Subiectul I: Raporturile juridice de dreptul mediului

Activităţi de evaluare:

a) Specificați particularitățile obiectului raportului juridic de dreptul mediului. -3p.

b) Explicați particularitățile subiectului şi a drepturilor/obligațiilor de mediu în raporturile juridice
de dreptul mediului. -5p.
c) Apreciați temeiurile de apariție / modificare şi stingere a raporturilor juridice de mediu şi
mecanismul de realizare al acestora. -7p.

Subiectul II Regimul juridic al terenurilor cu destinație agricolă

Activitate de evaluare

a) Determinați noțiunea şi componența terenurilor cu destinație agricolă. -3p.

b) Determinați condițiile şi măsurile juridice de consolidare a terenurilor agricole . -5p.
c) Propuneți metode legale de scoatere a terenurilor agricole din circuitul agricol. -7p.

A. Specificați particularitățile obiectului raportului juridic de dreptul mediului.

Raportul dreptului mediului este o relație socială formată între persoane în legătură cu
protecția şi dezvoltarea mediului( prevenirea poluării, refacerea mediului poluat, îmbunătățirea
condițiilor de mediu etc.) reglementarea prin norme juridice ale dreptului mediului. Raporturile
juridice de mediu sunt acele relații de mediu reglementate prin normele juridice ce aparțin
dreptului mediului şi care apar, se modifică şi se sting în legătura cu protecția si dezvoltarea
mediului ambiant.
Deși prezintă caractere specifice oricărui raport juridic, raportul juridic de mediu prezintă
şi următoarele trăsături specifice:
a) Ia naștere între persoane în legătura cu activitatea complexă şi variată de protecție şi
dezvoltare a mediului ambiant;
b) În raportul dreptului mediului participă orice persoană (persoane fizice, juridice sau
organe statale) atât in calitate de subiect activ cit si in calitate de subiect pasiv;
c) De regula, participanții la raportul dreptului mediului se afla pe poziție juridica de
subordonare sau supraordonare (şi numai ca excepție se găsesc pe poziție juridica de egalitate);
d) De regulă, reporturile juridice de mediu se nasc prin voința statului exprimata în lege
(deci, sunt raporturi juridice simple şi voliționale), fără a fi necesar o manifestare de voință expresă
din
partea participanților în scopul nașterii unor astfel de raporturi. Prin excepție raporturile
juridice de mediu pot avea un caracter dublu volițional (atunci cînd el naște prin voința statului şi
a participanților).

B. Explicați particularitățile subiectului şi a drepturilor/obligațiilor de mediu în

raporturile juridice de dreptul mediului

Gruparea pe categorii a raporturilor juridice de mediu se face in functie de tipul activitatii

de protectie a mediului cu care se nasc aceste raporturi juridice. Astfel exista urmatoarele
categorii de raporturi a dreptului medului:
 a) Raporturi de dreptul mediului intervenite între părți în vederea prevenirii poluării
mediului (este situația raporturilor juridice de mediu ce intervin între autoritate pentru protecția
mediului şi titularii unor investiții sau obiective noi).
b) Raporturi juridice de mediu născute în procesul eliminării consecințelor negative ale
poluării mediului (sunt raporturi juridice ce intervin de regulă între poluator şi organul
competent).
c) Raporturi juridice de sancționare a agentului poluant (sunt raporturi juridice născute
între poluator şi organul competent);
d) Raporturi juridice de mediu acute în procesul de îmbunătățire a condițiilor de mediu
( sunt raporturi juridice născute între organul de stat competent şi persoanele ce participă la această
activitate);
e) Raporturi juridice de drept internațional al mediului (sunt raporturi juridice născute
între state sau persoane juridice naționale sau organisme internaţionale de specialitate în legătură
cu activitatea de protecție a mediului).
Se constată că statul, în calitate de participant la activități complexe şi variate de protecție
a mediului e un participant activ şi constant în raporturile juridice de mediu. Premisa nașterii
oricărui raport juridic, deci, şi a unui raport juridic de mediu o constituie norma juridică.
Pentru ca în condițiile stabilite de norma juridica să ia naștere un raport juridic de mediu,
este necesar sa intervină un fapt social (juridic, eveniment sau acțiune umană). Raporturile
juridice de mediu sunt acele fapte juridice ce dau naștere raportului juridic de mediu. Nu orice
faptă sociala generează modifică sau stinge raportul de dreptul mediului, ci numai acele fapte
juridice pe care legea mediului (prin norme juridice de mediu) leagă astfel de consecințe juridice.

C. Apreciați temeiurile de apariție / modificare şi stingere a raporturilor juridice de mediu

şi mecanismul de realizare al acestora.

În calitatea de izvoare ale raporturilor juridice de mediu apar:

1. Evenimentele naturale, ca fenomen independent de voința persoanelor care au efecte
poluante asupra mediului înconjurător (cutremure, inundații etc.) şi care generează, modifică sau
sting raporturile juridice de mediu;
2. Faptele umane (acțiunea sau inacțiunea săvârșită de persoanele fizice sau juridice care
au ca efect fie poluarea mediului(fapte poluante), fie sunt săvârșite în scopul prevenirii poluării,
înlăturării efectelor sale şi îmbunătățirii condițiilor de mediu şi care pot produce, modifica sau
stinge raporturile juridice de mediu). Faptele umane pot fi săvârșite fără intenție de a produce
efecte poluante sub formă de accidente ecologice) sau pot fi săvârșite cu intenția de a produce
astfel de efecte.
 Structura raportului dreptului mediului este tradițional şi este alcătuită din 3
elemente:
a) Subiect
b) Obiect
c) Conținut

OBIECTUL raportului juridic de mediu îl constituie conduita subiecţilor raportului

juridic de mediu, respectiv acţiunile sau inacţiunile a acestor subiecţi în cadrul unor astfel de
raporturi. Obiectul raportului juridic de mediu este variat şi diversificat din următoarele
considerente:

Activitatea de protecţie a mediului este o activitate complexă, la fel ca şi activităţile de poluare;

Subiecţii raportului juridic de mediu au conduite diferite şi prezintă diversitate mare de atitudini
de la protecţia şi ocrotirea mediului, pînă la poluarea lui. Această diversitate este restabilită de
normele dreptului mediulu;
Subiecţii raportului dreptului mediului sunt persoanele între care există o relaţie socială
reglementată de o normă a dreptului mediului.
În calitate de SUBIECŢI a raporturilor juridice de mediu pot apărea:

a. Persoanele juridice (statul, unităţile administrativ terittoriale, agenţiile publice, etc.) care
pot fi de naţionalitate autohtonă, cît şi străină.
b. Persoanele fizice care pot fi cetăţeni ai R. M. sau cetăţeni străini, apatrizi sau persoane
cu dublă cetăţenie.
În funcţie de drepturile şi obligaţiile pe care subiecţii raportului dreptului mediului
le au în cadrul raportului juridic de mediu, ele pot fi divizate în:

a. Subiecţi de drept în raporturi juridice de drept internaţional al mediului (statul, organele

sale competente, organizaţiile neguvernamentale, etc.);
b. Subiecţii de drept în raporturile juridice de drept naţional al mediului (organele statale,
agenţi economici, persoane fizice, etc.).
CONŢINUTUL raportului juridic de mediu îl constituie drepturile şi obligaţiile
subiecţilor raportului juridic de mediu, prin care acestea sunt legate între ele. Drepturile şi
obligaţiile subiecţilor raportului juridic de mediu sunt stabilite în acte normative din domeniul
protecţiei mediului.