MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Drept și științe sociale
Catedra Științe socioumane și asistență socială

Curriculum
la disciplina universitară
Metodologia și etica cercetării științifice
(Pentru ciclul II – masterat, ştiinţe penale şi dreptul afacerilor)

Autor: Efim Mohorea, dr. hab., prof. univ.

Discutat la ședința Catedrei

Științe socioumane și asistență socială
din ___________2019
Proces verbal № _____

Aprobat la ședința
Consiliului Facultății Drept și științe sociale
din. __________2019
Proces verbal № ____

Bălți, 2019
 Informații de identificare a cursului
Facultatea: Drept și științe sociale,
Catedra: Științe socioumane și asistență socială
Specialitatea: Drept
Domeniul de formare profesională la ciclul II
Denumire: Metodologia și etica cercetării științifice
Statutul: disciplină obligatorie

I. Administrarea disciplinei

Codul Credit Tota Repartizarea orelor Forma Limba

unităţii de e l ore de de
curs ECTS preleger Seminar laboratoar Lucrul evaluar predare
i e e individua e
l

F.01.O.00 4 150 16 16 118 Ex. Român

1 (scris) ă

Informații referitoare la cadrele didactice

Titularul cursului: Efim Mohorea, dr. hab., prof. univ.
E-mail: efimohorea@list.ru

II. Integrarea cursului Metodologia și etica cercetării științifice

Cursul reprezintă o introducere în metodologia cercetării științifice și elaborarea practică a
lucrărilor științifice, în general, și a științelor juridice, în special. El contribuie la însușirea de
către masteranzii în domeniul științelor penale și a dreptului afacerilor a cunoștințelor
contemporane despre sistemul de metode universale, generale și particulare, mijloacele empirice
și teoretice, operațiile raționale necesare pentru activitatea științifică și aplicarea lor în științele
juridice de profil. Studiul metodologiei cercetării științifice contemporane și aspectelor specifice
ale ei în Drept va contribui la aplicarea lor creativă în elaborarea tezei de master. În cadrul
acestui curs, masteranzii vor face cunoștință cu cerințele și recomandările în vederea întocmirii
tezei de master. De asemenea, în cadrul lucrului individual, masteranzii vor încerca să elaboreze
materiale concrete (recenzii, referate, teze, articole etc.) de cercetare ale unor probleme în
domeniul științelor juridice și să participe la discutarea acestor materiale.
Cursul universitar Metodologia și etica cercetării științifice este destinat masteranzilor de la
specialitatea Drept a Facultății de Drept și Științe sociale.

III. Competenţe prealabile

Însușirea cursului Metodologia și etica cercetării științifice presupune că masteranzii au
anumite cunoștințe și aptitudini:

2
  cunosc ideile fundamentale din filosofie (realitate obiectivă și subiectivă, spațiu, timp,
cauzalitate, tipuri de adevăr, valoare, libertate, dreptate ș.a.), filosofia dreptului și teoria
generală a dreptului (sistem de drept, normă juridică, valoare juridică, adevăr juridic ș.a.),
istoria dreptului, ramurile de drept, logica juridică (principii logice, noțiune și operații logice
cu noțiunile, judecată, raționament, argumentare etc.);
 posedă capacități de analiză a textelor științifice, de gândire și exprimare corectă a ideilor
științifice, de formulare a unor probleme, ce decurg din analiza fenomenelor și proceselor
sociale actuale, din țară și lume, ș.a.
 pot să argumenteze convingător teze, să justifice decizii juridice, să distingă între adevăr și
eroare, între concepții juridice juste și injuste etc.

IV. Competențe dezvoltate în cadrul cursului

Însușind ideile fundamentale ale cursului Metodologia și etica cercetării științifice, viitorii
juriști-practicieni și cercetători în domeniul Dreptului vor fi în stare:
 să cunoască structura procesului epistemic, rolul activ și calităţile creative ale subiectului
epistemic în cunoaşterea ştiinţifică contemporană;
 să înțeleagă esență adevărului științific, tipologia lui, posibilitățile cunoașterii specificului
adevărului în domeniul științelor juridice;
 să conștientizeze necesitatea aplicării metodologiei științifice în abordarea și soluționarea
problemelor teoretice și practice în domeniul teoriei generale a dreptului și statului, ramurilor
de drept ș.a.;
 să identifice problemele actuale ale domeniului cercetării științifice, să selecteze din
arsenalul metodelor științifice contemporane pe acelea, ce vor contribui efectiv la soluționarea
problemei alese;
 să aplice corect mijlocele raționale în formularea problemei, elaborarea ipotezei de lucru,
definirea termenilor, exprimarea ideilor, expunerea concluziilor și rezultatelor obținute,
depistarea erorile comise, cauzele lor și corectarea greșelilor observate în procesul cercetării;
 să selecteze, să acumuleze, să analizeze, să clasifice și să generalizeze faptele științifice în
domeniul Dreptului, să scoată în evidență cauzele, legitățile ce stau la baza acestor fapte;
 să poată lucra cu literatura științifică în domeniul Dreptului, să acumuleze argumentele
necesare și suficiente pentru formularea problemei științifice, elaborarea unui plan de
cercetare, înaintarea anumitor ipoteze, analiza și verificarea lor, obținerea rezultatelor necesare
și formularea concluziilor ce decurg din cercetarea efectuată;
 să poată comunica rezultatele, obținute din cercetarea efectuată, unui auditoriu competent în
problemele științifice ale Dreptului.

V. Finalitățile cursului
Scopul disciplinei Metodologia și etica cercetării științifice este de a contribui considerabil
la însușirea de către viitorii magiștri în Drept a sistemului de metode, mijloace empirice și
teoretice (universale, generale și particulare), procedee și operații raționale necesare pentru
activitatea științifică și practică în domeniul respectiv.
La finalizarea studierii disciplinei masteranzii vor fi capabili:
 să depisteze, să formuleze anumite idei, teze, probleme din domeniul Dreptului și să le
exprime într-un limbaj științific riguros (clar, coerent, consecvent);

3
  în baza analizei datelor empirice și lucrărilor științifice teoretice (articole, monografii
etc.), să formuleze variante (alternative, ipoteze) de soluționare a problemelor științifice în
domeniul științelor juridice;
 să poată deduce din cercetările efectuate cunoștințe noi, iar concluziile obținute să le
argumenteze, să le formuleze corect și să le expună în mod convingător;
 să elaboreze un program concret de cercetare a unei probleme în domeniul științelor
juridice;
 în baza cercetării anumitor surse informaționale (articole, monografii etc.) să realizeze,
într-o lucrare semestrială, anumite aspecte ale problemei științifice ce se va conține în
viitoarea teză de master;
 să-și formeze o gândire independentă și critică, să-și completeze cunoștințele obținute în
cadrul studierii disciplinelor de specialitate, contribuind la formarea unei concepții unitare
despre epistemologia juridică;
 să-și realizeze potenţialul creativ prin lucrări științifice (teze, articole etc.), să contribuie
la formarea „tabloului științific” despre lume (societate şi natură), la formarea culturii
juridice;
 să contribuie la îmbunătățirea pregătirii viitorilor juriști.

VI. Calendarul de desfășurare a cursului

nr. de
ore
nr Tema
/o P S

1. Obiectul epistemologiei și metodologiei științei 2

 Știința ca obiect al analizei metateoretice;
 Structura procesului epistemic și funcțiile metodei în procesele
cognitive; specificul obiectului cunoașterii științifice; caracterul activ și
calitățile necesare ale subiectului epistemic;
 Adevărul științific – valoare fundamentală; specificul adevărului
juridic;
 Esența metodologiei științifice; corelația dintre filosofia, metodologia
și logica științei;
 curentele pozitiviste în filosofia științei; specificul pozitivismului
juridic;

2. Metodologia științifică și metodele științei 6 4

 Noțiunea de metodă și funcțiile ei în cercetările științifice;
 Coraportul dintre metodologie, metodă și metodică;
 Tipologia metodelor; metodele filosofice și aplicarea lor în cercetările
științifice; esența metodologiei sistemice și aplicarea ei domeniul
Dreptului;
 Metodele științifice generale; metodele de cercetare empirică;
observația și experimentul; varietățile experimentului; specificul
observației și experimentului juridic;

4
  Metodele de cercetare teoretică; analiza și sinteza; inducția și deducția;
mijlocele logice și aplicarea lor în inducție și deducție;
 Metode particulare în cercetările științifice; metode speciale în
cercetările juridice; metodele logică, istorică, comparativa aplicate în
cercetările juridice;

3. Problemele și formele cunoașterii (cunoștințelor) științifice 2 2

contemporane;
 Problema obiectului științei;
 Formele cunoașterii (cunoștințelor) științifice: faptul, problema,
ipoteza, teoria, concepția; specificul formelor științifice în Drept,
 Funcțiile științei; Descrierea, explicarea și previziunea în știință;
 Problema matematizării și computerizării cercetărilor științifice;

4. Formele de organizare a științei. Problemele etice ale științei 4 4

 Noțiunea de asociație și școală științifică; instituțiile științifice;
formele de organizare a vieții științifice;
 Normele etice și valorile științei; specificul eticii cercetării și
comunicării științifice; specificul eticii cercetării și comunicării
științifice în domeniul dreptului;
 Libertatea cercetărilor științifice și responsabilitatea socială a
savantului;

5. Managementul, tehnologia și elaborarea lucrărilor științifice 4 4

 Funcțiile conducătorului și consultantului științific în elaborarea
lucrărilor științifice;
 Cercetarea și selectarea problemelor științifice; rolul interesului
cognitiv în alegerea unei teme de cercetare științifică; cercetarea surselor
bibliografice; selectare, cercetarea și generalizare informației (datelor
faptice, statistice științifice etc.);
 Elaborarea planului de cercetare; lucrul asupra planului de cercetare;
elaborarea ipotezei de lucru;
 Expunerea conținutului problemei; elaborare și analiza variantelor
unor soluții ale problemei de cercetare; criteriile de preferință a în
analiza variantelor elaborate; consultarea cu conducătorul științific al
lucrării științifice, experții în problemă;
 Formularea rezultatelor obținute și și a concluziilor ce conțin elemente
de inovație științifică; definitivarea lucrării științifice și structurarea ei;
redactarea textului, organizarea corpului lucrării, a bibliografiei etc.;
 Pregătirea către susținere a lucrării științifice (tezei de masterat, a
doctor etc.); prezentarea lucrării conducătorului științific, tipărirea
variantei definitive; conlucrarea cu recenzenții oponenții oficiali și

5
 neoficiali;
 Prezentarea rezultatelor obținute de autorul lucrării științifice în fața
unui auditoriu; cerințele etice ale comunicării rezultatelor cercetării
științifice;

6. Realizări practice în domeniul metodologiei și eticii cercetării 2

științifice
 Scrierea unei recenzii la o lucrare științifică (articol, monografie,
manual, teză de doctorat etc.) și analiza acesteia la seminar;
 Participarea la conferința semestrială a grupei academice cu un
referat pe o problemă științifică actuală în domeniul specialității
concrete;

VII. Activități de lucru individual

Pentru a se pregăti de seminare la temele cursului dat masteranzii au la dispoziție sursele
bibliografice.
Unele întrebări din temele cursului vor fi pregătite de către masteranzi în mod de sine
stătător. Spre exemplu, masteranzii trebuie să studieze cu atenție documentul CODUL DE
ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ A CERCETĂTORILOR ŞI CADRELOR
UNIVERSITARE, Chișinău, 2012 ;
Sarcini practice de învățare, apreciate cu note, realizate în cadrul seminarelor:
1. Elaborarea unui referat (min. 3 pagini A4, 1,5 interval) la o problemă actuală în domeniul
Dreptului;
2. Elaborarea unei liste bibliografice la o posibilă temă de cercetare în domeniu Dreptului
(20-30 de surse, în câteva limbi; lista perfectată după normele bibliografice);
3. Elaborarea unei recenzii la o lucrare științifică în domeniul Dreptului (va fi prezentat
articolul și recenzia);
VIII. Evaluarea
Evaluarea curentă o constituie notele obținute de masteranzi la seminare (răspunsuri la
întrebări, referate, recenzii la lucrări științifice etc.). Media notelor la seminare se calculează
până la sutimi. Nota finală se calculează astfel: la nota medie de la seminare se adaogă nota
întreagă de la examen, iar suma obținută se înmulțește cu 0,5. Examenul se petrece în formă
scrisă. El reprezintă răspunsurile masteranzilor la întrebările din teste. Pentru testarea finală
masteranzii trebuie să acumuleze informații și să obțină cunoștințe pentru a fi în stare să
răspundă în scris la anumite întrebări de bază.

EXEMPLU DE TESTE
la cursul Metodologia și etica cercetării științifice

1. În ce constă specificul cunoașterii științifice, în raport cu cunoașterea la nivelul simțului

comun? Argumentați răspunsul.
2. Adevărul – scopul cunoașterii. Analizați tipologia adevărului în filosofia și știința
contemporană și formulați o definiție a adevărului științific. Arătați în ce constă specificul
adevărului juridic. Putem oare afirma că adevărul juridic are conținut obiectiv? De ce
aceleași fapte omenești au diferite calificări în sistemele juridice ale diferitor state?
3. Lămuriți de ce este necesară metodologia cunoașterii științifice și în ce constă esența ei?

6
 4. Analizați factorii socio-culturali ai dezvoltării științei. În ce constă esența științei? Care
sunt funcțiile principale ale științei?
5. Ce înseamnă metodă? Care sunt tipurile de bază ale metodelor? Explicați coraportul dintre
metodele universale, generale și particulare.
6. Descrieți specificul cunoașterii empirice și metodele de bază – observația și experimentul.
În ce costă specificul observației și a experimentului în Drept? Analizați date concrete din
activitatea D-voastră.
7. Descrieți specificul cunoașterii teoretice și metodele de bază – analiza și sinteza, inducția,
deducția, analogia, operațiile logice (abstractizarea, formalizarea ș.a.). Aduceți exemple
concrete din literatura juridică. În ce costă specificul observației și a experimentului în
Drept? Analizați date concrete din activitatea D-voastră.
8. Analizați formele cunoașterii științifice: faptul, problema, ipoteza, teoria. Descrieți
specificul formelor științifice în Drept. În ce constă criminalitatea ca formă concretă de
problemă științifică? Cum poate fi cercetată problema criminalității în condițiile actuale și
prin ce metode?
9. Care sunt calitățile necesare pentru activitatea științifică? Care sunt calitățile morale ale
adevăratului savant? În ce constă specificul deontologiei juridice? Cum înțelegeți D-
voastră libertatea cercetării în știință și responsabilitatea socială a savantului?
10. Explicați cum înțelegeți metodica (tehnologia) cercetării problemei alese de D-voastră?
Cum planificați elaborarea unei teze de masterat?
11. Explicați, în ce constă specificul eticii în domeniul activității științifice. Ce înseamnă
plagiat și care sunt caracteristicile lui?

IX. Surse bibliografice

1. Aramă, E., Ciobanu, R., Metodologia dreptului: (Sinteze pentru seminar), USM, Chișinău, CEP
USM, 2011.;
2. Chelcea, S., Metodologia elaborării unei lucrări științifice, București, Comunicarea.ro, 2003;
3. Enăchescu, C., Tratat de teoria cercetării științifice,. Ed. a 2-a, rev., Iași, Editura Polirom, 2007;
4. Enescu, Gh., Tratat de logică, București, 1997;
5. Palii, A., Cultura comunicării, ediția a 2-a, completată, Chișinău, 2000;
6. Rotaru, L., Hămuraru. M., Ghid metodic pentru perfectarea tezelor de licență / master, Chișinău,
USM, 2012;
7. Țapoc, V., Capcelea, V., Cercetarea științifică, Chișinău, Editura Arc, 2008;
8. CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ A CERCETĂTORILOR ŞI
CADRELOR UNIVERSITARE, Chișinău, 2012 ;
9. RECOMANDĂRI DE REALIZARE A TEZEI DE LICENŢĂ ŞI DE MASTER, USARB, 2015 ;
- Баскаков, Ф.Я., Туленков,Н.В. Методология научного исследования: учеб. пособие, 2-е изд.,
Киев, МАУП, 2004;