SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
ÎNTREBĂRI COMPLEMENT SIMPLU
1. Factori de risc individuali pentru BPOC
sunt:
A. deficitul de alfa-1 antitripsină;
B. poluanţii atmosferici;
C. fumatul;
D. hiporeactivitatea bronşică;
E. niciun răspuns nu este corect.
2. Indexul prognostic utilizat în aprecierea
severității și prognosticului pacientului cu
pneumonie include:
A.TA sistolică sub 90 mmHg sau ≥120 mmHg,
bradipnee sub 10/min (+2);
B. dureri toracice (+1);
C. vârsta peste 65 ani (+2);
D. cancer asociat (+4);
E. etiologie cu risc înalt (+1).
3. NU caracterizează astmul bronşic
urmatorul aspect:
A. simptomatologia prezentă < 2 ori/săptămână
în treapta 1 de severitate;
B. simptomatologie nocturnă prezentă, cu
limitarea activității și VEMS < 80% din prezis,
prezente în orice săptămână, în astmul
necontrolat;
C. exacerbări frecvente și VEMS < 80% din
prezis, în treapta 4 de tratament;
D. consumul de beta2 agonist este necesar
zilnic, în treapta 3 de tratament;
E. VEMS < 80% din prezis în astmul parțial
controlat.
4. Conform clasificării OMS 2004 a tumorilor
pulmonare, tumorile epiteliale maligne sunt
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. carcinom scuamos bazaloid;
B. adenocarcinoame;
C. condrom;
D. hiperplazie adenomatoasă atipică;
E. chistadenocarcinom.
5. Care dintre următoarele afirmații despre
tratamentul din tuberculoză sunt corecte?
1
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
A. în pericardita TB, se asociază corticoterapie
0,5 mg/kg/zi primele 2 săptămâni, urmând să
scadă doza;
B. terapia etapizată se face în regimuri bifazic:
atac (7/7, cu 4-5 droguri) și continuare (5/7, cu
2-3 droguri);
C. etambutolul și streptomicina au efect
bactericid;
D. în silicotuberculoză, tratamentul se
prelungește 9-12 luni, din unicul motiv al
penetrării dificile a medicamentelor în
parenchimul fibrozat;
E. în sarcină, streptomicina este exclusă din
schemă, deoarece este ototoxică pentru făt.
6. Un factor de risc puternic (OR>10)
predispozant pentru trombembolismul venos
este:
A. tromboza venoasă superficială;
B. infarct miocardic în ultimele 3 luni;
C. AVC cu paralizie;
D. trombofilie;
E. hipertensiune arterială.
7. Angina variantă (Prinzmetal) se
caracterizează prin, CU EXCEPȚIA:
A. reprezintă 20% din totalul cazurilor de
angină;
B. este produsă prin spasm coronarian la
nivelul unei artere coronare epicardice mari;
C. vârsta de apariție: 50-60 de ani;
D. raportul pe sexe este de 5:1 bărbați/femei;
E. se poate asocia cu sindromul Raynaud.
8. Hipertensiunea arterială de cauză
renoparenchimatoasă NU se întâlnește în:
A. pielonefrită;
B. uropatie obstructivă;
C. nefropatia diabetică;
D. displazie fibromusculară;
E. glomerulonefrită acută.
9. Care din următoarele semne și simptomuri
NU este tipic pentru insuficiența cardiacă
cronică?
A. oboseala la efort fizic;

B. dispneea;
C. durerea toracică;
D. turgescenţa jugularelor;
E. hepatomegalia de stază.
10. Cardiomiopatia hipertrofică (CMH) se
caracterizează prin, CU EXCEPȚIA:
A. hipertrofie ventriculară marcată;
B. este o boală miocardică secundară;
C. hipertrofia poate fi însoțită de obstrucție
sistolică ventriculară dinamică;
D. hipertrofie asimetrică;
E. interesează septul interventricular.
11. Substratul cel mai obișnuit al tahicardiei
ventriculare este:
A. miocardita;
B. cardiopatia hipertensivă;
C. cardiomiopatia hipertrofică;
D. sindromul de QT lung;
E. cardiopatia ischemică.
12. Despre stenoza aortică este FALS:
A. poate fi dobândită: unicuspidie, bicuspidie,
tetracuspidie;
B. cateterismul cardiac permite evaluarea
semerității stenozei aortice;
C. radiografia toracică poate evidenția
hipertrofia ventriculului stâng;
D. criteriile echocardiografice de severitate
sunt arie valvulară sub 1 cm2 şi gradient mediu
transvalvular peste 40 mmHg, în condiţiile
unei funcţii sistolice normale;
E. suflu sistolic rugos în focarul aortic,
frecvent cu iradiere pe vasele gâtului, bilateral.
13. Manifestările extradigestive ale bolii de
reflux gastro-esofagian cuprind:
A. anemie;
B. disfagie;
C. hematemeză;
D. odinofagie;
E. globus.
14. Este adevărat despre sindromul ulceros:
A. se poate manifesta prin vertij și palpitații;
2
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
B. durerea are caracter de arsură, cu iradiere
posterioară;
C. durerea debutează în timpul mesei în ulcerul
gastric și imediat postprandial în ulcerul
duodenal;
D. antecedentele heredocolaterale de ulcer
reprezintă un semnal de alarmă;
E. orice pierdere involuntară în greutate
reprezintă un semnal de alarmă.
15. Referitor la aderarea, migrarea şi invazia
leucocitelor la nivelul epiteliului intestinal,
NU este adevărat:
A. consecinţele aderării şi migraţiei leucocitare
sunt apariţia edemului, hiperemiei, creşterea
permeabilităţii intestinale;
B. în bolile inflamatorii intestinale există o
exacerbare a aderării, migrării şi invaziei
leucocitare mediată de IL8, TNFα;
C. există un efect negativ al aminosalicilaţilor
şi unul benefic al antiinflamatoarelor
nonsteroidiene;
D. dependentă de integritatea barierei
intestinale, de vascularizaţia parietală, de
moleculele de adeziune
E. în bolile inflamatorii intestinale, COX1 şi
COX2 sunt secretate în exces (vai extrem de
cretina grila).
16. Formele manifeste de encefalopatie se
clasifică în următoarele grade conform
clasificării West-Haven:
A. gradul III – obnubilare;
B. gradul IV – dezorientare temporo-spațială;
C. gradul I – letargie;
D. gradul II – hiporeflexie osteotendinoasă;
E. gradul IV – asterixis dispărut.
17. Gangrena arteriopată NU prezintă
următoarea particularitate:
A. puls arterial absent;
B. ROT abolite;
C. sensinilitate diminuată;
D. picioare efilate;
E. leziuni intens dureroase.
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

18. Tratamentul anemiei hemolitice E. oftalmopatia tiroidiană.

autoimune în forme severe, acute constă în:
A. diuretice; 23. Semnele oculare din boala Graves
B. transfuzii de sânge integral; reprezentate în clasificarea lui Werner prin
C. vitamina B12; acronimul NO SPECS, corespund
D. transfuzii de masă eritrocitară; următoarelor caracteristici:
E. fier parenteral. A. N – numai semne, fără simptome;
B. O – oftalmoplegie;
19. Tratamentul în LLC poate fi inițiat dacă: C. S – afectarea țesuturilor moi;
A. există scădere ponderală >10% în ultimele 4 D. P – pierderea vederii;
luni; E. E – edem periorbital.
B. bolnavul prezintă un episod de transpirație
nocturnă pe lună; 24. În caz de sepsis, sindromul de răspuns
C. bolnavul prezintă insuficiență medulară inflamator sistemic (SIRS) cuprinde
progresivă cu anemie și trombocitopenie; următorul criteriu:
D. bolnavul prezintă hiper-gamaglobullinemie A. encefalopatie, obnubilare;
simptomatică; B. tahicardie (alură ventriculară >90/min);
E. febră legată de infecții (febră de boală) >2 C. bradipnee (frecvență respiratorie <20 min);
săptămâni. D. trombocitopenie severă;
E. scăderea tensiunii arteriale sistolice ≤90
20. Diagnosticul diferențial al leucemiei acute mmHg.
mieloide (LAM) se face cu, MAI PUȚIN:
A. leucemia acută limfoblastică 25. Sunt indicaţii de trimitere imediată la
B. anemia aplastică consult al pacienţilor cu boala cronică de
C. reacții leucemice rinichi:
D. mononucleaza infecțioasă (la bătrâni) A. albuminurie >3000 mg/g;
E. stadiul de transformare blastică a unei LMC B. HTA rezistentă la tratament;
C. anemie (Hb <10 g/dl);
21. Factorii de prognostic FLIPI pentru LNH D. criză hipertensivă (>180/120 mmHg);
foliculare sunt: E. eRFG >15 ml/min.
A. lactatdehidrogenaza (LDH) crescută
B. vârsta <60 de ani 26. Cauze mai frecvente ale glomerulopatiilor
C. hemoglobina >12 g/dl în afecțiuni circulatorii:
D. indicele de performanță 2 A. tromboză de venă renală;
E. interesarea a 5 sedii extra-ganglionare B. Sindrom Alport;
C. antiinflamatoare nesteroidiene;
22. Printre manifestările clinice în D. vasculite;
hipotiroidism NU se numără: E. leucemii.
A. dacă etiologia este autoimună, pot exista
semne de anemie pernicioasă, boală celiacă, 27. Complicație în pielonefrita cronică:
artrită reumatoidă;
A. pionefroza (în prezența uropatiei
B. la femei poate cauza infertilitatea şi
obstructive);
creşterea incidenţei avorturilor;
B. abces tubo-ovarian la femei;
C. gusă difuză asociată, uneori cu thrill la
C. metastaze septice cu endocardită;
palpare;
D. flegmon perinefretic;
D. efuziuni ale cavităților seroase (pleurezie,
E. hTA.
pericardită, ascită);

3

28. Precizați elementele de diagnostic pentru
acidoza metabolică:
A. pCO2 crescut;
B. pH >7,45;
C. pH <7,35;
D. HCO3 normal;
E. HCO3 crescut.
29. Explorările imagistice în afecțiunile
renale relevă:
A. pe CT, zone triunghiulare cu vârful în hilul
renal și baza la cortex care devin tardiv
hipodense în pielonefrita acută;
B. pe ecografia renală, calice sever dilatate,
convexe spre interior în pielonefrita cronică;
C. zone cu defect de fixare (lacune, ancoșe) în
scintigrafia renală cu DMSA în cazul
nefropatiei de reflux;
D. prostată mărită de volum, cu ecogenitate
localizat scăzută în ecografia transrectală
pentru diagnosticarea unei prostatite;
E. mucoasa vezicală subțiată și litiază
evidențiate cistoscopic în cistita cronică.
30. Sunt caracteristici ale tulburărilor acido-
bazice:
A. alcaloza metabolică e compensată prin
hiperventilație;
B. în acidoza respiratorie cronică, valoarea
bicarbonatului plasmatic crește cu 1 mEq/L
pentru fiecare creștere a pCO2 cu 10 mmHg;
C. la nivelul sistemului nervos central, acidoza
determină hiperexcitabilitate;
D. respirația Kussmaul este specifică acidozei
metabolice;
E. tratamentul alcalozei metabolice, forma fără
răspuns la administrarea de clor, include
administrarea de K+.
31. Tratamentul infecției perinatale cu
Neisseria gonorrhoeae NU include:
A. forma diseminată - ceftriaxonă 7 zile;
B. meningita - cefotaximă 10-14 zile;
C. irigatii oculare repetate cu NaCl 0,9% în
caz de oftalmie gonococică;
4
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. spitalizarea sugarilor cu oftalmie
gonococică;
E. forma localizată - ceftriaxonă iv 4 zile.
32. Care dintre următoarele crize parțiale se
manifestă prin alterarea conștienței?
A. crizele parțiale simple cu semiologie
motorie;
B. crizele parțiale cu semiologie complexă;
C. crizele parțiale simple cu simptome
somato- senzoriale;
D. crizele parțiale simple cu simptome
vegetative;
E. crizele parțiale simple cu simptome
psihice.
33. Investigațiile paraclinice pentru
diagnosticarea laringitei acute edematoase
subglotice evidențiază:
A. hemocultură pozitivă pentru Haemophilus
influenzae în peste 90% din cazuri;
B. semnul „turlei gotice”;
C. tuse lătrătoare, instalată progresiv;
D. leucocitoză de 15-25.000/mm3;
E. semnul „degetului mare”.
34. Sunt măsuri de tratament profilactic al
malnutriţiei protein-energetice, MAI PUȚIN:
A. asanarea condițiilor de mediu;
B. diversificarea corectă;
C. adaptarea alimentaţiei sugarului şi copilului
în funcţie de particularităţile fizice şi psihice;
D. respectarea indicaţiei formulelor de lapte
praf;
E. îmbunătăţirea condiţiilor igieno-dietetice.
35. Sindromul dizartrie-mână instabilă din
AVC ischemic este determinată de un infarct
localizat în:
A. arterele paramediane din mezencefal;
B. arterele perforante talamice;
C. teritoriul arterelor lenticulo-striate;
D. teritoriul paramedianelor bulbare;
E. coroana radiată.

36. Măsurile terapeutice specifice în AVC
includ:
A. standardul de aur în lume este fibrinoliza de
urgență, cu streptokinază în perfuzie
intravenoasă;
B. fibrinoliză prin administrare directă
intraarterial, în ocluzia de arteră bazilar;
C. craniotomia decompresivă largă în primele
48h de la debut, dacă hipertensiunea
intracraniană nu s-a redus cu tratament
osmolar;
D. terapia antibiotică la bolnavii cu stări
infecțioase concomitent;
E. utilizarea aspirinei crește eficiența
fibrinolizei când sunt administrate
concomitent.
37. Alegeți afirmația eronată cu privire la
sulfasalazină (SSZ) în tratamentul poliartritei
reumatoide:
A. dozele utilizate sunt de 2-3 g/zi;
B. se indică în cazul formelor moderate și
severe de boală;
C. se poate utiliza în combinație cu
methotrexat (MTX);
D. se indică în caz de formă ușoară de boală
dacă MTX este contraindicat;
E. se poate utiliza în caz de contraindicație la
methotrexat (MTX).
38. Leziunile nespecifice cronice în lupus:
A. sindrom Raynaud;
B. livedo reticularis;
C. rash malar;
D. paniculita;
E. sclerodactilie.
39. În legătură cu tratamentul din spondilita
anchilozantă este adevărată următoarea
afirmație:
A. unul dintre agenții anti-TNF-α utilizați este
anticorpul monoclonal etanercept;
B. glucocorticoizii administrați oral au o
eficacitate crescută în spondilita anchilozantă;
C. de obicei, se utilizează doza minimă
recomandată de AINS;
5
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. agenții biologici sunt contraindicați
pacienților cu insuficiență cardiacă stadiile III
și IV;
E. adalimumabul este un Ac monoclonal
chimeric, care se administrează subcutanat, în
doza de 40 mg la 2 săptămâni.
40. Tratamentul apendicitei acute este, CU
EXCEPȚIA:
A. cazurile ce evoluează spre abcedare vor
benefica de intervenție la 3-6 luni după
tratamentul medicamentos;
B. NOTES;
C. bontul apendicular se înfundă la nivelul
cecului în tehnica clasică;
D. chirurgical clasic;
E. laparoscopic.
41. Ecografia reno-vezicală NU poate
vizualiza calculii:
A. de pe ureterul lombar superior;
B. din joncţiunea uretero-vezicală;
C. caliceali;
D. bazinetali;
E. de pe ureterul lombar mijlociu.
42. Toaletarea cavității peritoneale, în caz de
peritonită:
A. nu necesită lavaj peritoneal abundent;
B. se face cu 2-3 litri ser fiziologic rece,
provocând și vasoconstricție, ce va limita
sângerările;
C. poate include utilizarea unei soluții diluate
de Taurolidină (cu unele rezultate favorabile);
D. se face cu 1 litru ser fiziologic cald;
E. poate include o soluție concentrată de
Betadină.
43. Sindromul Ogilvie se caracterizează prin:
A. apare la copii și tineri, în context medical;
B. sindromul de compartiment abdominal
impune gestul chirurgical;
C. este dat de existența unui obstacol fizic;
D. poate apărea și reflex;
E. poate fi determinat de o afecțiune
inflamatorie a intestinului subțire.
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

44. Sindromul Mallory-Weiss se E. avulsia pediculului renal se manifestă prin

caracterizează prin: hipervolemie.
A. este provocat de o arteră submucoasă, largă,
aberantă, care se rupe în lumenul gastric; 48. Zăvorârea statică în tratamentul
B. oprirea hemoragiei se realizează doar prin fracturilor osoase:
terapie endoscopică; A. interesează o singură extremitate a osului
C. hemoragii gastrice recidivante, la care sursa fracturat, cea mai apropiată de focarul de
nu este găsită; fractură;
D. lacerații produse de creșterea presiunii B. asigură o compresie interfragmentară
transmurale ca urmare a creșterii presiunii intermitentă;
intraluminale; C. permite mobilizarea imediată, dar nu și
E. produce o hemoragie masivă. încărcarea completă;
D. este indicată în fracturile oblice scurte din
45. Conform clasificării TNM, ed. 7, din 1/3 proximală sau distală;
2010, stadializarea cancerului colonorectal se E. este indicată în fracturile transversale.
traduce astfel:
A. T1 – tumora penetrează musculatura 49. Despre stadiul II al cancerului de col
proprie; uterin se poate afirma:
B. T4b – tumora interesează peritoneul A. forma clinică este limitată la col;
visceral; B. extensie în treimea inferioară a vaginului;
C. Tis – interesează lamina proprie; C. alternativa pentru tratament este
D. T2 – tumora interesează muscularis brahiterapia intracavitară;
mucosae; D. stadiul IIA se poate trata prin conizație;
E. T3 – tumora invadează alte organe. E. stadiul IIB se poate trata chirurgical cu
intenție de radicalitate.
46. La pacientele însărcinate diagnosticate cu
cancer mamar: 50. Testul olfactiv cu KOH 10% al secreției
A. întreruperea sarcinii în această situație nu vaginale, soldat cu apariția unui miros
este justificată; înțepător „de pește”, este pozitiv în infecția
B. în cazul în care diagnosticul a fost stabilit în cu:
primul trimestru, se apelează la tratament A. Candida albicans;
conservator cu limfoadenectomie axilară; B. Trichomonas vaginalis;
C. diagnosticarea în trimestul III presupune C. Treponema pallidum;
tratament radioterapeutic; D. Gardnerella vaginalis;
D. în trimestrul I și cu 3 săptămâni înainte de E. Chlamydia trachomatis.
termenul anticipat se administrează citostatice;
E. din schema de tratament este exclusă
ÎNTREBĂRI COMPLEMENT MULTIPLU
radioterapia.
(2, 3 sau 4 variante corecte)
47. Prin ce se manifestă leziunile traumatice 51. Diagnosticul diferențial al BPOC se face
renale şi ureterale? cu:
A. sunt urmarea unor contuzii cu vezica plină; A. bisinoza;
B. hematuria este simptomul cel mai constant; B. mucoviscidoza;
C. șoc anafilactic în avulsia pediculului renal; C. bronșiolită constrictivă;
D. stenoze ureterale în stadiile precoce; D. bronșiectaziile;

6

E. astmul bronșic.
52. Prognosticul poate fi evaluat în funcție de
severitatea disfuncției obstructive a ghidului GINA 2015:
bolnavului de BPOC, astfel:
A. vârsta sub 60 de ani și VEMS >50%:
supraviețuire la 5 ani 90%;
B. VEMS <750 ml: mortalitate la 1 an 30%;
C. VEMS <750 ml: mortalitate la 10 ani 95%;
D. vârstă peste 60 de ani și VEMS <50%:
supraviețuire la 5 ani 75%;
E. VEMS <750 ml mortalitate la 60 de ani
75%.
53. Care sunt enunțurile adevărate referitore
la anticolinergice în tratamentul BPOC?
A. tiotropium se administrează la intervale fixe
la 6 sau 8 ore;
B. tiotropium are efecte secundare neglijabile;
C. blochează receptorii muscarinici;
D. ipratropium se administrează o dată pe zi;
E. reprezintă medicaţie de salvare în BPOC.
54. Forma atipică de pneumonie comunitară
NU se caracterizează prin:
A. condensarea pulmonară clinic şi radiologic;
B. prodromul manifestat prin tuse seacă,
cefalee, artralgii, mialgii;
C. etiologia pneumococică;
D. durerea pleuritică;
E. debutul acut, brutal.
55. În ceea ce privește diagnosticul etiologic
al pneumoniilor, este adevărat că:
A. la examenul microscopic, bacili G+ sunt
caracteristici pentru Klebsiella Pneumoniae;
B. la examenul microscopic, diplococi G+ în
lanțetă încapsulați sunt sugestivi pentru S.
Pneumoniae;
C. infecția pulmonară conține cel puțin 10 (la
puterea 5) UFC;
D. recoltarea expectorației trebuie făcută
înaintea administrării oricărui antibiotic (sau
oprirea antibioticului de cel puțin 48 ore);
E. la examenul microscopic, cocobacili G-
mici și pleomorfi sugerează H. Influenzae.
7
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
56. Care afirmații sunt adevărate referitoare
la treptele terapeutice din astm conform
A. astmul moderat este bine controlat cu doze
mari de CSI;
B. în treapta a 5-a se administrează CS orali în
doză mică sau alternativ omalizumab;
C. astmul uşor este bine controlat de treapta
terapeutică 2;
D. astmul sever poate sa rămâna necontrolat;
E. începerea tratamentului se face în treapta a
3-a pentru majoritatea pacienţilor.
57. Remodelarea căilor aeriene în astm
include:
A. hiperplazia musculaturii bronșice;
B. dilatarea vaselor sanguine subepiteliale;
C. depunere de colagen sub membrana bazală;
D. hipotrofia glandelor mucoase;
E. hipertrofia musculaturii bronșice.
58. Conform clasificării OMS 2004 a
tumorilor pulmonare, tumorile mezenchimale
sunt următoarele:
A. tumoră inflamatorie miofibroblastică;
B. angiosarcom;
C. carcinom scuamos in situ;
D. hiperplazie idiopatică difuză de celule
neuroendocrine;
E. tumoră congenitală miofibroblastică
peribronșică.
59. Conform scării ECOG/OMS/ZUBROD de
evaluare a stării generale în diagnosticare a
cancerului bronho-pulmonar, următoarele
grade sunt descrise astfel:
A. gradul 0 – activitate normală, fără limitări;
B. gradul 1 – activități casnice ușoare;
C. gradul 2 – capabil să se îngrijească și să
muncească mai mult de jumătate de zi;
D. gradul 3 – capacitate limitată de a se îngriji,
poate merge mai mult din jumătate de zi;
E. gradul 4 – complet dependent.
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

60. Care din următoarele NU sunt sindroame D. TEP și cancer activ - noi anticoagulante
paraneoplazice ale CBP? orale;
A. tromboflebite migratorii; E. cancer activ - HGMM primele 3-6 luni.
B. encefalita limbică;
C. boala Still; 65. Complicațiile trombembolismului
D. sindroame mielodisplazice; pulmonar:
E. hipercalcemia prin secreție de proteine A. decesul pacienților cu TEP este indus de
PTH-like. insuficiența ventriculară stângă;
B. la pacienții anticoagulanți, rezoluția
61. Cele mai frecvente localizări trombilor evaluată prin angioCT varianză de la
extrapulmonare ale tuberculozei sunt: 40% la 81%;
A. hepatică; C. rezoluția cea mai rapidă o înregistrează
B. pericardita; trombii segmentari sau subsegmentari;
C. TB oculară; D. recurența precoce variază de la 2% la 2
D. TB tiroidiană; săptămâni la 8% la 6 luni;
E. limfadenita TB. E. hipotensiunea pulmonară trombembolică
cronică după TEP neprovocat are o incidență
62. Despre tratamentul antituberculos sunt de 1,5%.
adevărate următoarele:
A. rezecţia chirurgicală este uneori indicată în 66. Procesul de remodelare ventriculară
cazul adenopatiilor TB; stângă postinfarct miocardic include:
B. în meningita TB etambutolul înlocuieşte A. modificări morfologice ventriculare;
streptomicina; B. va fi afectată și funcția ventriculului drept;
C. în silicotuberculoză tratamentul este dificil C. modificări geometrice ventriculare;
din cauza fibrozei extensive; D. funcția de pompă a VS crește în condițiile
D. la pacienţii HIV pozitivi tratamentul în care o cantitate mare de miocard este supusă
antiretroviral se poate amâna dacă există injuriei ischemice;
interacţiuni potențiale cu Rifampicină; E. creșterea rigidității peretelui VS în sistolă
E. tratamentul nu este permis în perioada apare precoce.
alăptării.
67. Clasificarea Killip a infarctului miocardic
63. Semnele clinice mai frecvent întâlnite în acut:
trombembolismul pulmonar sunt: A. clasa III - șoc cardiogen;
A. cianoza; B. clasa I – mortalitate 14% după 30 de zile;
B. bradicardia; C. clasa II – zgomot 3 prezent;
C. hipertensiunea arterială; D. clasa IV – mortalitate 32% după 30 de zile;
D. accentuarea componentei P2 a Z2; E. clasa I – fără raluri pulmonare de stază.
E. galopul de VD.
68. Contradicțiile relative în tratamentul
64. Este adevărat despre durata tratamentului fibrinolitic:
anticoagulant în TEP: A. disecție de aortă;
A. TEP neprovocat primul episod - B. tratament anticoagulant oral;
anticoagulare indefinit; C. neoplazii ale SNC;
B. NOAC reprezintă o alternativă la D. accidente ischemice tranzitorii în ultimele 6
antivitaminele K; luni;
C. TEP secundar unui factor tranzitor - 6 luni;

8

E. TA sistolică >180 mmHg sau TA diastolică
>110 mmHg.
69. Angiotensina II acționează asupra
receptorilor ATI și determină creșterea TA
prin:
A. vasocontricția vaselor de rezistență;
B. acțiunea asupra SNP;
C. stimularea resorbției tubulare de Na+ ;
D. acțiunea asupra sistemului nervos central;
E. creșterea volumului intracelular.
70. Precizați afirmațiile adevărate referitoare
la insuficiența cardiacă cauzată de HTA:
A. riscul este mai mare legat de TA diastolică
decât de cea sistolică;
B. riscul de IC este de trei ori mai mare la
femeile hipertensive față de normotensive;
C. tratamentul HTA reduce incidența IC cu
aproximativ 80%;
D. aproape 50% dintre pacienții care prezintă
semne de IC par să aibă funcție VS normală;
E. 90% dintre cazurile noi de IC au avut
antecedente de HTA.
71. Există un algoritm pentru tratamentul
HTA, care recomandă următoarele reguli:
A. la valori ale TA la limită, 139-130/80
mmHg, asociate cu diabet zaharat, se va iniția
tratamentul bolilor asociate cu sau fără
diuretic;
B. la valori ale TA >160/100 mmHg, se indică
asocierea de 2 clase de medicamente, dintre
care obligatoriu un diuretic în doză mare;
C. pentru toți pacienții, se va suplimenta
tratamentul cu alte clase de medicamente
pentru a obține o TA controlată;
D. la cei cu valori ale TA 129-120/<80 mmHg,
cu valori TA la limită, fără boli asociate, se va
indica monitorizarea valorilor TA la domiciliu;
E. la cei cu factori de risc asociați se adaugă
tratamentul factorilor de risc.
72. Modalitățile non-farmacologice de
tratament în insuficiența cardiacă cronică:
9
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
A. în cardiomiopatia etanolică, este permis a se
consuma maximum 10 g etanol/zi;
B. scăderea în greutate în formele avansate de
IC are un prognostic negativ;
C. evitarea calciu-blocantelor
dihidropiridinice;
D. în formele severe de IC se indică restricția
aportului de apă la 1,5-2 L;
E. evitarea medicației antiinflamatoare
steroidiene și nesteroidiene.
73. Terapia farmacologică fundamentală a
ICC cu fracție de ejecție scăzută cuprinde
următoarele clase de medicamente:
A. blocanții receptorilor de ANG II (ARA);
B. inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei I (IECA);
C. beta-blocantele;
D. antagoniștii receptorilor pentru aldosteron;
E. diureticele.
74. Radiografia cord-pulmon în
diagnosticarea insuficienței cardiace acute
poate evidenția:
A. redistribuția fluxului în zonele inferioare;
B. voalarea câmpurilor pulmonare;
C. cardiomegalie;
D. congestie pulmonară;
E. modificări infiltrative perihilar în aripi de
fluture.
75. Care sunt trăsăturile hemodinamice
caracteristice ale cardiomiopatiei restrictive?
A. semnul „rădăcinii pătrate”;
B. presiuni sistolice scăzute;
C. semnul „dip-platou”;
D. scădere abruptă şi rapidă a presiunii
ventriculare la debutul diastolei cu creştere
rapidă până la un platou;
E. disfuncţia diastolică.
76. Cu privire la tratamentul cardiomiopatiei
hipertrofe sunt adevărate următoarele
afirmații, CU EXCEPȚIA:
A. amiodarona poate fi eficientă în tratamentul
tahiaritmiilor supra-ventriculare;

B. disopiramida are efect inotrop negativ;
C. procedeul Sigwart trebuie efectuat fără
implantarea unui pacemaker temporar;
D. verapamilul are efect lusitrop negativ şi
inotrop pozitiv;
E. ablaţia cu alcool a septului este indicată la
pacienţii simptomatici, refractari la tratamentul
medical, cu gradient de 30-50 mmHg în repaus
şi 75-100 mmHg la manevrele de provocare.
77. În CMH, examenul fizic în prezența
gradienților prezintă:
A. puls periferic abrupt;
B. suflu sistolic apical;
C. suflul sistolic are caracter de ejecție;
D. galop atrial și/sau ventrucular;
E. suflu sistolic crescendo-descrescendo.
78. Stopul cardiac poate fi precedat de:
A. dispnee;
B. fatigabilitate;
C. palpitații;
D. angină descrescendo;
E. alte acuze specifice cu zile, săptămâni, luni
înaintea evenimentului.
79. În tahicardia ventriculară se pot întâlni pe
electrocardiogramă:
A. capturi;
B. activitate ventriculară fără complexe QRS
definite;
C. fuziuni ventriculare;
D. disociație atrio-ventriculară;
E. ritm regulat sau discret neregulat, cu durata
QRS mai mică de 120 msec.
80. Enunțurile adevărate despre endocardita
infecțioasă (EI) sunt:
A. apare frecvent pe valve normale;
B. cel mai frecvent incriminați sunt
streptococii orali, enterococii, stafilococii;
C. la consumatorii de droguri iv, EI apare mai
frecvent pe cordul stâng;
D. pacienții cu cateter venos sunt predispuși la
EI;
10
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
E. endocardita infectioasa pe proteza precoce
poate sa apara la mai puțin de un an de la
intervenția chirurgicală.
81. Insuficiența mitrală cronică poate fi
determinată de:
A. prolaps de valvă mitrală;
B. dehiscență de proteză valvulară;
C. cardiomiopatia hipertrofică obstructivă;
D. endocardita infecțioasă;
E. lupus eritematos sistemic.
82. Pericardita constrictivă determină:
A. fenomene de insuficiență cardiacă dreaptă;
B. fenomene de debit cardiac scăzut;
C. angină pectorală;
D. prezența semnului Kussmaul;
E. tuse neproductivă.
83. Refluxul gastro-esofagian poate fi
determinat de următoarele medicamente:
A. progesteroni;
B. teofilina;
C. narcotice;
D. blocanți de receptori H2 histaminici;
E. diazepam.
84. În caz de epiteliu Barrett:
A. apare ca rezultat al expunerii îndelungate la
refluxul alcalin;
B. reprezintă o metaplazie de tip intestinal la
nivelul esofagului proximal;
C. are risc crescut de apariţie a carcinomului
scuamos esofagian;
D. în caz de displazie cu grad redus se vor
efectua endoscopii anuale;
E. la pacienții cu grad înalt se recomandă
tratament chirurgical.
85. Esogastroduodenoscopia ca şi metoda de
explorare a BRGE:
A. această explorare are o sensibilitate foarte
bună (90-95%);
B. când sunt prezente manifestările
extradigestive, aceasta arată leziuni în 1 din 10
cazuri;
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

C. este una din metodele de diagnosticare a B. eritem;

BRGE; C. ulcerații pleomorfe;
D. sensibilitatea este aprox. 50% în cazul D. „piatră de pavaj”;
BRGE cu simptome digestive; E. ulcerații aftoide.
E. nu poate exclude esofagite de alte cauze.
91. Examinarea radiologică cu contrast a
86. Factorii de agresiune ai mucoasei gastrice colonului poate evidenția în cazul bolilor
în boala ulceroasă sunt: inflamatorii intestinale:
A. refluxul biliar duodenogastric; A. granularitatea mucoasei;
B. joncțiunile intracelulare strânse; B. traiectele fistuloase;
C. alcoolul; C. ulcerații;
D. infecția cu Helicobacter pylori; D. complexitatea abceselor;
E. funcționalitatea biochimică a mucusului. E. pseudopolipi.

87. Printre semnele de alarmă din cadrul bolii 92. Următoarele afirmații despre aspectul
ulceroase se numără: macroscopic al ficatului cirotic sunt
A. sațietatea tardivă; adevărate:
B. vărsături recurente; A. există forme hipertrofice;
C. decelerarea unui sindrom anemic; B. este dur, cu marginea inferioară ascuțită și
D. creștere ponderală; contur neregulat;
E. antecedente eredo-colaterale de cancer în C. există forme macronodulare, micronodulare
sfera gastrică. și mixte;
D. ficatul are culoare galben-aurie prin
88. Factorii de risc de resângerare în cazul componentă steatozică;
hemoragiilor digestive superioare non- E. formele micronoduare sunt mai frecvent de
variceale: etiologie infecțioasă.
A. instabilitate hemodinamică;
B. prezența comorbidităților; 93. Sindromul de insuficiență hepatocelulară
C. necesitatea administrării de heparină după din ciroză prezintă următoarele manifestări:
hemostaza endoscopică; A. sindrom Cruveiller-Baumgarten;
D. decelerarea unei sângerări active la B. hemoroizi;
momentul explorării endoscopice; C. astenie fizică și intelectuală;
E. anemie microcitară hipocromă D. eritemul palmar apare ca o colorație roșie
hiposideremică. strălucitoare;
E. foetor hepatic.
89. Markerii fecali utilizați în diagnosticarea
bolii Crohn sunt reprezentați de: 94. În tratamentul encefalopatiei hepatice:
A. anticorpi OMPc; A. aportul alimentar proteic excesiv poate
B. calcoproteina fecală; precipita encefalopatia hepatică;
C. anticorpi ASCA; B. proteinele animale sunt preferate celor
D. lactoferina; vegetale;
E. anticorpi pANCA. C. în formele cronice cu encefalopatie
moderată se recomandă interzicerea completă a
90. Modificările endoscopice de la nivelul aportului de proteine pe termen lung;
mucoasei în colita ulcerativă sunt: D. în formele acute de encefalopatie se permit
A. fisuri; 50 g zilnic aport proteic;

11

E. este necesară reducerea aportului de
proteine alimentare.
95. Incretinmimeticele (IM), în tratamentul
farmacologic al DZ:
A. efectele hipoglicemiante se datorează
reducerii apoptozei beta-celulare;
B. includ inhibitorii dipeptidil-peptidazei-4;
C. efectele hipoglicemiante se datorează
creșterii secreției de glucagon;
D. includ analogii receptorului GLP-1;
E. efectele hipoglicemiante se datorează
ameliorării secreției de insulină, independentă
de glucoză.
96. Tipuri de insuline și farmacocinetica
insulinelor:
A. insuline cu acțiune scurtă – acțiune maximă
la 5-8 ore;
B. insuline cu acțiune intermediară – debut
acțiune la 2-4 ore;
C. analogi de insuline premixate – durata
acțiunii 14-18 ore;
D. analogi de insuline cu acțiune lungă –
acțiune maximă la 5-8 ore;
E. analogi de insuline cu acțiune rapidă –
durata acțiunii 3-5 ore.
97. Profilaxia primară a DZ tip 2 vizează:
A. combaterea sedentarismului;
B. identificarea anomaliilor glicemice
prediabetice;
C. prevenirea instalării complicațiilor cronice;
D. control metabolic;
E. combaterea factorilor de risc.
98. Efectele directe ale deficitului de Fe
asupra țesuturilor determină:
A. cheilită angulară;
B. sclerotică albastră;
C. ectazie vasculară gastrică antrală;
D. pica;
E. afectare psihomotorie la copii.
99. Manifestările clinice ale bolii
aglutininelor la rece cuprind:
12
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
A. rigiditate;
B. acrocianoză;
C. icter;
D. splenomegalie friabilă;
E. hemoglobinurie.
100. Cu privire la patogeneza deficitului de
vitamina B12 se pot afirma următoarele, MAI
PUȚIN:
A. în anemia pernicioasă sunt prezenți auto-
anticorpi anti-FI aprox. 60% în ser și 75% în
sucul gastricș;
B. anemia pernicioasă se asociază cu boala
Addison;
C. anemia pernicioasă presupune distrugerea
autoimună a celulelor fundusului gastric;
C. metotrexatul determină deficit de vitamina
B12;
E. oxidul de azot neutralizează reversibil
vitamina B12.
101. Sindromul infecțios al leucemiei acute
mieloide se manifestă astfel:
A. febră de tip septic;
B. ulcerații bucale;
C. epistaxis;
D. dispnee de efort;
E. amigdalite acute supurate.
102. Aspectele clinice ale fazei cronice în
LMC constau în:
A. boala poate fi descoperită întâmplător;
B. uneori debutul este marcat de priapism;
C. cel mai des, boala este diagnosticată doar în
faza de metamorfozare blastică;
D. simptomele nespecifice apar după câteva
luni de evoluție a bolii;
E. la examenul clinic se constată
splenomegalie.
103. Tratamentul adjuvant și paleativ în
leucemia limfocitară cronică presupune:
A. pentru a preveni sindromul de liză tumorală,
tuturor pacienților li se va administra tratament
substitutiv cu imunoglobuline;
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

B. apariția sindromului de hipervâscozitate D. alăptarea;

necesită leucafereză; E. pierdere de fier prin urină în cazul hemolizei
C. apariția hiperuricemiei reclamă extravasculare cronice.
administrarea de inhibitori ai xantin-oxidazei;
D. hipogamaglobulinemia impune tratament 108. Pacient de 64 de ani, se prezintă la
substitutiv cu imunoglobuline i.v. o dată la consult pentru astenie și scădere în greutate.
două luni; La examenul clinic este palid și cu
E. infecțiile intercurente necesită tratament splenomegalie, iar la examenul oftalmologic
empiric. au fost remarcate hemoragii retiniene.
Măduva osoasă este hipercelulară.
104. Limfomul Hodgkin nodular, cu Hemograma indică Hb=6g/dl, leucocite
predominanță limfocitară prezintă 170.000/mm3, trombocite 28.000/mm3.
următoarele caracteristici clinice, Formula Leucocitară relevă: 32%
histopatologice și imunohistochimice: mieloblasti, 10% promielocite, 5% mielocite,
A. CD 20 negativ; 5% metamielocite, 4% neutrofile
B. CD 15 și CD 30 pozitive; nesegmentate, 16% neutrofile segmentate, 5%
C. celule maligne rare, cu nucleu unic, lobulat; bazofile, 3% limfocite, 20% monocite. Putem
D. prognostic favorabil; afirma despre pacient următoarele:
E. puține CRS și CH. A. diagnosticul este de leucemie acuta
nediferențiată;
105. Schema de polichimioterapie IGEV în B. diagnosticul este de leucemie acută
LH cuprinde: mieloblastică cu maturație;
A. Gemcitabina; C. diagnosticul este de eritroleucemie acută;
B. Prednisolon; D. la analiza moleculară se va detecta
C. Etopozid; transcriptul PML-RARα;
D. Vinblastin; E. mutația genei NPM1 în cazul afecțiunii
E. Vinorelbină. pacientului este asociată cu prognostic
nefavorabil.
106. În LNH, din tratamentele de linia 2 fac
parte: 109. Un pacient de de 38 de ani, fumător,
A. schema R-DHAP; descrie tuse seacă, febră si prurit. Examenul
B. scheme de chimioterapie cu doze mari de clinic este normal. Radiografia toracică
agenți chimioterapici; evidențiază lărgirea mediastinului anterior, la
C. schema R-CVP; mai mult de 1/3 din diametrul toracelui.
D. la pacienții sub 65 de ani recidivați, este Ecografia abdominală a fost normală.
utilă efectuarea ulterioară a chimioterapiei Examenul imunohistochimic relevă prezența
„high-dose” cu autotransplant de celule stem unor celule anormale CD15+, CD25+ și
hematopoietice; CD30+. Putem afirma:
E. schema R-CHOP. A. diagnosticul este de limfom Hodgkin;
B. diagnosticul este de limfom non-Hodgkin
107. Cauze ale deficitului de fier sunt: cu celule de tip B mari de tip primar
A. gastrointestinal în cazul femeilor la mediastinal;
menopauză; C. una dintre schemele de polichimioterapie
B. hemoragie maternofetală; folosită în tratamentul acestei afecțiuni este
C. în cazul administrării de lactate concomitent BEACOPP;
cu substituție orală cu fier;

13

D. pe termen scurt, poate apărea ca efect
advers al tratamentului acestei afecțiuni
traheita;
E. una dintre schemele de polichimioterapie
folosită în tratamentul acestei afecțiuni este R-
CHOP.
110. Despre tireotoxicoza în sarcină este
adevărat:
A. metamizolul este preferat în primul
trimestru de sarcină;
B. nivelurile serice de TSH pot fi, fiziologic,
tranzitor, subnormale la sfârșitul primul
trimestru de sarcină;
C. boala Graves neonatală se remite după 4-12
săptămâni;
D. iodul radioactiv reprezintă o contraindicație
absolută;
E. nivelurile crescute de hCG determină
activarea receptorilor pentru TSH.
111. Encefalopatia Hashimoto se
caracterizează prin:
A. mioclonus;
B. ataxie cerebeloasă;
C. ATPO crescuți;
D. activitate cu unde rapide pe EEG;
E. fără răspuns la corticosteroizi.
112. Sunt mijloace terapeutice în tratamentul
hipotiroidismului:
A. doza optimă de levotiroxina pentru adulți
este de 100-150 µg/zi (1,6-1,7 µg/kg corp/zi);
B. se pot administra preparate combinate T4 și
T3 în timpul sarcinii;
C. la pacienții cu vârstă peste 60 ani și/sau
boală coronariană se începe cu doze de 12,5-25
µg/zi;
D. levotiroxina, administrată în priză unică,
matinală, pe stomacul gol, cu 30-60 de minute
înainte de micul dejun, pentru a se maximiza
absorbția;
E. în sarcină se crește doza de hormoni
tiroidieni până la 200 µg/zi.
14
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
113. Următoarele afirmații despre cancerul
tiroidian sunt adevărate, CU EXCEPȚIA:
A. vârsta <20 de ani reprezintă un factor de
risc;
B. carența iodată scade ponderea cancerului
follicular și o crește pe cea a cancerului
papilar;
C. mutația BRAF V600E se asociază cu
trăsături agresive ale PTC, cu rată de recidivă
și metastazare ganglionară crescută, precum și
scăderea capacității de iodocaptare;
D. simptomele de invazie laringo-traheală (tuse
și disfonie) apărute în absența unei gușe mari
nu sugerează o leziune malignă;
E. postoperator se inițiază terapie
substitutivă/supresivă cu levotiroxina până la
terapia de radio-iodo-ablație.
114. În evaluarea imagistică a tiroidei NU
sunt indicate următoarele:
A. ecografia tiroidină ca metodă de screening
în populația generală;
B. biopsia prin puncție-aspirație cu ac fin
(FNAB) la noduli <10 mm, dacă nu există
caractere ecografice de suspiciune;
C. imagistică de înaltă rezoluție prin IRM și
CT ca examen de rutină în evaluarea nodulilor
tiroidieni;
D. realizarea unui examen citologic cât mai
rapid în cazul prezenței elementelor ecografice
sugestive pentru invazia extracapsulară sau
metastazelor în ganglionii limfatici cervicali,
indiferent de mărimea nodulilor;
E. puncția unui nodul tiroidian în cazul unei
puncții-aspirații cu ac fin cu rezultat inițial
non-diagnostic.
115. Enunțurile FALSE referitoare la
tratamentul bolii Graves sunt următoarele:
A. administrarea propiltiouracilului la femei în
primul trimestru de sarcină trebuie evitată;
B. agranulocitoza este o reacție adversă
frecventă apărută la administratea de
antitiroidiene;
C. tiocianatul și percloratul sunt folosiți numai
în circumstanțe speciale, din cauza efectelor
adverse frecvente;
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

D. medicamentele antitiroidiene reprezintă C. trebuie începută la pacenţii cu neutropenie

opțiunea inițială în cazul tuturor pacientilor;
E. tratamentul cu iod radioactiv este indicat în
oftalmopatia severă din cadrul bolii Graves,
mai ales la pacienții fumători și la cei cu
hipertiroidism sever.
prelungită ≥5 zile;
D. trebuie instituită la pacienții cu internare
prelungită în secțiile de terapie intensivă;
E. se iniţiază la pacienții cu suprainfecție
fungică.

116. Diagnosticul serologic are următoarele 120. Care sunt leziunile caracteristice
particularități în cazul infecției VHB: calcifilaxiei din boala cronică de rinichi?
A. AcHBs pozitivi indică clearance-ul A. ulceraţia epidermică;
infecției; B. hiperkeratoza;
B. AcHBc de tip IgM sugerează o infecție C. calcificări ale mediei vaselor arteriale mici
recentă; dermice;
C. AgHBe negativ cu AcHBe pozitiv indică D. necroza dermului;
infecție cu virus replicativ; E. acroosteoliza.
D. AgHBe pozitiv cu AcHBe negativ indică
infecție cu virus nereplicativ; 121. Stadiile bolii cronice de rinichi:
E. AgHBs negativ exclude prezența infecției. A. stadiul G2 - manifestări clinice: boala renală
primară, HTA (18% mai frecvent decât în
117. La pacientele însărcinate cu HIV, se iau populația generală);
următoarele măsuri: B. stadiul G4 (eRFG sever scăzut) -
A. tratamentul antiretroviral trebuie început cât manifestări clinice: boala renală primară, HVS,
mai repede; hiperlipoproteinemia, retenția azotată,
B. nașterea va fi efectuată pe cale naturală; hiperkaliemia, malnutriția;
C. nou-născutul va primi profilaxie C. nivelul eRFG în stadiul G3b este 30-44
antiretrovirală; ml/min/1.73 m2;
D. alăptarea se va putea efectua la sân; D. stadiul G5 se manifestă clinic prin prezența
E. se urmărește diminuarea riscului de hipokaliemiei;
transmitere maternofetală a infecției. E. stadiul G3 este subdivizat în stadiul G3a
(puțin până la moderat scăzut) și G3b (moderat
118. Disfuncția de organ cu altă localizare în
până la sever scăzut).
afara sediului primar al infecției este
identificată prin următoarele criterii: 122. Anemia renală în boala cronică de
A. scăderea concentrației de protrombină în rinichi:
insuficiența hepatică; A. deficitul de fier va fi tratat de preferință cu
B. leucocitoză sau leucopenie; preparate parenterale;
C. trombocitopenie severă; B. este normocitară când se adaugă deficit de
D. oligo-anurie în insuficiența renală; fier;
E. insuficiență respiratorie. C. este regenerativă;
D. a fost asociată cu reducerea șanselor de
119. Administrarea de antifungice:
supraviețuire;
A. este contraindicată la pacienții cu cateter
E. este moderată.
venos central;
B. trebuie inițiată la pacienții care prezintă o 123. Leziunile glomerulare din
evoluție favorabilă sub scheme antimicrobiene glomerulopatii sunt produse de prezența
de spectru larg;

15

autoanticorpilor sau a complexelor imune
circulante, pe mai multe căi:
A. determină leziuni distrofice care pot merge
până la necroză;
B. inhibă eliberarea mediatorilor inflamatori;
C. inițiază infiltrarea glomerulilor cu leucocite;
D. conduce la modificări inflamatorii ale
endoteliului capilarelor glomerulare;
E. determină modificări trombotice.
124. La pacienţii cu degradare rapidă a
funcţiei renale şi cu proliferare extracapilară
în biopsia renală, în contextul nefropatiei cu
IgA se indică:
A. în formele severe a fost luată în considerare
plasmafereza;
B. terapia de întreţinere cu ciclofosfamida
poate fi înlocuită de azathioprine;
C. imunosupresie combinată;
D. utilizarea altor imunosupresoare la fel de
eficiente, cum ar fi micofenolat mofetil,
ciclosporină sau tacrolimus;
E. metiprednisolon în pulsuri i.v. continuat cu
prednison oral şi ciclofosfamida oral sau în
pulsuri i.v.
125. Sindromul nefrotic din glomerulopatii
este quasiconstant în:
A. glomerulonefrita proliferativă endocapilară;
B. amiloidoza;
C. glomerulopatia cu modificări minime;
D. glomerulopatia membranoasă;
E. diabet.
126. Diagnosticul pozitiv de pielonefrită acută
se formulează pe baza următoarelor date:
A. sindrom cistitic;
B. cilindri leucocitari;
C. urocultură negativă;
D. rinichi de dimensiuni mărite cu indice
parenchimatos scăzut;
E. febră.
127. Datele paraclinice biologice din
pielonefrita cronică relevă:
A. hiponatremie cu creșterea natriuriei;
16
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
B. hematurie superioară leucocituriei;
C. urocultură pozitivă doar la 50% dintre
pacienți;
D. valori scăzute ale ureei și cretininei serice;
E. osmolaritate urinară sub 500 mOsm/l.
128. Uretritele nespecifice sunt afecțiuni
inflamatorii ale uretrei cauzate cel mai
frecvent de:
A. E.coli;
B. Candida albicans;
C. virusul Herpex simplex;
D. bacilul Koch;
E. mycoplasme (Ureaplasma urealyticum).
129. Componenţele electrolitice ale spaţiului
extracelular sunt următoarele:
A. fosfor = 1,7-2,6 mmol/l;
B. clor = 30-40 mmol/l;
C. sodiu = 135-145 mmol/l;
D. bicarbonat = 25-29 mmol/l;
E. potasiu = 10-24 mmol/l;
130. Valorile critice ale osmolalității serice:
A. peste 385 mosmol/kg H2O determină
stupoare;
B. valorile între 400-420 mosmol/kg H2O sunt
letale;
C. sunt sub 240 mosmol/kg H2O;
D. sunt peste 321 mosmol/kg H2O;
E. peste 420 mosmol/kg H2O apar convulsii
generalizate.
131. Consecințele alcalozei:
A. scăderea forței de contracție musculară;
B. vasoconstricție cerebrală și coronariană;
C. hipopotasemie;
D. hiperventilație;
E. scade eliberarea oxigenului la țesuturi.
132. Despre complicațiile cardiovasculare în
bolile renale, sunt adevărate următoarele
afirmații:
A. în BCR, disfuncția endotelială este
amplificată de generarea de particule LHL
oxidate;
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

B. complicațiile tromboembolice sunt mai 135. Despre sindromul nefrotic sunt

puțin frecvente în glomerulopatia adevărate următoarele afirmații:
membranoasă decât în celelalte sindroame A. se manifestă prin hipoproteinemie globală și
nefrotice; proteinurie <3,5g/ 24 ore;
C. peste jumătate dintre pacienții cu BCR au B. nefroza lipoidică este cea mai frecventă
hipertrofie ventriculară stângă excentrică; cauză de sindrom nefrotic la copil;
D. în pielonefrita cronică apare HTA C. edemele din sindromul nefrotic sunt albe,
predominant sistolică (1/3 din cazuri în stadii moi și păstrează impresiunea;
avansate); D. tratamentul antibiotic este indicat în formele
E. tromboza de venă renală este simptomatică primare;
doar în 10% dintre cazurile de sindrom E. se asociază cu o creștere a manifestărilor
nefrotic. tromboembolice.

133. În privința tratamentului farmacologic 136. Referitor la glomerulonefrita acută

al nefropatiilor tubulo-interstițiale: poststreptococică sunt FALSE următoarele
A. se recomandă, în tratamentul inițial al PNA, afirmații:
utilizarea aminoglicozidelor ca ultimă variantă A. apare după faringoamigdalite cu streptococi
de terapie, mai ales la vârstnici și pacienții cu de grup B;
BCR; B. se manifestă prin hipotensiune arterială și
B. la nou-născuți se indică biseptolul și proteinurie >3,5g/ 24 ore;
amoxicilina pentru tratamentul RVU; C. are aspect morfopatologic de
C. uretritele cu germeni banali se tratează cu glomerulonefrită proliferativă endocapilară
cotrimoxazol în doză dublă timp de 7 zile; difuză;
D. inițierea antibioterapiei în PNC se indică în D. din cauza intervalului lung dintre infecție și
urma recoltării unei uroculturi (care atestă glomerulonefrită, culturile bacteriene sunt
prezența bacteriuriei semnificative) și a două frecvent negative;
hemoculturi; E. antibioterapia precoce a infecțiilor
E. tratamentul cu durată de 7 zile sau mai lung streptococice poate preveni apariția
este indicat în ITU cu localizare înaltă. glomerulonefritei.

134. Despre metabolismul fosfocalcic în BRC
sunt FALSE următoarele afirmații:
A. citratul de sodiu (utilizat ca anticoagulant)
poate determina hipocalcemie;
B. nivelurile calcitriolului scad progresiv
începând din stadiul 2, reducere determinată
prin hiperfosfatemie;
C. la bolnavii hemodializați peste 5 ani,
secreția de PTH este independentă de
calcemie;
D. hiperfosfatemia reduce procesul de
transdiferențiere osteogenă a celulelor
musculare netede din peretele vascular;
E. calcimimeticele reduc PTH și cresc fosfații
serici, fiind recomandate doar la bolnavii
dializați.
17
137. Despre hiponatriemie sunt adevărate
următoarele afirmații:
A. poate apărea în urma unei paracenteze;
B. pseudohiponatremia este asociată cu valori
normale ale osmolalității plasmei;
C. în hiponatremia moderată apar stări de
somnolență, confuzie;
D. corecția rapidă duce la demielinizare
pontină;
E. sindromul de secreție inadecvată de ADH
(SIADH) este asociat cu hiponatremie
hipovolemică.
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

138. Care dintre următoarele alcătuiesc 143. Tratamentul antibiotic în cazul copiilor
triada caracteristică sindromului West? diagnosticați cu otită medie acută ține cont de
A. oprire sau regres în dezvoltarea următoarele aspecte:
neuropsihomotorie; A. se recomandă ca tratament de primă intenție
B. spasme epileptice; în otita medie cu exudat;
C. febră cu frison;
B. dacă la copiii mai mari de 2 ani se
D. hipsaritmie;
E. piridoxinodependență. recomandă antibioterapie, amoxicilina va fi de
primă intenție;
139. Sindromul Ohtahara are următoarele C. în caz de boală ușoară/moderată se indică
caracteristici, CU EXCEPȚIA: doar monitorizarea;
A. se numește și encefalopatie mioclonică D. la copiii între 2 și 5 ani cu simptome
precoce; moderate de OMA, tratamentul durează 10
B. pattern EEG de „suppression burst”; zile;
C. tratamentul cu MAE (medicație E. în caz de evoluție nefavorabilă cu
antiepileptică) trebuie instituit precoce, amoxicilină se indică reevaluare ORL și
controlând crizele;
D. evoluează spre sindrom West și sindrom inițierea tratamentului cu clindamicină.
Lennox-Gastaut;
E. prezența spasmelor tonice prelungite. 144. Cum se clasifică gradele de distrofie, în
funcţie de indicele nutriţional al copilului?
140. Modificările patologice ale examenului A. gradul III: 0,80-0,71;
oftalmologic în cadrul diagnosticului de B. gradul I: 0,89-0,75;
epilepsie la copii pot sugera: C. gradul III: <0,70;
A. coridoretinopatie în leucodistrofia D. gradul II: 0,80-0,71;
matacromatică; E. gradul I: 0,89-0,81.
B. facoame retiniene în boala Niemann-Pick;
C. pată roșie cireșie în sialidoză; 145. Malnutriția protein-calorică de gradul II
D. pată roșie cireșie în boala Tay-Sachs;
E. hemoragii retiniene în scleroza tuberoasă la copii prezintă următoarele forme clinice:
Bourneville. A. sugar foarte slab (se văd coastele);
B. deficit ponderal >40%;
141. În tratamentul anginei acute C. talia scăzută;
streptococice la copii, în caz de alergie la D. fără țesut adipos pe membre;
penicilină se recurge la: E. activitate motorie normală.
A. eritromicină;
B. claritromicină; 146. Stadiul II al rahitismului se
C. azytromicină; caracterizează prin următorii parametri
D. clindamicină; biochimici:
E. amoxicilină. A. hipocalcemie;
B. normofosfatemie;
142. Manifestările clinice ale laringitei acute C. fosfataze alcaline crescute;
simple: D. fosfataze alcaline normale;
A. debut cu infecție acută de căi respiratorii E. normocalcemie.
superioare cu disfagie;
B. prezintă dispnee inspiratorie; 147. În ce constă tratamentul în infecţia
C. evoluția este benignă; congenitală cu citomegalovirus?
D. stridor insipator acut; A. Ganciclovir;
E. tiraj supraclavicular. B. Aciclovir;

18

C. Ribavirină;
D. Valgancilclovir;
E. Zidovudină.
148. Alegeți enunțurile corecte referitor la
rubeola congenitală:
A. virusul se transmite la naștere;
B. riscul infecției fătului este mai mare cu cât
infecția se produce la mamă în primul
trimestru sau după 30 de săptamâni de
gestație;
C. infecția după 16 săptămâni de gestație se
asociază cu un risc mare de anomalii
cardiace;
D. este cauzată de un dezoxiribovirus;
E. afectează doar omul.
149. Infecția perinatală cu virusul Herpes
Simplex are următoarele manifestări posibile:
A. letargie;
B. convulsii;
C. afecțiuni oculare;
D. naștere prematură sau avort spontan, mai
ales dacă survine spre sfârșitul sarcinii;
E. afecțiuni cutanate.
150. Sindromul retro-olivar:
A. este caracterizat prin tulburare alternă de
sensibilitate termo-algezică;
B. asociază disfagie și singultus;
C. este cunoscut și sub denumirea de sindrom
Wallenberg;
D. prezintă risc de deces prin stop respirator
central iresuscitabil;
E. asociază semne contralaterale de trunchi
cerebral.
151. Vascularizația encefalului NU este
caracterizată de:
A. toate arterele ce o asigură îşi au originea în
arcul aortic;
B. artera cerebrală anterioară continuă direct
traiectul arterei carotide interne;
C. arterele centrale şi paramediene suferă un
stres hemodinamic mai scăzut ca ramurile
terminale ale arterelor corticale;
19
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. artera cerebrală medie este cel mai
important ram al arterei carotide interne ca
debit;
E. ramurile terminale, mici, se desprind în
unghiuri largi la suprafaţa structurilor
encefalice.
152. Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) se
diferențiază de infarctul cerebral prin:
A. reversibilitate clinică parțială;
B. simptomele clinice durează în mod tipic mai
puțin de o oră;
C. nu determină leziuni structurale cerebrale;
D. producerea AIT este determinată frecvent
de o tulburare de coagulare;
E. are aceiași factori de risc și cauze precum
infarctul cerebral.
153. Despre sindromul vascular lacunar din
cadrul AVC este FALS:
A. la momentul producerii, are manifestare
fulminantă în majoritatea cazurilor;
B. infarctul teritoriului lenticulo-striat poate
determina mai multe tipuri de hemipareză;
C. localizarea infarctului în teritoriul
paramedian mezencefalic nu va afecta și
musculatura feței;
D. cauza majoră a infarctelor lacunare este
reprezentată de emboliile cardiogene, care
obstrucționează vasele mici cerebrale;
E. pentru infarctele lacunare, cea mai specifică
manifestare este hemipareza senzorio-motorie.
154. Hemoragia subarahnoidiană non-
traumatică:
A. poate fi determinată de o infecție parazitară;
B. ruperea anevrismului determină o
simptomatologie frustră, agravată treptat;
C. tabloul clinic este uneori de natură
psihiatrică, mergând până la intensitate
psihotică;
D. apar semne de iritație meningeală, dar și
semne neurologice de focar;
E. bariera hematoencefalică nu este afectată,
revărsatul sanguin având aceeși osmolaritate
cu a plasmei.
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

155. Investigațiile imagistice în AVC: A. în prima fază se începe cu methotrexat sau

A. la pacienții cu AIT sau AVC minor aparent
spontan reversibil, se preferă direct explorarea
prin ultrasonografie echo-Doppler extra- și
transcraniană;
B. examenul CT în urgență poate decela
ștergerea unilaterală a „desenului” normal al
structurilor din regiunea ganglionilor bazali;
C. includ examenul clinic neurologic riguros și
probele biologice specifice;
D. examinarea IRM în urgență reprezintă o
etapă obligatorie în formularea diagnosticului
și a atitudinii terapeutice;
E. ecografia transesofagiană poate furniza date
importante în anumite cazuri.
leflunomide sau sulfasalazină în caz de
contraindicaţie sau intoleranţă pentru
methotrexat;
B. în faza a treia, în caz de remisiune
prelungită, se continuă corticoterapia;
C. în faza a doua se schimbă medicamentul
remisiv sintetic sau se asociază două remisive
sintetice dacă nu s-a obţinut efectul terapeutic
după 3 luni;
D. în faza a doua, după eşecul primului remisiv
sintetic, dacă pacientul prezintă factori de
prognostic nefavorabil, se poate începe
tratamentul cu un agent biologic;
E. în faza a treia nu se asociază methotrexat cu
un blocant TNF-α.

156. Care dintre următoarele afirmații sunt 159. Afectarea pulmonară în lupusul
FALSE cu privire la anatomia patologică în eritematos sistemic presupune:
poliartrita reumatoidă? A. pleurezia;
A. în sinovita infiltrativ-proliferativă se B. infecţii cu Pnumocystis carinii;
remarcă hiperplazia membranei sinoviale (10- C. embolie pulmonară;
20 de straturi celulare); D. pneumonita cronică;
B. în stadiul I, sinoviala are un aspect vilos și E. pneumonita de aspiraţie.
invadează cartilajul, infiltrat limfo-plasmocitar
perivascular; 160. Măsurile generale în tratamentul LES
C. în stadiul II (sinovita infiltrativ
cuprind:
proliferativă) apare un țesut de granulație
hipertrofic și aglomerarea limfocitelor în A. interzicerea consumului de pește;
foliculi limfoizi (mai mulți decât în LES); B. reducerea expunerii la raze UV;
D. în stadiul III (sinovita granulomatoasă) C. dietă hiposodată în terapia cortizonică;
apare panusul sinovial; D. renunțarea la fumat;
E. în stadiul I (sinovita exsudativă) apare un E. dietă săracă în carbohidrați și lipide în
țesut de granulație hipervascularizat. terapia hidrocortizonică.
157. Conform criteriile EULAR/ACR de
161. Afirmațiile adevărate despre
clasificare a poliartritei reumatoide, 0 punct
etiopatogenia LES sunt:
se acordă pentru:
A. există o predispoziție genetică;
A. durata sinovitei sub 6 săptămâni;
B. VSH, CRP normale; B. agenții infecțioși nu au roluri descoperite în
C. FR, ACPA negativi; etiopatogenia LES;
D. afectarea unei singure articulaţie medie- C. accelerarea metabolizării testosteronului se
mare; asociază cu LES;
E. afectarea a 1-3 articulații mici. D. nivelele scăzute de estrogeni se asociază cu
LES;
158. Algoritmul de tratament al poliartritei E. mimetismul molecular poate fi implicat.
reumatoide, în conformitate cu
recomandărilor EULAR actualizate în 2013,
se referă la următoarele:

20

162. Sunt adevărate următoarele afirmații cu
privire la manifestările clinice din artrita
psoriazică:
A. spondilartropatia asociază sacroiliita și
afectarea coloanei vertebrale cu artrita
periferică de tip poliarticular simetric;
B. în poliartrita psoriazică există posibilitatea
conversiei din poliartrită simetrică în
oligoartrită asimetrică si invers;
C. în oligoartrita asimetrică leziunile
tegumentare și unghiale concomitente sunt
obligatorii;
D. artrita mutilantă este forma extensiv-
osteolitică a falangelor-de obicei proximale-, a
metacarpienelor și metatarsienelor;
E. interesarea entezitică particularizează forma
clinică cu artrită interfalangiană distală.
163. Sunt elemente caracteristice ale artritei
psoriazice la examenul radiologic:
A. eroziuni marginale extinse și neoformare
osoasă;
B. prezența osteoporozei juxtaarticulare;
C. interesarea articulațiilor interfalangiene
distale;
D. tendința la anchiloză;
E. etalare “în cupă” a extremităților distale
falangiene, realizând aspectul tipic de “toc în
călimară”.
164. Sunt adevărate următoarele afirmații:
A. în spondilita anchilozantă, spre deosebire de
hernia de disc, durerea se caracterizează prin
debut brutal, agravare la efort si calmare la
repaus;
B. spre deosebire de spondilita anchilozantă,
expansiunea cutiei toracice în hiperostoza
scheletală este normală;
C. la fel ca în spondilita anchilozantă,
hiperostoza scheletală difuză se însoțește de
afectarea articulațiilor sacroiliace;
D. diagnosticul diferențial al spondilitei
anchilozante se poate face cu spondiloza
lombară, aceasta din urmă fiind asociată
totdeauna cu lombalgie cronică cu caracter
inflamator;
E. spondiloza lombară nu asociază afectare
sacroiliacă.
21
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
165. Examenele paraclinice efectuate pentru
diagnosticarea apendicitei acute relevă:
A. leucocitoza < 10.000/mm3;
B. neutrofile <75%;
C. perforația este indicată prin creșterea
leucocitelor peste 20.000/mm3;
D. sediment urinar normal;
E. sedimentul urinar este util pentru excluderea
unei afecțiuni renale.
166. Diagnosticul diferențial al unei
apendicite acute se face cu următoarele
afecțiuni chirurgicale:
A. pancreatită acută edematoasă;
B. diverticulită Meckel;
C. colecistită acută;
D. ruptura foliculului ovarian;
E. ulcer peptic perforat.
167. Criterile de evaluare clincă și
paraclinică folosite pentru scorul Alvarado,
utilizat în diagnosticarea apendicitelor, sunt:
A. apărare musculară la decompresiune;
B. tulburări de tranzit;
C. durerea abdominală continuă;
D. anorexie, greață și vărsături;
E. leucocitoză și creșterea neutrofilelor.
168. Hidropsul vezicular din litiaza veziculară
se caracterizează prin:
A. apariția semnelor de iritație peritoneală;
B. hiposecreția de mucus;
C. distensia progresivă a veziculei biliare;
D. calculul se poate dezinclava, cu remiterea
simptomatologiei;
E. o bilă hipercromă în interiorul colecistului.
169. Sindromul coledocian prezent în litiaza
CBP se caracterizează prin:
A. debut prin colică urmată de febră;
B. în etiologia malignă, pruritul precede
icterul;
C. icter cu caracter fluctuant;
D. tardiv este asociat cu durerea;
E. creștere ponderală.

170. Despre litiaza migrată (secundară) a
CBP este adevărat:
A. se formează direct la nivelul CBP;
B. calculii au consistență fermă;
C. calculii veziculari mici ajung în CBP
transcistic;
D. predispune la stază și infecție;
E. calculii mari ajung printr-o fistulă colecisto-
coledociană.
171. Anamneza în vederea identificării
etiologiei pancreatitei acute urmărește
prezența:
A. consumului de medicamente;
B. creșterii în greutate;
C. colecistectomia;
D. traumatisme abdominale recente;
E. litiaza biliară.
172. Scorul Ranson, utilizat pentru evaluarea
severității pancreatitei acute, la 48 de ore
cuprinde următoarele criterii:
A. glicemie >10 mmol/l (>180 mg/dl);
B. retenție lichidiană mai mare de 6 litri;
C. calciu seric >2 mmol/l (>8 mg/dl);
D. hipoxemie, cu PaO2 <60 mmHg;
E. deficit baze >4 mEq/l.
173. Peritonita prin perforație gastro-
duodenală prezintă următorul tablou clinic:
A. perforația diverticulului Meckel;
B. dureri epigastrice sub formă de „lovitură de
pumnal”;
C. fără perforație macroscopică aparentă;
D. contractură musculară – „abdomen de
lemn”;
E. dureri rapid generalizate.
174. Alegeți enunțurile FALSE referitor la
peritonitele terțiare:
A. apar în condiții de scădere a imunității
gazdei;
B. sunt difuze;
C. sunt localizate;
D. de regulă survin în asociere cu MODS;
22
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
E. sunt cauzate de germeni cu patogenitate
foarte ridicată.
175. În obstrucțiile colonului sțâng, conduita
clasică constă în următoarele operații seriate:
A. colostomie de degajare;
B. hemicolectomia;
C. refacerea continuității după 2-3 luni;
D. operația Hartmann;
E. ileo-transversostomia latero-laterală.
176. Manifestările clinice ale unei hemoragii
digestive superioare depind de:
A. starea aparatului digestiv;
B. ritmul sângerării;
C. recidiva sângerării;
D. starea aparatului cardio-vascular;
E. bolile asociate.
177. În ce constă tratamentul profilactic al
hemoragiei ulcerelor de stres?
A. excitanți ai pompei de protoni;
B. omeprazol sau pantoprazol pentru
menţinerea unui pH gastric sub 7;
C. antagoniști de receptori histaminici;
D. vagotomia şi piloroplastia, superioară
vagotomiei cu antrectomie;
E. sucralfatul este medicamentul de elecție.
178. Conform clasificării Forest a
hemoragiilor digestive superioare, indicatorii
de prognostic au următoarele valori:
A. tip III – leziuni fără stigmate de sângerare
recente: mortalitate 7%;
B. tip Ia – sângerare în jet: necesitatea
tratamentului chirurgical 35%;
C. tip IIb – cheag de sânge aderent: mortalitate
7-11%;
D. tip I – sângerare activă: incideța resângerării
20-50%;
E. tip III – leziuni fără stigmate de sângerare
recente: incideța resângerării 5-10%.

179. Intervenția chirurgicală pentru tumorile
colonului descendent presupune:
A. realizarea unei anastomoze colo-rectale
termino-terminale cu colonul transvers trecut
peste ultima ansă ileală;
B. realizarea unei anastomoze colo-rectale
termino-terminale cu colonul transvers trecut
prin mezenterul ultimei anse ileale;
C. hemicolectomia stângă;
D. ligatura arterei mezenterice superioare la
origine;
E. colectomie totală în caz de neoplasm
sigmoidian.
180. Stadiul M din sistemul TNM pentru
cancerul colorectal cuprinde:
A. M1b – metastaze peritoneale;
B. M0 – fără metastaze;
C. M1 – metastaze la distanță;
D. M1a – metastaze la nivelul mai multor
organe;
E. stadiul M indică prezența sau absența
metastazelor la distanță.
181. În cazul unei gastrectomii totale
radicale, restabilirea continuității digestive se
poate realiza prin:
A. anastomoză eso-jejunală termino-terminală;
B. anastomoză gastro-duodenală mecanică;
C. anastomoză eso-jejunală termino-laterală;
D. anastomoză eso-duodenală manuală;
E. anastomoză gastro-jejunală termino-laterală.
182. Factorii endogeni care pot cauza
apariția cancerului mamar sunt, MAI
PUȚIN:
A. menarha precoce și menopauza tardivă;
B. expunerea prelungită la radiații ionizante;
C. mutații al nivelul genelor BRCA1 și
BRCA2 de la nivelul cromozomului 17q21 și
respectiv 13;
D. medicația hormonală de substituție în post
menopauză;
E. avortul în primul trimestru de sarcină,
înainte de prima naștere.
23
SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
183. Obiectivele tratamentului conservator al
cancerului glandei mamare sunt:
A. obținerea de informații pentru evaluarea
prognostică;
B. nu este nevoie de asocierea radioterapiei;
C. supraviețuire similară cu cea după
mastectomie;
D. rezultat estetic bun;
E. control local al bolii.
184. Cancerul mamar la bărbat:
A. 15% din cazurile de cancer mamar se
înregistrează la bărbați;
B. prezența tumorii poate fi mascată de un grad
de ginecomastie;
C. invazia planurilor se produce mai lent;
D. hipertrofia mușchilor pectorali poate
îngreuna disecția axilară;
E. bărbații prezintă un risc ridicat de a dezvolta
limfedem.
185. Este adevărat despre fracturile costale:
A. diagnosticul se pune pe apariția durerii la
compresie toracică antero-posterioară și
laterală;
B. cel mai frecvent interesează porțiunea
posterioară a arcului costal;
C. tratamentul constă în administrarea de
analgezice minore și kinetoterapie respiratorie;
D. cele mai expuse sunt coastele II,III și IV;
E. se manifestă prin dureri locale în expirație.
186. Condițiile traumatismelor toracice, care
trebuie tratate cu ocazia evaluării inițiale și a
primului ajutor, la locul accidentului sau în
UPU, sunt:
A. pneumotoracele deschis;
B. tamponada cardiacă;
C. contuzia pulmonară;
D. contuzia miocardică;
E. hemotoracele masiv.
187. Puncția peritoneală diagnostică se indică
în cazul:
A. examinare FAST nediagnostică;
B. pacienți instabili hemodinamic;
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

C. fără o sursă evidentă de hemoragie; C. afecțiuni metabolice;

D. pacienți stabili hemodinamic; D. forțe de intensitate normală;
E. examinare FAST pozitivă. E. localizarea cea mai frecventă este regiunea
supratronhateriană a femurului.
188. Sunt explorări paraclinice utile în litiaza
vezicală: 193. Următoarele afirmații despre
A. ureteropielografia retrogradă; osteosinteza cu șuruburi sunt adevărate:
B. ecografia reno-vezicală; A. sunt recomandate în fracturile diafizare
C. radiografia renovezicală; oblice sau spiroide;
D. urografia intravenoasă (opțională);
B. permite încărcarea precoce a membrului;
E. uretrocistoscopie.
C. osteosinteza numai cu șuruburi are indicații
189. Tratamentul colicii renale constă în: largi;
A. administrare de antispastic; D. nu necesită imobilizarea suplimentară în
B. administrare de antialgic; aparat gipsat;
C. administrarea de corticoterapie; E. sunt folosite pentru a menține reducerea
D. administrare de antiinflamator unor fragmente fracturate sau pentru fixarea
nesteroidian; plăcilor sau tijelor zăvorâte.
E. administrare de beta-blocant.
194. Coeficientul de risc al nașterii premature
190. Următoarele afirmații despre
după Papiernik acordă 3 puncte pentru:
clasificarea litiazei reno-ureterale sunt
A. greutate sub 45 kg;
adevărate:
B. pielonefrită;
A. calculii de oxalat de calciu apar în litiaza
de cauză infecțioasă; C. efort neobișnuit;
B. calculii de fosfat amoniaco-magnezian D. hipertensiune arterială;
sunt radiotransparenți; E. uter cicatriceal.
C. în funcție de localizare calculii pot fi
renali sau ureterali; 195. Afirmaţiile NEADEVĂRATE legate de
D. în funcție de morfologie, calculii pot fi mărirea abdomenului în sarcină sunt
simpli sau coraliformi; următoarele:
E. în funcție de număr, calculii pot fi unici
sau multipli. A. la 36 de săptămâni fundul uterin ajunge la
apendicele xifoid;
191. Fixarea externă în tratamentul B. la 20 de săptămâni fundul uterin se află la
fracturilor are următoarele dezavantaje: jumătatea distanţei dintre apendicele xifoid şi
A. riscul de infecție la locul de inserție al ombilic;
broșelor; C. la multipare fundul uterin coboară cu 2 cm
B. mobilizarea precoce a articulațiilor supra- și sub apendicele xifoid;
subiacente; D. la 12 săptămâni de amenoree, fundul uterin
C. riscul de tractură la locul de inserție al se palpează deasupra simfizei pubiene;
fișelor; E. la 16 săptămâni fundul uterin se află la
D. pot apărea redorile articulare; nivelul ombilicului.
E. stabilitate limitată în anumite regiuni.
196. Despre translucența nucală este
192. Fracturile pe os patologic pot fi produse adevărat:
în următoarele circumstanțe: A. reprezintă grosimea maximă a zonei dintre
A. suprasolicitări repetate; tegument și țesutul moale care acoperă coloana
B. leziuni osteolitice; cervicală a fătului;

24
 SIMULAREA NAȚIONALĂ A
EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
17 NOIEMBRIE 2019
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

B. se măsoară într-un plan transversal; D. proliferarea fungică este favorizată de

C. se măsoară între 11 și 14 săptămâni; anticoncepționale;
D. când este mai mică de 3 mm, crește riscul E. agentul patogen este Chlamydia
de aneuploidii fetale; trachomatis.
E. este un test screening de identificare a
aneuploidiilor în primul trimestru de sarcină.

197. Sindromul endocrin masculinizant din

cadrul tumorilor ovariene active se măsoară
prin, CU EXCEPȚIA:
A. hipertrofia sânilor;
B. pubertate precoce izosexuală;
C. tulburari urinare;
D. hirsutism;
E. glera cervicală.

198. Tratamentul leziunilor preinvazive ale

colului uterin constau în:
A. exicizia cu acul diatermic;
B. scleroterapia;
C. radioterapia;
D. excizia cu bisturiul clasic;
E. brahiterapia.

199. Despre boala inflamatorie pelvină se

poate afirma că:
A. BIP nelegată de o boală cu transmitere
sexuală apare după consumul îndelungat de
contraceptive;
B. tratamentul chirurgical este rezervat
formelor complicate, cu peritonită
generalizată;
C. de cele mai multe ori are etiologie
polimicrobiană;
D. cel mai frecvent, germenii se transmit pe
cale sexuală;
E. este un sindrom clinic determinat de
inflamaţia tractului genital inferior.

200. Etiologia vaginozei bacteriene:

A. vaginoza bacteriană reprezintă un
dezechilibru complex al florei vaginale
normale;
B. sexul oral reprezintă un factor de risc;
C. flora vaginală normală este înlocuită cu o
floră vaginală mixtă;

25