Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atunci cand va confruntati cu aparitia unei carii, nu inseamna neaparat ca aveti nevoie de o plomba
obisnuita. Consultati-va intai cu medicul dentist, caci acesta va poate propune ca alternativa la
obisnuita plomba o solutie mai moderna si mult mai buna, incrustatia.
Incrustatiile sunt obturatii (plombe) turnate in laboratorul dentar. Cunoscute ca obturatii indirecte,
reprezinta o metoda traditionala de restaurare a dintilor, dar care nu este chiar asa frecvent aplicata
in cabinetele stomatologice in zilele noastre. Atunci cand suprafata de ocluzie a dintelui a suferit
daune iar plomba obisnuita nu este adecvata, incrustatiile ofera posibilitatea de a completa
crapaturile ori de a repara o vatamare mai severa dintelui.
Inlay este o piesa de reconstructie, care poate reface 1-2 pereti ai unui dinte, unul lateral interdentar
si unul ocluzal, este fabricat in laborator din materiale ce asigura aceeasi rezistenta cu tesutul dentar
si aceeasi dilatare termica cu acesta, cu aceeasi culoare si aspect ca al dintelui pe care se aplica.
Un inlay dentar este mai mare decat o plomba obisnuita insa mai mic decat o coroana dentara. Este
aplicat si cimentat in cavitatea curatata in prealabil. Este similar cu o plomba, insa este pozitionat
intre cuspizii dintelui (“damburile” de pe suprafata de ocluzie) .
Onlayul reface, spre deosebire de inlay, si un perete lateral vestibular sau oral al dintelui acoperind
astfel 2-3 maxim 4 din cei 5 pereti ai dintelui. Rezistenta mare face ca acesta sa fie ultima solutie
inainte de coronare pentru un dinte vital.
Un onlay este mai mare decat un inlay si acopera mai multi cuspizi dentari, cunoscuta din acest motiv
ca si coroana partiala. In felul acesta, acopera mai mult din suprafata de ocluzie a dintelui, insa nu
integral precum fac coroanele dentare.
Rolul
Pastreaza si refac punctele de contact al dintelui cu dintii vecini, protejeaza papila interdentara de
presiuniile masticatorii.
Indicatii
Ele pot fi utilizate in majoritatea situatiilor in care se pot realiza obturatii, cand dintii au suferit leziuni
prin carie sau fractura iar dauna produsa nu este suficient de mare pentru a necesita coronare
dentara. De obicei incrustatiile sunt preferate atunci cand pierderea de tesut dentar este mare si
medicul doreste protejarea tesuturilor dentare restante.
Materiale
Incrustatiile dentare pot fi confectioante din portelan, rasini de compozite si chiar din metal pretios
(aur) .
Deoarece acestea pot fi realizate din materiale ce imita culoarea naturala a dintelui, inlay-urile si
onlay-urile sunt preferate de pacienti epntru a inlocui plombe inestetice, in scopul obtinerii unui
aspect mult mai natural.
Portelanul ramane materialul preferat in cosmetica dentara datorita aspectului estetic natural si a
multiplelor sale calitati: este durabil, rezistent si este identic cu structutile dentare naturale.
De retinut este faptul ca la pacientii cu carioactivitate scazuta (putine carii) si igiena bucala buna,
incrustatiile din aliaje nobile pot avea o longevitate de chiar 25 – 40 de ani.
Tipul de material folosit depinde de urmatorii factori: estetica, rezistenta, durabilitate si cost.
Tipuri de incrustatii
- indirecte – sunt confectionate in laboratul de tehnica dentara si necesita cel putin doua vizite
pentru a incheia restaurarea.
Tipul ales depinde de integritatea structurii dentare (cat a mai ramas din dintele vatamat) si de
aspectul dorit in urma procedurii
Pentru o incrustatie directa este necesara o singura sedinta (cabientul stomatologic trebuie sa detina
aparatura speciala pentru a putea prelucra pe loc incrustatiile) .
Pentru a obtine o incrustatie indirecta sunt necesare cel putin doua sedinte de tratament. In prima
sedinta medicul pregateste cavitatea si ia amprenta pe care o trimite in laborator. Tehnicianul toarna
modelul primit si modeleaza incrustatia. Iar a doua sedinta este dedicata cimentarii incrustatiei sau
bondingului dentar.
Riscuri
Incrustatiile se pot desprinde in cazul in care cimentul este erodat sau se combina cu saliva in
momentul in care este aplicat.
Incrustatiile confectionate din rasini compozite sau portelan se pot sparge daca exista anumiti factori
de natura sa exercite o presiune prea mare asupra dintilor sau are loc contactul cu particule foarte
dure.
Longevitata unui incrustatii depinde de materialul din care este confectionat, de rezistenta si
stabilitatea dintelui vatamat, suprafata de ocluzie care este supusa restaurarii si cooperarea
pacientului de a mentine o igiena orala corespunzatoare si de a face examinari periodice.
Avantaje:
Incrustatiile reprezinta o alternativa mai buna decat obturatiile din compozit sau amalgam. Iata care
sunt principale avantaje ale incrustatiilor dentare:
** Spre deosebire de obturatiile din amalgam si chiar cele metalice, incrustatiile nu coloreaza dintele;
** In unele cazuri incrustatia asigura protectia tesuturilor dentare ramase in urma indepartarii cariei;
** Prin refacerea perfecta a conturului dintelui, incrustatia contribuie la intretinerea sanatatii gingiei;
** Sacrificiul dentar redus comparativ cu cel necesar pentru aplicarea unei plombe clasice, fie din
amalgam, fie din materiale compozite;
** Determina o abraziune redusa sau deloc supra dintilor opusi sau adiacenti restaurarii;
** Dintii pot fi mult mai usor curatati si intretinuti din punct de vedere al igienei orale;
** Longevitatea unor astfel de restaurari este de pana la 30 de ani (datorita rezistentei materialelor si
metodei de confectionare) ;
** Capacitatea de restaurare optima : un onlay poate reface 3, 4 cincimi dintr-o coroana a dintelui,
amanand astfel un timp indelungat prepararea acestuia pentru coronare dentara, daca dintele este
vital.
** Unul dintre cele mai mari beneficii in salvarea dintelui vatamat il reprezinta evitarea unor
tratamente extensive de restaurare dentara (coroane, punti, implanturi) .
Dezavantaje:
In conditii de cimentare uscata pe dinti vitali, acestea nu reprezinta dezavantaje din punct de vedere
al rezistentei, esteticii si functionalitatii.
** Costul ridicat ale acestui tip de resturare se datoreaza in principal costurilor de fabricare a inlay-
ului/ onlay-ului in laboratorul de tehnica dentara.
Alternative:
Cum se procedeaza:
Tesutul cariat este inlaturat, dupa care se prepara in mod adecvat suprafata dentara.
Incrustatiile directe
Dupa pregatirea dintelui, se va aplica un material din compozite pentu a fi modelat in locul ce a fost
supus curatarii. Apoi incrustatia este indepartata si intarita intr-un cuptor special. Sub aceasta forma
este din nou plasata in locul corespunzator si cimentata de catre medicul dentist si apoi slefuita si
lustruita pentru a capata un aspect natural.
Incrustatiile indirecte
Spre deosebire de cele care sunt fixate si cimentate in aceeasi zi, incrustatiile indirecte presupun
efectuarea a doua sedinte. In prima sedinta este indepartata caria si se realizeaza un mulaj al dintelui
vatamat si ai celor adicenti, iar dintelele primeste o plomba temporara. Mulajul cuprinde dintele
vatamat, dintii vecini acestuia si dintele opus (pentru a asigura o ocluzie corecta) .
In cea de-a doua sedinta, dupa indepartarea plombei temporare si curatarea dintelui se va atasa
incrustatia prelucrata in laborator dupa mulaj.
Dupa slefuire se fac ultimele ajustari pentru ca noua restaurare sa se integreze complet si natural in
ansamblul dentar si sa nu cauzeaze o o ocluzie deficitara sau incorecta.
Dupa finalizarea procedurii, pacientul se poate intoarce la activitatile sale obisnuite, resimtind doar o
usoara sensibilitate in zona tratata.
1*. Incrustatiile dentare sunt mult mai usor de curatat si intretinut decat coroanele dentare sau
plombele obisnuite.
3*. Acestea se integreaza perfect in armonia cavitatii bucale : sunt fixate atat de bine si de natural
incat va asigura cele mai longevive si estetice restaurari dentare.
4*. Sunt ideale pentru a repararea cavitatilor aparute intre dinti (cariile ce au afectat peretii laterali ai
doi dinti adiacenti) .
Incrustatii fizionomice
Autor: Camelia Airinei
Incrustatiile fizionomice suntrestaurari
fixe indirecte care refac coroana
dintelui. Acestea au culoare si structura
asemanatoare smaltului natural, astfel
incat nici nu pot fi deosebite de restul
dintelui.Obturatiile indirecte au o
manopera mai complicata, sunt mai
rezistente si se lipesc mai bine decat cele
directe, fapt ce se reflecta in costul
procedurii.
Incrustatiile din ceramica prezinta un avantaj estetic suplimentar, datorita materialului ce are
proprietati asemanatoare smaltului dentar. Aceste obturatii sunt indicate pentru restaurarea
dintilor cariati, fracturati sau devitali, insa ceramica nu este un material indicat pentru pacientii
fumatori, cu ocluzii adanci nefavorabile sau care scrasnesc dintii incontrolabil.
Obturatiile indirecte sau incrustatiile difere de obturatiile directe (plombe) prin faptul ca sunt
realizate in laboratorul de tehnica dentara, dupa mulajul realizat de medic. Restauratiile de tip
inlay si onlay sunt o optiune atunci cand structura coroanei este insuficienta pentru a sustine o
obturatie directa, dar totusi nu necesita o coroana de invelis totala.
II. Preparatia dintelui este asemanatoare cu cea pentru incrustatiile metalice, doar ca peretii
verticali trebuie sa fie usor divergenti si cavitatea rotunjita. Adancimea cavitatii trebuie sa fie mai
mare de 2 mm.
III. Amprentarea campului protetic - preparatia dentara, dintii alaturati, dintii antagonisti si
relatia ocluzala.
IV. Realizarea propriu-zisa a incrustatiei are loc prin intermediul urmatoarelor tehnici:
- turnare(tehnologia DICOR) (materialul ceramic topiteste turnat in tipar, acest miez urmand a fi
placat cu mase ceramice);
- presare - injectare (tehnologia EMPRESS - SYSTEM) (metoda mai precisa);
- modelare directa (tehnologia VITA in CERAM) (ceramica aluminoasa sau zirconica modelata - cel
mai sigur si economic procedeu pentru protezele integral ceramice);
- frezare computerizata (tehnologia CEREC SYSTEM) (amprentarea este computerizata, iar
incrustatia este realizata direct in cabinetul medicului stomatolog);
- frezare simpla prin copiere, neasistata de calculator (tehnologia CELLAY SYSTEM).
VII. Fixarea definitiva a incrustatiei din ceramica se realizeaza prin tehnica de bonding - lipire
chimica. Se efectueaza gravajul acid al cavitatii, se spala, se usuca, apoi se aplica tipul de adeziv si
incrustatia.
II. Preparatia dintelui se realizeaza cu peretii divergenti, in forma de caseta cu unghiuri rotunjite.
Adancimea cavitatii trebuie sa fie mai mare de 1,5 mm.
III. Amprentarea campului protetic - preparatia dentara, dintii alaturati, dintii antagonisti si relatia
ocluzala.
IV. Realizarea incrustatiei in laboratorul de tehnica dentara. Dupa ce se face modelul turnat in
gips, se modeleaza rasina compozita in cavitatea de pe model in straturi succesive, fiecare strat
fiind intarit prin fotopolimerizare. La final se adauga un strat transparent, iar dupa fotopolimerizare
se slefuieste.
VII. Fixarea definitiva a incrustatiei din rasini compozite se realizeaza prin tehnica de bonding -
lipire chimica. Se efectueaza gravajul acid al cavitatii, se spala, se usuca, apoi se aplica tipul de
adeziv si incrustatia.
Incrustatii metalice
Autor: Camelia Airinei
Incrustatiile metalice suntrestaurari fixe
indirecte - inlay si onlay, din aliaje de
aur sau argint - care refac coroana
dintelui. Acest tip de obturatii
indirecte sunt indicate si ca element de
agregare pentru puntile mici. Incrustatiile
metalice refac conturul si functionalitatea
coroanei mai bine decat o obturatie
directa si, in plus, sunt mult mai
rezistente.
Incrustatiile sau obturatiile indirecte difere de obturatiile directe (plombe) prin faptul ca sunt
realizate in laboratorul de tehnica dentara, dupa mulajul realizat de medic. Restauratiile de tip
inlay si onlay sunt o optiune atunci cand structura coroanei este insuficienta pentru a sustine o
obturatie directa, dar totusi nu necesita o coroana de invelis totala.
II. Preparatia dintelui. Procedura este de obicei nedureroasa, astfel incat anestezia este optionala.
Pentru a izola dintele medicul poate folosi o membrana de cauciuc sau doar role de pansament,
apoi va inlatura tesutul dentar lezat, cu ajutorul frezelor. Cavitatea trebuie sa aiba forma
geometrica retentiva. Pentru inlay cavitatea trebuie sa aiba adancimea de pana la 2 mm, iar pentru
onlay se reduce 0,5 - 1 mm si suprafata dintelui.
III. Amprentarea campului protetic - preparatia dentara, dintii alaturati, dintii antagonisti si
relatia ocluzala.
IV. Realizarea incrustatiei in laboratorul de tehnica dentara se obtine in mai multe etape:
- Reproducerea in marime naturala a campului protetic dupa amprenta realizata in cabinetul
stomatologic.
- Macheta incrustatiilor se realizeaza in ceara, rasini compozite sau rasini acrilice.
- Transformarea machetei in piesa finita.
- Prelucrarea si finisarea incrustatiei. Se realizeaza un tipar in care se vor turna aliajele de metale
topite. Dupa racirea metalului urmeaza dezambalarea tiparului, sablarea incrustatiei,
apoiprelucrarea si lustruirea acesteia.
V. Proba incrustatiei in cavitatea orala. Aceasta etapa are loc la o a doua programare la medicul
stomatolog. Se ajusteaza si se slefuieste definitiv incrustatia.
VII. Cimentarea incrustatiei. Pentru incrustatiile metalice se folosesc cimenturi fosfat de zinc sau
ionomere de sticla. Primele asigura o lipire prin retentie si sunt dizolvabile marginal, iar al doilea
tip de ciment asigura o lipire chimica de o calitate superioara. Cimentarea este definitiva si
incrustatia poate fi inlaturata doar prin ablatie.
Coroanele au rolul de a reda forma naturala si starea de functionare a unui dinte deteriorat. Acest
tip de restaurare dentara se utilizeaza in urmatoarele cazuri:
• dintele prezinta leziuni carioase extinse si nu ramane o structura sanatoasa suficienta pentru o
obturatie sau incrustatie - in general, orice dinte care pastreaza mai putin de 50% din materialul
natural necesita reconstructie coronara;
• dintele este fracturat si nu poate fi restaurat prin tehnici traditionale, utilizand materiale
compozite;
• de asemenea in cazul leziunilor carioase extinse, pacientul poate opta pentru o restaurare
coronara, pentru un plus de protectie;
• coroanele sunt utilizate si pentru ancorarea puntilor dentare;
• instalarea coroanei reprezinta pasul final al implantarii dentare, dupa instalarea bontului;
• tratamentul endodontic de canal radicular se finalizeaza deseori cu instalarea unei coroane
dentare, pentru a proteja dintele vulnerabil - in special molarii;
• bruxismul, dieta deficitara si eroziunea dentara pot produce o deteriorare atat de extinsa, incat
coroana devine singura optiune de restaurare;
• estetica dentara utilizeaza coroanele integral ceramice pentru o infrumusetare a zambetului.
Coroana dentara trebuie sa intruneasca anumite conditii, cum ar fi sa indeplineasca toate functiile
dintelui natural pe care il acopera si sa arate la fel ca acesta, sa permita igienizarea cu ata dentara,
sa nu retina resturi alimentare, sa nu fie incomoda si sa nu modifice ocluzia.
Restaurarea coronara este clasificata in functie de materialele folosite, in principiu aceasta putand
avea urmatoarele tipuri:
• coroane integral ceramice;
• coroane polimerice;
• coroane metalice - metale nobile, aliaje de metale nobile si aliaje de metale nenobile;
• coroane metalo-ceramice - portelan pe suport metalic;
• coroane metalo-acrilice;
• coroane metalo-compozite.
O data ce medicul stomatolog a stabilit ca aveti nevoie de o coroana dentara, urmeaza prepararea
dintelui ce urmeaza a fi acoperit. Cu ajutorul frezelor se va indeparta portiunea deteriorata a
dintelui, precum si orice surplus din masa dentara, pentru a acomoda coroana. Portiunea ramasa se
numeste bont dentar. Procedura are loc sub anestezie locala.
Daca restauratia necesita indeplinirea unor functii estetice, medicul va amprenta dantura inainte de
a slefui dintele. Daca dintele prezinta leziuni grave, medicul va analiza radiografiile pentru a
observa starea radacinilor si a osului alveolar, iar daca exista pericolul infectarii pulpei este posibil
ca restauratia coronara sa fie realizata dupa un ratament endodontic.
Dupa ce dintele este pregatit, acesta se amprenteaza, pentru a stabili dimensiunile coroanei ce va
fi realizata in laboratorul de tehnica dentara. Pana ce coroana va fi realizata, pacientul va purta o
coroana temporara din material acrilic, cimentata cu un adeziv temporar. La a doua vizita la
cabinetul stomatologic, medicul va indeparta coroana temporara si va amplasa coroana
permanenta, apoi o va slefui pana ce se va potrivi perfect. La final coroana este cimentata pe bont.
Tehnologia a facut posibil ca restauratia coronara - in speta coroana ceramica - sa poata fi posibila
intr-o singura sedinta la stomatolog. Aceasta tehnologie poarta denumirea CEREC sau CAD/CAM
(computer-aided design / manufacturing technology) si implica slefuirea unui bloc de ceramica cu
ajutorul calculatorului, dupa realizarea unei imagini 3D a danturii - timpul record de slefuire a unei
coroane ceramice este de 6 minute. Astfel se elimina necesitatea coroanei temporare si pacientul
pleaca acasa cu coroana cimentata in aceeasi zi.
Cel mai important factor in ingrijirea coroanei dentare, precum si in prelungirea vietii acesteia,
este igiena orala. Pacientul trebuie sa acorde o atentie deosebita curatarii dintelui si a gingiei,
pentru a evita formarea cariilor si a bolilor gingivala. Totodata, trebuiesc evitate alimentele dure si
obiceiurile nesanatoase precum muscarea unghiilor sau scrasnirea dintilor. Pentru pacientii care
inclesteaza dintii in mod incostient se pot indica gutiere speciale ce pot fi purtate in timpul noptii.
O coroana poate rezista foarte bine in jur de 10 ani, sau chiar o viata, cu o ingrijire
corespunzatoare si cu conditia ca medicul si tehnicianul sa fie foarte buni profesionisti. Cele mai
rezistente sunt considerate a fi coroanele din aur integral, deoarece sunt realizate dintr-o singura
bucata de metal. In general, o coroana necesita inlocuire atunci cand gingia incepe sa se retraga,
cand apar complicatii ale dintelui sau probleme legate de coroana in sine.
Pe perioada in care purtati o coroana temporara este indicat sa evitati alimentele lipicioase, dure,
sau cele care necesita mestecare prelungita (guma de mestecat, caramel, legume crude), sa
utilizati cat mai putin acea parte a arcadei dentare in care este situata coroana, iar cand utilizati
ata dentara, in loc sa ridicati ata dintre dinti direct in sus, lasati-o sa alunece printre dinti, tragand-
o in lateral de un capat.
Cea mai frecventa problema dentara este reprezentata de leziunile carioase. La consultatia la
medicul stomatolog acesta va trebui sa stabileasca locatia exacta si severitatea cariei, cu ajutorul
unei sonde si cateodata examinand radiografiile dentare. In functie de istoricul medical, locatia
cavitatii, necesitatile estetice, forta de masticatie aplicata pe dintele respectiv, precum si
caracteristicile materialelor de obturatie, medicul va va indica tipul de obturatie necesar.
I. Obturatii fizionomice din rasini compozite - Materialul compozit utilizat in obturatii dentare
este format dintr-un amestec de rasini acrilice si particule de sticla sau cuart. Microparticulele
metalice dau materialului culoare, iar oxizii de titaniu si zirconiu ii confera opacitate.
II. Obturatii fizionomice din ionomer de sticla (glassionomer) - Ionomerii de sticla sunt alcatuiti
din acizi acrilici si pudra de sticla speciala. Acestia sunt utilizati pentru obturatii mici din zone fara
presiune masticatorie ridicata, pentru obturatii radiculare si pentru dintii de lapte. Acest material
elibereaza fluor, fapt ce protejeaza dintele de alte leziuni carioase.
III. Obturatii fizionomice din rasini ionomerice - Acest material de obturatie este alcatuit din acizi
acrilici, rasini acrilice si agregat de sticla. Rasinile ionomerice sunt utilizate pentru obturatii mici,
in special pe radacina dintelui.
Mercurul este un metal foarte toxic, ce poate provoca afectiuni neurologice si renale, insa studiile
arata ca obturatiile cu amalgam nu prezinta niciun pericol pentru sanatatea pacientilor. Mercurul se
elimina din obturatie sub forma de vapori in cantitati minime si ar fi necesare 450 pana la 530 de
obturatii din amalgam la un singur pacient, pentru ca acesta sa atinga pragul concentratiei de
mercur in urina stabilit de Organizatia Mondiala a Sanatatii.