Documentarea prealabilă

Principalele dificultăți identificate în evaluarea din 2017 a punerii în aplicare a politicilor

de mediu (Environmental Implementation Review – EIR) în ceea ce privește punerea în aplicare
de către România a politicii și a legislației UE în domeniul mediului au fost:

- îmbunătățirea conformării cu legislația UE privind deșeurile și apele uzate urbane în

vederea atingerii țintelor UE, având în vedere că se apropie termenele finale prevăzute în
Tratatul de aderare a României și
- îmbunătățirea coordonării și consolidarea capacității administrative a autorităților și a
agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește
gestionarea apelor și a deșeurilor și protecția și gestionarea siturilor Natura 2000. Această
acțiune face parte din strategia mai amplă de consolidare a administrației publice1.

În iulie 20182, România a organizat un dialog la nivel național cu privire la EIR, axat pe trei
aspecte principale: deșeurile, apele uzate și calitatea aerului, acestea fiind în prezent domeniile
cele mai problematice. Tot în iulie 2018 a avut loc dialogul bilateral privind natura.

EIR 20193 arată că gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în
pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării planului național de gestionare a
deșeurilor în decembrie 2017. Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri
scăzute în comparație cu tendința prezentată în EIR 2017. În conformitate cu Raportul de alertă
timpurie din 2018 al Comisiei, România este considerată a fi expusă riscului de a nu își îndeplini
obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale în proporție de 50 % stabilit pentru 2020.
Economia circulară rămâne slab dezvoltată, deși există potențial în acest domeniu, fapt confirmat
de o conferință pe această temă organizată în România în 2017. Este necesar să se adopte măsuri
suplimentare care să fie puse în aplicare pe deplin. Totodată, trebuie să crească gradul de
conștientizare cu privire la economia circulară.

În EIR 2019 se arată că România se bazează în continuare într-o măsură considerabilă pe

fondurile și oportunitățile de creditare ale UE. Cu toate acestea, există un deficit de capacitate
administrativă și un grad insuficient de pregătire/maturizare a proiectelor, precum și de
prioritizare a diferitelor aspecte de mediu. Acest lucru afectează capacitatea de utilizare a
fondurilor care sunt disponibile și foarte necesare.

1
Comisia Europeană, Sistemul de management de mediu și audit.
2
Comisia Europeană, Observatorul ecoinovării, Profil de țară 2016-2017: România.
3
Deșeurile municipale constau în deșeuri amestecate și deșeuri colectate separat din gospodării și din alte surse,
care sunt, prin natură și compoziție, similare cu deșeurile menajere. Acest lucru nu adduce atingere repartizării
responsabilităților de gestionare a deșeurilor între sectorul public și cel privat
 Gestionarea deșeurilor continuă să reprezinte o provocare majoră pentru România.
Performanța țării este în continuare caracterizată de rata foarte scăzută de reciclare a deșeurilor
municipale (14 %, care include 7 % din reciclarea materialelor și 7 % din compostare) și prin
rate foarte ridicate de depozitare a deșeurilor, contrar ierarhiei deșeurilor și obiectivelor de
reciclare stabilite la nivelul UE. În plus, ratele de reciclare stagnează din 2013, în timp ce rata de
incinerare a crescut ușor la 4 %. Rata de depozitare a deșeurilor raportată de România Comisiei
Europene în 2017 a fost de 70 %.

În 2017, generarea de deșeuri municipale pe cap de locuitor în România a fost de 272 kg, mai
mare cu 18 kg decât în 2013, dar cu mult sub media UE care este de aproximativ 487 de kg.

Figura 1: Cantitatea de deșeuri municipale în funcție de metoda de tratare în România, 2010-

20174

4
Eurostat, Deșeurile municipale în funcție de operațiunile de tratare, link accesat noiembrie 2019.
 Figura 2: Rata de reciclare a deșeurilor municipale 2010-20175

În decembrie 2017, după o întârziere semnificativă, România a adoptat mult așteptatul plan
național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării deșeurilor, ambele fiind
valabile până în 2025.

Situația actuală din România6 se caracterizează prin:

1. un cadru juridic nedefinitivat încă (de exemplu, încă lipsesc o serie de acte de punere în
aplicare, cum ar fi planurile județene de gestionare a deșeurilor);

5
Eurostat, Rata de reciclare a deșeurilor municipal, link accesat în noiembrie 2019.
6
Comisia Europeană, Raport privind punerea în aplicare a legislației UE privind deșeurile.
 2. absența unor instrumente relevante pentru evitarea eliminării deșeurilor din depozitele de
deșeuri, inclusiv a unei taxe pentru depozitarea deșeurilor, și absența unei măsuri
cuprinzătoare și ferme de asigurare a respectării legislației împotriva depozitării ilegale a
deșeurilor;
3. proiecte incomplete sau nefuncționale pentru instituirea unor sisteme integrate de
gestionare a deșeurilor care să sprijine activitatea în partea superioară a ierarhiei
deșeurilor;
4. un număr mare de depozite de deșeuri care nu corespund standardelor și care nu
îndeplinesc cerințele legislației privind deșeurile;
5. infrastructură minimă pentru colectarea separată și reciclarea din surse interne, întreaga
infrastructură actuală fiind bazată pe abordarea de tip „aducere la fața locului”;
6. absența unui centru de coordonare prin care să fie monitorizate sistemele REP pentru
ambalaje, care să verifice respectarea cerințelor de reciclare și recuperare și conformarea
producătorilor (identificarea operatorilor care au un comportament oportunist);
7. nu este uzuală colectarea deșeurilor biologice, cu excepția cantităților mici provenite cel
mai probabil din parcuri și grădini municipale.

În Raportul de alertă timpurie7, Comisia a menționat România printre statele membre

care riscă să nu își îndeplinească obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale până în 2020.
Au fost propuse recomandări specifice la nivel de țară, menite să ajute România să elimine
lacunele în materie de punere în aplicare. Acestea sunt în concordanță și cu foaia de parcurs
elaborată în 2013 în contextul exercițiului Comisiei de promovare a conformității. În mare
parte, foaia de parcurs nu a fost pusă în aplicare.

Acţiuni prioritare în 20198:

1. Adoptarea și punerea în aplicare a unui program de lucru pentru deșeuri, care să fie
monitorizat de un comitet director/organism interministerial care ar coordona mai bine
acțiunile și ar asigura încrederea politică ce lipsește în prezent;
2. Introducerea de urgență a unei taxe de depozitare a deșeurilor și majorarea progresivă a
acesteia pentru a evita eliminarea deșeurilor reciclabile în depozitele de deșeuri;
3. Asigurarea închiderii și a reabilitării depozitelor de deșeuri care nu corespund
standardelor;
4. Îmbunătățirea și extinderea colectării separate a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor
biologice. Stabilirea unor standarde minime în materie de servicii pentru colectarea
separată (de exemplu, frecvența colectării, tipurile de containere etc.) în municipalități
pentru a asigura rate ridicate de captare a deșeurilor reciclabile. Utilizarea instrumentelor
economice, de exemplu sisteme de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată, și

7
Comisia Europeană, Raport privind punerea în aplicare a legislației UE privind deșeurile, care include raportul de
alertă timpurie pentru statele membre care riscă să nu își îndeplinească obiectivul de a pregăti pentru
reutilizare/reciclare 50 % din deșeurile municipale până în 2020.
8
Prevăzute în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE.
 stabilirea de obiective de reciclare obligatorii pentru municipalități, însoțite de sancțiuni
în cazul neconformării (de exemplu, amenzi);
5. Elaborarea și punerea în aplicare a unor programe pentru municipalități prin care să se
sprijine eforturile de organizare a colectării separate și să se îmbunătățească
performanțele de reciclare.

Designul cercetării
Motivația alegerii temei
Oriunde în lume, din activităţile umane rezultă cantităţi uriaşe de deşeuri cu diferite
forme de impact: modificarea peisajului, disconfort vizual, poluarea aerului, a apelor de
suprafaţă, modificarea fertilităţii solului etc. România, stat membru al Uniunii Europene, se
confruntă la rândul său cu generarea anuală a unor cantităţi importante de deşeuri, care provoacă
probleme legate de depozitarea, reciclarea, revalorificarea sau distrugerea lor, altfel spus, de
protejarea mediului înconjurător.

În contextul integrării în Uniunea Europeană, ţara noastră a fost obligată să-şi organizeze
întreaga activitate referitoare la acest domeniu, să-şi elaboreze strategii care urmăresc
recuperarea şi reutilizarea deşeurilor. Un comportament corect în această privinţă este esenţial,
deoarece va asigura limitarea risipei, în condiţiile în care resursele sunt insuficiente şi scumpe
pentru nevoile din ce în ce mai multe, diversificate, dar şi sofisticate ale românilor.

Pentru a deveni o ţară curată, România trebuie să implice – fără excepţie – toate
instituţiile şi pe fiecare cetăţean în parte în această acţiune şi să cheltuiască oricât va fi necesar
pentru a obţine un chip curat şi strălucitor. Acest efort înseamnă, în definitiv, protejarea sănătăţii
oamenilor, protecţia mediului înconjurător şi economisirea resurselor naturale. Este extrem de
dificil pentru o ţară al cărei popor nu a beneficiat de educaţia corespunzătoare în acest sens, iar
acum răspunde destul de greu la semnalele ce i se transmit de a-şi schimba practic din rădăcini
comportamentul comod, risipitor şi indiferent la „suferinţa” mediului înconjurător.

Metodologia cercetării
a. Obiectivele cercetării

Obiectivul general al cercetării de față vizează identificarea gradului de conștientizare, de

implicare al indivizilor din Galați în procesul de colectare și reciclare selectivă a deșeurilor,
precum și modul în care ei înțeleg întregul proces de reciclare.

Obiective specifice:
 1. Identificarea percepțiilor gălățenilor asupra procesului de colectare selectivă de la ei din
oraș.
2. Reliefarea atitudinii gălățenilor față de problematica reciclării selective.
3. Evidențierea modului de acțiune privind colectarea separată și reciclarea deșeurilor
generate în propriile gospodării.

b. Ipotezele cercetării
Ipoteza teoretică de la care pleacă cercetarea de față: Reciclarea deșeurilor este un
comportament din ce în ce mai des întâlnit la români.
Ipoteze de lucru:
1. Cu cât nivelul de informare al populației asupra procesului de reciclare este mai mare, cu
atât numărul celor care reciclează este mai mare.
2. Dacă infrastructura de reciclare este una extinsă, atunci accesul gălățenilor la serviciul de
colectare selectivă este mai facil.
3. Cu cât serviciile de colectare separată se află în proximitatea locuinței, cu atât nivelul de
satisfacție al populației față de acestea crește.
4. Cu cât mijloacele de informare asupra beneficiilor colectării selective sunt mai
răspândite, cu atât numărul celor care reciclează este în creștere.

c. Populaţia cercetării

În cercetarea de faţă privind identificarea gradului de conștientizare și de implicare al

indivizilor din Galați în procesul de colectare și reciclare selectivă a deșeurilor, populaţia
cercetării este reprezentată de locuitorii oraşului Galaţi, cu precădere cei din cartierul Mazepa,
care sunt implicați activ în procesul de colectare selectivă a deșeurilor. Am ales ca populaţie a
cercetării, persoane cu vârste diferite, nivel al studiilor distinct şi nivel diferit al veniturilor.

d. Limitele cercetării

Cercetarea empirică pe care am efectuat-o pe bază de chestionar are o serie de limite

determinate în primul rând de rigiditatea relaţiei dintre mine şi respondenţi prin aplicarea unui
chestionar formalizat. Această formalizare a chestionarului prin construcţia de întrebări cu
răspunsuri precodificate este impusă de cerinţa prelucrării rapide a datelor.

Această limită am încercat să o atenuez prin asigurarea posibilităţilor respondenţilor de a

răspunde liber la unele întrebări.

O altă limită este determinată de capacitatea respondenţilor de a aprecia obiectiv

evenimentul cercetat şi sentimentele, resentimentele, prejudecăţile respondeţilor şi nivelul
intelectual al fiecăruia pot influenţa într-o măsură mai mare sau mică adevărul despre
fenomenele studiate, răspunsurile celor studiaţi pot fi afectate de situaţia lor experimentală.
 Un alt factor de distorsiune poate fi reprezentat de chestionar, care cuprinde unele
întrebări generale, ceea ce permite într-o oarecare măsură o cercetare a problemei în ansamblul şi
nu în detaliu.

O altă limită este faptul că cercetarea în cauză nu este reprezentativă, rezultatele fiind
valabile doar pentru eşantionul cercetat: locuitorii oraşului Galaţi, cartierul Mazepa.

e. Eşantionarea neprobabilistică prin metoda „bulgărelui-de-zăpadă”

Eşantionarea este o operaţie necesară în orice anchetă sociologică prin chestionar şi nu

poate fi întreprinsă decât cu ajutorul calculelor matematice şi statistice. Cu ajutorul eşantionării
putem demonstra orice.

Am ales ca metodă de eşantionare, eşantionarea non-probabilistică, deoarece

probabilitatea sau şansa unui membru al populaţiei selectate de a fi ales în eşantion nu poate fi
determinată, iar ca procedeu al acesteia, am utilizat eşantionarea non-probabilistica prin selecţia
în lanţ, am aplicat metoda „bulgărelui de zăpadă”.

f. Instrumentele de cercetare

Chestionarul

Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și, corespunzător, un instrument de

investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate
logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris [Chelcea, 2003, p. 105].

Pentru obţinerea datelor primare am folosit metoda anchetei faţă în faţă, care presupune
conceperea unui chestionar. Am ales această metodă datorită flexibilităţii şi avantajelor sale,
pentru că necesită o durată mai mică de intervievare şi de prelucrare a datelor. Chestionarul este
un instrument de cercetare cantitativ, pe baza căruia se vor colecta datele de la populaţia
cercetată. Acesta va fi aplicat cetăţenilor care sunt supuşi riscului de a intra în contact cu
refugiaţii, iar datele acestuia sunt confidenţiale.

Voi aplica 50 de chestionare, chestionarul cuprinzând 19 întrebări. În chestionar am

utilizat întrebări factuale (cele de identificare de la sfârşitul chestionarului ca: genul, vârsta,
nivelul veniturilor, nivelul studiilor), întrebări închise, întrebări semi-deschise şi întrebări cu
răspuns liber, cu scopul de a afla care este gradul de de implicare al indivizilor din Galați în
procesul de colectare și reciclare selectivă a deșeurilor.

Chestionarul începe cu câteva întrebări simple, de acomodare a subiectului cu

tematica cercetării. Urmează întrebări mai dificile, care au fost plasate în partea de mijloc a
chestionarului, intercalate cu întrebări uşoare, cu scopul de a nu obosi subiectul şi pentru a nu
refuza să răspundă sau să ofere informaţii de slabă calitate.
 Chestionar privind percepţiile, atitudinile şi participarea la colectarea
separată şi reciclare

Q1. Aţi auzit de colectarea separată a deşeurilor în scopul reciclării?

a). Da b). Nu c). Nu știu/ Nu răspund

Q2. Ce considerați că înseamnă colectarea separată a deșeurilor?

a). Separarea deșeurilor

b). Depunere în containere speciale/locuri special amenajate

c). Un mediu mai curat/reducerea poluării

d). Curățenie/ordine

e). Nu știu/ Nu răspund

Q3. Credeți că în România se reciclează deșeuri de ambalaje de plastic, hârtie, sticlă, metal etc.?

a). Da b). Nu c). Nu știu/ Nu răspund

Q4. În orașul dumneavoastră există posibilitatea de a depune separat deșeurile de plastic, hârtie,
sticlă și metal?

a). Da b). Nu c). Nu știu/ Nu răspund

Q5. Cunoașteți vreun punct de colectare separată a deșeurilor de ambalaje (hârtie, metal, sticlă,
plastic etc.) cu containere speciale?

a). Da, foarte aproape de locuința mea

b). Da, în zonă, puțin mai de parte de locuința mea (la câteva blocuri/case depărtare)

c). Da, destul de departe de locuința mea (la câțiva km depărtare)

d). Nu, se colecteazăcu saci separați pentru deșeurile reciclabile

e). Nu, nu cunosc

f). Nu știu/ Nu răspund

Q6. În afară de containere aveți și altă posibilitate de a depune separat deșeurile de ambalaje în
vederea reciclării?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Q7. Cât de mulțumit sunteți de sistemul de colectare separată din orașul dumneavoastră?

a).Foarte mulțumit b). Mulțumit c). Nici mulțumit, nici nemulțumit

d). Nemulțumit e). Foarte nemulțumit f). Nu știu/Nu răspund

Q8. Ce vă nemulțumește cel mai mult la serviciul de colectare separată?

a). Nu mă nemulțumește nimic

b). Numărul redus de containere/puncte de colectare

c). Să existe mai multe tipuri de containere, pentru fiecare tip de deșeu

d). Vin oamenii străzii și caută în ele

e). Altele:_______________________________________________________________

f). Nu știu/ Nu răspund

Q9. În gospodăria dumneavoastră se face o separare a deșeurilor înainte de a le arunca?

a). Da b). Nu c). Nu știu/ Nu răspund

Q10. Ce faceți în acest moment cu deșeurile de PET, sticlă (sticle și borcane), metal (doze),
hârtie?

a). Le punem în containere speciale colorate

b). Le punem în saci separați pentru operatorul de salubritate

c). Le punem separat de resturile menajere, pentru gunoieri

d). Le aruncăm la gunoi odată cu deșeurile menajere

e). Altceva:_______________________________________________________________

f). Nu știu/ Nu răspund

Q11. De când colectați deșeurile separat?

a). Mai puțin de un an b). 1-2 ani c). 2-3 ani

d). Mai mult de 3 ani e). Nu știu/ Nu răspund

Q12. Unde credeți că ajung deșeurile colectate separat?

a). Reciclare b). Groapa de gunoi c). Nu știu/ Nu răspund

Q13. Ce v-a determinat să începeți să colectați deșeurile separat?

a). Prezența containerelor (prezența serviciului de colectare separată)

b). Campanii de informare din media

c). Informațiile primite de la cei din jurul meu

d). Exemplul altora

e). Nu știu/ Nu răspund

Q14. Care este motivul principal pentru care nu sunteți dispus să colectați separat deșeurile?

a). Lipsa punctelor de colectare în zona locuinței

b). Din lipsă de încredere în sistemul de colectare

c). Pentru că nu știu unde se află punctele de colectare separată

d). Altceva:______________________________________________________________

e). Nu știu/ Nu răspund

Q15. Cât de mare considerați că este efortul pe care îl presupune colectarea separată a
deșeurilor?

a). Efort foarte mare b). Efort mare c).Niciun efort

d). Efort mic e). Efort foarte mare f). Nu știu/ Nu răspund

Q16. Genul dvs.: a). Feminin b). Masculin

Q17. Vârsta dvs.:

Q18. Nivelul studiilor: a). Gimnaziu b). Liceu c). Facultate d). Studii postuniversitare

Q19. Nivelul veniturilor: a). Sub 800 b). Între 800-1500 c). Între 1500-2300

d). Între 2300-3000 e). Peste 3000.