DR

T O OL K I T F O R T H E EU R O T R A N E R S ’ S
SET DE INSTRUMENTE PENTRU INSTRUCTORII DIN UNIUNEA EUROPEANA
Integrarea Europeana:
Sa se dezvolte dialogul
social si sa se ocroteasca
serviciile publice de înalta calitate
EPSU
FSESP
EGÖD
ase-etugo-ega
Integrarea Europeana:
Sa se dezvolte dialogul
social si sa se apere
Prezenta publicatie a fost elaborata cu sprijinul

Comisiei Europene
2
Integrarea Europeana: Sa se dezvolte dialogul social si sa se apere
PREFATA
prefata
Prezentul set de instrumente reprezinta rezultatul unui proiect comun derulat de Federatia
Europeana a Serviciilor Publice în colaborare cu Colegiul European al Sindicatelor. Informatiile
prezente si fisele de activitate reprezinta o versiune noua si actualizata a modulelor publicate în
1996. Fiecare modul contine informatii de baza si sugereaza activitati de instruire.
Fisele au fost testate la cursul ETUCO, desfasurat în martie 2004 în trei limbi straine: engleza,
franceza si germana. Au participat la curs 24 de cursanti din 13 tari diferite. Acestia au facut
comentarii pe baza diferitelor fise si au participat la o serie de activitati menite sa completeze
textele din proiect. Fisele au fost ulterior modificate pe baza acestor discutii, pentru a satisface mai
bine nevoile grupului tinta. Prezenta publicatie este rezultatul acestui proces.
Setul de instrumente a fost elaborat pentru a permite organizatiilor afiliate la ETUC si, în particular,
tuturor tarilor în curs de aderare, sa înteleaga integrarea europeana, sa dezvolte un dialog social si
sa aiba cunostinte despre rolul organizatiilor sindicale în ocrotirea serviciilor publice de înalta
calitate în Europa.
Setul de instrumente cuprinde doua parti separate:
Partea întâi: Realitati despre Europa
Cuprinde 20 de fise informative cu privire la diferitele aspecte ale politicii europene si cu privire la
procesul de luare a deciziei în cadrul Uniunii Europene. Ele pot fi folosite atât pentru a pune la
dispozitia persoanelor informatiile de baza cu privire la promovarea serviciilor publice de înalta
calitate, cât si ca documente de ajutor pentru instruirea în alte probleme.
Partea a doua: Fise pentru activitatea de instruire
Fisele pentru activitatea de instruire acopera problemele principale la care s-a facut referire în
fisele informative si ele sunt menite sa ajute organizatiile sindicale, în special pe cele din tarile care
au aderat la Uniunea Europeana, sa înteleaga integrarea europeana si sa stabileasca strategii
sindicale, pentru a promova servicii publice de înalta calitate în Europa.
Modulele de instruire au fost elaborate datorita cooperarii dintre EPSU si ETUCO, iar ele au inclus
un curs de formare pentru instructorii si functionarii din organizatiile afiliate. Ele au fost elaborate de
Jane Pillinger si reprezinta produsul cooperarii dintre reprezentantii EPSU (Carola Fischbach-Pyttel
si secretariatul acesteia) si ETUCO (Georges Schnell, functionar însarcinat cu învatamântul).
Multumim de asemenea tuturor participantilor la cursuri, care ne-au ajutat sa dezvoltam aceste
module.
Carola Fischbach-Pyttel Jeff Bridgford

Secretar General Director
EPSU ETUCO
3
INTRODUCERE
introducere
Bine ati venit la EPSU "Set de instrumente educativ!"
Setul de instrumente a fost elaborat pentru a ajuta sindicatele, mai ales pe acelea din noile state
membre ale Uniunii Europene, sa înteleaga integrarea europeana. În particular, setul de
instrumente are ca scop sa implice sindicatele în politicile si deciziile luate de Uniunea Europeana,
sa ajute la dezvoltarea unui dialog social si la informarea cu privire la serviciile publice si la rolul
sindicatelor la nivel national.
Scopurile acestui set de instrumente sunt urmatoarele:
• Sa informeze despre rolul politicilor si a deciziilor la nivel european;
• Sa înteleaga modul în care integrarea europeana va avea un impact asupra serviciilor publice
la nivel national;
• Sa ajute sindicatele sa dezvolte strategii, la nivel european, pentru serviciile publice.
Setul de instrumente îi va ajuta pe utilizatori:
• Sa foloseasca cunostintele cu privire la integrarea europeana pentru a sprijini dezvoltarea

sindicatelor si a dialogului social la nivel national;
• Sa foloseasca resursele din setul de instrumente pentru a sprijini învatamântul si instruirea la

nivel de sindicat în momentul integrarii europene.
Setul de instrumente este împartit în doua parti:
Partea I: Realitati despre Europa care cuprinde 20 de fise de realitati cu privire la diferitele
aspecte ale politicii europene si cu privire la procesul de luare a deciziei. Aceste fise de realitati pot
fi folosite usor, atât pentru a pune la dispozitia persoanelor informatiile de baza cu privire la conditia
serviciilor publice de înalta calitate, cât si ca documente de ajutor pentru instruirea în alte
probleme. Ele pot fi folosite si ca rezumate pentru materiale de instruire continute în a doua parte a
setului de instrumente. Fiecare fisa de realitati contine doua pagini si este menita sa introduca
progrese si perspective cheie. Fisa finala de realitati contine o lista de informatii ulterioare cu privire
la resurse.
Partea I: Activitati de instruire care contin un set de 12 activitati de instruire care pot fi folosite
pentru a sprijini educatia sindicatelor si activitatile de formare la nivel national. Fisele pentru
activitatea de instruire au fost elaborate pentru a se completa unele pe altele.
4
Data de 1 mai 2004 constituie un moment istoric pentru Integrarea

Europeana. Ea înseamna mult mai mult decât o extindere a Uniunii
Europene de la 15 la 25 de tari cu 455 milioane de locuitori.
Reprezinta, de fapt, o reala reunificare a Europei, pe care al Doilea
Razboi Mondial a lasat-o divizata, împotriva vointei cetatenilor ei…
aceasta integrare prezinta o ocazie unica de a aduna laolalta pe toti
locuitorii Europei, pe baza valorilor democratice fundamentale:
democratie, pace si libertate… Sindicatele europene s-au aflat în linia
întâi a acestei actiuni de reunificare… Pentru a face fata acestor
încercari, trebuie sa actionam împreuna, astfel încât Europa sa-si
consolideze dimensiunea sociala pe o baza solida, prin respectarea
drepturilor oamenilor muncii si a dialogului social, prin servicii de
calitate si de interes general, care vor permite fiecarei femei sau
barbat sa duca un trai decent.
(Extras din Rezolutia ETUC, 1 mai 2004 – moment istoric pentru

Reunificarea Europei)
5
REALITATI DESPRE
EUROPA
partea 1
6
REALITATI DESPRE EUROPA
CUPRINS
cuprins
Realitati 1: Serviciile publice si integrarea europeana: Introducere 8
Realitati 2: Care este impactul integrarii europene asupra serviciilor publice? 10
Realitati 3: Servicii publice de calitate: care sunt problemele cu care se confrunta

12
sindicatele dintr-o Europa largita?
Realitati 4: Tratatul cu privire la Sindicatul European si la serviciile publice 14
Realitati 5: Institutiile si organele de luare a deciziei din cadrul UE 16
Realitati 6: Luarea deciziei în cadrul Europei largite 18
Realitati 7: Cum se organizeaza sindicatele la nivel european? 20
Realitati 8: EPSU si dialogul social la nivel sectorial 22
Realitati 9: Dialogul social inter-sectorial 24
Realitati 10: Organizarea sindicatelor într-o Europa largita 26
Realitati 11: Dimensiunea sociala europeana 28
Realitati 12: Directive si reglementari cu privire la codul muncii, tratamentul egal, libera
30
circulatie si sanatate si protectie sociala
Realitati 13: Extinderea Uniunii Europene 32
Realitati 14: Europa fara granite 34
Realitati 15: Coeziunea economica si sociala 36
Realitati 16: Serviciile publice si moneda Euro 38
Realitati 17: Durata de lucru si organizarea muncii 40
Realitati 18: Egalitatea între femei si barbati în toate sferele vietii 42
Realitati 19: Egalitatea între femei si barbati si lupta împotriva discriminarii 44
Realitati 20: Informatii si alte resurse 46
7
Integrarea Europeana: Sa se dezvolte dialogul social si sa se apere serviciile publice de înalta calitate
Serviciile publice si
realitati 1
integrarea europeana:
Introducere
Introducere
Semnificatia Uniunii Europene (UE) pentru viitoarele servicii publice nu poate fi subestimata. Serviciile
publice sunt direct afectate de UE si de dezvoltarea globala, iar în unele cazuri, acest lucru a avut ca rezultat
consecinte distrugatoare pentru calitatea serviciilor publice, din momentul în care acestea au devenit private
si au intrat în concurenta. Cu toate acestea, UE continua sa functioneze în cadrul unui model social
european, care ofera un minimum de protectie pentru drepturile muncitorilor, oportunitati egale si dialog
social. UE subliniaza, de asemenea, importanta promovarii de servicii de înalta calitate, ca un instrument de
promovare a angajarii si a integrarii sociale. Sindicatele din serviciile publice au fost primele care au
participat la dezbaterile cu privire la modernizarea serviciilor publice, la dimensiunea sociala si la dialogul
social, care trebuie sa se dezvolte odata cu deschiderea serviciilor catre piata concurentiala.
Apa, energia, sanatatea, serviciile sociale, învatamântul, cercetarea, cultura, informatizarea, transportul,
toate reprezinta infrastructuri si servicii publice esentiale. Conform statisticilor EPSU, "Cetatenii, comunitatile
precum si societatile trebuie sa aiba la dispozitie servicii publice eficiente si stabile." Acestea reprezinta
servicii de interes general si fac parte din Modelul Social European. În ultimii ani, s-a acordat o atentie
deosebita rolului serviciilor de interes general si contributiei acestora atât la dezvoltarea economica, cât si la
cea sociala.
De ce serviciile publice?
Rolul statului în administrarea economiei si în punerea la dispozitie de servicii catre public, a rezultat din
incapacitatea fortelor existente pe piata si a capitalului privat de a oferi servicii universale decente. Serviciile
publice s-au dezvoltat acolo unde activitatea economica a avut o importanta sociala si politica si acolo unde
ea a condus la asigurarea unei game largi de utilitati, la bunastare si la alte servicii legate de planificarea
statala.
În toata Europa, serviciile publice s-au dezvoltat fie prin reglementare publica, fie prin furnizarea directa de
servicii. Sistemele politice, administrative si juridice diferite guverneaza serviciile publice, cu nivele
diferentiate de reglementari statale. Acest lucru oscileaza între o gama de prevederi de servicii prin
monopoluri de stat si reglementarea publica pentru întreprinderi private sau semi-private. În esenta lor,
serviciile publice au fost percepute ca baza economiilor prospere, precum si esenta bunastarii sociale a
cetatenilor si a democratiei. Acest model a fost serios amenintat de programele nationale si de cele ale UE
referitoare la liberalizarea si la dereglementare, cu scopul ca Europa sa devina cât mai competitiva. În
acelasi timp, multe state membre trec printr-o criza în ce priveste finantarea serviciilor publice. Populatiile
îmbatrânite, nevoile noi si riscurile asociate cu excluderea sociala, cu somajul si cu cresterea diferentei dintre
bogati si saraci, înseamna noi presiuni care se exercita asupra serviciilor publice. Acest lucru include si
nevoia de îmbunatatire a calitatii si accesibilitatii serviciilor, pe baza de politici bugetare stricte.
Serviciile publice se afla în centrul strategiilor pentru integrarea sociala si pentru coeziunea economica si
sociala. Serviciile publice bine finantate si inovatoare pot reprezenta fundamentul pentru competitivitate, pe
baza investitiilor în educatie si formare, în sanatate si ajutor social, în siguranta cetateanului, într-o locuinta
decenta si o buna infrastructura în transporturi, comunicatii si energie. Din aceste motive, piata unica trebuie
sa fie un mecanism care sa faciliteze si nu sa restrictioneze rolul serviciilor publice. Rata ridicata a somajului
actual si excluderea sociala în toata Europa (vezi tabelul si caseta de mai jos) ramân o povara pentru
coeziunea si competitivitatea europeana. Combaterea somajului si a excluderii sociale reprezinta elementul
central al strategiei UE. Serviciile publice au un rol crucial de jucat în aceasta strategie.
> > >
8
> > >
realitati 1
Ordinea de zi la nivel global: un schimb de la centrele de putere nationale la cele globale

Globalizarea este condusa de liberalizarea comertului si de miscarile de capital, de progresul tehnologic si de
informatiile din societate si de scoaterea de sub reguli si control. Nu exista nici o îndoiala ca una din
principalele presiuni pentru restructurarea serviciului public o reprezinta internationalizarea capitalului si a
comertului. Competitia globala a fortat liberalizarea economiei si a serviciilor publice si taierea subventiei de
la bugete pentru serviciile publice. Statul este perceput din ce în ce mai mult ca o povara, care
restrictioneaza fortele de pe piata, inovatia, competitia si investitia. În unele tari, acest lucru a condus la o
noua orientare a politicilor generale catre dereglementare si la o schimbare a relatiei dintre stat si societate.
Privatizarea si dereglementarea serviciilor publice fac parte din tendinta globala care se impune cu privire la
serviciile publice. Acest lucru a afectat conditiile de lucru si responsabilitatea publica (rezultata din
îndepartarea organelor alese direct, care foloseau aceste utilitati). Aceasta campanie de schimbare a rolului
statului îsi are originile într-un numar de diferite progrese, incluzând si modelul global al privatizarii si
comercializarii, impus de Fondul Monetar International si de Banca Mondiala si rezultat din concentrarea
masiva a bunastarii, prin intermediul a nenumarate organisme care furnizeaza servicii pe baza de capacitate
de plata mai mult decât pe baza de nevoie sociala. Companiile transnationale din economia globala au fortat
ridicarea barierelor nationale din calea comertului si a capitalului, pentru libera circulatie a fluxului valutar si
spre acumulari de capital privat.
De ce are nevoie Europa de servicii publice de înalta calitate

Exista argumente politice, economice si sociale importante despre rolul serviciilor publice în Europa, ca o
contributie la integrarea sociala, egalitate, coeziune sociala si economica, angajare si competitivitate.
Obiectivele politice: Daca se doreste ca drumul catre integrarea europeana sa fie încununat de succes,
atunci calitatea serviciilor publice poate constitui un ajutor în obtinerea legitimitatii UE, prin punerea la
dispozitie de servicii de calitate pentru cetatenii sai. UE s-a confruntat cu rezistenta populara din partea
cetatenilor din toata Europa. Serviciile publice pot ajuta la protectia si redarea drepturilor cetatenilor si pot
asigura drepturile cetatenilor, inclusiv drepturile la servicii publice în Europa.
Obiectivele economice: Serviciile publice promoveaza progrese economice si sociale egale si sustinute;
ele asigura conditiile pentru o economie competitiva pe plan international; reprezinta fundamentul
numeroaselor programe de dezvoltare regionala pe baza democratica. Aceste servicii pun la dispozitie
infrastructura fizica pentru transportul si aprovizionarea utilitatilor si reprezinta fundamentul pentru
educatie si formare, pentru cercetare, bunastare sociala si servicii de sanatate, toate fiind necesare pentru
fundamentarea competitiva a regiunilor. Ele promoveaza facilitati pentru dezvoltarea de noi afaceri si
pentru sprijinul dezvoltarii companiilor mici si mijlocii.
Obiectivele sociale: Serviciile publice promoveaza integrarea sociala si incluziunea europeana; sunt
cruciale pentru dezvoltarea de oportunitati egale; îmbunatatesc standardul si calitatea viatii; si ocrotesc
drepturile economice si sociale. Sunt destinate dezvoltarii de capacitati si de resurse umane pentru cei
aflati în somaj si contribuie la cresterea economica. În acelasi timp, protejeaza pe cei care sunt exclusi din
societate, în particular pe cei care sunt inactivi sau incapabili sa participe la piata fortei de munca.
Accesul noilor membri într-o Europa largita

Noile state membre ale UE au fost solicitate sa înteleaga faptul ca trebuie sa-si asume o mare parte din
restructurarea serviciilor publice, pentru a întruni criteriile de aderare. În particular, reforma administratiei
publice a constituit o prioritate pe ordinea de zi. Extinderea Europei mai ridica si unele întrebari importante
despre natura UE în general si despre o Europa cât mai diversificata, precum si cu privire la cele mai bogate
tari care fac parte din Europa si care sunt participante ale Uniunii Monetare Europene, beneficiind de o piata
largita.
9
Care este impactul

realitati 2
integrarii europene
asupra serviciilor publice?
Sunt redate aici câteva exemple ale modului în care integrarea europeana a avut un impact asupra serviciilor
publice si a lucratorilor din sectorul serviciilor publice, la nivel national:
Liberalizarea si privatizarea
Programul pietei unice al UE solicita liberalizarea utilitatilor, iar acest lucru a rezultat din programele largite
de privatizare, care se deruleaza în prezent în sectorul energiei, transporturilor, telecomunicatiilor si în
sectoarele bancar si de asigurare. Peste 250.000 de angajati si-au pierdut locurile de munca din sectoarele
de aprovizionare cu combustibil si electricitate din cadrul Statelor Membre UE si tot atâtea locuri de munca
au fost desfiintate în tarile din Europa Centrala si de Est. La 11 mai 1999, EPSU a organizat o demonstratie
împotriva liberalizarii electricitatii, care a avut loc la Bruxelles, în aceeasi perioada în care se desfasura
sedinta Consiliului pentru Energie al UE.
Administrarea consumului reprezinta o responsabilitate a sectorului public în toate tarile europene. Tendinta
este catre folosirea sectorului privat atât pentru colectarea, cât si pentru distribuirea consumului, prin
privatizare si prin contractare de servicii municipale semnate cu companiile private. Un numar tot mai mare
de companii multinationale pun în prezent la dispozitie acest gen de servicii de-a lungul întregii Europe, iar
sindicatele din cadrul serviciilor publice se unesc în toate tarile europene pentru ca sa nu se ajunga din
cauza concurentei la o scadere a standardelor sociale, inclusiv a standardelor de sanatate, siguranta, locuri
de munca, salarizare si conditii de lucru.
Reforma din administratia sectorului public

În toata Europa, reforma din administratia sectorului public a condus la elaborarea de strategii din partea
sindicatelor din serviciul public, bazate pe probleme de sisteme de plata, dezvoltarea carierei, formare,
oportunitati egale pentru femei, conditii de lucru, administrare si etica în sectorul public. Aceste strategii s-au
dezvoltat ca rezultat al unui numar comun de presiuni, facute în vederea modernizarii administratiei publice
din toata Europa si s-au axat pe rezultatele si pe valorile din ce în ce mai ridicate de moneda, pe autoritatea
care le transfera, pe flexibilitatea mare a acesteia, pe numarul din ce în ce mai mare de clienti si de servicii
orientate catre acestia, pe calitate si pe eficienta si pe rolul schimbat al statului. EPSU a dezbatut problema
întaririi cadrului democratic si etic al administratiilor nationale, problema folosirii eficiente si eficace a
finantelor publice, problema îmbunatatirii calitatii si responsabilitatii de furnizare de servicii, precum si
problemele legate de siguranta si drepturile de angajare.
Serviciile publice sociale

Cu toate ca serviciile publice sociale (sanatatea, bunastarea, caminul, asigurarea sociala, protectia sociala)
ramân în responsabilitatea Statelor Membre, acestea au devenit din ce în ce mai pregnant subiectul politicii
europene. De exemplu, acestea sunt percepute ca motorul promovarii integrarii în munca si societate, asa
cum s-a evidentiat în Planurile Nationale de Actiune pentru Ocupare si în Planurile Nationale de Actiune
pentru Incluziunea Sociala, înca din anul 2000. Cheia progresului a fost reprezentata de o mai mare
coordonare a chestiunilor de protectie sociala, a politicilor pentru populatia în vârsta si cu dizabilitati precum
si privitoare la îngrijirea sanatatii si la asistenta sociala. În toate tarile europene, restructurarea serviciilor
publice sociale a condus spre noi caide furnizare de servicii, care sa permita o deschidere mai larga catre
utilizatori. În multe tari, acest lucru a avut ca rezultat cresterea volumului de munca pentru personalul
existent. Acest lucru a facut ca sindicatele sa sustina ca serviciile publice sociale sunt esentiale pentru
promovarea integrarii sociale, pentru reducerea saraciei si a ratei somajului.
> > >
10
> > >
realitati 2
Euro si serviciile publice

Evenimentul Euro, ca parte a realizarii Uniunii Monetare Europene, a avut implicatii importante pentru
serviciile publice si pentru lucratorii din acest domeniu. Impactul Euro asupra negocierii salariilor si a finantarii
din serviciile publice a reprezentat o problema centrala a activitatii sindicale, care a condus la o mai mare
coordonare în ce priveste negocierea colectiva în toata Europa. De importanta pentru activitatea sindicala
este faptul ca Uniunea Monetara Europeana a elaborat programe UE la nivel national pentru liberalizare,
privatizare si contractare de servicii. Cerintele de stabilitate economica si bugete mici sau chiar zero au
condus la o noua presiune legata de constrângerile bugetelor publice de la nivel national.
Obligatiile din serviciile publice

Serviciile publice au fost din ce în ce mai mult subiectul dezbaterilor din cadrul UE. În Tratat se face referire
la Serviciile de Interes General si se discuta despre obligatiile din serviciile publice si despre numarul crescut
de servicii publice furnizare pe baza de concurenta pe piata libera. Asa cum se mentioneaza în Carta Verde
al Comisiei cu privire la Serviciile de Interes General:
"[Serviciile de Interes General] sunt parte a valorilor împartasite de toate societatile din Europa si ele
formeaza un element esential pentru modelul de societate europeana. Rolul lor este esential pentru
cresterea calitatii vietii tuturor cetatenilor si pentru depasirea excluderii si izolarii sociale. Având în
vedere importanta lor în economie si în producerea de alte bunuri si servicii, eficienta si calitatea
acestor servicii reprezinta un factor pentru competitivitate si pentru coeziunea din ce în ce mai mare,
în particular, în ce priveste atragerea de investitii în regiunile defavorizate".
(COM (2003) 270 final).
Mai mult, obiectivele din strategia Lisabona, cu privire la dezvoltarea economica si sociala asigura cresterea
competitivitatii, a angajarii si integrarii sociale în Uniunea Europeana.
Sindicatele din serviciile publice au criticat faptul ca obligatiile din serviciile publice nu au fost pe deplin
finalizate, ca obiectivele ramân ambigue si ca acestea nu au fost aplicate corect în serviciile publice
comerciale.
11
Servicii publice de calitate: care

realitati 3
sunt problemele cu care se confrunta

sindicatele dintr-o Europa largita?
În mai 2004, UE s-a largit la 25 de state membre. Extinderea a adus câteva probleme importante pentru
sindicatele din Europa. Sindicatele reprezinta participantii cheie în crearea unei Europe bazata pe pace si
solidaritate, cu servicii publice si cu economii puternice. Odata cu masiva restructurare care a avut loc în
Tarile Europene Centrale si de Est, calitatea de membru al Uniunii Europene necesita si alte schimbari care
urmeaza sa aiba loc în sectorul public. Important pentru sindicate este faptul ca procesul de aderare a pus
foarte mult accentul pe aspectele economice ale integrarii europene, mai mult decât pe dimensiunea sociala
în acest sens. Campania facuta de sindicatele europene si de Parlamentul European a ajutat la asigurarea
dimensiunii sociale ca una dintre prioritati.
"Extinderea Uniunii Europene cuprinde în mod treptat întregul continent. Urmatoarea extindere a Uniunii
Europene va avea loc la data de 1 mai 2004. Aceasta data va reprezenta un pas istoric pentru viitoarea
edificare a Uniunii Europene. EPSU considera acest lucru drept o oportunitate pentru o viitoare
prosperitate pe continentul european… Sunt necesare instrumente eficace pentru a administra
schimbarile continue si pentru adaptarea la o Uniune Europeana largita, care sa combine valorile eficientei
economice cu solidaritatea într-o economie de piata sociala si cu democratia din toate sferele societatii,
inclusiv pe piata muncii, cu recunoasterea si responsabilizarea partenerilor sociali.
EPSU se obliga sa faca fata tuturor acestor schimbari oferite de aceasta oportunitate istorica si îsi va
aduce contributia prin politica si actiunile sale pentru a obtine respectarea drepturilor sindicale, pentru
recunoasterea rolului sindicatelor în dezvoltarea acestei politici, pentru stabilirea unei informari efective si
a unor structuri de consultanta, pentru stabilirea de relatiile industriale, pentru distribuirea mai corecta a
capitalului, pentru conditii de munca si de salarizare, pentru tratamentul egal al femeilor cu barbatii, pentru
nediscriminare pe criterii de minoritati etnice, pentru servicii publice de înalta calitate, pentru coeziune
sociala si regionala si pentru o societate integrata si o buna guvernare".
Rezolutia de la Congresul EPSU (2004)
Sunt prezentate aici principalele probleme si sarcini pe care trebuie sa le rezolve sindicatele din tarile care au
depus cerere de aderare la UE:
Sa se asigure ca prevederile din acquis communautaire ofera capital egal pentru dimensiunea sociala si
ca aceste prevederi vor fi sprijinite de legislatii clare;
Sa stabileasca structuri de relatii industriale la nivel national si, acolo unde serviciile sunt descentralizate,
la nivel local;
Sindicatele trebuie sa fie privite ca parteneri legitimi în procesul de extindere si ele trebuie sa se implice
în toate stadiile în vederea aderarii la UE;
Sa se asigure ca guvernele aplica politici bugetare stricte si ca exista contracte pentru sectorul public
care ofera serviciile, pentru nivelele de angajare si pentru plata acestor servicii;
Sa se asigure ca liberalizarea utilitatilor a rezultat din privatizare;
Sa se asigure de libera circulatie a fortei de munca si de crearea unui "spatiu administrativ" la nivel
european în administratia publica.
> > >
12
> > >
Rolul EPSU în promovarea serviciilor publice de calitate
realitati 3
Agenda Lisabona
Întrunirea la nivel înalt de la Lisabona din anul 2000 a stabilit problemele cu care se va confrunta Europa în
viitor. Acestea reprezinta o crestere durabila si o economie bazata pe cunoastere pe termen lung; înseamna
crearea de noi locuri de munca, îmbunatatirea ratei de angajare si reducerea ratei somajului; înseamna
reforma în sistemele de sanatate. Întrebarea cheie la Consiliul Economic din Lisabona din martie 2000 a fost:
cum sa se obtina o crestere durabila, bazata pe o tehnologie intensiva, cu coeziune sociala si cu locuri de
munca mai multe si mai bune.
Sindicatele din serviciul public se confrunta cu mari schimbari, datorate presiunii bugetare asupra serviciilor
si descresterii rolului social si colectiv, pe care serviciile publice îl joaca în integrarea sociala, în gasirea unui
loc de munca si în obtinerea prosperitatii. Cu toate acestea, contributia serviciilor publice la asigurarea
locurilor de munca si la integrare sociala a fost din ce în ce mai mult recunoscuta de Uniunea Europeana si,
asa cum s-a mentionat în declaratia de la Lisabona:
Oamenii sunt principalul capital european si ei trebuie sa fie în centrul atentiei politicii Uniunii.
Investitiile în oameni si asigurarea unei stari de bunastare activa si dinamica, vor fi cruciale pentru
locul Europei în evolutia economica.
(Concluziile Presedintelui UE, Consiliul European de la Lisabona, 23-24 martie 2000, pag. 6, alin. 24)
Cu toate acestea, declaratia de la Lisabona nu a subliniat viziunea EPSU cu privire la serviciile publice de
calitate, care reprezinta cheia pentru cresterea coeziunii sociale si economice. Acest lucru a fost perceput
mai mult ca o operatiune pe piata interna, ca o dezvoltare a sectorului privat si a parteneriatului public–privat
si ca o relatie apropiata între performanta economica si coeziunea sociala, dezvoltate pe baze mutuale.
Campania EPSU pentru servicii publice de calitate

Campania EPSU pentru servicii publice de calitate a început prin Rezolutia adoptata la cea de-a 6-a Adunare
Generala 'Servicii publice pentru locuitorii Europei' si a fost extinsa dupa cel de-al 7-lea Congres. Campania
s-a axat pe conceptul de servicii de interes general si pe nevoia sa se adopte la nivelul Comisiei Europene o
Carte Verde si o Carte Alba cu privire la Serviciile Publice, precum si directive cadru cu privire la serviciile de
interes general. EPSU desfasoara activitate pentru elaborarea unui Test de servicii publice pentru fiecare
presedintie a UE si a stabilit obiectivul de creare a Platformei europene pentru serviciile publice.
EPSU a facut de asemenea un lobby sustinut pentru a se asigura ca acest lucru reprezinta o dimensiune
sociala europeana efectiva si servicii publice de calitate. Finantarea serviciilor publice a fost afectata în
particular de aplicarea stricta a limitarilor bugetare din domeniul public, care sunt stabilite în Pactul de
stabilitate si de dezvoltare. EPSU s-a opus conceptului de investitie sociala inteligenta, concept bazat mai
mult pe dezvoltarea rationala decât pe inovatia sociala si pe faptul ca modelul social îngust reprezinta o
crestere importanta pentru economie. O alta problema importanta este îmbunatatirea imaginii serviciilor
publice, pentru a contrabalansa forta de munca diminuata, si pentru a dezvolta competente pe termen lung si
performante în cariera pentru angajati, pentru sectorul de sanatate si pentru a asigura siguranta si conditii
ocupare a fortei de munca. Legatura dintre muncitorii calificati si serviciile de calitate este foarte importanta
aici.
EPSU crede ca statul trebuie sa se afle în centrul finantarii si furnizarii de servicii publice si în acest sens,
depune eforturi sustinute pentru contracararea viziunilor potrivit carora sectorul privat este cel mai indicat
pentru acest lucru.
Capacitatea de a livra servicii de calitate înalta a fost în mod continuu subminata în încercarile de a face o
Europa cât mai competitiva în economia globala. UE a fortat o agenda pro-liberalizare în comertul mondial si
a exploatat aplicarea legii concurentei pentru a evidentia serviciile publice, considerate drept
responsabilitatea statelor membre, incluzând aici educatia, serviciile sociale, sanatatea si cultura. EPSU a
argumentat ca în negocierile WTO –GATS trebuie sa se aplice principiile Modelului Social European.
13
Tratatul cu privire la
realitati 4
Sindicatele Europene si la
serviciile publice
Ce reprezinta Tratatul cu privire la Sindicatele Europene?
Tratatul cu privire la Sindicatele Europene a aparut initial prin crearea Comunitatii Carbunelui si Otelului în
1951 (Tratatul de la Paris) si ulterior prin crearea Comunitatii Economice Europene în 1957 (Tratatul de la
Roma). O a treia organizati e mica, Euratom, a fost înfiintata în 1957. Cele trei organizatii au fost create de
sase state membre, care au pornit de la nevoie de a avea beneficii din cooperarea între ele si de a crea
stabilitate în economiile din Europa, dupa al Doilea Razboi Mondial. Odata cu aderarea altor state membre si
cu schimbarile cu care s-au confruntat statele membre, s-a nascut necesitatea de a se pune bazele unor
regulamente si a unor schimbari în Tratate, pentru a integra noile state într-un Tratat si, ulterior, într-o
Constitutie (în discutie în anul 2004).
Tratatul a cunoscut schimbari substantiale la Maastricht în 1992, si a trecut printr-o serie de schimbari
semnificative la Amsterdam, în 1997. A urmat Tratatul de la Nisa, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2003
si care a stipulat o serie de reguli si reglementari pentru Uniunea Europeana. Este foarte important pentru
serviciile publice si pentru lucratorii din sectorul serviciilor publice, pentru persoanele de decizie si pentru
stabilirea planurilor importante din politica UE.
În 2004, o noua dezvoltare semnificativa o va constitui elaborarea Constitutiei Europene. Aceste schimbari
au fost necesare pentru a îmbunatati dezvoltarea politicii UE si în principal, pentru extinderea Europei.
Conventia cu privire la Viitorul Uniunii, care s-a finalizat cu Conferinta inter-guvernamentala din 2004, va
pregati adoptarea Constitutiei Uniunii Europene. În viziunea Comisiei, Tratatul de la Nisa va fi folositor pentru
administrarea primului stadiu de extindere a Uniunii. Va fi necesar la dezvoltarea mecanismelor ulterioare
pentru a ne asigura ca Uniunea, cu cele 25 de state membre, va functiona în mod eficient si democratic.
Tratatul de la Nisa a stabilit principiile si metodele pentru schimbarea sistemului institutional, odata cu
extinderea Uniunii Europene. Tot aici s-au stabilit pasii ulteriori de urmat pentru extinderea Europei, s-a
introdus "metoda deschisa de coordonare" între statele membre si o noua strategie împotriva discriminarii si
excluderii sociale.
Ce este inclus în Tratat?

Capitolul referitor la ocuparea fortei de munca: Capitolul referitor la ocupare a fost introdus ca rezultat al
nevoii UE de abordare în mod serios a problemei somajului structural în continua crestere si el reprezinta
rezultatul unei campanii sustinute, dusa de sindicate si de mai multe guverne europene. Scopul este acela de
a se garanta posibilitati de ocupare egale în politica economica. Desi fiecare stat membru mentine control
asupra politicii nationale, acest lucru a devenit o parte a coordonarii din strategia europeana. Acest lucru a
condus la rapoarte anuale bilaterale cu privire la ocuparea fortei de munca si la liniile directoare anuale în
acest sens (stabilite prin vot majoritar calificat în cadrul Consiliului). Statele membre au fost nevoite sa
elaboreze Planuri de Actiune la nivel national, prin care s-a aratat felul în care au fost implementate liniile
directoare.
Capitolul social: Tratatul stipuleaza drepturi sociale fundamentale, atât în preambul, cât si în Capitolul
Social. Majoritatea acestor drepturi se refera la oameni si la promovarea muncii, în timp ce alte drepturi se
refera la drepturile sociale, cum sunt dreptul la protectie sociala sau la învatamânt; toate acestea ramân,
dupa principiul subsidiaritatii, responsabilitatea statelor membre. La felul de important este si faptul ca în
Capitolul Social se stabileste rolul central al dialogului social, care permite sindicatelor sa negocieze
contracte cu angajatorii la nivel european, lucru ce formeaza fundamentul Directivelor. Capitolul Social
acopera sanatatea si siguranta la locul de munca, oportunitatile egale, conditiile de lucru, consultarea
lucratorilor si dreptul sindicatelor sa se implice în deciziile de la nivel european. Mai mult, un nou protocol
introduce baza legala pentru combaterea excluderii sociale. Tratatul de la Nisa s-a extins si pe domenii de
politica, care au fost agreate prin decizii comune si prin majoritate calificata de voturi.
> > >
14
> > >
Serviciile publice: Tratatul se refera la serviciile de interes economic general, care acopera atât serviciile
realitati 4
private, cât si serviciile publice care exista ca rezultat al directivelor de liberalizare date de UE (si care
acopera aprovizionarea cu gaze, electricitate, transportul, postele si telecomunicatiile) (Articolul 16). Cu toate
ca ETUC a solicitat sa se faca o referire mai limpede si mai clara în Tratat privitor la rolul serviciilor publice si
a insistat pentru elaborarea unui Capitol European pentru Serviciile Publice în acest sens, Articolul 16 se
refera numai la importanta serviciilor de interes economic general si la "rolul lor în promovarea coeziunii
sociale si teritoriale", precum si la faptul ca trebuie sa se acorde atentie faptului ca "astfel de servicii
opereaza pe baza de principii si conditii care le vor permite sa-si duca la îndeplinirea misiunile lor". În
Articolul 39.4 se face referire la excluderea angajarilor din cadrul serviciilor publice din libera circulatie a fortei
de munca.
Mediul înconjurator: Odata cu preocuparea crescânda pentru mediul înconjurator, Tratatul prevede o
implicare într-o „dezvoltare echilibrata si durabila" care sa dea Uniunii Europene mai multe garantii cu privire
la mediul înconjurator.
Cultura: Tratatul contine un articol care solicita Uniunii Europene prevederi de respectare si de promovare a
diversitatii culturale.
Coeziunea economica si sociala: Tratatul obliga UE (conform Tratatului de la Maastricht) sa reduca

disparitatile dintre regiunile bogate si cele sarace existente în Europa. Fondurile Structurale Europene sunt
menite sa reduca disparitatile dintre regiuni, incluzând aici zonele defavorizate si zonele rurale.
Justitia si afacerile interne: Uniunea Europeana are competenta în zona de cooperare în justitie si afaceri
interne. În particular, acest lucru priveste politica de obtinere de vize, azilul politic, permisele de sedere
pentru emigranti si regulile care guverneaza cooperarea juridica în problemele civile.
Politica externa comuna si securitatea: Consiliul European poate sa dezvolte strategii comune în ce
priveste politica externa si securitatea, bazate pe vot majoritar calificat. Tratatul de la Nisa a introdus o
politica de aparare noua, care, printre altele, prevede dezvoltarea de capacitati militare în cadrul Uniunii,
crearea de structuri politice si militare permanente si încorporarea în Uniune a functiilor de administrare în
situatii de criza din cadrul WEU.
Lupta împotriva discriminarii: Conform Tratatului de la Amsterdam (articolul 13) a devenit posibila luarea
de decizii, destinate în special pentru combaterea discriminarii bazate pe sex, rasa sau pe criterii etnice, pe
religie sau pe credinta, pe handicap, pe vârsta sau pe orientare sexuala. Acest lucru a pus bazele unei noi
generatii de Directive cu privire la lupta împotriva discriminarii în cazul ocuparii fortei de munca. Tratatul mai
acopera si prevederi cu privire la oportunitati egale pentru femei si barbati. Astfel, tratatul prevede masurile
ce trebuie luate pentru a promova oportunitati egale, incluzând discriminarea pozitiva în cazurile în care s-a
recurs la discriminari grave împotriva femeilor într-un anumit loc de munca din industrie sau dintr-o anumita
ocupatie.
Drepturile fundamentale: Conform Articolului 7 din Tratat, Consiliul European poate declara existenta unor
încalcari grave si persistente ale drepturilor fundamentale. Daca acest lucru se întâmpla, Consiliul poate
suspenda anumite drepturi ale tarii implicate. Tratatul de la Nisa a suplimentat aceasta procedura cu un
instrument de prevenire.
Cetatenia europeana: Conform Tratatului, cetatenia europeana include dreptul la vot si dreptul de a
participa în calitate de candidat la alegerile locale pentru Parlamentul European, precum si dreptul de a
depune petitii la Parlamentul European, cu drept de recurs prin oficiul Avocatului Poporului European.
Tratatul mai permite dreptul la libera circulatie în interiorul granitelor UE. Exista si anumite restrictii în acest
sens, cum ar fi faptul ca, daca un cetatean locuieste într-o alta tara europeana, acest lucru nu îi da dreptul
automat sa solicite protectie sociala sau beneficii la pensie. Cetatenia europeana permite dreptul de protectie
diplomatica din partea tuturor celorlalte state membre.
15
Institutiile si organele
realitati 5
de luare a deciziei din

cadrul UE
Uniunea Europeana detine un sistem institutional unic. Cele trei institutii cheie menite sa ia decizii, asa
numitul "triunghi institutional", sunt Comisia, Consiliul si Parlamentul. Mai exista si o serie de organisme
consultative, institutii financiare si agentii cu specialisti la nivel european.
Institutiile Uniunii Europene

Parlamentul European
Parlamentul European reprezinta vocea democratica a tarilor din Europa si el este ales direct la fiecare cinci
ani. Membrii din Parlamentul European sunt constituiti în sapte grupari politice care apartin partidelor
nationale. În urma alegerilor care au avut loc în iunie 1999, aproape 30% dintre membrii Parlamentului
European sunt femei. Parlamentul are trei reguli importante. Prima regula se refera la Consiliu si la
activitatea legislativa a acestuia prin adoptarea legilor europene (directivele, reglementarile, deciziile). A doua
regula se refera la împartirea autoritatii bugetare cu Consiliul si are drept de veto final cu privire la bugetul
UE. A treia regula se refera exercitarea democratica a prevederilor din cadrul Comisiei si la aprobarea
numirilor membrilor Comisiei, precum si la drepturile de cenzura ale Comisiei. În 2004, numarul maxim de
locuri în Parlamentul European va creste de la 700 la 732, dar numarul de locuri detinute de statele membre
existente va fi redus de la 626 la 535.
Consiliul Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene (fostul Consiliu de Ministri) reprezinta organismul principal de luare a deciziilor din
cadrul UE. Este format din reprezentanti ai guvernelor Statelor Membre. Liniile directoare politice majore se
stabilesc în cadrul Consiliului European, la nivel de presedinti si de prim ministri. Presedintia Consiliului este
exercitata prin rotatie de statele membre, timp de sase luni. Consiliul are nu numar de responsabilitati cheie.
Prima responsabilitate: ia decizia finala cu privire la legislatie; în unele cazuri, acest lucru se face prin
cooperare cu Parlamentul European. A doua responsabilitate: coordoneaza politicile economice largi din
cadrul Statelor Membre. A treia responsabilitate: încheie contracte internationale cu tari individuale sau cu
organizatii internationale. A patra responsabilitate: împarte autoritatea bugetara cu Parlamentul. A cincea
responsabilitate: ia decizii în politica externa comuna si cu privire la politica de securitate, precum si cu privire
la cooperarea cu politia si cu justitia în problemele judiciare.
Comisia Europeana
Comisia Europeana îndeplineste sarcinile zilnice ale Uniunii si urmareste interesul general al Uniunii
Europene. Este formata din 20 de femei si barbati iar acest numar va creste în 2004. Presedintele este ales
de guvernele Statelor Membre ale UE si el trebuie aprobat de Parlamentul European. Ceilalti membri sunt
numiti de guvernele membre, prin consultare cu Presedintele care va fi numit, urmând a fi si acestia acceptati
de catre Parlament. Comisia este numita pe termen de cinci ani. Comisia întocmeste proiecte de legislatie si
le înmâneaza Parlamentului si Consiliului. Fiind singurul organ executiv al Uniunii Europene, Comisia
raspunde de implementarea legislatiei europene (directive, regulamente, decizii), de buget si de programe.
Actioneaza de asemenea în calitate de garant al Tratatelor si alaturi de Curtea de Justitie, verifica aplicarea
Dreptului Comunitar în mod consecvent. În sfârsit, reprezinta Uniunea pe plan international si negociaza
contracte internationale în domeniul comertului si cooperarii.
Începând cu 1 noiembrie 2004, Comisia va fi formata dintr-un reprezentant al fiecarui Stat Membru, acest
lucru însemnând ca statele membre mai mari îsi pierd dreptul de a avea doi reprezentanti în comisie
(comisari). În momentul în care Uniunea Europeana va ajunge la 27 de State Membre, vor fi mai putini
reprezentanti în comisie decât numarul statelor membre. Reprezentantii din comisie vor fi selectati prin
sistem de rotatie.
> > >
16
> > >
Curtea de Justitie a Uniunii Europene
realitati 5
Curtea de Justitie asigura aplicarea uniforma si unitara a Dreptului Comunitar. Curtea solutioneaza disputele
cu privire la interpretarea data în tratatele si legislatia apartinând UE. Curtile nationale pot cauta solutii de
clarificare cu privire la aplicarea regulilor UE, iar persoanele individuale pot deschide procese împotriva
institutiilor UE în fata Curtii. Acest lucru înseamna o singura judecata independenta din partea fiecarei tari din
cadrul UE. O Curte (un tribunal) pentru instanta de fond a fost înfiintata înca din 1989 pentru a solutiona
cauzele minore.
Curtea Europeana a Auditorilor

Curtea Europeana a Auditorilor, stabilita la Luxemburg, verifica toate încasarile si cheltuielile Uniunii si
modalitatea cum au fost ele administrate si daca a existat o administrare financiara corecta a bugetului UE.
Avocatul Poporului European

Toti indivizii si persoanele juridice (institutii sau organisme de afaceri), cu resedinta în Uniune, pot sa se
adreseze Avocatului Poporului European, daca acestia considera ca au fost lezati în dreptul lor, printr-un
asa-numit act de "administrare gresita" din partea vreunei institutii sau a unui organ din cadrul UE.
Organismele europene de consiliere

Comitetul European Economic si Social
Comitetul European Economic si Social reprezinta viziunile si interesele societatii civile si ale partenerilor
sociali vizavi de Comisie, Consiliu si Parlamentul European. Este vorba de angajatii, sindicatele si
organizatiile consumatorilor. Exista 222 de membri care sunt numiti la nivel national. Numarul membrilor va
creste dupa anul 2004. Comitetul este consultat în probleme referitoare la politica economica si sociala iar el
poate emite propriile opinii din proprie initiativa si în alte probleme.
Comitetul regiunilor
Comitetul regiunilor asigura respectarea identitatilor si a prerogativelor regionale si locale. El poate fi
consultat în probleme care privesc politica regionala, mediul înconjurator si educatia. Este compus din
reprezentantii autoritatilor regionale si locale si are 222 membri, iar numarul acestora va creste dupa anul
2004.
Organismele financiare
Banca Centrala Europeana
Banca Centrala Europeana dezvolta si implementeaza politica monetara europeana si îndeplineste o serie
de operatiuni de schimb valutar precum si operatiuni în sistemele de plati.
Banca Europeana de Investitie

Banca Europeana de Investitie (BEI) reprezinta institutia financiara din Uniunea Europeana si finanteaza
proiectele de investitie care contribuie la dezvoltarea economica din cadrul UE.
Agentiile europene
Exista cincisprezece agentii europene care acopera o serie mare de functii. Cele mai relevante sunt: Centrul
European pentru Dezvoltare si Formare Calificata (Cedefop); Fundatia Europeana pentru Îmbunatatirea
Conditiilor de Viata si de Munca; Agentia Europeana pentru Sanatate si Protectia Muncii; Fundatia
Europeana de Instruire; Centrul European de Monitorizare cu privire la Rasism si Xenofobie.
17
Luarea deciziei
realitati 6
în cadrul
Europei largite
Luarea deciziei în cadrul Europei largite se face pe mai multe nivele. Regulile de luare a deciziei si procedura
sunt stipulata în Tratate. În domeniul legislatiei, exista trei feluri importante prin care se iau deciziile: prin
co-decizie, prin asentiment si prin consultare. Când sindicatele fac lobby la institutiile europene având ca
obiect discutarea legislatiei propuse, ele trebuie sa fie constiente de modalitatile diferite prin care se iau
deciziile, deoarece în acest fel sindicatele pot influenta aceste procese de luare a deciziei.
Trei metode diferite pentru luarea deciziilor

Procedura de luare a deciziei prin co-decizie a fost introdusa prin Tratatul Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht,
1992) si ea a fost simplificata; domeniul de aplicare a fost extins prin Tratatul de la Amsterdam (1997). Dupa ce
Comisia a facut o propunere, se fac doua citiri succesive de catre Parlament si de catre Consiliu. Daca aceste doua
organisme nu cad de acord, se întruneste un asa-numit "comitet de consiliere", format din reprezentanti ai Consiliului
si ai Parlamentului, cu participarea Comisiei, pentru a se ajunge la un acord. Acest acord este apoi înmânat
Parlamentului si Consiliului pentru o a treia citire, în vederea adoptarii finale.
Procedura de luare a deciziei prin asentiment a fost introdusa prin Actul European Unic (1986) iar acest lucru
înseamna ca, Consiliul trebuie sa obtina asentimentul Parlamentului European înainte de a lua decizii extrem de
importante. Parlamentul poate sa accepte sau sa respinga o propunere, dar nu poate sa o modifice.
Conform procedurii de luare a deciziei prin consultare, se tine cont de avizul Parlamentului European. Dupa ce se
exprima avizul, Comisia poate modifica propunerea în consecinta. Propunerea este apoi examinata de Consiliu, care
o poate adopta în forma sa sau o poate modifica întâi si apoi adopta. Totusi, în cazul în care Consiliul decide sa
respinga propunerea Comisiei, acest lucru trebuie sa constituie o decizie unanima.
Spre un sistem cât mai eficient de luare a deciziei

UE are nevoie de un sistem mai eficient de luare a deciziei în momentul în care va trece de la 15 state
membre la 25 de state membre si chiar mai multe. Fiecare stat membru are un anumit numar de voturi atunci
când Consiliul de Ministri ia decizii. Va fi foarte important sa existe un sistem echitabil si eficient de voturi,
astfel încât sistemul de luare a deciziilor sa fie cât mai operativ. Mai mult, dimensiunea Parlamentului
European va creste odata cu aderarea a noi state membre. Numarul membrilor din cadrul statelor membre
va reflecta si marimea populatiilor din aceste state.
La întâlnirea la nivel înalt de la Nisa din decembrie 2000 s-a luat angajamentul politic major pentru Extindere
si s-a subliniat nevoia de reforme institutionale semnificative. Desi nu s-a cazut de acord cu privire la aceste
reforme, Conferinta inter-guvernamentala din 2004 va propune un set de reforme institutionale care vor
permite Europei mai mari, largite si diferite, sa ia decizii eficace. Acest lucru a inclus extinderea votului
majoritar calificat, cu toate ca pentru reglementarile financiare, economice si pentru coeziunea sociala si
pentru Fondurile Structurale, dreptul de veto va ramâne de discutat pâna în anul 2007. Va mai exista si o
ponderare a voturilor în cadrul Consiliului, pentru statele membre existente pâna în 2005 si dupa ce tarile
candidate au aderat la UE, pentru o solicitare de 75% din votul total, pentru luarea deciziei conform Votului
Majoritar Calificat. Tratatul a extins aria politica, care era acoperita de votul majoritar calificat, de exemplu,
spre libera circulatie a fortei de lucru. Tratatul de la Nisa a extins si el sfera co-deciziei, cum ar fi de exemplu,
spre domenii cum sunt masurile de stimulare pentru combaterea discriminarii si un numar de probleme
referitoare la justitie si la afacerile interne, ca de exemplu controlul granitelor si masuri cu privire la azilul
politic, la refugiati si la politica de emigrare.
> > >
18
> > >
realitati 6
Noul numar de voturi în cadrul Consiliului si de membri în Parlamentul European va fi dupa cum urmeaza:
Numar de voturi Numar de membri în Parlament

Belgia 12 24
Cipru 4 6
Republica Ceha 12 24
Danemarca 7 14
Germania 29 99
Grecia 12 24
Spania 27 54
Estonia 4 6
Franta 29 78
Ungaria 12 24
Irlanda 7 13
Italia 29 78
Letonia 4 9
Lituania 7 13
Luxemburg 4 6
Malta 3 5
Olanda 12 27
Austria 10 18
Polonia 27 54
Portugalia 12 24
Slovacia 7 14
Slovenia 4 7
Finlanda 7 14
Suedia 10 19
Marea Britanie 29 78
TOTAL 321 732
Conventia Europeana
O dezvoltare ulterioara o reprezinta formularea unui Tratat mai simplu, care va forma o Constitutie, care sa
stipuleze rolurile principale, valorile si responsabilitatile Uniunii Europene. În acest scop, o Conventie a fost
elaborata în anul 2002, care a reunit reprezentanti din toate statele membre si din tarile candidate precum si
din institutiile UE. Conventia s-a finalizat cu o Conferinta inter-guvernamentala care a avut loc la sfârsitul
anului 2003, în care liderii guvernelor din tarile UE nu au cazut de acord cu privire la Constitutie. Pentru ca
aceasta sa fie eficienta, este nevoie ca ea sa fie semnata de toate statele membre. Acest proces a fost
stopat datorita faptului ca nu s-a cazut de acord cu privire la numarul de reprezentanti în cadrul Comisiei si
cu privire la definirea si sfera de cuprindere a votului majoritar calificat. Presedintia irlandeza din 2004 spera
ca acest acord cu privire la Constitutie sa fie finalizat.
19
Cum se organizeaza
realitati 7
sindicatele la nivel
European?
Organizatiile sindicale de la nivel european
Sindicatele opereaza la nivel european pentru a reprezenta interesele oamenilor muncii, pentru a se asigura
ca Uniunea Europeana va tine cont de problemele reale cum sunt rata somajului, excluderea sociala,
dialogul social si drepturile oamenilor muncii.
Confederatia sindicala de la nivel european

Confederatia Sindicatului European (ETUC) a fost creata în anul 1973, pentru a permite sindicatelor sa-si
coordoneze activitatea la nivel european. ETUC este condusa de un Congres care se întruneste la fiecare
patru ani, de un Comitet Executiv care se întruneste de sase ori pe an, de un Comitet de Control al
Executivului, ales din membrii Comitetului Executiv si dintr-un Secretariat. ETUC îsi desfasoara munca de zi
cu zi prin Comitete si Grupuri de Lucru.
ETUC are 74 de membri din confederatii sindicale nationale provenind din 34 de tari si 10 Federatii
Industriale Europene cu un total de 60 milioane de membri. Odata cu aderarea de noi membri, în special
proveniti din tarile est-europene si din tarile central-europene, ETUC s-a dezvoltat. În 1999, a fost înfiintat un
Forum Balcanic pentru a uni sindicatele din regiunea balcanica.
Un domeniu de activitate în crestere îl reprezinta dezvoltarea de contracte sectoriale si inter-sectoriale, între

sindicatele si lucratorii de la nivel european, pe baza dialogului social. Dialogul inter-sectorial dintre ETUC si
confederatiile patronale CEEP si UNICE sunt în masura sa finalizeze contracte cadru care formeaza baza
Directivelor si a acquis-ului social.
Un numar de Comitete ETUC sprijina si dezvolta rolul sindicatelor în procesul de extindere, iar sindicatele
sunt reprezentate la nivel european de organisme de consiliere UE, care includ:
• Comitetul Economic si Social;
• Summit-ul Tripartit Social pentru Dezvoltare si ocupare este pregatit de Comisie, sindicate, patronate si
de guvernele membre;
• Celelalte Comitete implicate în Parteneriatul Social sunt: Comitetul European pentru Fondul Social
(înfiintat de Tratat); Comitetul de Consiliere din Luxemburg pentru igiena, sanatate si protectia muncii;
Comitetul de Consiliere pe probleme de Instruire Profesionala; Comitetul Programului Leonardo;
Comitetul de Consiliere cu privire la libera circulatie a lucratorilor; Comitetul de Protectie Sociala a
Muncitorilor Emigranti; Comitetul Consultativ pentru Oportunitati Egale; si Forumul Consultativ cu privire
la Mediul Înconjurator.
ETUC are un numar de Institutii, inclusiv Institutul European Sindical (ETUI), Colegiul European Sindical
(ETUCO), Biroul Tehnic Sindical pentru Sanatate si Siguranta (TUTB). Grupurile specifice sunt reprezentate
prin Comitetul de Femei, prin grupul Tineretului ETUC, prin Federatia Europeana a Pensionarilor si Batrânilor
(FERPA), de Eurocadres care reprezinta personalul managerial si de Consiliile inter-regionale.
Mai exista si 10 Federatii Industriale, care reprezinta interesele din sfera industriala si din sectorul serviciilor,
care influenteaza politica UE si care au în componenta reprezentanti din sindicate individuale care sunt
afiliate la centrele sindicale membre ale ETUC. Federatiile Industriale au urmatoarele roluri:
• Sa încheie contracte pe sectoare cu organizatiile patronale;

• Sa dezvolte Consiliile Europene ale Lucratorilor;
> > >
20
> > >
• Sa participe la semnarea de contracte între ETUC si organizatiile patronale europene;
realitati 7
• Sa participe la consultarile ETUC cu Comitetele Consultative din Uniunea Europeana;

• Sa coordoneze si sa coopereze cu federatiile din industrie.
Federatia Europeana a Sindicatelor din Serviciile Publice (EPSU)

EPSU înseamna Federatiile din Industrie, care reprezinta 185 de sindicate din serviciile publice, cu peste 8
milioane de membri în sfera serviciilor publice din toata Europa. În calitate de Federatie din Industrie afiliata
la ETUC, ea este recunoscuta ca un partener social în dialogul social. EPSU reprezinta cea mai mare
federatie din industrie a ETUC. EPSU organizeaza lucratorii din sectoarele:
• Productie, transport, aprovizionarea si distributia de electricitate si gaze;

• Apa, canalizare si deversarea apei utilizate;
• Management de capital si colectare de capital;
• Serviciile de ambulanta, asistenta si tratament e medicale private si publice;
• Serviciile de protectie sociala, îngrijire copii, îngrijire batrâni, servicii sociale si pentru comunitate;
• Lupta contra incendiului, transportul urban si alte servicii guvernamentale la nivel local;
• Politie, aparare, închisori, controlul traficului aerian, vami, inspectoratele de munca si alte servicii
guvernamentale la nivel central;
• Institutiile europene.
Patru Comitete Permanente se ocupa de:
• Administrarea nationala si europeana;

• Administratia locala si regionala;
• Serviciile de sanatate si serviciile sociale;
• Utilitati.
La fiecare patru ani se tine un Congres iar Comitetul Executiv se întruneste cel putin o data pe an. Prioritatile
cele mai importante si activitatile EPSU sunt: promovarea cooperarii, coordonarea si actiunea comuna pentru
promovarea intereselor lucratorilor din serviciile publice din întreaga Europa.
EPSU desfasoara campanii pe scara larga pe probleme referitoare la serviciile publice. Principalele domenii
care reprezinta o prioritate pentru EPSU au fost abordate înca din anul 2000, pentru:
• O economie europeana si o politica de angajare activa;

• O Europa sociala bazata pe reglementari si pe negociere colectiva;
• O politica de negociere colectiva, coordonata;
• Un dialog social în sfera serviciilor publice;
• Consilii de lucru la nivel european, ca parte a sistemului de relatii industriale de la nivel european;
• Un dialog social în tarile din Centrul si Estul Europei;
• O actiune si o cooperare cu sindicatele europene.
21
EPSU si
realitati 8
dialogul social
la nivel sectorial
Ce reprezinta dialogul social la nivel sectorial?
În calitate de Federatie Europeana din Industrie, EPSU este un actor în Dialogul Social de la nivelul sectorial.
Acest lucru reprezinta un proces care implica informatii, consultare, parteneriat si negociere cu angajatorii, la
nivel european. Mai mult, partenerii sociali sunt implicati în consultari formale si informale cu autoritatile
publice europene, în domeniile cheie, pentru stabilirea unei politici de actiune. Extinderea UE prevede o
motivatie majora pentru dialogul social efectiv din domeniul sectorial, el fiind perceput, în special, ca un motor
pentru stabilirea structurilor adecvate pentru dialogul social în cadrul noilor state membre.
Dialogul social la nivel sectorial, pe scurt:

Presupune negocieri formale si informale, bilaterale, între sindicate si angajatori, la nivel european.
Scopul este acela de a se asigura ca sindicatele si angajatorii participa activ la îmbunatatirea conditiilor de trai si
de munca din sectoarele care le deservesc.
Scopul este acela de a încheia contracte colective legale, cu clauze contractuale clare, la nivel de UE, contracte
care vor trebui implementate la nivel sectorial national.
A fost înfiintat un comitet de dialog social la nivel sectorial la alegerile de sector din anul 2000 si un comitet de
dialog social la nivel sectorial a fost format în administratia locala la începutul anului 2004.
Un numar de probleme continua sa împiedice desfasurarea unui dialog social mai dinamic si mai eficient.
Rolul EPSU în cadrul dialogului social

Dialogul social reprezinta o prioritate politica majora pentru EPSU. Scopul este acela de a stabili Comitete de
dialog social la nivel sectorial, care sa fie recunoscute si sprijinite de Comisia Europeana si care sa fie
consultate în prealabil, cu privire la o serie de politici sociale si probleme cu care se confrunta serviciile
publice. Comitetele pot initia actiuni comune, pot negocia si pot încheia contracte de comun acord pe
problemele din cadrul sectorului. În practica, munca depusa de EPSU pâna acum, s-a desfasurat pentru
pregatirea lucrarilor si discutiilor comune cu angajatorii, în vederea construirii capacitatilor si reprezentarilor
necesare pentru înfiintarea de comitete de dialog social la nivel sectorial.
Angajatorii din sectorul public nu sunt bine organizati la nivel european. Ramâne sa se stabileasca daca
CEEP doreste sa se implice mai mult în dialogul social sistematic si la nivel sectorial. Desi gasirea de
reprezentanti ai angajatorilor a reprezentat o problema pentru EPSU, s-au facut progrese în domenii ca
electricitatea, gazul, administratia locala, administratia nationala si sectorul spitalicesc, la diferite nivele
oficiale.
Progresul din diferitele sectoare ale activitatii EPSU

Utilitati
În sectorul de electricitate, dezvoltarea dialogului social dintre EPSU si Eurelectric dateaza din anul 1991.
S-au purtat discutii, s-au elaborat lucrari si studii în domenii cum ar fi liberalizarea, egalitatea, nevoia de
calificare, munca computerizata si metode de supravietuire. O conferinta comuna pe probleme de implicatii
sociale pe pietele interne din tarile candidate, a avut loc în anul 2002. Egalitatea dintre femei si barbati
reprezinta o prioritate a dialogului social din anul 2003. Cu toate acestea, contractele nu au fost obligatorii.
Discutia are loc de obicei la sediul EPSU si se abordeaza probleme legate de modul în care angajatorii
trebuie sa respecte drepturile sindicatelor si sa respecte contractele care privesc dialogul social la nivel de
sector.
În sectorul "gaze", legaturile Eurogas (sindicatul european din industria gazelor naturale) au început în anul
1998. EPSU a colaborat cu EMCEF iar activitatile au inclus o conferinta pe probleme de sanatate si protectie
sociala în sectorul de gaze naturale precum si pregatirea unei declaratii comune pe probleme de sanatate si
de protectie sociala, semnata de EPSU/EMCEF si de Eurogas.
> > >
22
> > >
S-au purtat dialoguri si s-au constituit grupuri de lucru în domenii cum ar fi efectele sociale ale liberalizarii,
realitati 8
formarea profesionala si piata interna a UE pentru gaze. Urmatorul pas este acela de a crea un dialog social formal
si un comitet de dialog social sectorial în acest sector. În sectorul alimentarii cu apa, EPSU a încercat sa implice
Eureau în procesul de dialog social sectorial. Activitati comune au inclus un grup de lucru pe probleme de sanatate
si protectia muncii precum si discutii cu privire la Directiva Europeana Cadru pe probleme de alimentare cu apa.
EPSU a mai avut contacte pozitive pentru initierea unui dialog cu FEAD, Federatia Europeana a companiilor de
consum din sectorul privat.
Guvernarea locala si regionala

Un dialog social la nivel sectorial a fost stabilit pentru acest sector. La prima sa întrunire, comitetul de dialog social
a adoptat un program de lucru pentru anul 2004 si 2005. Acest program de lucru îsi propune: sa promoveze
serviciile publice guvernamentale la nivel local si regional, sa sprijine angajarea la nivel local în conformitate cu
strategia de angajare promovata la nivel european si sa dezvolte un dialog social în noile State Membre.
Originile acestor discutii au avut la baza discutiile comune purtate între EPSU si CEMR (Consiliul Municipalitatilor
si Regiunilor Europene), pe probleme de dialog social european, înca din anul 1994 si s-au finalizat cu stabilirea de
catre CEMR a Platformei Angajatorilor, în anul 1995. Acest lucru a fost facut în urma mai multor conferinte si
declaratii comune (pe problemele modernizarii, pe capitolul de ocupare si pe liniile directoare si pe capital). În anul
2004 s-a ajuns la un acord între EPSU si Platforma Angajatorilor din cadrul CEMR, pentru implementarea
contractului de lucru computerizat intersectorial, care a fost semnat de ETUC, UNICE si CEEP în anul 2002.
Contractul va consta din politici sau întelegeri cu privire la munca computerizata în sectorul guvernamental local si
regional, în conformitate cu procedurile si practicile nationale. CEMR-EP si EPSU vor monitoriza dezvoltarea si
preluarea primelor evaluari în anul 2005.
Sanatatea si serviciile publice

EPSU si-a concentrat de asemenea atentia pe stabilirea unui dialog social în sectorul spitalicesc din Europa. Acest
lucru a fost finalizat prin trei conferinte pe problema dialogului social, tinute în anii 2000, 2002 si 2004, la care s-au
purtat discutii pe probleme privind forta de munca, structurile, organizatiile si privatizarea, dezvoltarea calitatii si
libera circulatie a fortei de munca. În anul 2002 au avut loc noua întruniri ale grupului care se ocupa cu Sarcina de
Reprezentare. La cea mai recenta conferinta, s-a discutat acordul de explorare a posibilitatilor de dezvoltare a unor
pozitii comune în domeniile de recrutare si retinere a fortei de munca, al necesitatii de noi calificari si probleme
legate de îmbatrânirea fortei de munca.
Din partea angajatorilor, exista un numar de organizatii implicate în acest proces. Centrul European al
Întreprinderilor cu Participare Publica si al Întreprinderilor de Interes Economic General (CEEP), Consiliul
Municipalitatilor si Regiunilor Europene, Comitetul Permanent din Spitalele Uniunii Europene (HOPE); toate au
sprijinit procesul în diferite etape ale acestuia.
Administratia nationala
EPSU a dezvoltat o relatie de lucru cu directorii generali (DsG) din cadrul administratiei publice apartinând UE. Au
avut loc întruniri sub forma de dialog social informal, cu ministrii si cu directorii generali din diferite presedintii ale
UE, înca din 1999. Întrunirile s-au finalizat cu sedintele Comisiei, tinute în anul 1999 si 2000, la care au participat
directorii generali si reprezentantii angajatilor; aici s-au discutat probleme de structura si de continut privitoare la
dialogul social si la necesitatea de a concretiza pasii pentru stabilirea unui dialog social, a unei libere circulatii si a
informatizarii si tehnologizarii în domeniul comunicatiilor. Din acel moment, problemele de reprezentare au
împiedicat dezvoltarile ulterioare. În anul 2004, au început discutiile pentru dezvoltarea unei cooperari cu
angajatorii, pe termen lung.
Structurile de dialog social si negocierea colectiva sunt în curs de derulare în noile state membre. Trecerea catre
relatii bilaterale autonome între partenerii sociale a fost încetinita. "EPSU se obliga sa urmeze modelul social
european, bazat pe servicii publice de înalta calitate, pe sindicate puternice si pe dialog social functional si pe
negocierea colectiva. Uniunea Europeana largita nu poate fi doar o piata internationala largita… O prioritate pentru
munca depusa de EPSU si resursele acestei organizatii, trebuie sa se îndrepte spre facilitarea si asistarea unui
dialog social adecvat si spre structurile de negociere colectiva, în special pentru tarile care intra în CEE ".
EPSU a dezvoltat o retea de negociere colectiva (EPSUCOB@) care sa monitorizeze contractele si negocierile de
la nivel national. Vezi EPSUCOB@.ORG.
23
Dialogul
realitati 9
social
inter-sectorial
Dialogul social are o baza legala în Articolele 138 si 139 din Tratatul CE, care stipuleaza obligatia Comisiei
de a promova consultarea cu partenerii sociali si obligatia de a facilita dialogul cu acestia. În baza Articolului
139, dialogul dintre partenerii sociali poate, daca se doreste de ambele parti, sa duca la negociere colectiva,
inclusiv la încheierea de contracte.
Dialogul social este vazut ca o parte fundamentala a Modelului Social European si ca un domeniu cheie
pentru dezvoltarea unei mai bune guvernari într-o Uniune Europeana largita.
Dialogul social inter-sectorial priveste dezvoltarea unui sistem de relatii industriale cu angajatorii de la nivel
european. Prin dialogul social european, partenerii sociali pot negocia contracte cadru la nivel european;
ETUP a semnat contracte europene cadru între sectoare, încheiate cu angajatorii europeni, în probleme ca:
perioada legala în care parintele pleaca din orele de program pentru îngrijirea copilului, timpul de lucru
partial, contractele pe durata determinata si munca computerizata.
Articolul 139 din Tratatul CE (TEC) permite doua optiuni pentru implementarea contractelor cadru, negociate
între partenerii sociali: prin luarea deciziei de catre Consiliu, sau "în conformitate cu procedurile si practicile
specifice de management si de munca din statele membre". În baza contractelor cadru privind perioada
legala în care parintele pleaca din orele de program pentru îngrijirea copilului, durata de lucru partiala si
contractele pe durata determinata, contractele au fost implementate prin Directivele UE. Cele trei contracte
cadru încheiate initial în domeniul industriei, au fost ulterior validate toate, prin decizia Consiliului si introduse
în Directiva UE. Cu toate acestea, contractul pe problema muncii computerizate a reprezentat mai degraba
primul contract cadru industrial la nivel UE care a fost implementat de membrii si de partile semnatare ale
acestuia, decât un instrument statutar al UE. Nu are nevoie de Directiva pentru a i se da forta juridica
obligatorie.
Organizatiile de parteneriat social de la nivelul UE sunt urmatoarele:

• Confederatia Europeana Sindicala (ETUC);
• Confederatiile Sindicale din Industrie si cele ale Angajatorilor din Europa (UNICE) / Asociatia Europeana
a Mestesugarilor, a Întreprinderilor Mici si Mijlocii (UEAPME);
• Centrul European al Întreprinderilor cu Participare Publica si a Întreprinderilor de Interes Economic
General (CEEP).
Dialogul social: scurt istoric

Discutiile pentru un dialog social la nivel european dateaza înca din anii 1960. Cu toate acestea, în anul
1985, prin initiativa Presedintelui Jacques Delors, s-au facut primii pasi catre un dialog social. Cele trei
faze ale dialogului social sunt urmatoarele:
Între 1985 si 1991, dialogul social a fost initial si sprijinit de Comisie. A fost cunoscut sub numele de
dialogul "Val Duchesse", dupa locul unde a avut loc prima întâlnire. Activitatile de parteneriat social au
constat în principal din opinii, rezolutii si declaratii comune.
Între 1991 si 2001, dialogul social a revenit mai pregnant în politica europeana. Întelegerea de la
Maastricht din 1991 a marcat noul stadiu al dialogului social. Întelegerea a devenit parte din Protocolul
Social anexat prima data la Tratatul de la Maastricht si apoi integrat în Tratatul de la Amsterdam. Acesta a
stabilit procesul de negociere al angajamentelor la nivel european. Pe aceasta baza s-au purtat primele
negocieri cu partenerii sociali si au fost semnate contracte pe probleme ca perioada legala în care
parintele pleaca din orele de program pentru îngrijirea copilului (1995), munca partiala (1997), contracte
pe durata determinata (1999) si ulterior ele au fost implementate ca Directive.
> > >
24
Începând cu anul 2002, dialogul social a devenit din ce în ce mai autonom. Declaratia partenerilor sociali
de la Laeken, data la finalul anului 2001, a marcat un nou stadiu de dezvoltare a dialogului social prin
restabilirea autonomiei dialogului social. De atunci, Cadrul de Actiune pentru dezvoltarea pe termen lung a
competentelor negociate de partenerii sociali si prezentate la Consiliul de la Barcelona în martie 2002,
precum si contractul pe probleme de munca computerizata, semnat la 16 iulie 2002, reprezinta rezultatele
acestui nou dialog social.
La Consiliul European de la Laeken din decembrie 2001, ETUC, UNICE/UEAPME si CEEP a aratat ca
realitati 9
doresc sa 'repozitioneze rolul partenerilor sociali' si sa dezvolte un proces de dialog social autonom, care sa
nu depinda de consultarile cu Comisia Europeana. Acest lucru trebuia sa includa instrumente cum ar fi
contracte cadru la nivel european, avize, recomandari, declaratii, schimburi de experienta, campanii de
interes si baza de date la vedere.
Comisia Europeana a sprijinit dezvoltarea procesului de dialog social îmbunatatit si întarit în Comunicarea
data în anul 2002 cu privire la vi itorul dialogului social.
La summit-ul din 28 noiembrie 2002 pe probleme de dialog social, partenerii sociali de la nivel european –
UNICE/UEAPME, CEEP si ETUC au cazut de acord cu privire la un program de lucru comun care sa
acopere problemele de ocupare, extindere si mobilitate, cu actiuni care vor urma sa fie promovate începând
cu finalul anului 2005. Acest program nou care se va desfasura pe o perioada de trei ani, a marcat un
important pas în dezvoltarea dialogului social de la nivel european, tinut cu partenerii sociali care au dorit sa
lucreze într-un mod cât mai autonom.
În baza activitatilor din program cu privire la dialogul social, care au loc, sau care sunt planificate a fi
desfasurate pe probleme de angajare, sunt incluse urmatoarele:
• Acordul voluntar cu privire la stresul de la locul de munca;
• Seminar pentru investigarea voluntara cu privire la hartuirea la locul de munca;
• Seminar pentru investigarea cu privire la actiuni posibile comune legate de îmbatrânirea fortei de munca;
• Seminar si opinii comune cu privire la munca la negru;
• Declaratie comuna actualizata cu privire la rasism;
• Seminar pe probleme de oportunitati egale si discriminare între sexe cu scopul de a decide asupra
"cadrului de actiune";
• Declaratie comuna si/sau campanie de informare pentru promovarea interesului tineretului pentru stiinta
si tehnologie pentru obtinerea de "calificari";
• Munca pe probleme de restructurare colectiva si cu privire la consecintele sociale ale schimbarii modului
de administrare;
• Monitorizare si actiuni de urmarire a realizarilor în domeniile de învatare pe termen lung si acorduri de
munca computerizata.
Cu referire la problema extinderea UE, au avut loc sau au fost planificate urmatoarele activitati:
• Seminare comune pe probleme de relatii industriale în contextul largirii UE;
• Doua întruniri ale comitetelor de dialog social vor avea loc în fiecare an, pe toata durata programului;
• Seminar comun pe problemele Consiliilor de Lucru la nivel european;
• Studiu si seminar pe probleme de învatamânt pe termen lung în tarile candidate.
În domeniul mobilitatii, un seminar de parteneriat social este planificat pe probleme de calificare si de libera
circulatie a fortei de munca.
O alta problema importanta este stabilirea unei întruniri sociale tripartite, pe probleme de dezvoltare si
ocupare, care a fost stabilit initial prin Decizia Consiliului pentru 6 martie 2003. Va fi tinut anual, în ajunul
Consiliului economic si social anual din timpul primaverii. Scopul va fi întarirea contactelor dintre partenerii
sociali si institutiile europene, pe probleme de politica economica si sociala si "transmiterea unui semnal
politic puternic despre importanta cooperarii tripartite pentru încurajarea implicarii partenerilor sociali în
urmarirea obiectivelor stabilite la Lisabona" (obiectivele de ocupare a fortei de munca ale UE si obiectivele
stabilite în martie 2000 la Consiliul de la Lisabona).
25
Organizarea
realitati 10
sindicatelor într-o
Europa largita
Pe lânga rolul jucat de sindicatele din serviciile publice în cadrul dialogului social sectorial, exista o serie de
modalitati prin care sindicatele sunt organizate într-o Europa largita.
Consiliile muncii la nivel european

Globalizarea si liberalizarea înseamna ca cooperarea internationala joaca un rol semnificativ în stabilirea
formei de proprietate a serviciilor publice din Europa. Ele se afla într-o pozitie puternica pentru a influenta
luarea de decizie la nivel european si pentru a obtine beneficii economice importante din integrarea
europeana. Directiva din anul 1994 cu privire la Consiliile muncii la nivel european (EWC) solicita companiilor
multinationale, care au mai mult de 1000 de angajati si cel putin 150 de oameni în cel putin doua tari, sa
înfiinteze Consilii ale muncii. Directiva stipuleaza ca obiectivul este acela de a îmbunatati dreptul la informatie
si de a se initia consultari cu angajatii pentru preluarea, la nivel de comunitate, a unor sisteme de Consilii ale
muncii sau a unor proceduri alternative, pentru informarea si consultarea angajatilor. Drepturile la consultare
includ schimbul de opinii si sistemul de dialog între reprezentantii angajatilor si managementul dintr-o
companie.
În anul 2002, existau 1865 de companii care au aderat la aceasta Directiva. Pâna în anul 2002, 639 companii
au înfiintat deja Consilii ale muncii. Raspândirea Consiliilor va fi extinsa ulterior, când UE se va largi.
Dezvoltarea Consiliilor muncii în serviciile publice a constituit o particularitate importanta în domeniile
serviciilor publice supuse concurentei, cum ar fi cele din domeniul gazelor naturale, a apei, electricitatii. În
sectorul public, exista o serie de domenii stipulate în Directiva si care se refera la sectoare cum sunt
alimentarea cu apa, consumul, energia, electricitatea si sanatatea. Câteva din aceste companii au peste
10.000 de angajati în toata lumea. EPSU lucreaza în strânsa legatura cu Serviciile Publice Internationale
(PSI) din companiile transnationale.
Consiliile muncii la nivel european din sectorul public

Compania Tara Sectorul
Suez Franta utilitati multiple
Suez Ondeo Franta alimentare cu apa
Suez Sita Franta deseuri
Suez Tractebel Franta / Belgia energie
Veolia Franta utilitati multiple, SNB, în negociere
Seven Trent Marea Britanie alimentare cu apa, deseuri
Essent Olanda energie, deseuri
RWE-Thames Water Germania / Marea Britanie alimentare cu apa
RWE Energy Germania energie, deseuri (discutata)
EON Germania energie
Vattenfal Suedia energie
Fortum Finlanda energie
Endesa Spania energie (discutata)
ENEL Italia energie, alimentare cu apa, telecomunicatii (discutata)
EDF Franta electricitate, servicii de energie
GdF Franta gaze, servicii de energie
Bouygues -Saur Franta constructii, alimentare cu apa, telecomunicatii
Capio Suedia sanatate, SNB
EDS Marea Britanie ICT
United Utilities Marea Britanie alimentare cu apa, ICT (discutata)
Brambles Cleanaway Marea Britanie / Australia deseuri si alte servicii, SNB
SNB, Autoritate de Negociere Speciala. Pentru mai multe informatii, vezi www.epsu.org si EWCs. Vezi si
www.psiru.org pentru mai multe informatii cu privire la companiile active în sectorul serviciilor publice.
> > >
26
> > >

O alta evolutie a fost Directiva cu privire la Informare si Consultare la nivel national. Directiva ofera
realitati 10
angajatilor dreptul la informare cu privire la situatia economica a afacerii, dreptul de a fi informati si consultati
cu privire la perspectivele de angajare si dreptul de a fi informati si consultati cu privire la deciziile care
conduc la schimbari substantiale în organizarea muncii sau în relatiile contractuale, inclusiv în ceea ce
priveste disponibilizarile si transferurile. Informatiile si consultarile trebuie sa aiba loc în timp util si la nivel de
administratie. În mod normal, ele se vor face prin reprezentantii angajatilor, numiti în conformitate cu
legislatia nationala si cu practica judiciara din tara respectiva. Reprezentantii angajatilor, dupa ce au primit
informatiile corespunzatoare, se întâlnesc cu angajatorul, îsi prezinta punctele de vedere si primesc un
raspuns întemeiat. Angajatorii si angajatii pot cadea de acord asupra procedurilor care sunt diferite de cele
stipulate în directiva si pot sa-si îndeplineasca obligatiile prin contractele existente cu privire la informare si
consultare. Statele Membre sunt lasate sa stabileasca aranjamentele practice pentru exercitarea dreptului si
pentru luarea de masuri în acest sens. Angajatorii pot sa nu dezvaluie informatii care ar putea aduce
prejudicii majore pentru companie, sau pot solicita pastrarea confidentialitatii din partea reprezentantilor
angajatilor carora le divulga astfel de informatii confidentiale.
Acest lucru este valabil pentru companiile care au 50 de angajati sau mai multi precum si pentru companiile
cu mai putini angajati, care sunt de acord, voluntar, sa adopte prevederile cu privire la informare si
consultare. Directiva trebuie aplicata în companii cu cel putin 150 de angajati pâna în anul 2005, cu cel putin
100 de angajati pâna în anul 2007 si cu cel putin 50 de angajati pâna în anul 2008.
Directiva ofera o oportunitate pentru sindicate si pentru partenerii de munca, deoarece ea reprezinta o
schimbare importanta în relatiile de la locul de munca, în sensul ca angajatii si angajatorii pot îmbunatati
modul prin care angajatorii îsi evalueaza angajatii, ei pot ameliora calitatea vietii la locul de munca si pot
duce la cresterea productivitatii. De asemenea, exista încrederea ca, daca oamenii se simt valorosi, acest
lucru poate creste calitatea serviciilor si competitivitatea, deoarece atunci când oamenii sunt tratati cu
respect, ei vor fi mult mai motivati, vor fi mai putin supusi stresului si nu vor mai lipsi atât de mult de la lucru,
dând o productivitate mai mare. Un dezavantaj major este acela ca din Directiva sunt excluse administratiile
publice.
Extinderea UE si sindicatele europene

În vederea pregatirii pentru extinderea UE, EPSU s-a implicat într-o serie de activitati pentru sustinerea unor
sindicate mai puternice, pentru dialog social si pentru negocierea colectiva la nivel national, precum si pentru
servicii publice bine finantate.
Scopul Grupului multidisciplinar pentru extinderea UE, propus de EPSU, a fost acela de a ajuta sindicatele în
pregatirea lor spre aderarea în UE. EPSU a reunit sindicatele din administratia nationala si din guvernarea
locala la seminare, pentru a explora problemele cu care se confrunta sindicatele din tarile în curs de aderare.
Problemele cheie care au fost ridicate si concluziile care au fost trase acopera urmatoarele domenii:
• Restructurarea relatiilor industriale si necesitatea de a se crea structuri autonome de negociere colectiva
si de dialog social;
• Crearea de sindicate puternice si functionale;
• Stabilirea de drepturi pentru negocierea colectiva;
• Introducerea unei legislatii noi si asigurarea implementarii efective în practica a acesteia;
• Dezvoltarea capacitatii de formare si instruire pentru membrii de sindicate;
• Recrutarea si organizarea membrilor de sindicat;
• Dezvoltarea structurilor de cooperare în cadrul sindicatelor, pentru a se evita concurenta si pentru a se
promova pluralismul sindical.
27
Dimensiunea
realitati 11
sociala
europeana
Din anii 1970 a existat o dezvoltare concertata a dimensiunii sociale. Dimensiunea sociala are doua obiective
importante: primul obiectiv este acela de a se asigura ca UE contribuie la conditiile de trai si de lucru si ca
militeaza pentru combaterea excluderii sociale, iar al doilea obiectiv este acela de a pune la dispozitie un
minimum de drepturi sociale, pentru a preveni "dumpingul sociala" sau reducerea drepturilor lucratorilor si
pentru a promova competitivitatea. Uniunea Europeana a dezvoltat o serie de politici sociale. În ultimii ani,
dimensiunea sociala a fost perceputa ca un factor productiv care completeaza politica economica si
dezvoltarea unei economii puternice în Europa. Dimensiunea sociala este continuta în:
• Capitolul social din Tratat;
• Capitolul cu privire la ocupare din Tratat;
• Agenda sociala europeana 2001-2006;
• Carta europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale.
Capitolul social din Tratat
Capitolul social stipuleaza cadrul pentru politica sociala si acopera domenii cum sunt sanatatea si protectia muncii,
oportunitati egale, lupta împotriva discriminarii, conditiile de lucru, consultarea muncitorilor si dreptul de afiliere la
sindicate, care sa se implice în luarea de decizii la nivel european. Prevederile din capitolul social sunt
implementate cu ajutorul Agendei sociale europene 2001-2006; aceasta stabileste pasii concreti care trebuie
îndepliniti pentru atingerea obiectivelor stipulate în Tratat.
Capitolul cu privire la ocupare din Tratat
Multe guverne, angajatori si UE au sustinut ca somajul poate fi rezolvat în viitor numai prin introducerea de
noi reglementari flexibile, prin norme împartite si prin munca cu timp partial. Tratatul de la Amsterdam a
marcat un pas major catre dezbaterea privind ocuparea prin includerea unui capitol care se refera la
conditiile de ocupare care stipuleaza "o rata înalta a ocuparii". Rata mare a somajului din toata Europa arata
ca crearea de noi locuri de munca si lupta împotriva somajului constituie prioritati de mare importanta pentru
UE. Aceste prioritati sunt reflectate în Capitolul despre ocuparea fortei de munca din Tratat, în Liniile
Directoare cu privire la ocuparea fortei de munca si în Planurile Nationale de Actiune pentru Ocupare.
Comisia Europeana a aratat ca noi locuri de munca reale vor aparea în Uniunea Europeana în sfera
serviciilor si în particular în ceea ce este definit ca servicii comunitare (sanatate, educatie, servicii sociale,
servicii de recreere si administratie publica), unde numarul locurilor de munca a ramas ridicat, în ciuda
bugetelor restrictive si a presiunilor de a reduce nivelul de impozitare. Comisia Europeana a recomandat
forme mai noi pentru parteneriatele dintre sectorul public si cel privat, initiative pentru dezvoltare si angajare
la nivel local si crearea de locuri de munca în sectorul economic social.
Agenda sociala europeana 2001-2006
În anul 2000, la Consiliul European de la Nisa s-a adoptat Agenda sociala europeana 2001-2006. Consiliul
European de la Lisabona a stabilit nevoia de modernizare a modelului social european, cu precadere pentru
învatamântul pe tot parcursul vietii, pentru instruire, pentru politica activa de ocupare, pentru protectia sociala
si pentru integrare sociala.
Ordinea de zi cu privire la problemele sociale acopera urmatoarele teme:
Locuri de munca mai bune si mai multe;
Un nou echilibru între flexibilitate si siguranta locului de munca;
Noi perspective cu privire la saracie, excludere sociala si protectie sociala;
Promovarea egalitatii între sexe în toate domeniile vietii;
> > >
28
> > >
Întarirea aspectelor politicilor sociale de extindere si probleme de relatii externe;
realitati 11
Dialogul social si parteneriatul social;

Probleme legate de calitate, inclusiv servicii de calitate, munca de calitate si relatii industriale de calitate.
Carta Drepturilor si Libertatilor Fundamentale
Carta drepturilor fundamentale, aprobata la Summit-ul de la Nisa din anul 2000, stabileste drepturile civile,
sociale si ale omului, bazate pe instrumente nationale, europene si internationale cu privire la drepturile civile
si sociale ale omului. Carta a fost adoptata ca o declaratie politica si nu a fost inclusa în acel moment în
Tratat, dar se pare ca va face parte integranta din Tratatul Constitutional în viitor. Carta mai include prevederi
cu privire la drepturile fundamentale ale muncitorilor, la libertati în ansamblul lor si la dreptul de asociere
(Articolul 12), la drepturile oamenilor muncii la informare si consultare (Articolul 27) si la dreptul la negocierea
colectiva si la actionarea în justitie (Articolul 28). Includerea Cartei drepturilor fundamentale în cadrul
Tratatului ar avea relevanta semnificativa pentru serviciile publice, în particular în ce priveste sectiunea cu
privire la solidaritate (Capitolul IV articolele 27-38). Aceasta sectiune face referire la protectia si asistenta
sociala, la sanatate si la accesul la serviciile de interes economic general. În timp ce se recunosc aceste
articole ca reprezentând principiile de baza ale serviciilor publice, mai ramân înca întrebari cu privire la
aplicarea legala a acestor prevederi.
Extinderea si implementarea acquis-ului social
Acquis-ul social acopera urmatoarele domenii:
• Sanatate si protectia muncii;
• Dreptul muncii;
• Oportunitati egale pentru femei si barbati;
• Dialog social;
• Ocupare si protectie sociala;
• Fonduri structurale europene;
• Sanatate publica;
• Masuri pentru îmbunatatirea conditiilor de trai si de munca;
• Rasism si xenofobie;
Mai mult, dialogul social face parte din acquis-ul legal si institutional, care include cerinta de a consulta
partenerii sociali, pentru care gasim prevederi în mai multe directive, care acopera urmatoarele domenii:
• Consiliile muncii la nivel european;
• Informarea si consultarea lucratorilor;
• Sanatate si protectia muncii;
• Timpul de lucru;
• Oportunitati egale pentru femei si barbati;
• Lupta împotriva discriminarii.
Dialogul social face si el parte din acquis-ul institutional, în care partenerii sociali sunt consultati pe probleme
privind dezvoltarea Strategiei de Ocupare la nivel european si Liniile directoare anuale pentru ocupare.
Tratatul permite partenerilor sociali sa negocieze si sa încheie contracte cadru si de asemenea, solicita ca
acestia sa implementeze aceste contracte cu ajutorul legislatiei din cadrul Comunitatii Europene. Se acopera
probleme legate de concediul parental, munca cu norma partiala, contractele pe durata determinata si timpul
de lucru.
Exista o serie de schimbari importante, de care tarile în curs de aderare trebuie sa tina cont. Acestea includ
rezolvari cu privire la inechitatile economice în continua crestere, având în vedere ca nivelul venitului mediu
din cele zece tari care urmeaza sa adere la UE va fi mai mic decât jumatate din media PIB pe cap de locuitor
din actualele state membre. În raportul Kok (2000) cu privire la extinderea UE, s-a afirmat ca: "chiar si în
cele mai pozitive scenarii, convergenta economica a noilor state membre cu membrii prezenti va constitui un
proces pe termen lung – care va dura zeci de ani."
29
Directive si reglementari cu privire la

realitati 12
dreptul muncii, tratamentul egal, libera

circulatie si sanatate si protectia muncii
Dreptul muncii
• 80/987/CEE protectia angajatilor în caz de insolvabilitate a angajatorilor
• 91/383/CEE pentru încurajarea progreselor cu privire la sanatate si protectia muncii la locul de munca,
pentru muncitorii angajati pe perioada determinata sau temporar
• 91/533/CEE obligatia angajatorului de a informa angajatii despre conditiile existente în contract sau în
relatia de angajament
• 93/104/CE organizarea timpului de lucru
• 94/33/CE protectia tinerilor la locul de munca
• 94/45/CE crearea unui Consiliu European al Muncii sau a unei proceduri la nivelul Comunitatii Europene
si la nivel de grupuri din cadrul Comunitatii Europene, în scopul informarii si consultarii angajatilor
• 96/71/CE implicarea lucratorilor în cadrul furnizarii de servicii
• 97/74/CE extinsa la Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Directiva 94/45/CE cu privire la
stabilirea unui Consiliu European al Muncii sau a unei proceduri la nivelul Comunitatii Europene si la
nivel de grupuri de întreprinderi din cadrul Comunitatii Europene, în scopul informarii si consultarii
angajatilor (15.12.99)
• 97/81/CE acord cadru cu privire la munca cu norma partiala, încheiat de UNICE, CEEP si ETUC
• 98/23/CE completare la Directiva 97/81/CE acord cadru cu privire la munca cu norma partiala, încheiat
de UNICE, CEEP si ETUC, directiva extinsa la Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord,
98/50/CE armonizarea legilor Statelor Membre cu referire la apararea drepturilor angajatilor în caz de
transferuri de întreprinderi, afaceri sau de transfer partial de parti sociale si afaceri
• 98/59/CE armonizarea legilor Statele Membre cu privire la disponibilizarile colective
• 99/63/CE acord cu privire la organizarea timpului de lucru al marinarilor, încheiat de Comunitatea
Europeana
• 99/70/CE acord cadru cu privire la munca pe durata determinata, încheiat de ETUC, UNICE si CEEP
• 77/187 si 98/50 2001/23/CE armonizarea legilor Statelor Membre cu privire la ocrotirea drepturilor
angajatilor în caz de transfer de bunuri, afaceri sau de transfer partial de parti sociale si afaceri
• 2000/34/CE organizarea duratei de lucru care acopera sectoare si activitati excluse din acea Directiva
• 2000/79/CE acord cadru european cu privire la organizarea duratei de lucru pentru lucratorii mobili din
aviatia civila
• 2001/86/CE statutul unei companii europene cu privire la implicarea angajatilor
• 2002/14/CE cadru general pentru informarea si consultarea muncitorilor din Comunitatea Europeana
• 2002/74/CE armonizarea legilor Statelor Membre cu referire la protectia angajatilor în caz de
insolvabilitate a angajatorului acestora (amendament la Directiva 80/987)
Tratament egal
• 75/117/CEE armonizarea legilor Statelor Membre cu privire la aplicarea principiului platii egale pentru
barbati si femei
• 76/207/CEE implementarea principiului de tratament egal pentru barbati si femei cu privire la accesul la
ocupare, pregatire profesionala si promovare precum si la conditiile de munca
• 79/7/CEE implementarea progresiva a principiului legat de tratamentul egal al barbatilor si al femeilor în
probleme de protectie sociala
> > >
30
> > >
• 86/378/CEE implementarea principiului de tratament egal pentru barbati si femei în schemele de
realitati 12
asigurari sociale ocupationale

• 86/613/CEE aplicarea principiului de tratament egal pentru barbati si femei care desfasoara o activitate,
inclusiv în agricultura, o activitate independenta, precum si protectia femeilor care desfasoara activitate
independenta în timpul sarcinii si maternitatii;
• 92/85/CEE introducerea de masuri pentru încurajarea îmbunatatirilor în protectia muncii si sanatatea la
locul de munca, pentru femeile gravide si pentru mamele care au nascut sau care sunt în perioada de
alaptare
• 96/34/CE contract cadru cu privire la concediul parental
• 96/97/CE implementarea principiului de tratament egal pentru barbati si femei în schema de protectia
sociala ocupationala (amendament la Directiva 86/378)
• Directiva 96/34/CE cu privire la acordul cadru privitor la concediul parental încheiat de UNICE, CEEP si
ETUC
• 97/80/CE sarcina probei în cazuri de discriminare bazate pe sex
• 2000/43/CE implementarea principiului de tratament egal pentru persoane, fara deosebire de origine
rasiala sau etnica
• 2000/78/CE stabilirea cadrului general pentru tratament egal la angajare si ocuparea locului de munca
• 2002/73/CE implementarea principiului de tratament egal pentru barbati si femei cu privire la accesul la
un loc de munca, pregatire profesionala si promovare si conditii de lucru (05.10.05)
Libera circulatie a lucratorilor

• 68/360/CEE abolirea restrictiilor de circulatie
• 98/49/CE ocrotirea drepturilor de pensie suplimentara al persoanelor angajate si al persoanelor cu
activitate independenta care lucreaza în cadrul Comunitatii Europene
• 1612/68/CEE libertatea de circulatie a lucratorilor în cadrul Comunitatii Europene
• 1408/71/CEE aplicarea schemelor de protectie sociala la persoanele angajate, la persoanele care au o
activitate independenta si la familiile care lucreaza în cadrul Comunitatii Europene
• 574/72/CEE proceduri de implementare a regulamentului 1408/71
• 1251/70/CEE dreptul lucratorilor de a ramâne în teritoriul Statelor Membre, dupa ce au fost angajati în
statul respectiv
Sanatate si protectie muncii la locul de munca

• 1989 Directiva Cadru cu privire la introducerea de masuri pentru încurajarea progreselor în domeniul
sanatatii si protectiei muncii (nr. 89/391) a condus la o serie de directive pe probleme de sanatate si de
protectia muncii introduse între anii 1989 si 1992
• 1991 Directiva cu privire la sanatate si protectia muncii la locul de munca pentru muncitorii care sunt
angajati pe perioada determinata sau temporar
• 1994 Directiva cu privire la protectia tinerilor la locul de munca (nr. 94/33)
31
Extinderea
realitati 13
Uniunii Europene
Extinderea UE prin aderarea statelor din centrul, estul si sudul Europei, reprezinta cea mai semnificativa
provocare pe care UE a trebuit sa o rezolve din momentul formarii ei, în anul 1957. Summit-ul de la Helsinki
(decembrie 1999), a abandonat ideea celor doua valuri pentru aderarea la UE, drept pentru care toate tarile
aspirante au fost invitate sa înceapa negocierile de aderare în luna februarie 2000. Tarile sunt urmatoarele:
Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia si
Ungaria.
Tarile aspirante trebuie sa adopte în totalitate acquis-ul comunitar care implica adoptarea tuturor Tratatelor si
politicilor UE si care însumeaza peste 25.000 de acte juridice. Pe lânga însusirea acquis-ului comunitar, mai
trebuie îndeplinite si urmatoarele criterii politice, institutionale si economice, înainte de începerea negocierilor
cu tarile care vor deveni membre:
• Stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si
protectia minoritatilor;
• O economie de piata functionala si capacitatea de a face fata concurentei si fortelor de pe piata UE;
• Capacitatea de a prelua obligatiile de membru, inclusiv respectarea scopurilor politice, economice si ale
uniunii monetare
De ce extinderea UE reprezinta o problema critica pentru sindicate?
Sindicatele s-au pregatit pentru extinderea UE si au recunoscut oportunitatile acestei largiri pentru Europa,
bazate pe democratie si pe drepturile omului si pe o Europa unita. O problema cheie pentru sindicatele din
serviciile publice este aceea ca extinderea UE a readus în discutie dezvoltarea pe scara larga a privatizarii si
externalizarii de servicii publice, în special în domeniul utilitatilor, reforma din administratia publica si
descentralizarea serviciilor la nivel local. Pe de alta parte, sindicatele au descoperit ca aceste schimbari le-au
privat de drepturile si de structurile de negociere colectiva. O alta problema este aceea ca principalele tari
aspirante au fonduri insuficiente pentru servicii publice decente, lipsindu-le adesea prevederile cu privire la
serviciile de baza si la infrastructura acestora.
Extinderea UE înseamna ca sindicatele din serviciile publice sa suporte cheltuielile de dezvoltare si de creare
de noi structuri de relatii industriale, precum si cheltuieli cu privire la calitatea locurilor de munca si a
serviciilor. O problema cheie este aceea de a se asigura ca dimensiunea sociala la nivel european este
extinsa spre CEEC si ca politicile economice, structurale si sociale sustin dezvoltarea unor economii
puternice si crearea de locuri de munca. Un dialog social efectiv si existenta unor relatii industriale la nivel
national sunt esentiale pentru acest lucru.
EPSU depune eforturi pentru a sprijini dezvoltarea:
• Unei politici economice si de ocupare activa la nivel european;
• Unei Europe sociale bazata pe reglementari si pe negociere colectiva;
• Unei politici de negociere colectiva coordonata;
• Unui dialog social în cadrul serviciilor publice;
• Unor consilii europene ale muncii, ca parte a sistemului de relatii industriale de la nivel european;
• Unui dialog social cu tarile din centrul si estul Europei;
• Unei actiuni sindicale, alaturi de cooperarea cu acestea.
Conferinta pe probleme de dialog social într-o Europa largita (tinuta la Ljubljana în ianuarie 2004) a subliniat
rolul cheie pe care partenerii sociali îl joaca în Uniunea Europeana. Conferinta a dorit sa promoveze
dialogurile sociale tripartite sau bipartite, pentru a moderniza piata muncii si pentru a dezvolta posibilitatile de
angajare si politicile sociale. Ea a reiterat si importanta partenerilor sociali în ducerea la îndeplinire a
scopurilor stipulate la Lisabona cu privire la "o economie dinamica, bazata pe cunoastere în toata lumea,
capabila de o crestere economica durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune
sociala".
Extinderea UE a avut impact asupra serviciilor publice din noile State Membre, dupa cum urmeaza:
> > >
32
> > >
• În sectorul energetic puterea a fost concentrata în mâinile câtorva companii, care acum opereaza în
realitati 13
tarile din centrul si estul Europei;

• În sectorul de sanatate, organizatii ca Banca Mondiala au impus schimbarea prevederilor cu privire la
sanatate în tarile din estul si centrul Europei legate de schemele de asigurare sociala si nu au acordat
atentie strângerii de fonduri din impozite progresive. Acest lucru a dus la aparitia de prevederi cu privire
la tratamentul medical privat si la nivele mici de strângere de fonduri din contributiile la asigurarile de
sanatate;
• La nivelul administratiilor nationale, procesul de restructurare s-a desfasurat lent; în unele tari, au existat
reduceri semnificative de efective în rândul functionarilor din serviciile civile;
• Descentralizarea serviciilor de la nivelurile locale nu s-a facut în mod adecvat si înca mai exista
probleme cu lipsa de angajatori cu care sa se negocieze la aceste niveluri.
Mai mult, au fost initiate controale bugetare inflexibile în vederea aderarii, pentru reducerea cheltuielilor
publice si a celor din servicii, pentru privatizarea distributiei de gaz e, a alimentarii cu apa, electricitate si
pentru serviciile de gestionare a deseurilor, pentru redistribuirea functionarilor vamali dupa deschiderea
granitelor si pentru reformele administrative si restructurarea administratiei publice.
Sprijinul financiar
S-au elaborat o serie de instrumente pentru asistenta în procesul de aderare. Aceste instrumente includ
urmatoarele:
• Programul PHARE, care ofera ajutor garantat pentru asistarea tarilor candidate pentru transformarea
economiilor si institutiile lor si în vederea adoptarii acquis-ului. Programul ofera asistenta financiara
pentru promovarea dialogului social si pentru organizatiile partenerilor sociali;
• TACIS pentru noile state independente din fosta URSS;
• MEDA pentru statele din sud-estul Mediteranei;
• Programul ISPA, care reprezinta un instrument financiar pentru politicile structurale;
• Programul SAPARD, care reprezinta un instrument financiar pentru politicile din agricultura;
• Biroul de asistenta tehnica TAIEX, care ofera consultanta în adaptarea legislatiei la acquis.
Cadrul financiar stabilit conform Agendei 2000 a reprezentat baza pentru acordul cu privire la politica de
reforme bugetare, din agricultura si regionale, necesare pentru asistarea tarilor candidate în îndeplinirea
conditiilor de aderare. 3,12 miliarde au fost alocati anual pentru finantarea de preaderare, iar fondurile vor
creste pentru noile state membre UE la 14,21 miliarde în anul 2006.
Asa cum mentioneaza EPSU:

"EPSU se obliga sa faca fata schimbarilor prezentate de aceasta oportunitate istorica si sa contribuie, prin
politica si prin actiunile sale, la cererea respectarii drepturilor sindicale, la recunoasterea rolului
sindicatelor în dezvoltarea lor politica, la stabilirea de structuri informationale si de consultanta, la întarirea
relatiilor industriale, la o distributie corecta a bunastarii, la conditii bune de munca si de remunerare, la
tratament egal al femeilor si barbatilor, la nediscriminarea minoritatilor etnice, la existenta unor servicii
publice de înalta calitate, la coeziune sociala si regionala, la o societate închegata si la o buna guvernare.
Este necesar sa existe instrumentele adecvate, pentru a se evita dezvoltarea necontrolata si fenomenele
cum sunt rata incontrolabila a somajului, scaderea nivelului social, colectarea de taxe si transferul de
munca calificata si de inteligenta, care rezulta din libera circulatie, toate acestea prin implementarea
efectiva si practica a acquis-ului social din UE. Numai printr-o administrare constienta a acestei provocari
politice, cum este aceea de integrare în UE, se pot controla si preveni tendintele nationaliste sau
xenofobe".
(Rezolutia EPSU pe problema serviciilor publice într-o Uniune Europeana Largita, Congresul EPSU din
iunie 2004).
33
Europa fara granite

realitati 14
Europa fara granite ridica o serie de probleme importante pentru sindicatele din serviciile publice. În aceasta
fisa de realitati, privim catre ceea ce o Europa fara granite înseamna pentru o Europa largita. A fi Stat
Membru înseamna sa existe libera circulatie a oamenilor, a bunurilor si serviciilor pe întreg teritoriul UE si ca
exista o singura piata europeana. Aici studiem cum va afecta acest lucru serviciile publice si pe lucratorii din
serviciile publice în domenii cum sunt libera circulatie a muncitorilor, liberalizarea aprovizionarii cu gaze si
electricitate, achizitiile publice si impozitarea.
Libera circulatie a lucratorilor
Libera circulatie a lucratorilor este consfintita pe piata unica europeana. Acest lucru înseamna ca cetatenii
UE pot sa traiasca si sa lucreze în orice Stat Membru al UE. Negocierile finale de aderare pentru noile State
Membre vor fi finalizate printr-un Tratat încheiat cu fiecare tara candidata. Pâna atunci, vor avea loc
aranjamente bilaterale între fiecare stat membru al UE si tarile interesate de aderare. De exemplu, Austria si
Germania au stipulat o perioada de sapte ani de tranzitie pâna la liberalizarea circulatiei fortei de munca, în
timp ce Irlanda a fost de acord ca libera circulatie a fortei de munca sa intre în vigoare în momentul aderarii.
Libera circulatie a fortei de munca înseamna sa existe principii de nediscriminare pentru toti cetatenii UE, iar
acestia sa aiba drept de intrare libera în orice Stat Membru. Cu toate acestea, libertatea de miscare nu se
aplica pentru muncitorii emigranti si pentru nationalitatile din tarile lumii a treia, care nu sunt cetateni ai UE.
Exista temeri ca o Fortareata Europa va înaspri controlul emigrarilor catre Europa.
Au fost elaborate o serie de directive pentru a permite, prin prevederi generale, sa se protejeze libera
circulatie si dreptul de rezidenta pentru lucratori si pentru familiile acestora, înregistrarea membrilor în alte
State Membre, dreptul la rezidenta pentru persoanele cu afaceri proprii si pentru angajati, precum si pentru
dreptul de rezidenta si prevederi de asigurari sociale pentru nationalitatile din tarile lumii a treia si pentru
lucratorii emigranti.
Initierea de servicii civile pe teritoriul Statelor Membre si recunoasterea mutuala a pregatirii profesionale,
reprezinta doua mari probleme pentru libera circulatie a lucratorilor din serviciile publice.
Liberalizarea utilitatilor
Liberalizarea pietei de aprovizionare cu gaze si electricitate rezultata dintr-o piata unica, a reprezentat o
problema pentru sindicatele din serviciul public. Liberalizarea înseamna ca monopolurile publice sa fie
eliminate, tinând cont totusi si de obligatiile din serviciul public. Piata interna pentru aprovizionare cu
electricitate si gaze a fost mentionata în Directivele care sunt implementate în Statele Membre. Impactul
liberalizarii a însemnat o scadere calitativa pentru consumator si pierderea locurilor de munca pentru
muncitorii din aceste sectoare. Femeile au fost cele mai afectate. EPSU a militat pentru o mai buna protectie
cu privire la politica de angajare, standardele de calitate, sanatate si protectie sociala si standarde cu privire
la mediul înconjurator.
EPSU se opune oricaror încercari de liberalizare a altor sectoare, inclusiv pentru serviciile de aprovizionare
cu apa din întreaga UE. Aceasta pozitie este împartasita si de numeroase autoritati locale, asociatii si
institutii la nivel local, precum si de organizatiile neguvernamentale.
Promovarea de servicii de interes general

Comisia Europeana a aratat importanta existentei de servicii de interes general pentru tarile candidate, în
particular acolo unde aceste servicii sunt privatizate. Serviciile de interes general sunt percepute a fi
extrem de importante pentru contributia la coeziunea economica si sociala. În Tratatul cu privire la UE
semnat la Amsterdam (Articolul 16) se spune ca "având în vedere locul pe care îl ocupa serviciile de
interes economic general în cadrul Uniunii, precum si rolul lor în promovarea coeziunii sociale si teritoriale,
Comunitatea si Statele Membre… vor face totul pentru ca aceste servicii sa opereze pe baza principiilor si
conditiilor care le vor facilita îndeplinirea misiunii lor".
> > >
34
> > >
Achizitiile publice
realitati 14
Autoritatile publice sunt direct afectate de reglementarile europene cu privire la achizitia publica atunci când
se fac contracte cu contractorii privati pentru aprovizionare, pentru lucrari si pentru servicii. Comisia
Europeana a solicitat o revizuire a legislatiei cu privire la achizitii, în 1996. EPSU a înfiintat un grup
multidisciplinar pentru achizitiile publice. Organizatia a monitorizat progresul legislativ si a militat considerabil
pentru o dimensiune sociala în protejarea drepturilor muncitorilor din achizitiile publice si pentru prevenirea
tendintei de competitivitate obligatorie. Comisia Europeana a argumentat, aratând ca reglementarile deschise
si transparente cu privire la achizitii sunt necesare, pentru a genera o crestere durabila si locuri de munca
competitive pe piata, care se pot completa la nivel global.
EPSU a coordonat lobby -ul pentru sindicate si a stabilit Coalitia pentru Achizitia Verde si cea Sociala. Coalitia
sindicatelor si ONG-urilor cum ar fi "Greenpeace", "World Wildlife Fund", "Eurocities", "European
Environmental Bureau", "Oxfam", "Clean Clothes Campaign" si multe altele, a reprezentat un succes în
convingerea Parlamentului European de a integra dimensiunea sociala si de mediu. S-a fortat astfel
concilierea dosarului. În negocierile directe dintre Consiliu si Parlament, dimensiunea sociala si de mediu a
fost aprofundata. Dupa un lung proces de lobby, Parlamentul European si Consiliul au adoptat directivele
revizuite, în luna ianuarie 2004.
Impozitarea
Impozitarea reprezinta fundamentul serviciilor publice si modalitatea corecta de distribuire a veniturilor si a
capitalului. Desi UE reprezinta un drum lung spre o impozitare unica, s-au facut explorari în diferite moduri
pentru ca impozitarea sa fie armonizata pe o piata unica. Acest lucru a inclus masuri pentru eliminarea
concurentei impozitarii incorecte si a fraudei privind neplata impozitelor, care pot împiedica o concurenta
reala si o operare efectiva pe o piata unica. EPSU se teme de faptul ca reducerea impozitelor globale va
afecta ajutorul guvernamental în bransa serviciilor publice. Ca rezultat la Capitolul pentru o impozitare
corecta, elaborat de EPSU, s-au facut referiri la reglementarile cu privire la impozitarea directa, mult mai
corecta decât impozitarea indirecta. EPSU solicita niveluri de impozitare realiste pe tot teritoriul UE, care sa
reprezinte un mecanism care sa reflecte contributia întreprinderilor multinationale în conformitate cu veniturile
acestora.
35
Coeziunea economica
realitati 15
si sociala
Un obiectiv important al UE este eliminarea diferentelor regionale si promovarea coeziunii economice si
sociale, pentru a ajuta regiunile dezavantajate sa devina mai competitive. Coeziunea sociala si economica,
reprezinta unul din cei trei stâlpi ai UE, alaturi de EMU si de o piata unica.
Fondurile structurale europene reprezinta un element important în politica regionala europeana. Totusi, ele
nu au fost suficiente pentru prevenirea cresterii saraciei si a somajului în Europa, si pentru stoparea adâncirii
diferentelor regionale. Sindicatele pot aborda finantarea europeana si se pot implica în discutii mai
aprofundate si în parteneriate pe probleme de politica structurala si regionala. Sindicatele au un rol important
de jucat în politica de finantare structurala europeana, prin intermediul colaborarii în parteneriat cu
angajatorii, cu autoritatile locale si cu alte organisme care actioneaza ca parteneri importanti în luarea de
decizii la nivel european, cu privire la modul în care ar trebui cheltuit ajutorul în fonduri structurale. Finantarea
se ridica la 275 miliarde € în 2000-2006. 45 miliarde € sunt preconizati pentru tarile în curs de aderare si 20
milioane € pentru Fondul de Aderare. 200 miliarde € vor fi pusi la dispozitie pentru UE15, rezultând dintr-o
mica reducere din finantarea anuala de la nivelul anului 1999.
Fondurile Structurale Europene – acoperirea fondurilor

Fondurile Structurale Europene reprezinta asistenta financiara pentru regiunile dezavantajate. Aceste regiuni
pot fi regiuni sau parti de regiuni care se confrunta cu declinul industrial, sau care sunt în mod semnificativ în
regres fata de regiunile prospere din Europa. Unele finantari sunt valabile si pentru alte regiuni. Uniunea
Europeana considera ca formarea trebuie sa fie legata de crearea de noi locuri de munca si ca parteneriatul
social (sindicatele si angajatorii care lucreaza împreuna cu autoritatile locale, cu departamentele
guvernamentale, cu unitatile de formare si cu centrele de angajare, etc.) trebuie sa opereze la nivel regional
si national. Finantarea se face pentru perioada 2002-2006 si ea trebuie sa acopere statele membre existente
ale UE. Aceste finantari se bazeaza pe prioritatile stipulate în Agenda 2000, care a cautat sa stabileasca
bazele pentru viitoarea finantare a UE, în scopul îmbunatatirii eficientei instrumentelor de politica structurala,
astfel încât coeziunea economica si sociala sa fie finalizata si sa se asigure faptul ca politica structurala joaca
un rol continuu în extinderea si sprijinirea CEECs.
Fondurile structurale europene sunt compuse din urmatoarele fonduri:

Fondul european de dezvoltare regionala creat în 1975 pentru a corecta "discrepantele principale din
cadrul Comunitatii, care au rezultat în special din preponderenta agriculturii, schimbarile din industrie sau
datorita subdezvoltarii structurale". Ajutorul este destinat unor proiecte importante în regiunile cele mai
sarace ale UE si pentru investitii productive, pentru crearea sau mentinerea de locuri de munca sau pentru
investitii în infrastructura. Mai recent, s-a discutat despre crearea de locuri de munca, despre integrarea
sociala, despre 'capacitatea' de a construi comunitati la nivel local si despre oportunitati egale.
Fondul social european ofera ajutor pentru scheme de creare de locuri de munca si pentru proiecte de
formare profesionala la nivel national si regional, pentru somerii si muncitorii care se confrunta cu
disponibilizari, din cauza schimbarilor tehnologice sau datorita restructurarilor din industrie si pentru
sprijinirea resurselor umane din întreprinderile mici si mijlocii. Asistenta oferita în baza Fondului Social
European reprezinta o sursa importanta de sprijin pentru formarea, re-formarea, îndrumarea profesionala si
întarirea capacitatii si calificarii fortei de munca.
Sectiunea de îndrumare pentru Fondul european de garantare si îndrumare în agricultura si

Instrumentul financiar de îndrumare în Sectorul Piscicol ofera asistenta pentru diversificarea economiilor
locale în agricultura si domeniul piscicol.
Initiative la nivelul Comunitatii. Exista trei Initiative la nivelul Comunitatii care se ocupa de probleme de
trecerea frontierei, de cooperarea transnationala si de cea inter-regionala; de resursele umane si de
oportunitatile egale; si de dezvoltare, dupa cum urmeaza:
> > >
36
> > >
• INTERREG, pentru cooperare transfrontaliera, transnationala si inter-regionala;
realitati 15
• LEADER, pentru dezvoltare rurala cu ajutorul initiativelor grupurilor de actiune de la nivel local;
• EQUAL, pentru dezvoltarea noilor modalitati de combatere a tuturor formelor de discriminare si de
inechitate cu privire la accesul la locurile de munca de pe piata;
• URBAN, pentru regenerarea economica si sociala din municipii, orase si suburbiile acestora, aflate în
criza.
Pe lânga Fondurile Structurale, mai exista si un Fond de Coeziune, care a fost creat în 1993. Acesta
finanteaza transportul si infrastructura de mediu din Statele Membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de
locuitor mai mic de 90% în comparatie media pe Uniune, si care acopera Grecia, Irlanda, Spania si
Portugalia.
Obiectivele Fondului Structural

Obiectivul 1 promoveaza progresul si adaptarea structurala a regiunilor a caror dezvoltare a ramas în urma,
adica acele regiuni care au PIB pe cap de locuitor sub 75% în comparatie cu media din Uniunea Europeana.
Noul obiectiv mai acopera si regiunile izolate (departamentele franceze de peste mari, Azore, Madeira si Insulele
Canare), precum si zonele eligibile conform fostului Obiectiv 6, în baza Actului de Aderare semnat cu Austria,
Finlanda si Suedia. Ca si în cazul precedent, doua treimi din operatiunile Fondului Structural sunt conforme cu
cele din Obiectivul 1. Aproape 20% din totalul populatiei din Uniune ar trebui sa beneficieze de masurile luate în
baza acestui Obiectiv.
Obiectivul 2 contribuie la conversia economica si sociala a regiunilor aflate în dificultati structurale, altele decât
cele eligibile din noul Obiectiv 1. Acest obiectiv combina fostele Obiective 2 si 5(b) si acopera si alte domenii
care se confrunta cu nevoia de diversificare economica; în total, el va acoperi domenii care se refera la
schimbare economica, declinul zonelor rurale, domenii care depind de pescuit si zone urbane în dificultate. 18%
din populatia Uniunii este acoperita de acest Obiectiv.
Obiectivul 3 acopera masuri pentru dezvoltarea de resurse umane din afara regiunilor eligibile din Obiectivul 1.
Acest Obiectiv combina fostele Obiective 3 si 4. Reprezinta cadrul de referinta pentru toate masurile luate în
conformitate cu noul Titlu cu privire la conditiile de angajare din Tratatul de la Amsterdam si din Strategia de
Angajare la nivel european.
Extinderea UE si fondurile structurale

Programul prezent de asistenta pentru Fondul Structural, conform celor trei obiective, se doreste a fi aplicat
în statele membre existente. Pe de alta parte, mai exista o serie de instrumente care vor contribui la
asistenta structurala pentru tarile în curs de aderare la UE. În primul rând, programul Phare, cu ajutoare de la
CEECs, a desfasurat recent o politica de schimbare si detine pâna în prezent un buget de 10,92 miliarde €
pentru asistenta în vederea aderarii, pentru perioada 2000 si 2006. ISPA (Instrument pentru Politici
Structurale în vederea aderarii), finanteaza proiecte de mediu si în sectoarele de transport si detine un buget
de 7,28 miliarde €. SAPARD reprezinta un instrument de finantare pentru agricultura si are un buget de 3,64
miliarde €. Dupa aderare, Fondurile Structurale si Fondul de coeziune vor înlocui asistenta de pre-aderare.
Fondul european de solidaritate

Este un fond menit sa dea posibilitatea Comunitatii sa-si exprime rapid, eficient si flexibil solidaritatea cu
populatiile din Statele Membre sau cu o tara care este în negocieri pentru aderarea la UE si care a suferit de
pe urma dezastrelor naturale majore.
37
Serviciile publice
realitati 16
si moneda EURO
Introducere
Economiile statelor membre UE s-au integrat din ce în ce mai mult si peste 60% din comertul acestora se
desfasoara între statele membre. Tratatul UE cere statelor membre sa-si revizuiasca politicile economice "ca
o problema comuna".
Obiectivul EURO este de a închega o singura piata europeana puternica. Prin îndepartarea riscului de
fluctuatii valutare, activitatea de afaceri s-a consolidat; discrepantele rezultate din fluctuatiile valutare au fost
îndepartate, iar acest lucru a fost prevazut pentru promovarea integrarii europene în afacerile economice.
Introducerea monedei EURO ca valuta unica, a reprezentat un important pas catre o politica de uniune. Cu
toate acestea, unele tari au ramas în afara zonei EURO pe motiv ca le este subminata suveranitatea
nationala. A fi în zona EURO înseamna ca nu mai exista posibilitatea pentru statele membre de a compensa
cheltuielile sociale (cum ar fi salariile), cu ajutorul diferentelor de schimb valutar. Pentru sindicate, EURO
reprezinta cooperarea europeana de prima prioritate în domeniul serviciilor publice. Întrucât salariile converg,
un important obiectiv pe termen lung este sa se creeze o strategie de politica comuna a veniturilor din
serviciile publice.
Au existat anumite conditii preliminare care au trebuit îndeplinite înainte ca tarile sa intre în zona EURO,
conditii care au constituit fundamentul pentru Uniunea Monetara Europeana stabilita prin Tratatul de la
Maastricht (1992). Ele au fost cunoscute sub denumirea de criterii de convergenta si s-au bazat pe
asigurarea unei stabilitati economice în tarile participante. Aceste criterii au cuprins inflatia si rata dobânzii
precum si stabilitatea ratei de schimb valutar, pentru a se crea o "zona monetara optima". Deficitul bugetar si
rata datoriilor sunt si ele limitate, pentru a se oferi o stabilitate bugetara. De atunci, Pactul de Dezvoltare si de
Stabilitate a guvernat economiile tarilor din zona EURO si a demonstrat importanta obtinerii unui deficit public
scazut si al unui obiectiv de miscare catre surplusuri în bugetele nationale. Acest lucru a avut un impact
important pentru posibilitatea guvernelor de a aduna resurse pentru serviciile publice.
Implementarea monedei EURO
EURO reprezinta în prezent moneda din douasprezece tari ale Uniunii Europene, care se întind de pe malul
Mediteranei pâna la Cercul Arctic (si anume Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia,
Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si Finlanda). Bancnotele si monedele EURO au fost puse în
circulatie de la 1 ianuarie 2002 si reprezinta valuta pentru peste 300 milioane de europeni care traiesc în
zona EURO.
Operatiunea din zona EURO a avut un efect major asupra economiilor europene, asupra gasirii locurilor de
munca si asupra negocierii colective. Sindicatele adreseaza întrebari cheie pe probleme cu privire la
dezvoltarea unei economii puternice, gasirea de locuri de munca si politici sociale precum si despre rolul
sindicatelor. Acest lucru are influenta asupra salariilor, a conditiilor de munca si a gasirii locurilor de munca,
deoarece acestea sunt domenii în care guvernele mai detin un oarecare control. Angajatorii vor cauta sa
reduca nivelul de salarizare si locurile de munca. În ciuda acestor probleme, ETUC si EPSU cred ca EURO
este necesar pentru a crea baza unei economii puternice pentru competitivitatea europeana, cu potential de
a creste posibilitatea gasirii de locuri de munca.
La nivel national, dezbaterile cu privire la moneda EURO s-au referit la probleme de impact economic si la
politici de angajare precum si la cheltuiala publica. În Marea Britanie, Danemarca si Suedia, politica a fost
aceea de a astepta si de a se vedea cursul politicii. În Suedia, de exemplu, miscarea femeilor si unele
sindicate s-au opus introducerii monedei EURO, deoarece acestia au anticipat ca introducerea ar putea
conduce la presiuni asupra cheltuielilor publice, deoarece nu exista precizari clare, mai ales în ce priveste
participarea femeilor pe piata fortei de munca.
În anul 2004, Comisia Europeana a chemat în judecata Germania si Franta pentru încalcarea criteriilor de
stabilitate cu privire la Pactul de Dezvoltare si de Stabilitate. Pozitia ETUC este aceea ca aceste criterii
trebuie sa fie revizuite si ca trebuie sa se acorde o mai mare atentie cresterii bunastarii si problemelor de
ocupare.
> > >
38
> > >
În domeniul serviciilor publice, reducerile de la nivel national referitoare la diminuarea cheltuielilor publice, au
realitati 16
constituit rezultatul cerintelor statelor membre pentru controale bugetare strânse în acest sens.
Negocierea colectiva si zona EURO
Negocierea colectiva este afectata în trei directii principale: adaptarea politicilor salariale la moneda EURO;
miscarea catre negocierea sectoriala la nivel european; si implicatii ale negocierii privind plata din sectorul
public. Existenta valutei unice face ca nivelele salariale si negocierile de salarii sa fie mai transparente pe tot
teritoriul Europei.
Ce se întâmpla în cadrul serviciilor publice
Serviciile publice s-au confruntat cu restructurarea de posturi în vederea introducerii monedei EURO,
deoarece statele membre au introdus controale în finantele publice, pentru a se întruni criteriile comune cu
privire la deficitul public si la ratele de împrumut. Cerinta de a se mentine aceste nivele sau de a le reduce în
viitor, reprezinta o preocupare pentru sindicatele din serviciile publice. Pactul de Dezvoltare si de Stabilitate
face presiuni si asupra finantelor publice. Guvernele au folosit aceste cai pentru a face aceste reduceri prin
taierea investitiei publice, în primul rând, în infrastructura publica si/sau în al doilea rând, prin reducerea
locurilor de munca din sectorul public. Acest lucru a avut un efect negativ, deoarece de infrastructura publica
depinde dezvoltarea si competitivitatea iar de reducerea locurilor de munca depinde consumul. Presiunea
pentru privatizarea serviciilor si contractarea de servicii a fost foarte mare.
Alaturi de programele de liberalizare si de privatizare derulate pe tot teritoriul Europei, reducerile din
domeniul cheltuielilor publice au dus la reducerea locurilor de munca în sectorul public si la înghetarea
salariilor din sectorul public dintr-o serie de tari. Acest lucru a avut ca efect o rata de somaj mai mare si un
impact negativ asupra calitatii serviciilor. În particular, reducerile din bransa serviciilor, cum ar fi cele
referitoare la protectia copilului si a batrânilor, au avut efecte negative asupra femeilor, care sunt atât
principalele furnizoare cât si utilizatoare de astfel de servicii.
Pozitia sindicatelor din serviciile publice poate fi redata pe scurt dupa cum urmeaza:
• Reducerile referitoare la cheltuiala publica împiedica cresterea economica;
• Mobilitatea de capital nu trebuie sa determine sistemul de impozitare, care trebuie sa se bazeze pe
solidaritate între statele membre;
• Este esential sa exista o politica mai eficace si mai coordonata;
• Este necesara existenta unui buget mai mare la nivel de Comunitate Europeana (acesta ar trebui sa se
ridice în prezent de la 1,27% din PIB la cel putin 3% din PIB);
• Reducerea serviciilor publice poate avea un efect negativ asupra oportunitatilor femeilor de a intra pe
piata muncii iar înghetarea salariilor poat e duce la aparitia de inechitati;
• Abordarea prezenta de reducere a cheltuielilor trebuie sa fie abandonata, deoarece reprezinta un
impediment si o contra-productivitate si ea trebuie înlocuita cu o abordare care sa puna accentul pe
conditiile de ocupare si pe stabilitatea locurilor de munca.
39
Durata zilei de munca

realitati 17
si organizarea muncii
De ce durata zilei de munca si organizarea muncii reprezinta probleme la nivel european?
Durata zilei de munca si organizarea muncii reprezinta probleme importante pentru sindicatele de la nivel european.
Sindicatele din serviciile publice sunt de acord ca este necesar sa se îmbunatateasca calitatea serviciilor, dar pe de alta
parte, acest lucru nu trebuie sa rezulte dintr-un program de lucru flexibil, cum ar fi munca involuntara cu norma partiala
sau temporara, care poate fi impusa ca alternativa muncitorilor ceea ce genereaza mai mult stres si nesiguranta la locul
de munca. Sindicatele din serviciul public din toata Europa s-au opus acestor forme de flexibilitate si s-au gândit la
protectia celor mai vulnerabili lucratori, pentru a se crea forme pozitive de flexibilitate care sa duca la cresterea
posibilitatilor de alegere, la oportunitati egale si la siguranta locului de munca.
Politica UE cu privire la durata zilei de munca si la organizarea muncii

În UE, durata zilei de munca si organizarea muncii au constituit probleme importante în politica europeana, inclusiv
pentru strategia de ocupare.
Directiva cu privire la durata zilei de munca

În Directiva cu privire la durata zilei de munca data în anul 1993 (93/104/CE), care permite partenerilor sociali sa dezvolte
contracte noi si flexibile, se stipuleaza urmatoarele:
• Perioada minima de odihna de unsprezece ore consecutive la fiecare 24 ore;
• O pauza când munca zilnica depaseste 6 ore;
• Perioada minima de odihna neîntrerupta de 24 ore pentru fiecare saptamâna de 7 zile;
• Media de lucru pentru fiecare perioada de 7 zile sa nu depaseasca 48 de ore, inclusiv orele suplimentare;
• Concediu anual de cel putin 4 saptamâni (care sa nu poata fi înlocuit prin compensatii financiare);
• Durata muncii pe timpul noptii sa nu depaseasca 8 ore la fiecare perioada de 24 ore.
EPSU si ETUC au aratat ca Directiva trebuie sa fie revizuita pentru a se reduce limita de ore saptamânale minime de la
48 de ore la 44 de ore, pentru a se atinge scopul sindicatelor europene de a se reduce orele suplimentare cu jumatate. În
practica, se pare ca aceste reduceri de durata a zilei de munca vor fi facute pe baza contractelor colective si nu conform
regulamentului cadru de la nivel european. În Directiva se mai fac o serie de derogari care se refera la anumite ocupatii,
activitati, la drepturile voluntare ale muncitorilor de a lucra mai mult de 48 ore pe saptamâna de 7 zile. În serviciile
publice, acest lucru include serviciile de asistenta medicala din spitale sau din anumite case de sanatate, camine,
serviciul de ambulanta, pompieri si servicii de protectie civila, gaze, apa si productia de electricitate, colectare gunoi
menajer si puncte de incinerare. Au rezultat noi campanii si strategii din partea sindicatelor pentru extinderea protectiei
pentru aceste grupuri.
Cele trei domenii de importanta pentru EPSU, legate de politica UE cu privire la durata de lucru, sunt urmatoarele:
• Perioada de referinta pentru calcularea limitelor duratei zilei de munca;
• Definirea termenului "de serviciu la apel telefonic";
• Clauza de "optiune individuala de iesire din schema".
Perioada de referinta se refera la perioada în care se calculeaza media duratei zilei de munca. În prezent, directiva
stipuleaza un maximum de 4 luni sau 6 luni, cu negociere colectiva.
Curtea Europeana de Justitie a hotarât ca un lucrator "de serviciu la apel telefonic" la locul de munca se considera ca
lucreaza. EPSU accepta aceasta reglementare în totalitate.
Optiunea individuala de iesire din schema a fost aplicata mai mult în Marea Britanie. Permite lucratorului sa lucreze
mai mult de 48 ore, ca un drept individual. Clarificarea a ceea ce înseamna "de serviciu la apel telefonic" a generat
presiuni pentru a se introduce optiunea individuala în toate tarile. EPSU se opune clar acestui lucru.
Directiva care se refera la concediul parental

Abordarea sindicatului european pentru oportunitati egale la locul de munca a subliniat necesitatea luarii de masuri
pentru reconcilierea la locul de munca si în viata de familie.
> > >
40
> > >
Reprezinta un impact direct asupra duratei zilei de munca si a organizarii muncii si o reflectare a nevoii de a avea durate
realitati 17
ale zilei de munca adecvate pentru a raspunde nevoii de oportunitati egale. Directiva care se refera la concediul parental
a fost aprobata în anul 1995 si da dreptul atât barbatilor cât si femeilor la 3 luni concediu fara plata dupa nasterea
copilului si dreptul de a-si lua concediu daca copilul sau un membru de familie este bolnav. În alte state membre,
concediul parental a fost extins la pâna la 12 luni si aceasta perioada a fost platita. Sindicatele pot folosi Directiva pentru
a extinde prevederile prin contracte colective.
Directiva cu privire la muncitorii care lucreaza cu timp de lucru partial

În 1997 sindicatele si angajatorii de la nivel european au negociat termenii unei noi Directive cu privire la muncitorii care
lucreaza cu timp de lucru partial. Contractul se refera la conditiile de ocupare pentru muncitorii care lucreaza cu norma
partiala, în timp ce protectia sociala ramâne responsabilitatea statelor membre. Se stipuleaza o serie de principii si
cerinte minime pentru eliminarea discriminarii împotriva muncitorilor care lucreaza cu timp de lucru partial si de asistare
pentru dezvoltarea de oportunitati pentru munca voluntara cu jumatate de norma. Permite consultari cu privire la un
program flexibil de lucru, inclusiv masuri pentru femei si barbati pentru a se pregati pentru pensie, reconcilierea vietii de
familie si la locul de munca, precum si oportunitati pentru continuarea studiilor si a calificarilor profesionale. Directiva
obliga partenerii sociali sa dezvolte "contracte similare cu privire la alte forme flexibile de munca" în special pentru munca
ocazionala si temporara si munca la domiciliu.
Directiva cu privire la contractele de munca pe durata determinata

În 1999 o directiva cadru cu privire la contractele pe durata determinata a fost aprobata între partenerii sociali de la nivel
european. A fost considerata un pas important în domeniul reglementarii data fiind proportia în crestere a angajarilor care
au la baza contracte temporare sau pe durata determinata.
Liniile directoare cu privire la ocupare

Liniile directoare ale UE cu privire la ocupare arata clar ca partenerii sociali au un rol cheie în crearea conditiilor de
ocupare, prin modernizarea si organizarea muncii si prin masuri crescute si flexibile de exploatare. Comisia Europeana
face referire la nevoia unui echilibru între flexibilitate si protectie sociala. Partenerii sociali sunt invitati sa negocieze
contracte pentru modernizarea organizarii muncii, inclusiv pentru aranjamente flexibile cu privire la desfasurarea muncii.
Comunicarea Comisiei cu privire la modernizarea organizarii muncii – o abordare pozitiva a schimbarii (1998)
A fost introdusa în 1998 pentru "a întari procesul de parteneriat pentru organizarea muncii". Propune ca statele membre
sa dezvolte cadrul de masuri necesare promovarii învatamântului pe tot parcursul vietii si libera circulatie a muncitorilor,
noi pachete de salarizare si beneficii, practici de munca diversificate, implicarea lucratorilor în schimbare, oportunitati
egale. Schimbarile în organizarea muncii sunt percepute ca o responsabilitate a partenerilor sociali.
Comunicarea Comisiei responsabile cu durata de lucru (2004)

Comunicarea reprezinta consultarea legata de perioada de referinta pentru calcularea celor 48 de ore pe saptamâna,
folosirea optiunii individuale pentru saptamâna de lucru de 48 de ore (adoptata în Marea Britanie), impactul perioadei "de
serviciu la apel telefonic" la locul de munca si încurajarea flexibilitatii mai mari si a existentei unui echilibru între
programul de munca si perioada petrecuta cu familia. EPSU a aratat ca perioada "de serviciu la apel telefonic" trebuie sa
fie tratata ca timp de lucru. Aceasta pozitie este sustinuta de doua Hotarâri ale Curtii Europene si care se refera la
doctorii care sunt de garda si la timpul acordat care trebuie sa fie tratat ca ore de lucru.
Campania EPSU cu privire la durata zilei de munca

Campania EPSU cu privire la durata zilei de munca se axeaza pe urmatoarele:
• Extinderea directivei cu privire la durata zilei de munca pentru acoperirea domeniilor din sectorul public, care sunt
excluse din aceasta directiva, adica doctorii stagiari din spitale;
• Includerea perioadei "de serviciu la apel telefonic" în durata de lucru;
• Dezvoltarea unor forme novatoare de durata a zilei de munca;
EPSU a argumentat ca sunt necesare schimbari cu privire la durata zilei de munca, inclusiv privitor la formele pozitive de
flexibilitate care permit reducerea orelor de program, libera alegere si durata zilei de munca:
• pentru a se asigura locul de munca si pentru a se crea noi locuri de munca de calitate, prin reducerea ratei somajului;
• pentru a raspunde la noile forme de organizare a muncii;
• pentru a îmbunatati calitatea si rolul serviciilor publice si pentru extinderea furnizarii lor
• pentru a îmbunatati conditiile de munca, timpul de recreere, posibilitatile de concediu parental;
• pentru a oferi oportunitati egale si de reconciliere pentru viata de familie si de la locul de munca.
Din: Declaratia EPSU: Politica activa a duratei zilei de munca: Pentru ocupare, libera organizare a timpului de lucru si
oportunitati egale.
41
Egalitatea dintre femei si barbati în toate sferele

realitati 18
Ce înseamna egalitatea între barbati si femei?

Înseamna drepturi egale si participarea egala a femeilor si barbatilor în toate sferele vietii publice. Înseamna
egalitate în oportunitati, egalitate de participare si egalitate la obtinerea rezultatelor. Egalitatea între barbati si
femei poate fi urmarita în doua directii. Se numeste abordare duala si fiecare este complementara celeilalte.
Aceasta include:
• Actiune pozitiva: politici specifice care se adreseaza inechitatilor cu privire la femei si barbati si
promovarii de oportunitati egale;
• Cursul dominant: pasi activi ce trebuie luati pentru a încorpora egalitatea dintre femei si barbati în toate
domeniile politice, în toate zonele de activitate si la toate nivelele.
UE are deja o serie de politici cu privire la egalitatea dintre femei si barbati inclusiv Directivele cu privire la
remunerare egala, tratament egal, egalitate în protectia sociala, egalitate cu privire la concediul parental,
munca cu norma partiala. Directiva cu privire la tratamentul egal a fost revizuita si amendata în anul 2004
(vezi Realitati 20 cu privire la egalitatea dintre femei si barbati si nediscriminarea alaturi de o lista de
prevederi legale importante cu privire la egalitatea dintre femei si barbati).
Ce înseamna egalitatea dintre femei si barbati în toate sferele vietii?
Ideea cursului dominant al egalitatii între femei si barbati a fost adoptata prima data ca politica la cea de-a IV-
a Conferinta Mondiala a Femeilor de la Beijing în anul 1995. De atunci, acest lucru a devenit politica Uniunii
Europene si a fost prelucrat în Tratatul de la Amsterdam, când toate statele membre au fost de acord cu
aplicarea principiului. Conform Comisiei Europene, acesta se refera la:
"… reorganizarea, îmbunatatirea, dezvoltarea si evaluarea proceselor politice, astfel încât perspectiva
egalitatii dintre femei si barbati sa fie încorporata în toate politicile, la toate nivelele si în toate stadiile, de
actorii implicati în luarea de decizii politice".
Cursul dominant al egalitatii între femei si barbati ne cere sa ne punem întrebari cu privire la toate actiunile si
functiile politice cu impact asupra egalitatii între femei si barbati. Înseamna ca trebuie analizat impactul
asupra femeilor si barbatilor (cunoscut uneori sub numele de analiza impactului cursului dominant al
categoriei de gen). Acest lucru solicita schimbari cu privire la rolul parintilor, structurile de familie, organizarea
muncii si a duratei zilei de lucru si organizarea societatii, astfel încât femeile sa poata beneficia de
independenta si egalitate în drepturi.
Cum poate cursul dominant al egalitatii între femei si barbati sa îndeplineasca cerintele de
egalitate?
Cursul dominant egalitatii între femei si barbati înseamna ca toate activitatile trebuie privite prin prisma
egalitatii dintre femei si barbati. Acest lucru permite organizatiilor sa înteleaga impactul avut de politicile lor
asupra femeilor si barbatilor si în subsidiar, sa se asigure ca aceste politici sunt elaborate în mod
corespunzator, pentru a reflecta egalitatea femeilor si a barbatilor.
Acest lucru mai înseamna si:
• Participare egala a femeilor si barbatilor în organele de luare a deciziilor;
• Ca nu exista discriminarea bazata pe sexe;
• Ca a luat sfârsit stereotipul incorect si mentalitatea cu privire la rolurile detinute de femei si barbati în
societate.
Cursul dominant al egalitatii între femei si barbati si politica UE
Cursul dominant al egalitatii între femei si barbati este o problema adoptata de Uniunea Europeana în toate
activitatile de luare de decizii. De exemplu:
• Oportunitatile egale reprezinta unul din pilonii Liniilor Directoare anuale cu privire la ocupare, care sunt
stipulate în abordarea cursului dominant al egalitatii între femei si barbati;
• Fondurile europene structurale cer ca acesta sa se manifeste atât în dezvoltarea de politici la nivel
european cât si în implementarea programelor de la nivel national;
• Reprezinta de asemenea un obiectiv al politicii ETUC si EPSU.
> > >
42
> > >
Cum puteti sa implementati cursul dominant al egalitatii între femei si barbati în organizatia
realitati 18
dumneavoastra?
Iata câtiva pasi simpli care trebuie urmati în aceasta privinta:
1) Câte femei si câti barbati sunt afectati de aceasta masura si modul în care acestia sunt participanti la
aceasta masura?
2) Cum se aloca resursele între femei si barbati (finante, acces la informatii si pregatire profesionala,
folosirea timpului etc.)?
3) Care sunt beneficiile relative provenite din masurile specifice luate pentru barbati si pentru femei?
4) Care sunt cauzele reprezentarii existente si a alocarii de fonduri?
5) Care sunt posibilitatile de schimbare si cum pot ele fi facute?
Ca proces, cursul dominant al egalitatii dintre barbati si femei trebuie sa identifice ceea ce dorim sa se
întâmple, cerându-ne în acelasi timp noua sa monitorizam si sa evaluam rezultatele. Acest proces poate fi
vazut în felul urmator:
• Definirea rezultatului dorit;
• Evaluarea relevantei pentru barbati si femei;
• Optiuni de dezvoltare;
• Trasarea de recomandari;
• Implementarea;
• Monitorizarea si evaluarea.
Avem aici câteva exemple de actiuni diferite cu privire la cursul dominant al egalitatii dintre femei si barbati în
sindicatul dumneavoastra:
• Egalitatea dintre femei si barbati ilustrata de bugetul dumneavoastra: cum beneficiaza femeile în mod
egal de actiunile din bugetul dumneavoastra?
• Egalitatea dintre femei si barbati ca dovada a politicii dumneavoastra: tin seama politicile dumneavoastra
de Egalitatea dintre femei si barbati? Cum se masoara impactul lor asupra femeilor?
Urmatoarele probleme pot fi luate de asemenea în considerare:
• Participarea: femeile si barbatii participa în mod egal la politica sau interventiile propuse de
dumneavoastra?
• Accesul: au femeile si barbatii acces egal la politica si la interventii?
• Necesitati: au femeile si barbatii nevoi diferite, si daca da, în ce consta diferenta dintre acestea?
• Rezultatele: politica si interventiile dau rezultate egale?
Politicile EPSU si ETUC cu privire la egalitatea dintre femei si barbati

Politica EPSU cu privire la egalitatea categoriei de gen subliniaza importanta reprezentarii egale a barbatilor si a
femeilor în structurile de luare a deciziilor, la împartirea egala a muncii si a vietii de familie si în importanta
cursului dominant al egalitatii între femei si barbati în toate procesele politicii si actiunii. Acopera urmatoarele
probleme:
• Acces egal la pozitiile de luare a deciziilor pentru femei si barbati;
• Integrarea femeilor în toate structurile sindicale;
• Cursul dominant al egalitatii între femei si barbati;
• Schimbul de informatii si dezvoltarea de politici de egalitate;
• Împartirea muncii si a responsabilitatilor familiale;
• Dreptul femeilor la angajare platita;
• Salarii si conditii de munca;
• Hartuire sexuala;
• Elaborarea unei Agende a dialogului social european din perspectiva egalitatii dintre barbati si femei
Politica ETUC cu privire la egalitatea dintre barbati si femei, aprobata la Congresul de la Praga în anul 2003, a
subliniat si importanta unor actiuni specifice prin trei obiective principale:
• eliminarea lipsei de reprezentare feminina în organele de luare a deciziilor;,
• extinderea cursului dominant al egalitatii dintre barbati si femei
• întarirea rolului responsabilitatii organismelor pentru o politica de egalitate între barbati si femei
43
Egalitatea între barbati si femei

realitati 19
si lupta împotriva discriminarii

Egalitatea între femei si barbati
Egalitatea între femei si barbati este reglementata prin tratatele UE, Directivele UE si Carta Drepturilor
Fundamentale în Uniunea Europeana.
Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeana prevede la Articolul 20 ca: "Fiecare cetatean este
egal în fata legii". Mai concret, Articolul 21 ("Nediscriminarea") prevede ca: "Orice discriminare bazata pe
orice motive de sex, rasa, culoare, etnie sau origine sociala, trasaturi genetice, limba, religie sau credinta,
opinie politica sau de alta natura, apartenenta la o minoritate nationala, proprietate, origine, dizabilitate,
vârsta sau orientare sexuala, este interzisa".
Articolul 23 acopera problema "Egalitatii între barbati si femei" si stipuleaza: "Egalitatea dintre barbati si femei
trebuie sa fie asigurata în toate domeniile, inclusiv în ocupare, la locul de munca si la plata salariilor".
În conformitate cu Articolul 2 din Tratat, promovarea egalitatii dintre barbati si femei este stabilita ca o
caracteristica pentru Comunitate. Articolul 3.2. prevede ca: "Comunitatea va cauta sa elimine inechitatile si
sa promoveze egalitatea dintre barbati si femei." Articolul 13 autorizeaza Comunitatea sa întreprinda actiunile
necesare pentru combaterea discriminarii bazate pe sex, rasa, origine etnica, religie si credinta, dizabilitate,
vârsta sau orientare sexuala. Conform Articolului 137, Comunitatea trebuie sa "sprijine si sa completeze
activitatile statelor membre" în domenii care includ "egalitatea dintre barbati si femei, cu privire la
oportunitatile de pe piata locurilor de munca si tratamentul la locul de munca". Mai clar, Articolul 141 (fostul
articol 119) prevede ca pentru principiul egalitatii la plata sa existe si egalitatea cu privire la munca depusa
sau munca egala pentru salariu egal. De asemenea, articolul permite Consiliului "sa adopte masuri pentru
asigurarea aplicarii principiului de oportunitati egale si tratament egal al barbatilor si femeilor în probleme de
ocupare, locuri de munca, angajare, inclusiv cu privire la principiul de plata egala pentru munca egala sau
munca egala contra plata egala" (Articolul 141(3)). Acest lucru mai înseamna ca "principiul tratamentului egal
nu va împiedica nici un stat membru de la adoptarea de masuri, care sa prevada avantaje specifice, pentru
sexul mai slab reprezentat, în vederea implementarii principiului cu privire la activitatea profesionala, pentru
prevenirea sau pentru compensari privind dezavantajele în carierele profesionale" (Articolul 141(3)).
S-au adoptat urmatoarele Directive cu privire la egalitatea între femei si barbati

• Directiva Consiliului 75/117/CEE din 10 februarie 1975 cu privire la armonizarea legilor statelor membre
privitoare la aplicarea principiului egalitatii la plata pentru barbati si femei;
• Directiva Consiliului 76/207/CEE din 9 februarie 1976 cu privire la implementarea principiului de tratament
egal pentru barbati si femei cu privire la accesul la ocupare, pregatire profesionala si promovare în munca,
conditii de lucru, amendata de Directiva 2002/73/CE data de Parlamentul si de Consiliul European la 23
septembrie 2002;
• Directiva Consiliului 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 cu privire la implementarea progresiva a principiului
de tratament egal pentru barbati si femei în probleme de protectie sociala;
• Directiva Consiliului 86/378/CEE din 24 iulie 1986 cu privire la implementarea principiului de tratament egal
pentru barbati si femei în schema ocupationala cu privire la protectia sociala, amendata de Directiva
Consiliului 96/97/CE din 20 decembrie 1996;
• Directiva Consiliului 86/613/CEE din 11 decembrie 1986 cu privire la aplicarea principiului de tratament egal
între barbati si femei, angajati în câmpul muncii, inclusiv în agricultura, cei care desfasoara activitati proprii
si cu privire la protectia femeilor care desfasoara activitati proprii pe perioada sarcinii si dupa nasterea
copilului;
• Directiva Consiliului 96/34/CE din 3 iunie 1996 cu privire la contractul cadru concediul parental, încheiata
de UNICE, CEEP si ETUC; si
• Directiva Consiliului 97/80/CE din 15 decembrie 1997 cu privire la sarcina probei privind discriminarea
bazata pe sex;
> > >
44
> > >
• Directiva Revizuita cu privire la tratamentul egal (2002);
• Propunerea de directiva cu privire la tratamentul egal dintre barbati si femei privind accesul la furnizarea de
bunuri si de servicii (emisa în noiembrie 2003).
Legislatia cu privire la lupta împotriva discriminarii

realitati 19
Lupta împotriva discriminarii în ocupare si în furnizarea de servicii a devenit o noua prerogativa a politicii UE.
Obligatia de protectie împotriva discriminarii este cuprinsa în Tratatul semnat de Uniunea Europeana
(Amsterdam) din 1997. Conform Articolului 134, Comunitatea poate combate discriminarea la angajare,
bazata pe sex, rasa, origine etnica, religie si credinta, dizabilitate, vârsta si orientare sexuala. De aici, s-au
adoptat doua Directive: Directiva 2000/78/CE care interzice discriminarea în ocupare pe motive de religie sau
credinta, dizabilitate, vârsta si orientare sexuala, cunoscuta sub numele de Directiva Cadru cu privire la
tratamentul egal la angajare si ocupare (Directiva de ocupare) si Directiva 2000/43/Ce care interzice
discriminarea rasiala si etnica în ocupare, în învatamânt, în protectie sociala si tratamentul medical, accesul
la bunuri, servicii si locuinte (Directiva de rasa). Directivele trebuie sa fie aplicate la nivel national. Întâi, prin
transpunerea lor în legea nationala si apoi prin implementarea prevederilor acesteia.
• Directiva Consiliului 2000/43/CE care implementeaza principiul tratamentului egal între persoane, fara
deosebire de rasa, origine etnica, stabileste cadrul pentru combaterea discriminarii. Directiva stabileste
un prag minim de drepturi cu privire la discriminarea rasiala si interzice discriminarea pe baza de rasa si
origine etnica privitor la ocupare, pregatire profesionala, conditii de lucru, parteneriat sau aderare la
sindicat sau la o organizatie patronala, protectie sociala, inclusiv asigurari sociale si de sanatate, avantaj
social, educatie, bunuri, servicii si locuinta. Statele Membre trebuie sa înfiinteze unul sau mai multe
organisme care sa promoveze tratamentul egal, cu scopul de a elabora rapoarte si studii, de a publica
rapoarte si recomandari si de a pune la dispozitie asistenta independenta pentru oamenii care au fost
victime ale discriminarii.
• Directiva cu privire la tratamentul egal la angajare si ocupare solicita tuturor Statelor Membre sa aiba
legislatie cu privire la "principiul de tratament egal" în vigoare pâna în decembrie 2006, ceea ce
înseamna ca Statele Membre trebuie sa introduca în legislatia lor interdictii cu privire la discriminarea la
angajare. Directiva acopera atât sectoarele publice cât si pe cele private dar nu se aplica la platile de
beneficii sau la capitolul bunastare. Statele Membre pot decide sa excluda serviciul militar si aderarea la
scheme de pensionare din prevederile legislatiei de implementare. Directiva mai solicita Statelor Membre
sa aiba o legislatie care sa combata discriminarea pe baza de sex, rasa, orientare sexuala, religie si
dizabilitate. Legislatia trebuie sa intre în vigoare pâna la finalul anului 2004, cu exceptia legislatiei care se
refera la dizabilitate, pentru care legislatia trebuie sa existe pâna la finalul anului 2006. Scopul Directivei
este de a armoniza sistemele juridice din Statele membre pe cât posibil astfel încât sa existe conditii
materiale similare în toate aceste state. Cât priveste discriminarea privitoare la vârsta si discriminarea pe
motiv de dizabilitate, s-a solicitat o prelungire pâna în decembrie 2006. Acele State Membre care solicita
prelungirea trebuie sa justifice existenta unor circumstante speciale si trebuie sa raporteze anual cu
privire la progresele facute pentru combaterea acestor forme de discriminare.
• Programul de actiune al Comunitatii pentru Combaterea Discriminarii (2001-2006). Menit sa sprijine si sa
promoveze masuri la nivel national si european pentru prevenirea si combaterea discriminarii.
45
Informatii si
realitati 20
alte resurse
Organizatii si institutii europene
 Federatia Europeana pentru Sindicatele din Serviciul Public (EPSU): www.epsu.org
 Internationala Serviciilor Publice (PSI): www.world-psi.org/
 Centrul European pentru Întreprinderi cu Participare Publica si Întreprinderi de Interes General (CEEP):
http://www.ceep.org
 Confederatia Sindicatelor Europene (ETUC): http://www.etuc.org
 Institutul Sindicatelor Europene (ETUI): http://www.etuc.org/etui
 Colegiul Sindicatelor Europene (ETUCO): http://www.etuc.org/etuco
 Biroul Tehnic al Sindicatelor Europene pentru sanatate si protectia muncii (ETUTB):
http://www.etuc.org/tutb
 Observatorul European pentru Relatii Industriale care ofera rapoarte online cu privire la evolutia relatiilor
industriale în UE si în Statele Membre: http://www.eiro.eurofound.eu.int
 Uniunea Europeana: http://europa.eu.int.
 Conventia Europeana: www.european-convention.eu.int.
 Scadplus (ofera informatii despre politicile si institutiile UE): http://europa.eu.int/scadplus
 Comisia Europeana – baza de date despre prevederile Directivei EWC:
http://europa.eu.int/comm/employment-social/soc-dial/labour/directive9445/index_en.htm
 Angajare si politica sociala – vezi site DG Employment and Social Affairs:
http://europa.eu.int/pol/socio/info_en.htm.
 Esmail: serviciu de mail gratuit, online de la Comisia Europeana pe probleme de ocupare si probleme
sociale, în limba engleza, franceza si germana – empl-esmail@cec.eu.int
 Comitetul Regiunilor: http://cor.eu.int
 Consiliul Uniunii Euriopene: http://ue.eu.int
 Comitetul Economic si Social: http://www.ces.eu.int
 Fundatia Europeana pentru Îmbunatatirea nivelului de trai si a conditiilor de munca: http://eurofound.ie
 Parlamentul European: http://www.europarl.eu.int
 Grupul multidisciplinar pentru Extindere al Parlamentului European:
http://www.europarl.eu.int/enlargement/en/default.htm
Materiale educative
Materialele educative pentru apa/energie de la EPSU/PSI: Resurse (August 1998, EPSU)
Activitati educative si materiale cu privire la restructurare, privatizare, etc. la utilitati: Module (August 1998,
EPSU)
Alte materiale educative si rezumate au fost elaborate de Internationala Serviciilor Publice (PSI) disponibile
pe site-ul www.psi-world.org
Colegiul Sindicatului European (ETUCO) detine materiale educative si rezumate ale documentelor care pot fi
accesate pe site-ul www.etuc.org/etuco. Acestea includ:
• Eurotime: Sindicatele si Uniunea Economica si Monetara (video, documente rezumat si materiale de

formare, în engleza, franceza, germana, italiana si suedeza)
> > >
46
> > >
• Europa si situatia fortei de munca în lume: rezumate si note de instructaj care acopera urmatoarele
realitati 20
domenii: organizatiile de munca, organizatiile patronale, dialogul social, luarea deciziei la nivelul
Comunitatii si politica sociala (în engleza, franceza si italiana);
• Uniunea Europeana: Politica economica si sociala în contextul sindical (rezumate si activitati de formare
în engleza, franceza si germana);
Serviciul de informare UE – informatii si sfaturi cu privire la programele UE care se ocupa de învatamântul

sindical, pe site-ul www.etuc.org/etuco
Alte lucrari scrise
 Brian Bercusson (ed) (2002) Codul European al muncii si Carta UE cu privire la Drepturile fundamentale,
ETUI: Bruxelles (engleza, germana si franceza)
 Willy Buschak (1998) Transpunerea Directivelor EWC în legea nationala, ETUC: Bruxelles
 Christophe Degryse si Philippe Pochet (2003) Evolutii sociale în Uniunea Europeana 2002, ETUI:
Bruxelles (engleza, germana si franceza)
 Emilio Gabaglio and Reiner Hoffman (eds) (2003) Anuarul Sindicatului European, ETUI: Bruxelles
(engleza)
 Emmanuel Mermet si Grigor Gradev (2003) Negocierea colectiva în Europa 2002 (engleza, germana,
franceza si spaniola)
 ETUCO Europa Unita: Sindicatele si Extinderea Uniunii Europene, Resurse si materiale de formare,
ETUCO: Bruxelles
 ETUI (2003) Standardul de Lucru la nivelul Europei 2003, ETUI: Bruxelles
 ETUI Baza de date a Consiliilor Europene ale muncii, Cd-Rom care contine baza de date a contractelor
cu privire la EWCs, editia 2002, ETUI: Bruxelles (engleza, germana si franceza)
 Comisia Europeana (1998) Adaptarea si promovarea dialogului social la nivelul Comunitatii, Comunicatul
Comisiei, (COM (98) 322)
 Comisia Europeana (2000) Ocuparea la nivel european si politica sociala: O politica pentru oameni
 Comisia Europeana (2003) Carta verde pentru Servicii de Interes General, COM (2003) 270 final
 Peter Kerckhofs (2002) Consiliile europene ale muncii: Realitati si cifre, ETUI: Bruxelles (engleza,
germana si franceza
 Wim Kok (2003): Extinderea Uniunii Europene. Împliniri si provocari. Report catre Comisia Europeana
 ETUCO (2000) “Politica sociala” lucrare rezumat cu privire la Colegiul Sindicatului European
http://www.etuc.org/etuco (engleza, franceza si germana)
47
ACTIVITATI
DE FORMARE
partea 2
48
ACTIVITATI DE FORMARE
Cuprins Scurt Instructaj

Cuprins Scurt Instructaj
Serviciile publice si integrarea europeana –

Activitatea 1: Identificarea provocarilor si oportunitatilor 52
(Realitati 1 si 2)
Activitatea 2: Promovarea serviciilor publice de calitate într-o Europa largita

53
(Realitati 3)
Influentarea si luarea deciziilor în Europa – Familiarizarea cu felul în care

Activitatea 3: lucreaza UE într-o Europa largita 54
(Realitati 5 si 6)
Activitatea 4: Colaborarea si organizarea sindicala din Europa

55
(Realitati 7, 8 si 9)
Libera circulatie a muncitorilor într-o Europa mai mare si mai puternica –

Activitatea 5: serviciile publice fara frontiere dintr-o Europa largita 56
(Realitati 12 si 13)
Sindicatele si politicile Uniunii Europene într-o Europa largita

Activitate 6: (Realitati 11, 13, 15 si 16 care acopera: Dimensiunea sociala europeana;
57
extinderea UE; coeziunea economica si sociala; serviciile publice si
moneda euro)
Activitatea 7: Noi modalitati de lucru: politica UE cu privire la durata zilei de munca si la

58
organizarea muncii (Realitati 17)
Activitatea 8: Cursul dominant al egalitatii între femei si barbati (Realitati 18) 59
Activitatea 9: Egalitatea si lupta împotriva discriminarii într-o altfel de Europa

60
(Realitati 19)
Activitatea 10: Momentul pentru actiune: organizarea si mobilizarea membrilor

61
dintr-o Europa largita
49
Scurt Instructaj
Scurt Instructaj
Introducere
Prezentul instructaj pe scurt are menirea de a pune la dispozitie suportul necesar pentru instructorii care
folosesc setul de instrumente educationale.
Setul de instrumente reprezinta o resursa flexibila care poate fi folosita ca suport educativ si în activitatile de
formare precum si în discutiile generale din cadrul sindicatelor.
Sunt prevazute zece activitati în aceasta sectiune a setului de instrumente (a se vedea mai jos). Activitatile
sunt structurate în jurul activitatii desfasurate în grupuri mici de lucru. Acest lucru este menit sa asigure un
maximum de participare si o abordare bazata pe metoda de învatare prin practica. Rolul instructorului este
de a prezenta pe scurt cursantilor activitatile si de a le oferi feedback si sesiuni explicative.
Cele zece activitati de formare sunt exemple de activitati care pot fi realizate pe baza Fiselor Informative.
Este foarte important ca instructorul sa foloseasca si sa adapteze materialele prezente astfel încât ele sa fie
conforme cu contextul si situatiile de la nivel national si local. Va fi de asemenea necesar sa se adapteze
aceste materiale la sectoarele specifice, cum ar fi sanatate, energie, administratie locala, administratie
nationala etc.
Modulele si activitatile continute în ele variaza ca durata. Un ghid de cronometrare este dat pentru fiecare
activitate.
Resurse
Este important sa adaptati activitatile la situatia dumneavoastra pe plan national. Calitatea va fi relevanta
daca instructorul suplimenteaza activitatile cu alte materiale si resurse relevante pentru activitatile si politicile
de pe plan national si european. Acestea pot include:
• Articole la zi din ziare cu privire la dezvoltarea particulara în UE care afecteaza lucratorii din sectorul
public din tara sau sectorul dumneavoastra;
• O serie de documente suplimentare de la EPSU, ETUC si institutiile UE;
• Publicatii si rapoarte date de sindicatul dumneavoastra sau de sectorul care se ocupa cu probleme de
serviciu public la nivel european;
• Accesul la Internet pe perioada sesiunilor de formare. Site-urile web sunt listate în Fisele de Informare
(Realitati 21: Alte informatii si alte resurse));
• Publicatii valabile si gratuite de la birourile Comisiei Europene si ale Parlamentului European, în fiecare
stat membru, care pot fi folosite ca informatii generale pentru grupul care le parcurge. În particular, puteti
sa folositi resursele de pe web, mai ales pe cele provenite de la ETUCO (si puteti sa descarcati gratuit
aceste materiale de la ETUCO de pe pagina de web www.etuc.org/etuco). Exista de asemenea o serie
larga de resurse folositoare si informatii despre activitatile EPSU.
Informatii la zi cu privire la progresele de la nivel european

Este important pentru instructori sa fie la curent cu progresele de la nivel european. Din acest motiv, va fi
important pentru instructori sa fie în contact cu functionarii responsabili sau cu sectiunile din cadrul
sindicatelor lor, pentru a fi la curent cu aceste progrese pe plan european.
De exemplu, merita urmarit progresul cu privire la dialogul social în cadrul serviciilor publice sau progresele
facute în domeniul Constitutiei Europene.
50
> > >
Activitati pregatitoare
Scurt Instructaj
Instructorii trebuie sa acorde cursantilor destul timp pentru citirea materialelor si instructorii trebuie sa fie
pregatiti sa clarifice toate problemele ridicate de studenti. Anumite Fise informative pot fi citite înainte de
începerea cursului si pot fi discutate în grupuri mici – lucru foarte util înainte de începerea activitatii. Daca
cursantii nu sunt familiarizati cu datele din curs si nu au experienta, este necesar sa li se dea o sansa sa
citeasca înca o data rezumatele.
Instructorii pot initia sesiuni preparatorii pentru fiecare problema în parte (înainte de începerea lucrarilor de
grup). Cursantilor li se va cere sa citeasca materialele rezumat si sa pregateasca un set de întrebari, care pot
fi discutate în fata întregului grup. Sesiunea mai poate include si o prezentare "profesionista" din partea
organizatiei, sau pot avea acces la decupaje din presa cu privire la progresele recente, sau pot viziona
rapoarte de stiri pe video sau la televizor.
Aceste sesiuni pregatitoare nu sunt neaparat necesare pentru fiecare problema sau pentru fiecare grup, dar
ele ajuta la îmbunatatirea calitatii discutiilor din cadrul grupului de lucru cu privire la probleme care sunt
neobisnuite sau mai complexe.
Derularea de activitati – introducerea învatamântului la distanta

Fisele informative si activitatile pot fi folosite în grupuri de cursanti pe cursuri de formare structurale, cu
învatamânt la distanta, în cicluri de studii sau prin învatare independenta.
Este foarte util sa se treaca la derularea de activitati si la învatare, dupa terminarea cursului de formare, iar
activitatile trebuie sa puna la dispozitie idei despre aprofundarea viitoarei activitati de învatamânt la distanta.
Cursantii pot:
• Sa se implice în lecturi ulterioare si sa foloseasca resursele de pe Internet;
• Sa faca legaturi între problemele învatate si cele de la locul de munca;
• Sa discute pe problemele pe care le-au învatat si sa poarte discutii pe durata cursului cu colegii de
munca sau de sindicat si sa aduca în discutie problemele proprii de la locurile lor de munca sau din
activitatile sindicale.
Evaluarea si examinarea
La finalul fiecarui curs sau activitate de formare, va fi initiata o modalitate de examinare si de evaluare a celor
învatate. Una dintre ele este de a solicita fiecarui membru sa relateze în câteva cuvinte ceva despre:
• Ce au învatat din aceasta activitate?
• Cum cred ca activitatea îi va ajuta si îi va motiva în viitor în munca lor în cadrul sindicatului?
• Cum intentioneaza sa aplice în practica cele învatate?
La finalul cursului, se va face o evaluare si o examinare detaliata, care se va baza pe întrebarile de mai sus,
pe felul în care cursantii din cadrul grupului au colaborat împreuna si pe problemele care au fost discutate pe
tot parcursul cursului. Evaluarea reprezinta un instrument important pentru instructor, pentru ca acesta sa
poata stabili durata cursului, materialele si forma de munca.
Ar fi extrem de folositor daca o evaluare informativa ar fi transmisa la EPSU cu privire la modulele si felul lor
de folosire.
Se spera ca munca depusa de instructor sa fie facuta având la baza Setul de Instrumente. Se preconizeaza
o legatura între site-ul web al EPSU pentru a se împartasi resursele, ideile si experientele cu privire la
învatamânt si formare. Acest lucru va permite instructorilor sa faca schimb de idei si de experienta si de
evaluari informative pe baza Setului de Instrumente.
51
Serviciile publice si integrarea

activitatea 1
Europeana: Identificarea
provocarilor si oportunitatilor
Scopul:
• De a discuta cu privire la rolul serviciilor publice în Europa.
Rezultatele învatarii:
• Întelegerea modalitatii în care integrarea în Europa are impact asupra serviciilor publice la nivel national.
• Identificarea metodelor pentru diseminarea întelegerii cu privire la serviciile publice si integrarea în
Europa la nivel national.
Sarcina:
În grupuri mici, se citesc doua fise informative cu privire la integrarea europeana si la serviciile publice. Veti
dori sa acordati câteva minute discutiilor privitoare la contextul Fiselor informative din cadrul grupurilor
dumneavoastra.
Apoi, se va trece la identificarea progreselor cheie care au loc în serviciile publice din tara dumneavoastra
(adica tendinte de privatizare si de liberalizare a serviciilor; noi progrese în bransa serviciilor; cheltuiala
publica etc.).
Apoi se va trece la discutii pe baza urmatoarelor subiecte:
a) Exista modele si progrese comune în bransa serviciilor publice în tarile / sindicatele / sectoarele care
sunt reprezentate în grupul dumneavoastra de lucru?
b) Cum clasifica Uniunea Europeana aceste progrese si în ce modalitate?
c) Care credeti sa sunt provocarile si oportunitatile principale cu care se confrunta sindicatele într-o Europa
largita?
Întocmiti un scurt raport si un grafic pentru tot grupul. În discutiile din plen, se vor discuta probleme legate de
principalele provocari si oportunitati si modalitatile de influentare a acestora.
Durata:
2 ore
Resursele:
Realitati 1 si 2 pentru informare generala (fisele pot fi trimise în prealabil participantilor la curs, spre citire).
52
Promovarea serviciilor
activitatea 2
publice de calitate într-o

Europa largita
Scopul:
• De a discuta felul în care sindicatele pot promova o campanie pentru servicii publice de calitate.
• Dezvoltarea unei serii de activitati pentru promovarea serviciilor publice în cadrul politicii EPSU.
Sarcina:
Sindicatul dumneavoastra a hotarât sa dezvolte raspunsurile sale strategice cu privire la diferite domenii ale
politicii UE, pentru a promova servicii publice de calitate în toata Europa.
În cadrul grupurilor dumneavoastra:
1. Începeti prin a discuta liniile principale ale strategiei pentru sindicatul dumneavoastra. Identificati modul
în care sa fie coordonata campania, care sunt tintele dumneavoastra si ce sperati sa obtineti. Care este
mesajul pe care doriti sa-l transmiteti?
2. Concentrati -va pe dezvoltarea unei activitati practice specifice pentru a ajuta la implementarea în cadrul
campaniei. Sugestiile vor include:
• proiectarea unei carti postale, poster sau fluturas;
• redactarea unui articol pentru ziarul sindicatului sau pentru ziarul local;
• organizarea unei sedinte la locul dumneavoastra de munca;
• organizarea unei întruniri publice.
3. Redati pe scurt principalele rezultate ale activitatii dumneavoastra pentru un raport care va fi prezentat în
fata întregului grup. Raportati întregului grup si discutati activitatile diferite care au fost dezvoltate.
Durata:
2 ore si jumatate, inclusiv pentru raport si discutii.
Resursele:
Realitati 3: Servicii publice de calitate: Care sunt problemele cu care se confrunta sindicatele într-o Europa
largita? Referinte mai pot fi gasite pe site-ul web al EPSU, www.epsu.org si în campania PSI cu privire la
servicii publice de calitate, pe site-ul web www.psi.org
Urmarirea realizarii:
Discutii pe baza strategiei cu colegii de la locul de munca si/sau din sindicat. Identificati ce se întâmpla în
propriul sindicat si pe cine trebuie sa contactati în scopul prezentarii ideilor sau resurselor dumneavoastra în
cadrul activitatii sindicatului dumneavoastra sau la locul dumneavoastra de munca.
53
Influentarea si luarea deciziilor în Europa:

activitatea 3
familiarizarea cu felul în care lucreaza UE

într-o Europa largita
Scopuri:
• De a discuta structurile de luare a deciziilor în Europa.
• De a identifica modul în care sindicatele pot influenta structurile de luare a deciziilor din UE.
• Întelegerea rolului sindicatelor în cadrul structurii de luare a deciziei la nivelul UE.
• Elaborarea de materiale pentru a se cunoaste modul în care lucreaza UE.
Sarcina:
Vi s-a solicitat din partea sindicatului dumneavoastra sa ajutati la constientizarea modalitatii prin care
lucreaza structurile de la nivelul UE si felul în care sindicatele pot sa îmbunatateasca aceste modalitati.
Va trebui sa va informati despre rolurile si responsabilitatile principale ale institutiilor europene si în activitatile
si capacitatea lor de luare a deciziei. Instructorul dumneavoastra va va da informatiile generale cu privire la
aceste lucruri, sau vorbitorul poate fi invitat sa sublinieze principalele functiuni si roluri în acest sens.
Câteva idei cu privire la abordarea constientizarii:
• Sa elaborati un fluturas sau o brosura în care sa se sublinieze principalele organisme si structuri de luare
a deciziilor;
• Sa elaborati o activitate de formare si un rezumat pentru a fi folositor în procesul de învatamânt si în
sesiunile de formare tinute de sindicatul dumneavoastra;
• Sa planificati un seminar sau o zi de informare pe aceasta problema si sa invitati membrii sindicatului si
colegii de la locul dumneavoastra de munca sa participe la acestea;
• Sa scrieti si sa faceti un scurt scenariu video cu privire la luarea deciziilor la nivel de UE.
Un raport va fi prezentat în fata întregului grup, în care se va sublinia activitatea dumneavoastra si modul în
care intentionati sa începeti si sa puneti în aplicare la un moment dat cele prezentate.
Durata:
2 ore
Resursele:
Realitati 5: Institutiile si organismele de luare a deciziilor din cadrul UE.

Realitati 6: Luarea deciziilor într-o Uniunea Europeana largita.
54
Sindicatele care lucreaza

activitatea 4
împreuna si se organizeaza
în Europa
Scopuri:
• De a întelege modul în care organizatiile sindicale vor fi organizate la nivel european.
• De a sublinia modul în care sindicatele se pot implica în aceste structuri.
• Elaborarea unui rezumat despre activitatile sindicatelor la nivel european.
Sarcina:
Conducerea sindicatului dumneavoastra are planificata o vizita de studiu la Bruxelles, pentru a întelege mai
bine cum sunt organizate si cum functioneaza sindicatele de la nivel european. Aceasta vizita are ca scop
consolidarea activitatilor sindicale de la nivel national.
Sarcina dumneavoastra este de a elabora un rezumat pentru conducere, privitor la organizarea sindicala de
la nivel european, pentru ca aceasta sa îl citeasca înainte de vizita de studiu. Rezumatul trebuie scris sau se
poate prezenta oral.
În grupurile de lucru, trasati un plan despre modul de elaborare a rezumatului, cu punctele principale pe care
doriti sa le parcurgeti. Va trebui sa faceti referire la Realitatile 7, 8 si 9 cu privire la sindicatele de la nivel
european într-o Europa largita.
Prezentati punctele principale din planul dumneavoastra pentru includerea lor pe scurt într-o schema.
Discutati punctele principale în sesiunea plenara.
Durata:
2 ore
Resursele:
Realitati 7: Cum se organizeaza sindicatele la nivel european.

Realitati 8: EPSU si dialogul social la nivel sectorial
Realitati 10: Organizarea sindicatelor într-o Europa largita
55
Libera circulatie a muncitorilor într-o Europa

activitatea 5
mai mare si mai puternica – serviciile publice

fara frontiere dintr-o Europa largita
Scopul:
• De a explora problemele cu privire la libera circulatie a muncitorilor din domeniul serviciilor publice.
• Identificarea strategiilor pentru sindicatele din bransa serviciilor publice.
Sarcina:
În grupuri mici, purtati urmatoarele discutii:
• În ce sectoare din serviciile publice cu impact asupra migrarii fortei de munca participati si de ce anume
participati?
• Care sunt principalele motive ale migrarii fortei de munca?
• Ce nevoi trebuie îndeplinite pentru a facilita migrarea fortei de munca în serviciile publice?
Apoi treceti la discutarea rolului pe care îl joaca sindicatele în zona migrarii fortei de munca, subliniind
urmatoarele:
• Ce fel de sprijin pot oferi sindicatele pentru muncitorii care migreaza (vin sau pleaca)? Cunoasteti
exemple de contracte de înfratire bilaterale între sindicatele din diferite tari care ar putea sa ajute în acest
domeniu? Cum puteti promova astfel de contracte în propriile dumneavoastra sindicate?
• Mai exista si alte actiuni pe care sindicatele le pot dezvolta cu privire la problema migratiei fortei de
munca, cum ar fi de exemplu, recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale, a drepturilor
muncitorilor etc.?
Durata:
1 ora si jumatate
Resursele:
Realitati 13: Extinderea Uniunii Europene.

Realitati 14: Europa fara granite
56
Sindicatele si politicile
activitatea 6
Uniunii Europene într-o

Europa largita
Scopurile:
• De a discuta implicatiile diferitelor zone ale politicii UE.
• De a sublinia modalitate prin care sindicatele pot folosi aceste cunostinte pentru a intensifica rolul lor la
nivel national.
• Întelegerea unor domenii cheie ale politicii UE, în particular a acelora care afecteaza zona serviciilor
publice.
• Identificarea impactului principal asupra acestor politici cu privire la serviciile publice.
• Elaborarea unor raspunsuri initiale ale sindicatelor din domeniul serviciilor publice.
Sarcina:
Aceasta activitate este derulata în grupuri mici de lucru. Fiecare grup de lucru trebuie sa aleaga un domeniu
al politicii / activitatii UE din lista de mai jos. Fiecare grup va trebui sa discute cu privire la o zona diferita
[exista o Fisa de Informare separata pentru fiecare domeniu în parte].
1. Dimensiunea sociala europeana
2. Extinderea Uniunii Europene
3. Coeziunea economica si sociala
4. Serviciile publice si moneta EURO
1. Începeti prin citirea si discutarea Fisei de informare respective. Apoi treceti la discutarea trasaturilor cheie
ale politicii /zonei de activitate pe care ati ales-o. Rezumati principalele idei.
2. Identificati si discutati despre impactul principal asupra serviciilor publice si asupra muncitorilor din cadrul
serviciilor publice.
3. Enumerati principalele provocari cu care se confrunta sindicatele din serviciile publice pe tot teritoriul
Europei.
4. În final, elaborati un set de recomandari cu privire la revizuirile politice sau la noile politici care ar trebui
promovate la nivel european, pentru îmbunatatirea serviciilor publice si pentru cresterea drepturilor
muncitorilor din zona serviciilor publice.
Elaborati un raport pentru grupul principal si comparati diferitele zone ale politicii, impactul asupra serviciilor
publice si asupra muncitorilor din zona serviciilor publice, cu recomandarile dumneavoastra pentru activitatea
viitoare.
Durata:
2 ore, inclusiv pentru raport si discutii.
Resursele:
Realitati 11: Dimensiunea sociala europeana.
Realitati 13: Extinderea Uniunii Europene.
Realitati 15: Coeziunea economica si sociala.
Realitati 16: Serviciile publice si moneda EURO
Urmarirea realizarii pentru învatamântul al distanta:

Când va reîntoarceti la locurile dumneavoastra de munca, discutati domeniul politic pe care l-ati studiat cu
colegii, pentru a identifica impactul la nivel local si national. Gânditi-va cum puteti folosi acest domeniu politic în
negocierile colective de la nivel local si national.
57
Noi modalitati de lucru:

activitatea 7
Politica UE cu privire la durata timpului de munca

si la organizarea muncii
Scopurile:
• De a explora politica UE cu privire la perioada de munca si la organizarea muncii.
• De a discuta modalitatea prin care acestea au impact asupra serviciilor publice.
La finalul acestei activitati, cursantii vor fi capabili sa:
• Identifice politica UE cu privire la perioada de munca si la organizarea muncii.
• Ilustreze principalele domenii ale duratei de lucru care trebuie discutate la nivel national sau sectorial.
Sarcina:
Conducerea sindicatului dumneavoastra a solicitat elaborarea unui document din care sa reiasa politicile
cheie cu privire la durata timpului de munca
1. Subliniati politicile principale UE cu impact asupra duratei de lucru.
2. Discutati aceste politici cu grupul dumneavoastra si identificati punctele cheie care sunt relevante pentru
lucratorii din serviciile publice.
3. Identificati orice probleme cu privire la implementarea acestor politici la nivel national.
4. Prezentati un set de recomandari cheie pentru conducerea dumneavoastra, despre modul în care
initiativele cu privire la perioada de lucru si la organizarea muncii pot fi aplicate la nivel national /
sectorial.
5. Pregatiti un scurt raport.
Trebuie sa luati în considerare programul de lucru prelungit, echilibrul munca – viata personala, orele de
munca din familie, perioadele de învatare din timpul vietii si accesul la educatie si formare. De asemenea,
încercati si explorati diferite modalitati de organizare a timpului de lucru, inclusiv pentru munca cu jumatate
de norma, reducerea orelor de program, orele calculate pe an, orele de munca flexibila etc.
Întocmiti un raport pentru întregul grup si continuati discutiile, prin compararea diferitelor raspunsuri si
recomandari din grupele de lucrari.
Durata:
2 ore, inclusiv pentru raport si discutii.
Resursele:
Realitati 17: Durata de lucru si organizarea muncii.
Discutati raportul cu colegii dumneavoastra dupa curs. Întrebati colegii daca au cunostinta de dezbaterile
acestei politici si antrenati-i în discutie cu privire la ideile lor si modalitatea cum se pot face schimbari în durata
de lucru, pe baza cadrului de parteneriat social. Prezentati concluziile si recomandarile dumneavoastra
conducerii sindicale sau altui organism de acest gen.
58
activitatea 8
Cursul dominant al egalitatii între femei si barbati
Scopul:
• De a discuta modalitatile prin care sindicatele pot rezolva problema cursului dominant al egalitatii dintre
femei si barbati si se pot concentra asupra problemelor de egalitate la locurile lor de munca.
• Identificarea modalitatii prin care cursul dominant al egalitatii dintre femei si barbati poate fi implementat
într-un mod practic în cadrul sindicatului.
• Ilustrarea cailor de urmat la nivel european pentru a dezvolta aceasta tendinta si în viitor.
Sarcina:
Comitetul EPSU pe probleme de egalitate între femei si barbati a identificat cursul dominant al egalitatii dintre
femei si barbati ca fiind domeniul cheie pentru activitatea din sindicatele de la nivelele european si national.
Vi se solicita sa elaborati o politica cu privire la cursul dominant al egalitatii dintre femei si barbati si sa
identificati anumite modalitati de îndreptare în acest domeniu.
În lucrarile de grup, cititi Realitati 19 cu privire la cursul dominant al egalitatii dintre femei si barbati
Apoi treceti la discutii cu privire la principalele modalitati prin care puteti implementa cursul dominant al
egalitatii dintre femei si barbati în sindicatul dumneavoastra. Cum ar trebui sindicatele sa trateze problemele
cu privire la egalitatea dintre femei si barbati în structurile, politicile si activitatile lor?
Se va întocmi un raport pentru tot grupul si vor urma discutii în sesiune plenara, cu privire la diferitele
modalitati prin care sindicatele sa abordeze aceste probleme.
Durata:
1 ora si jumatate.
Resursele:
Realitati 18: Cursul dominant al egalitatii dintre femei si barbati
Discutati conceptul de curs dominant al egalitatii dintre femei si barbati cu colegii dupa curs. Întrebati colegii daca
cunosc ceva despre aceste dezbateri. Prezentati concluziile si recomandarile dumneavoastra conducerii
sindicale sau altui organism de acest gen.
59
Egalitatea si lupta
activitatea 9
împotriva discriminarii
într-o altfel de Europa
Scopul:
• De a explora modalitatile prin care sindicatele pot aborda munca pentru combaterea inegalitatilor si
discriminarii.
• Identificarea zonelor cheie de activitate pentru sindicatele de la nivel national si nivel european.
Sarcina:
Guvernul dumneavoastra a implementat recent o serie de Directive cu privire la egalitatea si lupta împotriva
discriminarii. Sarcina dumneavoastra este de a da un raspuns sindicatului prin identificarea a ceea ce, în
opinia dumneavoastra, trebuie facut pentru implementarea în totalitate a acestor Directive. Veti cauta sa va
asigurati ca egalitatea si lupta împotriva discriminarii sunt si ele reflectate în activitatile si politicile
sindicatului.
În primul rând, începeti prin citirea Fisei informative cu privire la egalitatea si lupta împotriva discriminarii într-
o altfel de Europa. Acest lucru trebuie sa va familiarizeze cu politicile importante din domeniul egalitatii între
sexe, egalitatii de rasa si tratamentului egal la angajare.
În al doilea rând, identificati principalele modalitati prin care veti face lobby la guvernul dumneavoastra,
pentru a va asigura ca Directivele sunt într-adevar aplicate în totalitate.
În al treilea rând, discutati modalitatile prin care sindicatul dumneavoastra poate lua masuri mai serioase în
structurile sale, prin politicile si activitatile sale de viitor, cu privire la egalitate si lupta împotriva discriminarii.
Ce ati dori sa vedeti ca face sindicatul dumneavoastra în acest domeniu pe viitor?
Raportati în fata grupului si discutati în sesiune plenara diferitele modalitati pe care sindicatele trebuie sa
abordeze.
Durata:
1 ora si jumatate.
Resursele:
Realitati 19: Egalitatea între barbati si femei si lupta împotriva discriminarii.
Discutati rezultatele acestei sesiuni si raportul dumneavoastra cu colegii dupa curs. Întrebati colegii daca
cunosc ceva despre aceste Directive si despre dezbaterile politice si chestionati-i în legatura cu ideile lor
despre ce fel de schimbari de atitudine si politica trebuie facute în cadrul parteneriatului social. Prezentati
concluziile si recomandarile dumneavoastra conducerii sindicale sau altui organism de acest gen.
60
Momentul pentru actiune:

activitatea 10
organizarea si mobilizarea membrilor

dintr-o Europa largita
Scopuri:
• De a explora modalitatile prin care sindicatele se pot organiza, mobiliza si face lobby într-o Europa largita
• Identificarea modului în care sindicatele pot colabora într-o Europa largita si diversificata.
Rezultatul învatarii:
• Elaborarea unui set de activitati pentru sprijinirea sindicatelor în organizare, mobilizare si efectuarea de
lobby în Uniunea Europeana.
Sarcina:
Vi s-a solicitat de conducerea sindicatului dumneavoastra sa trasati o strategie pentru a ajuta sindicatul sa:
• Organizati si sa mobilizati membrii pe probleme europene;
• Faceti lobby la guvernul national pe probleme ale politicii europene.
Sarcina dumneavoastra este de a elabora o strategie care sa poata fi folosita în sindicatul / tara
dumneavoastra. Urmatoarele idei sunt demne de luat în seama:
Preocuparea care reiese din activitatile pe diferite aspecte ale integrarii europene (puteti folosi diferite
fise informative pentru a fi informati cu privire la ansamblul problemei), ex.: prin fluturasi, postere sau
note de informare pe probleme cu impact asupra muncitorilor, la nivel national, sa dezbateti problemele
public, prin program la radio sau prin publicatie periodica în ziarul sindicatului;
Implicarea alaturi de muncitorii din serviciile publice cu privire la problemele europene prin seminare,
sesiuni de lucru bazate pe învatare, zile de informatii din partea sindicatului etc.
Prin derularea de evenimente pentru sensibilizarea maselor cu privire la rolul sindicatului si prin
sublinierea importantei unui dialog social dupa modelul social european, pentru servicii publice de înalta
calitate si pentru ocupare;
Desfasurarea unei campanii pentru lobby la guvernul dumneavoastra cu privire la importanta unui dialog
social pentru eficientizarea serviciilor publice. Un exemplu de campanie ar fi acela de a se asigura ca
sindicatele sunt reprezentate ca parteneri sociali de discutie cu privire la cheltuirea si alocarea
Fondurilor Europene Structurale. Un alt exemplu este lobby la guvernul dumneavoastra cu privire la
implementarea practica a noii Directive cu impact asupra drepturilor muncitorilor, de exemplu, în zona
de lupta împotriva discriminarii, egalitatii si sanatatii si protectiei sociale.
Odata ce ati terminat discutiile si ati subliniat elementele importante ale strategiei dumneavoastra, pregatiti
un scurt raport care sa fie prezentat în plen. Acesta va fi urmat de scurte discutii în plen cu privire la
implementarea acestor actiuni care au fost evidentiate.
Durata:
1 ora si jumatate.
Resursele:
Folositi Fisele informative ca punct de plecare.
Folositi resursele EPSU, ETUCO si paginile web ale ETUC.
61

DR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T O OL K I T F O R T H E EU R O T R A N E R S ’ S

SET DE INSTRUMENTE PENTRU INSTRUCTORII DIN UNIUNEA EUROPEANA

Prezenta publicatie a fost elaborata cu sprijinul

Setul de instrumente cuprinde doua parti separate:

Partea întâi: Realitati despre Europa

Partea a doua: Fise pentru activitatea de instruire

Carola Fischbach-Pyttel Jeff Bridgford

Bine ati venit la EPSU "Set de instrumente educativ!"

Scopurile acestui set de instrumente sunt urmatoarele:

• Sa informeze despre rolul politicilor si a deciziilor la nivel european;

• Sa ajute sindicatele sa dezvolte strategii, la nivel european, pentru serviciile publice.

Setul de instrumente îi va ajuta pe utilizatori:

• Sa foloseasca cunostintele cu privire la integrarea europeana pentru a sprijini dezvoltarea

• Sa foloseasca resursele din setul de instrumente pentru a sprijini învatamântul si instruirea la

Setul de instrumente este împartit în doua parti:

Data de 1 mai 2004 constituie un moment istoric pentru Integrarea

(Extras din Rezolutia ETUC, 1 mai 2004 – moment istoric pentru

Realitati 1: Serviciile publice si integrarea europeana: Introducere 8

Realitati 2: Care este impactul integrarii europene asupra serviciilor publice? 10

Realitati 3: Servicii publice de calitate: care sunt problemele cu care se confrunta

Realitati 4: Tratatul cu privire la Sindicatul European si la serviciile publice 14

Realitati 5: Institutiile si organele de luare a deciziei din cadrul UE 16

Realitati 6: Luarea deciziei în cadrul Europei largite 18

Realitati 7: Cum se organizeaza sindicatele la nivel european? 20

Realitati 8: EPSU si dialogul social la nivel sectorial 22

Realitati 9: Dialogul social inter-sectorial 24

Realitati 10: Organizarea sindicatelor într-o Europa largita 26

Realitati 11: Dimensiunea sociala europeana 28

Realitati 13: Extinderea Uniunii Europene 32

Realitati 14: Europa fara granite 34

Realitati 15: Coeziunea economica si sociala 36

Realitati 16: Serviciile publice si moneda Euro 38

Realitati 17: Durata de lucru si organizarea muncii 40

Realitati 18: Egalitatea între femei si barbati în toate sferele vietii 42

Realitati 19: Egalitatea între femei si barbati si lupta împotriva discriminarii 44

Realitati 20: Informatii si alte resurse 46

Ordinea de zi la nivel global: un schimb de la centrele de putere nationale la cele globale

De ce are nevoie Europa de servicii publice de înalta calitate

Accesul noilor membri într-o Europa largita

Care este impactul

Reforma din administratia sectorului public

Serviciile publice sociale

Euro si serviciile publice

Obligatiile din serviciile publice

Servicii publice de calitate: care

sunt problemele cu care se confrunta

Campania EPSU pentru servicii publice de calitate

Ce este inclus în Tratat?

Coeziunea economica si sociala: Tratatul obliga UE (conform Tratatului de la Maastricht) sa reduca

de luare a deciziei din

Institutiile Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene

Curtea Europeana a Auditorilor

Avocatul Poporului European

Organismele europene de consiliere

Banca Europeana de Investitie

Trei metode diferite pentru luarea deciziilor

Spre un sistem cât mai eficient de luare a deciziei

Numar de voturi Numar de membri în Parlament

Confederatia sindicala de la nivel european

Un domeniu de activitate în crestere îl reprezinta dezvoltarea de contracte sectoriale si inter-sectoriale, între

• Sa încheie contracte pe sectoare cu organizatiile patronale;

• Sa participe la consultarile ETUC cu Comitetele Consultative din Uniunea Europeana;