MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL DREPT INTERNAȚIONAL ȘI EUROPEAN

FACULTATEA DE DREPT

DREPT INSTITUȚIONAL AL UNIUNII EUROPENE

STUDIU

Criteriile de aderare la Uniunea Europeană, aderarea Ungariei

Conducător ştiinţific:

Magistru în drept, lector universitar

Autorul:

2019
 CONȚINUT

1. UNELE DATE GENERALE DESPRE UNGARIA.

2. CRITERII DE ADERARE LA UE, (LA GENERAL).

3. CRITERIILE DE ADERARE(MAI DESFĂȘURAT)

3.1 PROCESUL DE ADERARE.

4. VALURILE DE ADERARE LA UE.

5. ADERAREA UNGARIEI LA UE.

5.1 COMERȚ ȘI ECONOMIE

5.2 RELAȚIA FINANCIARĂ DINTRE UNGARIA și UE

5.3 PARLAMENTUL EUROPEAN

5.4 COMISIA EUROPEANĂ

5.5 COMITUL ECONOMIC ȘI SOCIAL, COMITETUL EUROPEAN AL

REGIUNILOR

5.6 ZONA EURO

6.COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND PĂREREA UNGARIEI DE ADERARE A

REPUBLICII MOLDOVA LA UE.

BIBLIOGRAFIE:
 1. UNELE DATE GENERALE DESPRE UNGARIA.

Ungaria este o republică parlamentară cu un șef de guvern (primul ministru), care are putere
executivă și un șef de stat (președintele), ale cărui puteri sunt în principal de reprezentare. Ungaria
este împărțită în 19 județe, capitala Budapesta și 23 de orașe cu autoritate la nivel de județ.

Forma de stat a Ungariei este republică. Constituția Maghiară, scrisă în 2011, a intrat în
vigoare la 1 ianuarie 2012. Președintele este ales odată la 5 ani.

Președintele desemnează premierul și este autoritatea supremă al armatei. Parlamentul

inițiază legi care trebuie să corespundă cu constituția Ungară, apoi președintele le aprobă. În caz
că o lege nu corespunde cu constituția, președintele are dreptul să anuleze legea inițiată de
parlament, prin tribunalul constituțional.

Ungaria face parte din NATO și a devenit în mai 2004 membră a Uniunii Europene.1

2. CRITERII DE ADERARE LA UE, (LA GENERAL).

Criteriile de aderare (Copenhaga).

Sumitul european de la Copenhaga din iunie 1993 a decis să acorde statutul de țări membre în
cadrul UE către țările Central si Est Europene. In iunie 1993, la Consiliul European de la
Copenhaga, au fost prezentate 3 criterii pentru aderare, numite criteriile de la Copenhaga:

1. Criteriul politic- instituții stabile care garantează democrația, statul de drept, respectarea
drepturilor omului şi ale minorităţilor.

2. Criteriu Economic- existența unei economii de piețe funcționale la fel ca și capacitatea de a

face față presiunii competitive si forțelor pieței in cadrul Uniunii;

3. Preluarea acgu/s-uiui comunitar- acesta fiind definit ca un ansamblu de principii,

reglementări, obiective,realizări deja înplinite,obținute de statele membre,pe care țările candidate
le acceptă drept condiții pentru aderare.

Capacitatea de absorbţie a UE (sau capacitatea de integrare) reprezintă un alt element

fundamental. UE trebuie să fie în măsură să accepte noi membri, în paralel cu consolidarea
integrării şi garantarea funcţionării instituţiilor şi politicilor sale. La rândul lor, noile state membre

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria
trebuie să fie bine pregătite pentru a-şi asuma statutul de stat membru. De asemenea, extinderea
trebuie să beneficieze de sprijinul opiniei publice în statele membre şi în ţările candidate.

La consiliu European de la Madrid (decembrie 1995) sa recunoscut că- lărgirea este o

necesitate politică și totodată o șansă istorică pentru Europa. Dezbaterea privind lărgirea spre est
a Uniunii Europene a dominat ultimul deceniu al secolului trecut.

Propunerile mergeau în trei direcții: fie să se admită diferențiat fiecare țară, în funcție de
gradul ei de pregătire; fie să se desprindă grupuri de țări, fie să accepte un mare val de extindere,
soluție avantajoasă politic, pentru că elimină resentimentele ,dar mai greu de acceptat economic.

În iulie 1997, Comisia Europeană a adoptat documentul Agenda 2000 prin care recomandă
începerea negocierilor pentru aderare cu Polonia, Ungaria Cehia, Slovenia și Estonia, iar Consiliul
European de la Luxenburg (decembrie 1997) a decis începerea negocierilor cu aceste state. La 31
martie 1998 au început negocierile cu aceste 5 țări plus cipru.

Dacă o ţară candidată îndeplineşte aceste criterii, negocierile de aderare pot fi lansate.

3. CRITERIILE DE ADERARE (MAI DESFĂȘURAT)

Orice stat european care doreşte să adere la Uniunea Europeană (UE) trebuie să respecte
valorile comune ale UE definite la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE):
respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, drepturilor
omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. În plus, acestea se angajează
să respecte valorile UE în cadrul Uniunii Europene şi în relaţia cu ţările terţe. Paşii de aderare la
UE sunt prevăzuţi la articolul 49 din TUE. Iniţial, statul care doreşte să adere la UE adresează
cererea sa de aderare Consiliului. Parlamentul European şi parlamentele naţionale sunt informate
cu privire la această cerere. Consiliul consultă apoi Comisia şi solicită aprobarea Parlamentului
European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul unui aviz favorabil,
Consiliul se pronunţă în unanimitate cu privire la cererea de aderare. Condiţiile de aderare şi
adaptările impuse de aceasta tratatelor şi instituţiilor fac obiectul unui acord între statele membre
şi statul solicitant. Acest acord (sau tratat de aderare) se supune ratificării de către toate statele
contractante.

3.1 PROCESUL DE ADERARE.

Orice cerere de aderare face obiectul unui aviz al Comisiei şi al unei decizii a Consiliului,
care îi atribuie ţării solicitante statutul de ţară candidată. Acest statut nu înseamnă neapărat
iniţierea imediată a negocierilor în vederea aderării. Ţara candidată trebuie, mai întâi, să
îndeplinească o serie de condiţii.

Aceasta trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate definite de Consiliul European de

la Copenhaga din 1993 şi completate de Consiliul European de la Madrid din 1995 enumerate
anterior.

După care dacă se îndeplinesc criteriile sus menționate , negocierile de aderare pot fi
lansate. Consiliul European decide cu privire la oportunitatea deschiderii negocierilor, pe baza
avizului Comisiei.

Negocierile de aderare reprezintă fundamentul procesului de aderare. Acestea se referă la

adoptarea, implementarea şi aplicarea acquis-ului comunitar de către ţările candidate. Obiectivul
negocierilor este de a sprijini ţările candidate să se pregătească pentru asumarea obligaţiilor de
state membre după momentul aderării. Negocierile se bazează pe meritele proprii ale fiecărei ţări
candidate şi se desfăşoară în mod individual; gradul de pregătire pentru aderare poate varia de la
o ţară candidată la alta.

Negocierile aferente unui anumit capitol se închid atunci când ţara candidată îndeplineşte
criteriile de referinţă („benchmarks”) definite în acest sens (de exemplu, măsuri legislative,
instanţe administrative sau judiciare, componente ale acquis-ului puse efectiv în aplicare, o
economie de piaţă funcţională pentru capitolele economice). Ţara candidată trebuie, de asemenea,
să accepte proiectul de poziţie comună a UE elaborat de Comisie şi adoptat în unanimitate de
Consiliu. Totuşi, capitolele închise pot fi redeschise dacă ţara candidată nu mai îndeplineşte
condiţiile cerute.

Negocierile de aderare pot fi suspendate în cazul unor încălcări grave şi persistente ale
principiilor pe care se fondează UE. În această situaţie, Comisia poate recomanda, din proprie
iniţiativă sau la solicitarea unei treimi din statele membre, suspendarea negocierilor şi condiţiile
de reluare a acestora. Consiliul adoptă recomandarea cu majoritate calificată, după ce a ascultat
punctul de vedere al ţării candidate în cauză.

Odată ce s-au încheiat negocierile pentru toate capitolele, procesul de aderare ajunge la
final. Aderarea poate fi lansată prin încheierea unui acord, tratatul de aderare, între statele membre
şi ţara candidată. Consiliul decide în unanimitate încheierea procesului de aderare, în urma avizului
Comisiei şi a avizului conform al Parlamentului European.
 4. VALURILE DE ADERARE LA UE.

Uniunea Europeană a fost formată inițial din șase state

fondatoare(Germania,Italia,Olanda,Belgia,Franța,Luxenburg). Sa întîmplat în 1958. Pînă în
prezent au avut loc șase valuri de aderare. Valurile de aderare sau valurile de extindere sunt etapele
de contituire a comunităților și rezultat al lărgirii Uniunii Europene.

Primul val de aderare a avut loc în anul 1973. Atunci, celor șase țări fondatoare li sau
alăturat: Danemarca,Irlanda,Regatul Unit. Anii 80 au adus două valuri de integrare. Mai întîi
Grecia în 1981 sa alăturat comunității europene, după care a urmat Portugalia și Spania, în anul
1986, constituind al treilea val.

În anul 1995 a avut loc al patrulea val de aderare , cînd numărul țărilor membre a crescut
pînă la 15 state, după aderarea Austriei, Finlandei și Suediei. Al cincelea val de aderare și cel mai
important, însă a fost anul 2004, cînd tocmai zece state au fost acceptate în Uniunea Europeană.
Este vorba despre Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia.
Romania a devenit membru în al șaselea val de aderare alături de Bulgaria, în 2007. Ultima țară
care a aderat la uniunea Europoană este Croația, care a făcut acest pas la 1 iulie 2013.

În prezent trei țări au statut de candidați, Macedonia, Turcia și Muntenegru. Aspiră la

integrare Albania, Serbia și Republica Moldova, deocamdată aceste țări nefiind nici țări candidate.

5. ADERAREA UNGARIEI LA UE.

Ungaria a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană în ziua de 31 martie 1994,

negocierile au început după exact patru ani și s-au finalizat în 13 decembrie 2002, zi în care a fost
anunțată viitoarea aderare a Ungariei la UE. Ungaria a ținut și un referendum privind aderarea;
acesta a avut loc la 12 aprilie 2003 și cetățenii țării au aprobat aderarea cu 84% din voturi pentru
și o prezență la vot de 45%. Ungaria a devenit stat membru al UE la 1 mai 2004, iar din 23
decembrie 2007, este membru în spațiul Shengen.

Pentru a putea să adere Ungaria la UE, aceasta trebuia să îndeplinească Criteriile de aderare
de la copenhaga(1993) care se prevedea Criteriul politic, Economic și Preluarea acgu/s-uiui
comunitar,după respectarea acestor criterii sau început negocierile .Ungaria a aderat la cel de a
cincelea val de aderare și cel mai important întrucît în anul 2004 cînd a aderat Ungaria a aderat și
alte 9 state, asfel extenzînduse exzorbitant UE.
 5.1 COMERȚ ȘI ECONOMIE

În 2016, cele mai importante sectoare ale economiei Ungariei erau: industria (27,0 %);
comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică
(18,9 %) și administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (17,8 %).
81 % din exporturile Ungariei se efectuează în UE (Germania 28 %, România, Slovacia, Austria
și Italia câte 5 %). În afara UE, 3 % din exporturi se realizează către Statele Unite și 2 % către
Turcia.
Importurile Ungariei provin în proporție de 78 % din celelalte state membre ale UE
(Germania 26 %, Austria 6 %, Polonia și Slovacia câte 5 %). Printre importurile din afara UE, se
remarcă cele din China (6 %) și din Rusia (3 %).

5.2 RELAȚIA FINANCIARĂ DINTRE UNGARIA ȘI UE

Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate în mod echitabil,
în funcție de mijloacele disponibile. Cu cât este mai dezvoltată economia unei țări, cu atât este mai
mare contribuția sa. Bugetul UE nu are obiectivul de a redistribui bogăția, ci mai degrabă pe acela
de a se concentra asupra nevoilor tuturor europenilor, în ansamblu.

Relația financiară dintre Ungaria și UE (2017):

 Cheltuielile UE în Ungaria: 4,049 miliarde EUR

 Cheltuielile UE în Ungaria ca procent din venitul național brut (VNB) al acestei țări:
3,43 %

 Contribuția Ungariei la bugetul UE: 0,821 miliarde EUR

 Contribuția Ungariei la bugetul UE ca procent din VNB-ul său: 0,69 %

5.3 PARLAMENTUL EUROPEAM

Parlamentul European are 21 de membri din Ungaria, aceștia fiind următorii- Zoltán
Balczó, Andrea Bocskor, Andor Deli, Tamás Deutsch, Norbert Erdős Kinga Gál , András Gyürk
, György Hölvényi , Lívia Járóka , Benedek Jávor , Adám Kósa , Béla Kovács , Tamás
Meszerics , Csaba Molnár , Krisztina Morvai , Péter Niedermüller , György Schöpflin ,
József Szájer , Tibor Szanyi , László Tőkés , István Ujhelyi .
 Consiliul UE nu are un președinte permanent, așa cum au, de exemplu, Comisia sau
Parlamentul. Lucrările sale sunt conduse de către țara care deține președinția Consiliului, iar
aceasta se schimbă o dată la 6 luni. Președinția Consiliului UE i-a revenit Ungariei în perioada:
ianuarie - iunie 2011.

5.4 COMISIA EUROPEANĂ

În echipa comisarilor europeni, comisarul nominalizat de Ungaria este Tibor Navracsics.

El are ca portofoliu educația, cultura, tineretul și sportul.

5.5 COMITUL ECONOMIC ȘI SOCIAL, COMITETUL EUROPEAN AL

REGIUNILOR

Ungaria are 12 reprezentanți în Comitetul Economic și Social European. Acest

organism reprezintă angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este consultat cu privire la
reglementările propuse, pentru a se obține o imagine mai clară a posibilelor modificări ale situației
sociale și ale condițiilor de lucru în țările membre.

Ungaria are 12 reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a

reprezentanților locali și regionali. Acest organism consultativ este consultat cu privire la
reglementările propuse, pentru a se garanta că legislația europeană ține cont de punctul de vedere
al fiecărei regiuni din UE

5.6 ZONA EURO

Pentru a adopta moneda euro, statele membre ale UE trebuie să îndeplinească așa-numitele
criterii de convergență, definite ca un set de indicatori macroeconomici care se concentrează pe:

 Stabilitatea pretului;
 Politicile publice sănătoase, pentru a se asigura că acestea sunt durabile;
 Stabilitatea ratei de schimb, pentru a demonstra că un stat membru își poate gestiona
economia fără a recurge la fluctuații de curs valutar excesive;
 Ratele dobânzilor pe termen lung, pentru a evalua durabilitatea convergențe.

Dacă să ne referim la Ungaria, atunci este de menționat că aceasta nu a îndeplenit încă aceste
criterii de convergență, respectiv nu este parte la zona Euro.2

2
https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/hungary_ro
 6.COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND PĂREREA UNGARIEI DE ADERARE A
REPUBLICII MOLDOVA LA UE.

În acest articol se menționa că: Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Iurie

Leancă, a participat miercuri, 5 decembrie 2018, la dezbaterile organizate de Centrul pentru
Integrare Euro-Atlantică și Democrație din Budapesta privind atractivitatea Uniunii Europene
pentru țările din vecinătate.

Împreună cu ex-ministrul afacerilor externe al Serbiei, Vuk Jeremic, și președintele

comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Ungariei, Zsolt Németh, vicepremierul moldovean
a discutat despre nivelul de încredere al populației în UE, factorul prezenței ruse în regiune și
perspectivele de aderare.
La rândul său, Zsolt Németh a reconfirmat poziția hotărâtă a Ungariei de susținere a
eforturilor de integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova. 3

3
https://gov.md/ro/content/viceprim-ministrul-iurie-leanca-ungaria-sustine-eforturile-de-integrare-ue-republicii
 ACTE NORMATIVE:

1. Tratatul de aderare a Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei,

Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei şi Slovaciei (2003)

2. Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

3. Note de curs dreptul comunitar european (ciclul i), Cristina Ceban, CHIŞINĂU –

2013.

4. Drept Instituțional European,Vasile Cucerescu, Chişinău: Print-Caro, 2013.

5. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/hungary_ro

6. https://ru.scribd.com/document/51332467/DREPT-EUROPEAN-curs

7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria

8. https://gov.md/ro/content/viceprim-ministrul-iurie-leanca-ungaria-sustine-eforturile-de-

integrare-ue-republicii