT ADRESAT SPECIAL Prezentările cu ajutorul calculatorului, planşele şi vizitele în cadrul

muzeului, oferă celor mici posibilitatea de a descoperi moştenirea
COPIILOR CU DEFICIENŢE DE AUZ noastră culturale, de dezvoltare în plan relaţional valoric şi creare a unei
imagini de sine care să le ofere încredere şi respect.
ÎN CADRUL PROGRAMULUI DE Prima lecţie de pedagogie muzeală, desfăşurată în cadrul Şcolii
PEDAGOGIE MUZEALĂ de Deficienţi de Auz, a oferit copiilor şansa de a pătrunde în spaţiul virtual
al muzeelor sibiene, recunoscând sau descoperind obiecte, explicând şi
învăţând noi concepte. Cu răbdare, migală şi dorinţa lucrului bine făcut,
Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” desfăşoară, începând cu aceştia au reuşit să ilustreze monumentul cel mai fascinant pentru ei -
anul 2001, un amplu program de pedagogie muzeală. Datorită Moara.
specificului educaţional al proiectului, bazat pe însuşirea de cunoştinţe, Muzeul „ASTRA” va continua şi va extinde în viitor acest proiect
interactivitate şi dezvoltare a abilităţilor practice, numărul copiilor şi adresat special copiilor cu deficienţe de auz.
cadrelor didactice interesate de programul nostru a crescut considerabil.
Marea adresabilitate a proiectului, suportul obiectual şi Raluca Andrei, sociolog
imagistic de care beneficiază Muzeul ASTRA, permite o colaborare de
excepţie cu copiii judeţului Sibiu. Acesta este motivul pentru care am
iniţiat, începând cu anul 2006, un nou proiect - „Muzeul în Imagini”, ce se
adresează copiilor Şcolii de Deficienţi de Auz cu Internat nr. 2 Sibiu.
Elevii clasei I, îndrumaţi de către Doamna învăţătoare Costea
Miorica, vor afla „Ce este muzeul”, cum era „Lumea copiilor de odinioară”,
vor pătrunde în universul fotografiei vechi prin tema „Fotografie şi costum
în sec. XX”, vor cunoaşte breslele sibiului medieval şi vor învăţa
meşteşugul încondeierii ouălor.
24
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

OAMENII NORDULUI POLAR DIN CANADA. SĂ-I CUNOAŞTEM PE INUIŢI
A învăţa.
Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”
găzduieşte până la jumătatea lunii aprilie o inedită expoziţie
de artă inuită, intitulată ASINGIT („ceilalţi”). Un titlu bine
ales, care, cu uşurinţă, îmi permite să fac o legătură chiar cu
primul text care întâmpină vizitatorii în expoziţia
permanentă a muzeului nostru: „Etnologii şi-au făcut o
profesiune din a înţelege altceva-ul şi altfel-ul celor de
dincolo de ei şi de ai lor, sau, oricum, pentru aceştia din
urmă… Ei au călătorit spre celălalt pentru a se înţelege pe ei
înşişi şi desigur, e o lungă istorie istoria acceptării diferenţei,
nu prin ierarhizare, ci prin egala valorizare a alterităţii
umane.”
Recitindu-l, îmi întăresc convingerea că
muzeografului îi revine o sarcină foarte grea: aceea de a nu-
i fi străine nici atributele etnologului, antropologului, nici cele
ale pedagogului.
Expoziţia ASINGIT ar putea fi aparent o expoziţie
de artă, poate chiar artă naivă, întrucât expune 14 desene,
de mari dimensiuni, realizate preponderent în creion,
creioane colorate şi tuş, alături de 4 tapiserii viu colorate,
lucrate doar din fire naturale.
P rovocarea a fost mare.

Ca unic muzeu de etnografie universală din ţară, am
fost „obligaţi” să vedem „dincolo” şi am descoperit că este o
expoziţie care are încifrat în opere de artă un adevărat schelet
de informaţii care se pretează şi etnologiei şi antropologiei şi
filosofiei culturii şi religiei.
Dacă ar fi să citim împreună simbolurile din aceste
desene, am percepe o pendulare subtilă şi puţin sarcastică între
două lumi: lumea „noastră”, adică a inuiţilor, dominată de
grija împăcării tuturor spiritelor şi lumea celorlalţi, adică a
civilizaţiei omului alb.
25
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

OAMENII NORDULUI POLAR DIN CANADA. SĂ-I CUNOAŞTEM PE INUIŢI
Nu ştiu dacă intenţionat, artiştii inuiţi continuă să scrie, începând cu anii 60 ai

secolului trecut, o adevărată istorie a confruntării omului cu el însuşi, valabilă şi pentru
noi şi pentru ei.
Poate au uitat sau poate că nu au ştiut niciodată că unul dintre primii
exploratori a expus în Europa un seamăn de-al lor ca pe un animal într-o cuşcă. O vină
colectivă ( care da, există ) pe care încercăm să o ştergem itinerând expoziţii şi vorbind
cu aplomb despre arta inuită. O silire de a ne privi în oglindă ( aşa interpretez eu titlul
ASINGIT ) şi de a vedea că elementele fundamentale ale propriei civilizaţii au devenit
obiecte sau personaje într-o lume în care frigul, ascuţimea spiritului, ironia, râsul, jocul,
legendele sunt mod de a trăi. Şi iată cum ei, inuiţii, fac ei primul pas, ne dezarmează de
propriile convingeri şi fac artă şi etnologie în acelaşi timp. Ne adoptă, ne învaţă despre ei
şi ne cuceresc cu o mixtură stranie între legende, istorie şi artă.
O lecţie grea.
Grea, dar percepută mult mai facil dacă „despoi” desenele de toată această
încărcătură problematică şi rămâi să citeşti doar legendele, care incită întotdeauna şi
care construiesc punţi sigure de legătură între culturi diferite.
Şi iată rolul muzeografului pedagog, care se opreşte din a face interpretarea
obiectului de „colecţie” şi coboară între copii pentru a-i învăţa despre ASINGIT ( ceilalţi ).
Savurează şi învaţă din curiozitatea şi uimirea copiilor atunci când le vorbeşte despre
legendele din desene. Revine la interpretarea obiectului de „colecţie” cu convingerea că
ceea ce a făcut e cea mai frumoasă revanşă pe care o poate oferi cultura.
Îşi imaginează că în acelaşi timp, copiii inuiţi învaţă în şcoli, intr-un efort
susţinut pentru păstrarea tradiţiilor, desprei ei înşişi şi despre ceilalţi, în timp ce copiii
noştri învaţă în muzeu despre inuiţi şi despre ei înşişi.
Simona Georgescu, muzeograf
26
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

ÎNVĂŢĂTORUL NONAGENAR GHEORGHE
I. MARCU SIMBOL AL COMUNITĂŢII DIN
LOCALITATEA SĂRATA (JUD. SIBIU)
Desfăşurarea de către specialiştii Muzeului Civilizaţiei Populare
Tradiţionale „ASTRA” a unei ample cercetări cu caracter monografic în
localitatea Sărata, intitulată „Gospodărie de agricultor din Ţara Oltului.
Context ocupaţional. Funcţionalitate tradiţională actuală - Sărata, jud.Sibiu”
ne-a scos în cale o adevărată legendă vie a localităţii; Învăţătorul Marcu
Gheorghe, căci despre el este vorba, fiu al Săratei, s-a născut în 18 martie
1911, avându-i ca părinţi pe Ion Marcu şi Ana Muntean, agricultori din
Sărata. Prima lovitură dată de soartă, este moartea tatălui său, în 1914 pe
frontul din Galiţia.
Urmează clasele IIV la şcoala primară din satul natal, apoi Şcoala
Normală între 1924 şi 1930 (3 ani la Avrig, 1 an la Sibiu şi 2 ani la Deva). Se
reîntoarce în localitate în 1930 şi timp de un an este suplinitor la şcoala din
Sărata. În perioada 1932-1934 satisface stagiul militar la arma infanterie în Pentru meritele sale deosebite în activitatea profesională, (şi nu numai) de-a
Făgăraş unde obţine gradul de fruntaş. Din februarie 1934 este numit lungul timpului, familia Marcu a primit o serie de medalii şi distincţii dintre
învăţător-director la şcoala din Sărata şi timp de 42 de ani iniţiază şi care menţionăm: „Orfan de război veteran de război”, titlul de „Învăţător
instruieşte în tainele cărţii generaţii şi generaţii de elevi. În 1934, sub emerit” conferit de către Ministerul Învăţământului (ambele acordate
conducerea sa, clădirea şcolii, construită în 1902, este mărită, astfel încât domnului învăţător Gheorghe Marcu), titlul de „Cetăţeni de onoare ai
putea să primească aproape 160 de elevi ai claselor I-IV. comunei Porumbacu” (conferite în anul 2003 soţilor Victoria şi Gheorghe
În 1935 s-a căsătorit cu Victoria Ciuncu (Marcu) care i-a fost Marcu).
alături atât în viaţă cât şi în meserie, pe care a practicat-o cu dragoste timp Această familie model, este asemănătoare tipului de învăţător
de 36 de ani. Aceasta s-a remarcat la rândul său prin organizarea de descris de marii noştri scriitori, domnul învăţător Marcu Gheorghe fiind un
spectacole de teatru feminin, teatru popular, serbări şcolare, şezători de adevărat „Domnul Trandafir” şi un tezaur viu de date despre localitatea în
iarnă, îndeplinind pentru o bună bucată de timp şi funcţia de consilier local al care a trăit, a muncit şi a lăsat un nume venerat de cei care îl cunosc. Vă
comunei Porumbacu de Jos. invităm să vizitaţi satul Sărata şi dacă aveţi cât de puţin timp, să nu îl ocoliţi
În timpul celui de-al doilea război mondial, în perioada 1941 pe domnul Marcu pe care îl puteţi găsi la casa cu numărul 255!
1945, Gheorghe Marcu este nevoit să lase deoparte dăscălia şi să lupte pe
fronturile din Basarabia şi Crimeea, în cadrul Regimentului III Infanterie Ada Maria Popa, muzeograf
Călăraşi unde s-a remarcat ca un bun comandant al unui grup de baterii
antiaeriene, fiind decorat cu ordinul „Bărbăţie şi credinţă clasa a-III-a”; pe
durata absenţei sale datorată desfăşurării războiului, domnul învăţător
Marcu a fost suplinit de către un basarabean refugiat în Transilvania.
La întoarcerea de pe front, Gheorghe Marcu îşi reia postul la
catedră, fiind în plus numit şi director al căminului cultural din Sărata, funcţie
pe care o îndeplineşte mai mulţi ani. În anul 1973 se pensionează; de-a
lungul a 42 de ani de muncă, din mâna lui „Domnu' învăţător” (cum este
apelat cu respect şi admiraţie de către toţi locuitorii satului) ieşind o serie de
elevi cu care acesta se mândreşte în mod deosebit; spre exemplificare:
Viorel Marcu este profesor universitar la Bucureşti, Marcu Gheorghe este
profesor universitar la Cluj specializarea „medicină veterinară” iar Cismaş
Gheorghe este rectorul „Academiei de Educaţie Fizică şi Sport” din
Bucureşti, etc.
27
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul este oglinda istoriei culturale
DIN ISTORIA TIPARULUI SIBIAN. PARTEA A II-A

În Sibiu, în perioada evului mediu, tiparul a găsit un teren bine pregătit.
Chiar în epoca scrierii de mână, şcoala şi biblioteca, precum şi activitatea de copiere
a cărţilor se ridicau mult peste nivelul obişnuit în Transilvania. Dar şi astăzi
cunoştinţele noastre despre prima perioadă a tiparului sibian sunt incomplete şi
nesigure. Acest lucru se datorează şi tradiţiei săseşti cu originea în secolul al XVI-lea
după care cel care a introdus tiparul în Transilvania a fost Johannes Honterus iar
oficina lui braşoveană a fost prima tiparniţă transilvană.
Însă vechile mărturii au dovedit că în Sibiu a funcţionat o tipografie încă din
anul 1528. Se pare că primele tipărituri editate de tipografia sibiană au fost pasquille-
le antipapale, scrise probabil de Johannes Myldt, rectorul şcolii orăşeneşti şi notarul
oraşului.
De asemenea se cunoaşte din comunicarea lui Johann Seivert din secolul
al XVIII-lea că tipograful Lucas Trapoldner a tipărit la Sibiu numeroase manuale
şcolare şi gramatici compuse de Thomas Gemmarius, rectorul şcolii din Sibiu, un
umanist ce studiase limba latină la Veneţia. Între aceste lucrări se numără şi o
gramatică latină cu o dedicaţie către Marcus Pempflinger, fiul lui Johann Pempflinger,
judele regal al Sibiului, carte tipărită în anul 1529. Şi tot la Sibiu în anul 1530 s-a tipărit
un tratat împotriva ciumei, al doctorului Sebastian Pauschner.
Multă vreme nu s-a dat crezare acestei informaţii a lui Seivert şi datorită
faptului că nu mai existau exemplare cunoscute ale celor două lucrări. Dar, printr-o
donaţie a pastorului Leonhardt din Romos, în anul 1885, a ajuns în Biblioteca
superintendenţială luterană din Sibiu un coligatum din secolul al XVII-lea în care se
găseşte copia lucrării lui Pauschner. Foaia de titlu a cărţii arată că tipograful acestei
lucrări a fost magistrul Lucas Trapoldner, care a îndeplinit din anul 1531 funcţia de
notar provincial al Sibiului. Această copie a confirmat şi informaţia privitoare la
gramatica lui Gemmarius.
Interesul foarte timpuriu al românilor pentru îndeletnicirea de tipograf este
ilustrat, de altfel, şi prin faptul că cinzeci de ani mai devreme, între vestiţii tipografi
veneţieni, întâlnim nume precum “Thomas Septemcastrensis de civitate Hermani”,
adică Toma Transilvanul din Sibiu, care a fost primul tipograf transilvănean care a
lucrat în Apus în secolul al XV-lea. Numele său apare în lucrarea “Conciliator
differentiarum philosophorum et praecipue medicorum” (“Extras din lucrările unor
filosofi şi medici renumiţi”), lucrare tipărită în anul 1472, la Mantua. La sfârşitul
tipăriturii sunt date următoarele informaţii: “S-a sfârşit Conciliator Lodovicus
Carmelita fiind primul care a lăsat să se imprime această operă la Mantua de către
ThomaTransilvanul din cetatea Sibiului şi de Johan Burster de Campidona ca
asociat. În anul de la întruparea domnului 1472”.
Tom Transilvanul din Sibiu a mai tipărit în anul 1473 o altă lucrare intitulată
“Tractatus Magistri de Villanova de arte cognoscendi venena” (“Tratatul magistrului
Arnaldo de Villanova despre arta de a cunoaşte otrăvurile”). De asemenea tipăreşte
şi opera lui Abano: “Tractaus de venensis” (“Tratat despre otrăvuri”) iar ultima lucrare
cunoscută în care apare numele lui Toma Sibianul, este opera “Aesopi fabulae”
(“Fabulele lui Esop), tipărită în anul 1481, la Mondena. (continuare în numărul viitor)
Mihaela Vasilief. bibliograf
28
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

ASINGIT - ARTĂ INUITA DIN CANADA
COLECŢIILE MUZEULUI MACDONALD STEWART
Piaţa Mică, nr.11 - Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"
Catalogul expozitiei
ASINGIT
care poate fi
achiziţionat la sediul
Muzeului "Franz
Binder" din Piaţa Mică,
nr.11, Sibiu
29
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

BUNA-VESTIRE, POPULAR
BLAGOVESTENIILE, ZIUA CUCULUI
(25 MARTIE)
Sărbătoare creştină a speranţei de izbăvire,
pentru că reprezintă ziua în care trimisul Domnului,
Arhanghelul Gavril, a vestit Sfintei Fecioare Maria, Taina
mântuirii noastre, adică aceea că ea a fost aleasă a fii
vrednică să fie Maica Mântuitorului, a lui Iisus Fiul lui
Dumnezeu, Buna-vestire îşi are un loc aparte în
spiritualitatea populară şi o bogată reprezentare în arta
iconografică. Simbolistica creştină se suprapune unui
fond arhaic: calendaristic, este momentul decisiv al trezirii
vegetaţiei.
Acum vin rândunelele, “se deschide limba
păsărilor “, adică încep să cânte şi dintre toate se
evidenţiază cucul, despre care se spune că redevine cuc
după ce” toată iarna a fost uliu”.
Cântecul său este considerat oracular atât în ce
priveşte caracterului vremii de peste an, caracterul fast
sau nefast al anului în curs cât şi lungimea vieţii celui ce-l
ascultă, norocul său, şansa căsătoriei...
Totuşi această zi nu este favorabilă în ce priveşte
pusul cloştilor deoarece puii din ouăle de acum” nu ies
Reprezentare de pe Iconostasul de la Mănăstirea "Sf. Ioan sănătoşi”. Vremea din cursul zilei are la rândul său
Botezătorul" din localitatea Strungari. caracter oracular privind vremea de peste an. Astfel o zi
însorită anunţă un an bun, mai ales dacă “a dat frunza”
sigur va fi belşug; o după-amiază însorită înseamnă
toamnă lungă, dar o zi cu soare şi ploi anunţă un an rău
pentru recolte. Se consideră de asemenea că ziua de
Paşti va fi la fel cu cea de Buna-vestire.
Sărbătoarea este respectată cu stricteţe pentru a
fi protejată recolta, păsările şi animalele şi bineînţeles
casa şi sănătatea. În aceeaşi idee de protecţie şi
purificare, în zori gospodarii îşi tămâiază casa,
acareturile, vitele, pomii fructiferi. Albinele sunt slobozite
printr-o potcoavă sau un gâtlan de lup ca să fie tari.
Oamenii se feresc să doarmă în această zi spre a
nu fi somnoroşi tot anul, se feresc de certuri, ca să nu le
meargă rău şi, pentru că sărbătoarea este în postul
Paştelui, se bucură de dezlegarea la peşte care le oferă
posibilitatea unor mâncări gustoase.
Carmina Maior, muzeograf
30
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

CĂLĂTORI ROMÂNI PE ALTE În Mexic a rămas 10 luni şi jumătate, timp în care a dat un real ajutor nu
numai soldaţilor, ci şi băştinaşilor. Cât timp a stat în Mexic el a manifestat
CONTINENTE un constant interes faţă de poporul şi cultura mexicană. Deşi munca de
asistenţă medicală îi răpea o mare parte din timp, medicul roman a avut
ILARIE MITREA ŞI ION ARSENIU - totuşi vreme şi să studieze diferite limbi indiene şi să facă o clasificare a
CĂLĂTORI ÎN MEXIC ŞI INDONEZIA populaţiilor după aceste limbi, el insuşi reuşind să inveţe limba utah-
aztecă.
A fost atras de vechile civilizaţii mexicane şi pentru a-şi da mai
Rubrica „Călători români pe alte continente” a fost iniţiată încă bine seama de ele, a întreprins de mai multe ori călătorii în interiorul
din anul 2005 şi ea se continuă şi în 2006 cu o serie de alte „portrete” ale statului mexican. În aceste împrejurări el a realizat numeroase colecţii de
unor călători-exploratori români, care prin cercetările lor privind civilizaţiile obiecte de artă populară (ceramică veche, ţesături etc.), multe din
întâlnite ne-au deschis noi orizonturi, ne-au lăsat înregistrari scrise sau acestea fiind aduse la Răşinari, satul său natal.
chiar colecţii, mai mari sau mici, fiecare din acestea având o incontestabilă În districtul Paneque, Ilarie Mitrea a întreprins investigaţii asupra
valoare etnografică şi antropologică. Contribuţia acestor călători- vestigiilor civilizaţiei Maya, una dintre cele mai strălucite civilizaţii vechi
exploratori a fost şi este şi astăzi un element care a făcut posibilă o mexicane.
cunoaştere, o apropiere de alte lumi, alte culturi. La scurt timp de la venirea sa în ţară, Ilarie Mitrea pleacă din nou
În a doua jumătate a sec. al XIX-lea, doi medici români, Ilarie în călătorie în vara anului 1869 în „Indiile Orientale Olandeze”, Indonezia
Mitrea şi Ion Arseniu, efectuează călătorii şi cercetări în Mexic şi de azi, debarcând în portul orasului Batavia ,azi Djakarta. Ca medic el
Indonezia, călătorii care au stârnit la vremea lor un mare interes. rămâne aici timp de 20 de ani. Apropriindu-se de băştinaşi el a avut ocazia
Originar din Răşinarii Sibiului, Ilarie Mitrea a studiat medicina la să-i cunoască îndeaproape, să le cunoască obiceiurile, tradiţiile, într-un
Cluj şi Viena. Din unele informaţii reiese că la data de 29 martie 1865, Ilarie cuvânt cultura.
Mitrea primea din partea ambasadei austriece permisiunea de a călători în Căsătorit cu o indigenă, care i-a fost de un nepreţuit ajutor, în
Germania, Franţa şi Australia. Ca urmare, în perioada martie 1865-august urma unor lungi călătorii efectuate în interiorul insulelor şi a unor atente
1865 el se afla în calitate de medic chirurg, pe vasul „Peter Godefroy”, care cercetări, a devenit şi un foarte bun şi pasionat etnograf. Işi nota cu o mare
făcea cursa Hamburg, Germania- Brisbane, Australia. Ilarie Mitrea poate fi precizie tot ceea ce observa la indigeni: îmbrăcămintea, hrana, locuinţa şi
astfel considerat ca primul român, care a călătorit în îndepărtatul uneltele, obiceiurile şi credinţele, dansurile, muzica şi artele populare
continent australian. (sculptura în lemn şi în piatră şi altele).
Pe la începutul lunii aprilie 1866 îl intâlnim din nou ca medic de Numit medic sef al spitalului din Borneo, azi Kalimantan, unde a
vapor. De asta data însă pe vasul care transporta în Mexic corpul ramas mai mult timp, Ilarie Mitrea a avut prilejul sa intreprinda calatorii si
expediţionar austriac de voluntari în sprijinul lui Maximilian de Hamburg, cercetari,
fratele împăratului Franz Iosif, instalat cu forţa împărat în această ţară.
31
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

patrunzand adanc in interiorul acestei mari insule, pana la cele mai retrase
si inapoiate triburi daiace. O data , intr-o cercetare el a inaintat pana la
marile masive muntoase de pe tarmurile de vest ale insulei, unde pana la
el nici un european nu patrunsese. Calatoria i-a prilejuit studierea muntilor,
a deltelor, a faunei si florei specifice padurilor virgine din insula.In cei 20 de
ani de sedere in Indonezia, Ilarie Mitrea a intreprins insa numeroase
calatorii si in alte insule, colectand si clasand un mare numar de plante si
animale, unele din ele fiind aduse si oferite Muzeului de Istorie Naturala
din Bucuresti.Ilarie Mitrea a acordat in acelasi timp atentie si studierii
protectiei naturii din insulele vizitate: distrugerea de paduri intinse in
vedera extinderii plantatiilor de cafea, cacao,ceai, a sesizat de asemenea
existenta unei specii rare de maimuta cu nasul lung si a atras atentia
asupra gibonului si a urangutanului, maimute care trebuiau crutate nu
numai pentru a nu disparea, ci si in vederea studierii trecutului vietii
omenesti pe pamant.
ea se Dupa o lunga si atat de diversa activitate pe meleagurile straine
si atat de indepartate, I. Mitrea revine in patrie, astfel ca in 1893 se afla la
Rasinari, unde se ocupa de arta populara.O sala din Muzeul de Istorie
Naturala Grigore Antipa din Bucuresti pastreaza piese trimise de I. Mitrea,
sala ce-i poarta numele.
Cat despre medicul Ion Arseniu, nascut tot pe meleaguri
sibiene, la Gura Raului, se stie ca a urmat si terminat facultatea de
medicina la Viena. Dupa terminarea facultatii, a functionat in calitate de
medic, ca si Ilarie Mitrea, pe langa unul din corpurile expeditionare de
voluntari trimise in Mexic, pentru a inabusi rascoala poporului mexican.
Ion Arseniu plecase insa cu un an si trei luni inaintea lui I: Mitrea.
Cat timp a stat in Mexic I.Arseniu a manifestat mult interes atat
fata de vechile civilizatii mexicane cat si fata de bastinasii indieni. Studiile
realizate asupra acestora au facut obiectul unor articole publicate la
Viena.Nu se stie precis cand a parasit definitiv Viena. Ultimii ani ai vietii si i-
a petrecut la Braila.
Dorana Cioran, muzeograf
32
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul
Din secretele
este omeseriei
şcoală
PROBLEMATICA RESTAURĂRII. Astfel procesul de restaurare a debutat cu o curăţire uscată pentru
CAZUISTICĂ: RESTAURAREA UNEI FEŢEI îndepărtarea depunerilor superficiale de murdărie, după care s-a aplicat un
tratament de curăţire umedă pentru a înlătura şi depunerile care au penetrat
DE PERNĂ DIN COLECŢIA CASEI DE LA fibra. Detergentul folosit a fost Radix Saponaria un detergent natural optim
pentru curăţirea patrimoniului textil. Operaţia de uscarea a fost controlată şi
TILIŞCA monitorizată pe tot parcursul ei.
Pentru zonele cu lipsuri s-a optat pentru consolidări locale.
Este cunoscut faptul că muzeele în aer liber deţin o colecţie Operaţia s-a efectuat cu pânză de bumbac ţesută în casă vopsită cu coloranţi
impresionantă de obiecte textile care pun în valoare spaţiile unităţilor sintetici, în laborator, în tonurile necesare zonelor de intervenţie alb cenuşiu,
conferindu-le intimitate, frumuseţe şi oferindu-ne tot o dată informaţii precise roşu şi negru. Culoarea a fost fixată cu soluţie saturata de sare.
despre vremuri trecute. Consolidarea pe suport a zonelor degradate s-a realizat cu punct
Ca restaurator textil în cadrul unui asemenea muzeu mi-am de „broderie bizantină” cu fire de bumbac vopsite în culori adecvate.
asumat funcţia cu toată seriozitatea şi rigoarea, fiind conştientă de valoarea Din punct de vedere estetic piesa avea de suferit datorită zonelor relativ mari
patrimoniului care mi-a fost încredinţat şi de faptul că fiecare piesă este un de intervenţie, motivele decorative fiind întrerupte brusc de degradare. Acest
unicat în felul ei. fapt mi-a impus următoarea operaţie, aceea de sugerare de model,
Problemele regăsite pe aceste colecţii sunt în principal datorate continuitatea acestuia fiind absolut necesară în acest caz. Sugerarea s-a
degradărilor fizice (rupturi, sfâşieturi, decupări) rezultate în mare parte în efectuat cu fire de bumbac fixate în punct „bizantin”.
urma expunerii lor în unităţi, degradări biologice (rosături, scămoşări, pete de
excremente) - degradări inevitabile în aceste spaţii muzeale precum şi de
îmbătrânirea materialelor componente.
Tratamentul pe care îl impun aceste piese este unul complex
necesitând o bună cunoaştere a materialelor, tehnicilor de realizare, a
procedeelor de restaurare cât şi îndemânare din partea restauratorului, fiind
cunoscut faptul că restaurarea textilă implică şi reconstituire parţială de
model, acolo unde este cazul.
În sprijinul celor afirmate mai sus, doresc să vă aduc în atenţie
demersul operaţional pe care l-am urmat pe una din multele piese care mi-au
intrat în laborator, o faţă de pernă aflată în colecţia Muzeului în Aer Liber
ASTRA.
Faţa de pernă era realizată dintr-o foaie ţesută în război în două iţe
Operaţia de reconstituirea s-a impus la nivelul dantelei.
şi alesături decorată cu vergeturi alternante negre, roşii şi motive
Pe baza modelului existent am putut reconstitui acest tip de dantelă,
geometrice divers colorate pe fond alb şi roşu. Foaia a fost pliată şi unită pe
lucrată manual cu igliţa. Firul folosit a fost bumbac mercerizat, asemănător firului
laterale cu benzi de dantelă lucrate manual. Materialele regăsite aici sunt
original.
bumbac (urzeală, băteală, dantelă, decoraţie), lână şi fir metalic în decoraţie.
Este de menţionat faptul că o laterală a fost realizată în totalitate
În momentul intrării piesei în laborator aceasta prezenta degradări multiple:
separat de piesă. Laterala cu 30% pierderi a fost reconstituită local, prinderea de
depuneri masive de praf şi murdărie aderentă, lipsă de material textil din
restul dantelei făcându-se de „ochiurile” existente.
ţesătură în proporţie de 15% şi lipsuri la nivelul dantelei aproximativ 30% pe o
laterală şi în totalitate pe cealaltă laterală.
Tratamentul pentru care am optat a fost bine analizat urmărindu-se

echilibrul piesei atât din punct de vedere morfologic cât şi estetic dorindu-se
reintroducerea acesteia în circuitul expoziţional.
33
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul
Din secretele
este omeseriei
şcoală
Dantela a fost aplicată feţei de pernă prin cusătură manuală
conform originalului în punctul numit „înaintea acului” cu fire de bumbac
mercerizate.
Menţionez faptul că cei câţiva paşi pe care i-am urmat în acest

demers, adică: curăţire, consolidare, fixare, sugerare de model,
reconstituire sunt fundamentali în restaurarea textilă. Aceştia au fost însoţiţi
de principiile de restaurare şi mai ales de asumarea tuturor
responsabilităţilor.
Tratamentul elaborat şi aplicat a redat piesei în discuţie
integritatea, funcţionalitatea şi nu în ultimul rând aceasta şi-a redobândit
statutul de creaţie artistică populară, menită să bucure ochiul vizitatorului
care va trece pragul casei de la Tilişca aflată în cadrul Muzeului în Aer Liber
din Dumbrava Sibiului.
Iulia Teodorescu, restaurator
34
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006
Muzeul estemanifestărilor
Calendarul o şcoală culturale
MANIFESTĂRI CULTURALE ALE COMPLEXULUI NAŢIONAL MUZEAL „ASTRA” SIBIU
APRILIE - MAI (PRIMA DECADĂ) 2006
Titlul evenimentului: Transparenţa semiotică a Titlul evenimentului: Olimpiada Naţională «

icoanei pictate pe sticlă. Nicolae Suciu «in Meşteşuguri Artistice Tradiţionale », Faza
memoriam» judeţeană, ediţia a XI-a
Organizator: Muzeul Civilizaţiei Transilvane Organizator: Muzeul Civilizaţiei Transilvane
"ASTRA" "ASTRA"
Perioada de desfăşurare: 19 aprilie 9 mai 2006 Perioada de desfăşurare: 7 mai 2006
Locaţia: Piaţa Mică, nr.11 Locaţia: Avrig
În perioada 19 aprilie-9 mai 2006, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” va În data de 7 mai 2006 în localitatea Avrig, judeţul Sibiu, Complexul Naţional
organiza expoziţia Transparenţa semiotică a icoanei pictate pe sticlă, ce se Muzeal "ASTRA" Sibiu, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu şi
doreşte a fi un dar oferit lui Nicolae Suciu, „in memoriam”, unul dintre iconarii- Clubul Elevilor şi Copiilor Avrig, organizează faza judeţeană a Olimpiadei
simbol ai frumuseţii autentice româneşti, ilustrate în pictura sacralităţii Naţionale "Meşteşuguri Artistice Tradiţionale", simultan cu desfăşurarea şi a
ortodoxe. Festivalului Folcloric „Moştenire din Bătrâni”, ajuns la ediţia a XII-a.
Citirea acestei ofrande de imagine se va realiza pe două niveluri: nararea La concurs vor participa copii cu vârste cuprinse între 6-18 ani, care au deprins
operei iconarului din Cincu şi analiza picturii sacre într-un laborator semantic. unul dintre meşteşugurile tradiţionale, fie în familie, de la mari maeştri, membri
Înlănţuirea, ordonată în haosul ei mirific, de semne şi simboluri creştin- ai Academiei Artelor Tradiţionale din România, fie în şcoală sau la Cluburile
ortodoxe va crea o atmosferă scenografică, devoratoare prin chemarea la Copiilor şi Elevilor. Concurenţii trebuie să facă dovada atât a calităţilor artistice
simţirea estetică, în care va fi condus, cu delicateţe, vizitatorul. şi tehnice excepţionale, de îndemânare şi rafinament estetic, cât şi al simţului
Muzeograful va avea menirea, în acest act-expoziţional, de a deschide o artistic propriu, respectând tradiţia locală a genului.
reflectare a transparenţei miezului sacru al fiecărei spaţiu de adevăr teologic, Numărul participanţilor la faza judeţeană este nelimitat, elevii fiind selecţionaţi
încadrat de pagina icoanei pe sticlă. de juriul de specialitate, pentru a reprezenta Sibiul la faza naţională a
Intenţia noastră este de a expune lucrări, semnate de pictorul Nicolae Suciu, Olimpiadei, ce va fi organizată în perioada 24 31 august 2006, în Muzeul
aparţinând Colecţiei Muzeului „ASTRA”, cât şi lucrări ale discipolilor săi: Sorin Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” (Muzeul în aer liber) din Dumbrava
Suciu, Maria şi Nicolae Suciu, Alexandru Mihăescu. Lucrările expuse vor fi atât Sibiului. Meşteşugurile tradiţionale acceptate în concurs sunt: ţesut, brodat,
icoane pictate pe sticlă, cât şi lirice peisaje naive din viaţa cotidiană a ţăranului cojocărit, confecţionat măşti, pictură pe lemn sau sticlă, împletit papură,
român, ascuns-dezvăluit în satul tradiţional. confecţionat podoabe, sculptură în lemn, prelucrare şi decorare a metalelor,
În spaţiul expoziţional central, de templu al tăcerii icoanei, pictate cu măiestrie, osului sau cornului, confecţionat instrumente muzicale. În conformitate cu
dar şi cu farmecul credinţei în Bunul Dumnezeu, va fi întrupat chipul blând al Regulamentul Olimpiadei copiii se vor prezenta la Avrig în costumul popular
unei „Academii”, al unui amfiteatru de înţelepciune veche, adevărată, specific localităţii de origine.
românească, asemenea zborului înspre azurul libertăţii din grota unei carcere. Într-o lume, în care se subliniază importanţa protejării patrimoniului constituit
Vernisarea expoziţiei Nicolae Suciu in memoriam se va înscrie într-un prolog al din forme populare şi tradiţionale de exprimare, Olimpiada Naţională
deschiderii „Centrului Cultural Nicolae Suciu” de la Cincu, acest spaţiu rămas, "Meşteşuguri Artistice Tradiţionale", derulată în cadrul programului “Tezaure
în conştiinţa artei populare româneşti, un izvod scris cu un farmec aparte... Umane Vii”, reprezintă un strălucit prilej de stimulare a creaţiei, de concurenţă
tehnică şi artistică, fiecare copil având libertatea să prezinte ataşamentul său
Ada Maria Popa, muzeograf faţă de tradiţii, dar şi promovarea propriei creativităţi, a propriei viziuni artistice,
în limitele “spiritului tradiţiei”, prin practicarea meşteşugului preferat,
deopotrivă în repertoriul morfologic, în registrul stilistic sau în paleta cromatică.
Elena Găvan, muzeograf
35
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

COLABORARE ROMÂNO-SUEDEZĂ LA MUZEUL "ASTRA"
(continuare din pagina 5)
Valeriu Olaru, Director General Adjunct, Şef Laborator Conservare-Restaurare
Hambar de cereale tradiţional suedez. Este specific prin modul constructiv care permite
demontarea rapidă şi mutarea construcţiei.
Pod acoperit tradiţional românesc, specific pentru zona Transilvaniei.
36
Muzeul "Astra"
Jurnal virtual
Nr. 15. martie 2006

Publicaţie culturală în format electronic a Muzeului
"ASTRA", distribuită de pe site-ul
Complexul National Muzeal "ASTRA" Sibiu
Centrul de Informare si Documentare

"Cornel Irimie"
Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale
"ASTRA"
Muzeul Civilizatiei Transilvane
"ASTRA"
Muzeul de Etnografie Universala
"Franz Binder"
Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca
"Emil Sigerus"
Laboratorul Zonal de Restaurare Conservare
"ASTRA"
Studioul de Film
"ASTRA"
Biroul Marketing, Relatii Publice, Pedagogie Muzeala,

Turism si Integrare Europeana
Coordonator: Prof. dr. Corneliu Bucur

Editor: Ciprian Crisan
Tehnoredactare: C. Crisan
Mediatizare: Anca Gaston

Promovare Internet: Veronica Mihaescu
Webdesign & webmaster: Eugen Gaspar
Vizitaţi site-ul
www.muzeulastra.ro al Complexului Naţional Muzeal "ASTRA" Sibiu
37
Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, categoria F - „Promovarea Culturii”, conferit
Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu, de către Preşedintele României, Domnul Traian
Băsescu, prin Decretul 35, din ianuarie 2006,
„Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţare, în semn de apreciere pentru activitatea susţinută
în domeniul protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional pe plan intern şi
internaţional prin organizarea de expoziţii şi târguri”.
Complexul Naţional Muzeal "ASTRA"

Sibiu , Piaţa Mică, nr.11;
Tel: 0269 218195
E-mail: office@muzeulastra.ro

Jurnal Virtual nr.15 - 2006

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jurnal Virtual nr.15 - 2006

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expozitia

An 2 - Nr. 15. martie 2006

3 MUZEUL "ASTRA" ÎN NOI APARIŢII EDITORIALE

17 MUZEUL ESTE UN TEZAUR

18 MUZEUL ESTE UN ATELIER DE CREAŢIE

19 MUZEUL ESTE O O ŞCOALĂ

28 MUZEUL ESTE OGLINDA ISTORIEI CULTURALE

33 DIN SECRETELE MESERIEI

Muzeul "ASTRA" în noi apariţii editoriale

Broşura "Muzeul ASTRA 100 de ani", editată de Complexul Naţional

Structurată pe dimensiunile secvenţial cronologice şi, în continuare, pe

Prof. dr. Corneliu Bucur,

Ciprian Crişan, muzeograf

6 Dana Botoroagă, Eliza Penciu, muzeografe

AMERICANII PUN UMĂRUL LA

Puţini oameni mai contesta existenţa unei revoluţii în ceea ce

Gabriel Bucurstan, muzeograf

„The Golden City Gate” (Poarta de aur a oraşului) este un festival

Anul acesta, a cincea ediţie a competiţiei „The Golden City Gate” va

Wolfgang Huschert, directorul festivalului, a rezumat într-un

FEMEIA ARDELEANCĂ ÎN IMAGINI

Delia Voina, muzeograf

CREAŢIE ARTIZANALĂ DIN

Gabriela Mihălţian, muzeograf

CENTRUL CULTURAL MEMORIAL „DOCTOR GHEORGHE

La aniversarea zilei de naştere a Domnului

Dr. Gheorghe Telea-Bologa este, pe bună

Fie ca aniversarea frumoasei înalte vârste

Pentru noi toţi, cei care vedem în

Îi dorim, cu adâncă prietenie, viaţă întru

Muzeul este un centru al memoriei culturale

În acest început de an promiţător în multiple deschideri culturale,

Ada Maria Popa, muzeograf

Sfăntul Gheorghe, icoană pe sticlă, pictată de

Adevărata poveste a lucrurilor din muzeu

După 1990, tranziţia de la un muzeu al tehnicii populare la un

Muzeul este un atelier de creaţie

Elena Găvan, muzeograf

Muzeul este o şcoală

Daniela Muntean, bibliotecar

Muzeul este o şcoală

Muzeul este o şcoală

Cosmina Frăţilîă, muzeograf

Muzeul este o şcoală

Muzeul este o şcoală

Muzeul este o şcoală

PROIECT ADRESAT SPECIAL Prezentările cu ajutorul calculatorului, planşele şi vizitele în cadrul

Muzeul este o şcoală

P rovocarea a fost mare.

Muzeul este o şcoală

Nu ştiu dacă intenţionat, artiştii inuiţi continuă să scrie, începând cu anii 60 ai

Simona Georgescu, muzeograf

Muzeul este o şcoală

Muzeul este oglinda istoriei culturale

DIN ISTORIA TIPARULUI SIBIAN. PARTEA A II-A

Mihaela Vasilief. bibliograf

Muzeul este o şcoală

Piaţa Mică, nr.11 - Muzeul de Etnografie Universală "Franz Binder"

Muzeul este oglinda istoriei culturale

Muzeul este oglinda istoriei culturale

Muzeul este oglinda istoriei culturale

Dorana Cioran, muzeograf

Tratamentul pentru care am optat a fost bine analizat urmărindu-se