Intrebari - Teste-Modulul C

Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze
1
Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional
MODULUL C: Construcţia şi calculul MAI (CC)
I. Grupul piston
1. Rolul pistonului este următorul:

a) Transmite forţa tangenţială la traiectoria manetonului, generând momentul
motor la arborele cotit;
b) Asigură transmiterea forţei de presiune a gazelor bielei, asigură transmiterea
componentei normale produse de bielă către cămaşa cilindrului, prin
intermediul segmenţilor, asigură dubla etanşare a cilindrului de carter, preia
o parte din energia degajată în urma arderii combustibilului;
c) La motoarele în doi timpi este şi organ de distribuţie, la unele motoare în doi
timpi este şi pompă de baleiaj, prin forma capului său, poate conţine parţial
sau total camera de ardere, tot prin forma capului său, asigură organizarea
unor mişcări dirijate a gazelor în cilindru;
d) Răspunsurile b) şi c) sunt complementare.
2. La motoarele în doi timpi de puteri mari, pistonul prezintă o:

a) Construcţie unitară, dintr-o singură bucată, executată din fontă;
b) Construcţie unitară, dintr-o singură bucată, executată din aluminiu;
c) Construcţie cu cap şi manta separate;
d) Construcţie monobloc cu articulaţie sferică pentru conexiunea cu biela.
3. Zona de deasupra canalului primului segment şi cele dintre canalele

segmenţilor se prelucrează:
a) La diametre diferite, care cresc în sensul reducerii temperaturii (de la capul
pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzătoare evitării
gripării şi limitării scăpărilor;
b) La diametru constant pe înălţime, pentru a asigura forma conjugată cu
cămaşa cilindrului;
c) La diametre diferite, care scad în sensul reducerii temperaturii (de la capul
gripării şi limitării scăpărilor;
d) La diametre diferite, care cresc în sensul creşterii temperaturii (de la capul
gripării şi limitării scăpărilor.
4. Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin:

a) Limitarea temperaturii maxime de încărcare a pistonului;
b) Prelucrarea mantalei cu o anumită ovalitate în plan transversal;
c) Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului în carter;
d) Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta.
5. Poziţia umerilor în raport cu capul pistonului şi a axei orificiilor din umeri faţă
de axa pistonului se stabileşte:
a) În conformitate cu necesitatea reducerii bătăii pistonului şi încărcarea sa
termică;
2
b) În funcţie de necesităţile de reducere a jocurilor pe cilindru;

c) În funcţie de stabilirea numărului optim de segmenţi;
d) În funcţie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului în carter.
6. Figura CC 1 prezintă soluţii de răcire a pistonului motorului în doi timpi. În

schiţa CC 1,a lichidul de răcire este transmis prin tija pistonului poziţia 1 este:
a) Presetupa tijei;
b) Conducte de răcire exteriore;
c) Rezervor-tampon cu pernă de aer pentru atenuarea şocurilor hidraulice
cauzate de variaţia volumului ocupat de agentul de răcire;
d) Braţ al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de răcire.

schiţa CC 1,b conductele de răcire sunt conectate direct de piston (sistem de
ţevi telescopice), pentru care este valabilă soluţia:
a) Conductele mobile se deplasează la exteriorul celor fixe şi sunt dotate cu
elemente de atanşare plasate în pereţii camerei 6, ce comunică cu
atmosfera;
b) Conductele fixe se deplasează la exteriorul celor mobile şi sunt dotate cu
atmosfera;
c) Conductele mobile se deplasează la exteriorul celor fixe şi sunt dotate cu
atmosfera;
d) Conductele fixe se deplasează la exteriorul celor mobile şi sunt dotate cu
atmosfera.

schiţa CC 1,b conductele de răcire sunt conectate direct de piston (sistem de
ţevi telescopice), pentru care este valabilă soluţia:
a) Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a nu
favoriza curgerea inversă; eventualele scăpări sunt drenate din camera 8;
b) Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a nu
c) Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a nu
d) Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a nu
favoriza curgerea inversă; eventualele scăpări sunt drenate din camera 8.
9. Figura CC 2 prezintă schema de calcul a pistonului unui motor în patru timpi.

Regiunea port-segmenţi este solicitată la:
a) Comprimare de forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma ,
situate deasupra secţiunii de calcul A-A (zonă periclitată datorită orificiilor de
3
scurgere a uleiului) şi la întindere datorită forţei maxime de presiune a

gazelor F pmax ;
b) Întindere de forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma , situate

deasupra secţiunii de calcul A-A (zonă periclitată datorită orificiilor de
scurgere a uleiului) şi la comprimare datorită forţei maxime de presiune a
gazelor F pmax ;
c) Întindere de forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma , situate

scurgere a uleiului) şi la forfecare datorită forţei maxime de presiune a
gazelor F pmax ;
d) Forfecare de forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma , situate

scurgere a uleiului) şi la comprimare datorită forţei maxime de presiune a
gazelor F pmax .
10. Secţiunea de calcul A-A (zonă periclitată datorită orificiilor de scurgere a

uleiului) se calculează cu notaţiile din figura CC 2 şi cu i x -numărul canalelor şi
d x -diametrul acestora, prin relaţia:
a) AA  A  
D 2
s  Dci2 D  Dci
 ix s dx ;
4 2
b) AA  A  
D 2
s  Dci2 D  Dci
 ix s dx ;
4 2
c) AA  A  
D 2
s  Dci2 D  Dci
 ix s dx ;
4 2
d) AA  A  
D 2
s  Dci2 i x  Ds  Dci  d x .
4
11. Ţinând cont că forţa maximă de presiune a gazelor solicită zona port-
segmenţi la comprimare, atunci tensiunea de comprimare în secţiunea
periclitată A-A (datorită orificiilor de scurgere a uleiului) se calculează, conform
schemei de calcul din figura CC 2, cu i x -numărul canalelor şi d x -diametrul
acestora, prin relaţia:
4
F p max
a)
c 

D 2
s  Dci2  D  Dci
 ix s dx
;
4 2
F p max
b)
c 

D 2
s  Dci2  D  Dci
 ix s dx
;
4 2
F p max
c)
c 

D 2
s  Dci2  ;
4
F p max
d)
c 

D 2
s  Dci2 
 i x  Ds  Dci  d x
.
4
12. Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitaţi la:
a) Forfecare de către forţa de presiune maximă a gazelor F pmax ;
b) Întindere de către forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma ,

scurgere a uleiului);
c) Comprimare de către forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma ,
scurgere a uleiului);
d) Încovoiere de către forţa de presiune maxima a gazelor F pmax .
13. Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitaţi la forfecare de către forţa de

presiune maxima a gazelor F pmax , care generează o tensiune ce se poate
calcula, cu ajutorul dimensiunilor din figură, cu relaţia:
F p max
f 
a)  2
4

d ue  d ui2
;

5
1
F p max
f  2
 
b) ;
 2
d ue  d ui2
4
1
F p max
f  2
 
c) ;
 2
d ue  d ui2
4
2 F p max
f 
d)  2
4

d ue  d ui2 .
14. În figura CC 3 se prezintă grupul piston pentru un motor naval lent. Precizaţi
ce reprezintă reperul notat cu 1:
a) Capul pistonului;
b) Segmenţii;
c) Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta;
d) Capul de cruce.
15. Răcirea capului pistonului din figura CC 3 se realizează:

a) Cu apă de tehnică, vehiculată prin conducta poz. 6;
b) Cu ulei, vehiculat prin conducta 6;
c) Cu ulei, vehiculat prin tija pistonului;
d) Prin barbotaj.
16. Capul pistonului poate fi concav, în scopul:

a) Scăderii turbulenţei aerului şi îmbunătăţirii formării amestecului;
b) Creşterii turbulenţei aerului şi îmbunătăţirii formării amestecului;
c) Prevenirea postarderii după terminarea injecţiei de combustibil;
d) Prelungirea arderii în destindere, după terminarea injecţiei.
17. Forţa de frecare ce apare între piston şi cămaşă (fig. CC 4) are tendinţa:
a) De a produce deformaţie axială a pistonului;
b) De a produce ovalizarea capului pistonului;
c) De a mări valoarea solicitărilor termice ale capului pistonului;
d) De a produce bascularea pistonului.
18. În figura CC 5 se prezintă schema de calcul de verificare a mantalei

pistonului unui motor în patru timpi sub acţiunea reacţiunii din partea cilindrului
la:
a) Forfecare;
b) Întindere;
6
c) Strivire;
d) Încovoiere.
19. Condiţia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5

se impune din următorul motiv:
a) Reducerea solicitărilor termice ale organului;
b) Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintre piston şi cămaşă;
c) Asigurarea răcirii corespnzătoare a pistonului;
d) Asigurarea unui montaj corespunzător al bolţului prin umerii pistonului.
20. La motoarele navale lente moderne, distanţa de la marginea superioară a

capului pistonului la flancul superior al primului segment (segment de foc), are
tendinţa:
a) De a scădea, pentru reducerea dimensiunior pistonului, implicit pentru
reducerea inerţiei maselor în mişcare alternativă;
b) De a scădea, pentru a reduce zona posibilelor depuneri de calamină în
regiune;
c) De a creşte, pentru reducerea solicitărilor termice ale segmentului;
d) De a creşte, pentru reducerea solicitărilor termice ale segmentului şi
reducere a posibilităţii de depuneri de calamină în canalul segmentului.
21. Cu notaţiile: D, Dc, Dm.-diametrele la montaj (la rece) ale cilindrului, pistonului
în zona capului, respectiv mantalei;  c ,  m -jocurile la rece în zonele capului
şi mantalei;  cf ,  m
f

-jocurile respective în funcţionare (la cald);  cil grd -1 -
coeficientul de dilatare liniară a cămăşii cilindrului; tfcil-temperatura în funcţionare
a cilindrului; t0 [oC]-temperatura la montaj, diametrul pistonului la montaj în cele
două zone se determină astfel:
Dc; m 
  
D 1   cil t fcil  t 0   cf ; m
a)

1   c , m t fc , m  t 0  ;
Dc; m 
  
D 1   cil t fcil  t 0   cf ; m
b)

1   c, m t fc , m  t 0  ;
Dc; m 
  
D 1   cil t fcil  t 0   cf ; m
c)

1   c, m t fc , m  t 0  ;
Dc; m 
  
D 1   cil t fcil  t 0   cf ; m
d)

1   c , m t fc , m  t 0  .
22. Bolţul pistonului este organul care are următorul rol funcţional:
a) Articulează pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fără cap de cruce;
b) Articulează pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce;
7
c) Articulează pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fără cap de

cruce;
d) Articulează pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de
cruce.
23. Figura CC 6 prezintă soluţii de montaj pentru bolţul pistonului; aceasta este:
a) Bolţ flotant atât în piciorul bielei cât şi în umerii pistonului;
b) Bolţ fix în umerii pistonului şi liber în piciorul bielei;
c) Bolţ liber în umerii pistonului şi fix în piciorul bielei;
d) Bolţ fix atât în umerii pistonului cât şi în piciorul bielei.
24. Inelele de siguranţă din figura CC 6 au rolul:

a) De a asigura fixarea bolţului în umerii pistonului;
b) De a asigura fixarea bolţului în piciorul bielei;
c) De a împiedica rotirea bolţului;
d) De a împiedica deeplasarea axială a organului.
25. Raportul dintre lungimea piciorului bielei şi lungimea de sprijin a bolţului

pistonului în umerii acestuia este:
a) Egală cu dublul raportului presiunilor maxime în pelicula de ulei în cele două
zone;
b) Egală cu raportul presiunilor maxime în pelicula de ulei în cele două zone;
c) Egală cu inversul raportului presiunilor maxime în pelicula de ulei în cele
două zone;
d) Egală cu pătratul raportului presiunilor maxime.
26. Pentru montarea bolţului flotant, temperatura minimă de încălzire a

pistonului, ţinând cont de notaţiile: d be -diametrul exterior al bolţului,  p -
coeficientul dedilatare al pistonului,  -jocul la montaj (care este negative, deci
o strângere) şi t 0 -temperatura de montaj, este:
Δ
t min  t 0 
α  d be  Δ
a) ;
Δ
t min  t 0 
α  d be  Δ
b) ;
Δ
t min   t0 ;
α  d be  Δ
c)
Δ
t min  t 0 
α  d be  Δ
d) .
8
27. Segmenţii pistonului asigură etanşarea reciprocă cameră de ardere-carter

motor. Pentru aceasta, segmentul:
a) Dezvoltă o presiune elastică pe faţa sa laterală, scop în care diametrul său
în stare liberă este mai mare decât cel în stare montată;
b) Dezvoltă o forţă de frecare pe cămaşa cilindrului, datorită faptului că
diametrul său în stare liberă este mai mare decât cel în stare montată;
c) Dezvoltă o presiune elastică pe faţa sa laterală, scop în care diametrul său
în stare liberă este mai mic decât cel în stare montată;
d) Este liber în canal, ceea ce conduce la fenomenul de pulsaţie.
28. Rostul segmentului în stare liberă, comparat cu cel în stare montată, este:
a) Egal;
b) Mai mare;
c) Mai mic;
d) Nu este nici o legătură între cele două mărimi.
29. Segmenţii de ungere au rolul:

a) De a asigura etanşarea la ulei, astfel ca acesta să nu pătrundă în camera de
ardere;
b) De a realiza ungerea cămăşii cilindrului;
c) De a asigura etanşarea la ulei, astfel ca acesta să nu pătrundă în camera de
ardere şi de a distribui uleiul pe cămaşă;
d) De a împiedica scăparea gazelor de ardere în carter.
30. Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenţa unui
segment scraper (raclor) montat în chiulasă, prezentat în figura CC 7, el având
rolul:
a) De a reduce scăpările de gaze din camera de ardere;
b) De a reduce rata de ulei ce pătrunde în camera de ardere;
c) De a curăţa depunerile excesive de cenuşă şi carbon din zona suprioară a
pistonului, prevenind contactul acestor zone cu cămaşa cilindrului şi
îndepărtarea lubrifiantului;
d) De a asigura un regim termic corespunzător al motorului, prin dirijarea
corespunzătoare a fluxului de căldură, la creşterea sarcinii motorului.
31. Solicitarea specifică a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de
flambaj (fenomen de pierdere a stabilităţii elastice) şi este produsă de:
a) Forţa de inerţie a maselor în mişcare de rotaţie;
b) Forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă;
c) Forţa de presiune a gazelor din cilindrul motor;
d) Forţa normală ce apasă pistonul pe cămaşă.
32. Dacă se consideră sarcina critică de flambaj a tijei pistonului motorului în doi
timpi şi sarcina reală de flambaj (forţa de presiune maximă a gazelor din
cilindru), atunci coeficientul de siguranţă la flambaj este:
a) Raportul dintre prima forţă şi a doua;
b) Raportul dintre a doua şi prima;
c) Produsul dintre cele două;
9
d) Diferenţa dintre cele două.
33. Poziţia 1 din figura CC 8 este:

a) Tija pistonului;
b) Blocul coloanelor;
c) Mecanism de ungere a cămăşii;
d) Mecanism balansier de ungere a capului pistonului.
34. Figura CC 8 redă ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent.
Menţionaţi rolul poziţiei notate “rigletă”:
a) Împiedică deplasarea rotaţională a patinei;
b) Împiedică deplasarea axială a piciorului furcat al bielei;
c) Împiedică deplasarea axială a patinei;
d) Face legătura dintre glisieră şi blocul coloanelor.
35. Privind principiul de funcţionare al motoarelor cu ardere internă, capul de cruce

este:
a) Folosit numai la motoarele în 2 timpi;
b) Poate fi folosit la motoare în 2 timpi, motoare în 4 timpi, pompe cu piston,
compresoare cu piston, maşini cu abur cu piston;
c) Folosit cu biele care au piciorul ca o bucşă;
d) Numai cu patină bilaterală.
36. Figura CC 9 redă schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. CC
9,a pentru patină bilaterală şi fig. CC 9,b pentru cea monolaterală). Solicitarea
dintre aceasta şi glisieră este:
a) Presiune de contact;
b) Încovoiere;
c) Forfecare;
d) Strivire (a peliculei de lubrifiant).
37. Cu dimensiunile din figura CC 9 se poate calcula tensiunea de strivire dintre

patina capului de cruce şi glisieră; notând cu N max forţa normală maximă cu
care patina este apăsată pe glisieră şi cu h p înălţimea patinei, această
tensiune, pentru patina bilaterală se obţine (fig. CC 9,a):
N max
a)  s max  ;
b p h p
N max
b)  s max  ;
2b p h p
2 N max
c)  s max  ;
bp h p
10
N max
 s max 
d)

2 bp  b p h p  .
38. Cu dimensiunile din figura CC 9 se poate calcula tensiunea de strivire dintre

patina capului de cruce şi glisieră; notând cu N max şi N min forţa normală
maximă, respectiv minimă cu care patina este apăsata pe glisieră şi cu h p
înălţimea patinei, această tensiune, pentru patina monolaterală se obţin două
valori de extrem, deoarece forţa normală îşi schimbă semnul pe durata unui
ciclu (fig. CC 9,b):
 N max
 s extr 1  b h
 p p
a)  ;
 N min

 sextr 2 2b h
 p p
 N max
 s extr 1  b h
 p p
b)  ;
 N min

 sextr 2 b h
 p p
 N max
 s extr 1 
 2b p h p
c)  ;
 N min

 sextr 2 b h
 p p
11
 N max
 
 s extr 1 2b h
 p p
d)  .
 N min

 sextr 2
2bp h p

39. Deoarece forţa normală N ce aplica patina pe glisieră îşi schimbă semnul
pe durata unui ciclu, se obţin două valori extreme pentru tensiunea de strivire a
patinei pe glisieră, verificarea la acestă solicitare determinându-se cu relaţia
următoare, în care s-a notat cu  as rezistenţa admisibilă:
a)  s extr1   as ;
b)  s extr 2   as ;
 
c)  s max  max  s extr1 ,  s extr 2   as ;
d)  s max  max   s extr1 ,  s extr 2    as .
II. Biela
40. Soluţia de picior furcat al bielei motorului naval în doi timpi:

a) Este impusă de necesitatea străpungerii bolţului capului de cruce pentru
fixarea tijei pistonului;
b) Nu este necesară, atunci când tija pistonului este prevăzută cu o flanşă, fără
ca bolţul capului de cruce să fie străpuns;
c) Se realizează pentru a permite asamblarea cu capul de cruce;
d) Este aleatoare.
41. Corpul bielei este supus, în principal, flambajului, care se produce în două
plane: cel de oscilaţie a bielei o-o şi cel de încastrare a acestuia c-c (fig. CC 10).
Precizaţi modul de schematizare a bielei, în vederea efectuării calcului la
flambaj:
a) Încastrată în piciorul bielei şi liberă la cap în planul o-o şi încastrată în picior
şi cap pentru planul c-c;
b) Încastrată în picior şi cap pentru planul o-o şi încastrată în piciorul bielei şi
liberă la cap în planul c-c;
c) Încastrată atât în picior, cât şi în cap, pentru ambele plane;
d) Liberă atât în picior, cât şi în cap, pentru ambele plane
42. Piciorul bielei este solicitat:

12
a) La întindere de către forţa maximă de inerţie a maselor în mişcare

alternativă şi la comprimare de către rezultanta maximă dintre forţa de
presiune a gazelor şi cea de inerţie a maselor în mişcare alternativă;
b) La întindere de către forţa maximă de inerţie a maselor în mişcare
alternativă şi la comprimare de către rezultanta maximă dintre forţa de
presiune a gazelor şi cea de inerţie a maselor în mişcare de rotaţie;
c) La comprimare de către forţa maximă de inerţie a maselor în mişcare
alternativă şi la întindere de către rezultanta maximă dintre forţa de presiune
a gazelor şi cea de inerţie a maselor în mişcare alternativă;
d) La comprimare de către forţa maximă de inerţie a maselor în mişcare de
rotaţie şi la întindere de către rezultanta maximă dintre forţa de presiune a
gazelor şi cea de inerţie a maselor în mişcare alternativă.
43. În figura CC 11, articularea bielei cu pistonul se face:

a) Printr-un cap de cruce;
b) Prin bolţ;
c) Fără bolţ, piciorul bielei fiind sferic (soluţia rotating piston);
d) Prin tijă şi cap de cruce.
44. Biela este organul mobil care:

a) Transmite bolţului presiunea specifica dintre picoir şi acest organ;
b) Transmite forţa de presiune a gazelor F p şi de inerţie a maselor în
mişcare de rotaţie de la piston la arborele cotit, realizând conversia celor
două tipuri de mişcări prin cea de rototranslaţie specifică acestui organ;
c) Transmite forţa de presiune a gazelor F p şi de inerţie a grupului piston
aflat în mişcare alternativă Fa p de la piston la arborele cotit, realizând
conversia celor două tipuri de mişcări prin cea de rototranslaţie specifică
acestui organ;
d) Transmite forţele de inerţie ale maselor în mişcare de rotaţie şi a celor în
mişcare de translaţie de la piston la arborele cotit, realizând conversia celor
două tipuri de mişcări prin cea de rototranslaţie specifică acestui organ.
45. Secţiunea minimă a corpului bielei are dimensiunile din figura CC 12.
Cunoscând valoarea forţei de întindere 8a 2  at , să se calculeze înălţimea x
a acestei secţiuni,  at fiind valoarea rezistenţei admisibile
a) x  a;
b) x  3a;
c) x  4a;
a
d) x .
4
46. Solicitarea principală de calcul a capului bielei:

13
a) Întindere;
b) Comprimare;
c) Forfecare;
d) Încovoiere.
47. În figura CC 13 se prezintă un motor cu cilindrii dispuşi în V. Precizaţi soluţia

de articulare a bielelor pe acelaşi maneton:
a) Sistem cu bielă principală şi bielă secundară;
b) Sistem de ambielaj în furcă, mecanismele lucrând prin interferenţă;
c) Sistem de biele identice, cu capetele alăturate;
d) Sistem de ambielaj în stea.
III. Arborele cotit
48. Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practică în

următoarea zonă:
a) Într-un plan normal la planul cotului;
b) În zona de uzură minimă;
c) La 45o faţă de axa de simetrie a braţului;
d) În partea opusă ambielajului.
49. Reperul notat cu I din figura CC 13 reprezintă:

a) Lagărul din capul bielei (lagărul maneton);
b) Lagărul din piciorul bielei;
c) Lagăr al arborelui de distribuţie;
d) Lagăr palier.
50. Scoaterea raţională a unei turaţii critice torsionale din gama turaţiilor de
lucru a unui motor cu ardere internă se face:
a) Prin creşterea elasticităţii arborelui cotit, cu trecerea la fiecare pornire printr-
o nouă turaţie critică, inferioară turaţiei minime a motorului;
b) Prin creşterea rigidităţii arborelui şi micşorarea momentului său de inerţie,
obţinându-se o nouă turaţie critică superioară celei maxime de funcţionare a
motorului;
c) Prin creşterea rigidităţii arborelui, obţinându-se o nouă turaţie critică
superioară celei maxime de funcţionare a motorului;
d) Prin monatrea unui amortizor de vibraţii axiale.
51. Presiunea specifică pe fusul maneton, cu notaţiile: d m -diametrul

manetonului, l m -lungimea sa, Rm -rezultanta fortelor ce acţionează asupra
fusului, este:
Rm
a) pm= ;
d m  lm
14
Rm
b) pm= ;
d m  lm
Rm
c) p m= ;
d m  lm
Rm
d) pm= .
d m  2l m
52. În figura CC 14 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:

a) În patru timpi cu patru cilindri în linie;
b) În doi timpi cu opt cilindri în linie;
c) În patru timpi cu opt cilindri în linie;
d) În doi timpi cu patru cilindri în linie.
53. Figura CC 15 prezintă cotul unui arbore cotit aferent unui:

a) Motor în doi timpi, doarece nu sunt prezente contragreutăţi în prelungirea
braţelor;
b) Motor în patru timpi, doarece nu sunt prezente contragreutăţi în prelungirea
braţelor;
c) Motor în doi timpi, pentru că nu există acoperire a secţiunilor fusurilor palier
şi maneton;
d) Motor în doi timpi, date fiind dimensiunile specifice.
54. Figura CC 15 prezintă cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent
modern, cu raport cursă/diametru foarte mare. Caracteristicile acestui arbore
cotit sunt următoarele:
a) Arborele este mai zvelt, mai elastic, cu o puternică distanţare între axele
fusului maneton şi palier (raza de manivelă mare);
b) Comportament corespunzător la vibraţii, reducerea greutăţii şi a costurilor de
fabricaţie;
c) Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare maneton-braţ
prin practicarea unei degajări pe partea interioară a braţului, ceea ce
conduce la mărirea rezistenţei mecanice;
d) Toate cele de mai sus.
55. Acoperirea secţiunilor fusurilor palier şi maneton este dată de relaţia

următoare, în care d m , d l şi R sunt diametrle fusurilor maneton, palier şi
raza de manivelă, respectiv (fig. CC 16):
dl  d m
a) s R ;
2
15
dl  dm
b) s  R  ;
2
dl  d m
c) s R ;
2
d) s   dl  d m   R .
56. Conform figurii CC 16, valabilă pentru un motor în patru timpi, acoperirea
secţiunilor fusurilor palier şi maneton, dată de relaţia s  R   d l  d m  / 2 , în
care d m , d l şi R sunt diametrle fusurilor maneton, palier şi raza de
manivelă, respectiv, este:
a) Pozitivă;
b) Negativă;
c) Nulă;
d) Infinită.
57. Conform schemei din figura CC 16 şi a diagramei alăturate, soluţia de

acoperire a secţiunilor fusurilor palier şi maneton (notată cu s ) prezintă:
a) Influenţă pozitivă asupra rezistenţei la oboseală;
b) Influenţă negativă asupra rezistenţei la oboseală;
c) Posibilitatea unui montaj mai uşor în carter;
d) Posibilitatea asigurării unei ungeri mai eficiente.
58. Următoarele cinci elemente caracterizează eficienţa contragreutăţilor

montate în prelungirea braţelor arborelui cotit al unui motor în patru timpi: 1-se
echilibrează forţele de inerţie ale maselor aflate în mişcare de rotaţie; 2-se
descarcă palierele intermediare de momentele interne; 3-la acelaşi grad de
uniformitate a mişcării de rotaţie a arborelui cotit, masa volantului va fi mai mică;
4-prin utilizarea contragreutăţilor creşte masa şi scade pulsaţia proprie; 5-
prezintă complicaţii tehnologice şi constructive. Cele cinci caracteristici au
efecte pozitive şi negative, după cum urmează:
a) 1, 3, 5-negative; 2, 4-pozitive;
b) 1, 2, 4-pozitive; 3, 5-negative;
c) 1, 2, 3-pozitive; 4, 5-negative;
d) 1, 3, 4-pozitive; 2, 5-negative.
59. Figura CC 17 ilustrează principiul ungerii hidrodinamice a unui fus încărcat

cu rezultanta R distribuită neuniform pe suprafaţa fusului. Acesta poate fi
rezumat ca mai jos:
a) Iniţial, presiunea în jurul circumferinţei fusului creşte spre zona cu jocul cel
mai redus, pentru ca apoi să scadă şi să atingă valori pozitive după planul
radial determinat de punctul cu joc minim, în apropierea căruia se obţine şi
presiunea maximă;
16
b) Iniţial, presiunea în jurul circumferinţei fusului scade spre zona cu jocul cel
mai redus, pentru ca apoi să crească şi să atingă valori negative după planul
presiunea maximă;
c) Iniţial, presiunea în jurul circumferinţei fusului creşte spre zona cu jocul cel
mai redus, pentru ca apoi să scadă şi să atingă valori negative după planul
presiunea maximă;
d) Iniţial, presiunea în jurul circumferinţei fusului creşte spre zona cu jocul cel
mai redus, pentru ca apoi să scadă şi să atingă valori negative după planul
presiunea minimă.
60. Lungimea arborelui cotit este dependentă de numărul de cilindri, distanţa

dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o lungime cât mai mică, aceasta prezentând:
a) Dezavantajul scăderii masei, deci a scăderii pulsaţiei proprii şi efectul pozitiv
al reducerii lungimii prin creşterea suprafeţei de contact a fusurilor în lagăr,
cu influenţe pozitive asupra ungerii;
b) Avantajul scăderii masei, deci a creşterii pulsaţiei proprii şi efectul negativ al
reducerii lungimii prin micşorarea suprafeţei de contact a fusurilor în lagăr,
cu influenţe negative asupra ungerii;
c) Avantajul scăderii masei, deci a scăderii pulsaţiei proprii şi efectul negativ al
reducerii lungimii prin micşorarea suprafeţei de contact a fusurilor în lagăr,
cu influenţe negative asupra ungerii;
d) Avantajul scăderii masei, deci a creşterii pulsaţiei proprii şi efectul pozitiv al
reducerii lungimii prin creşterea suprafeţei de contact a fusurilor în lagăr, cu
influenţe negative asupra ungerii.
61. În figura CC 18 se prezintă un volant tip disc realizat din două bucăţi şi
prevăzut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul; în figură s-au notat cu:
a) a-sector inelar de angrenare cu virorul; b-bolţuri; c-pană transversală; d-
caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolţurilor; f-buloanele de
prindere a celor două părţi;
b) a-pană transversală; b-bolţuri; c-buloanele de prindere a celor două părţi; d-
caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolţurilor; f-sector inelar de
angrenare cu virorul;
c) a-buloanele de prindere a celor două părţi; b-bolţuri; c-pană transversală; d-
caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolţurilor; f-sector inelar de
angrenare cu virorul;
d) a-caneluri; b-bolţuri; c-pană transversală; d-buloanele de prindere a celor
două părţi; e-canal pentru cheia de tensionare a bolţurilor; f-sector inelar de
angrenare cu virorul.
62. Figura CC 18 prezintă:

a) Amortizor de vibraţii torsionale;
b) Amortizor de vibraţii axiale;
c) Lagărul axial;
17
d) Volantul.
63. Figura CC 19 indică diagrama de turaţii critice ale unui motor naval lent.
Precizaţi ce reprezintă abscisa punctelor de intersecţie dintre orizontala
corespunzătoare pulsaţiei proprii de gradul întâi sau doi oI , oII şi dreptele
care trec prin origine corespunzătoare pulsaţiei excitaţiei de ordin armonic k :
a) Pulsaţiile critice ale motorului;
b) Turaţiile critice ale motorului;
c) Pulsaţiile de ruliu ale navei;
d) Turaţiile maxime şi minime ale motorului.
64. Figura CC 19 indică diagrama de turaţii critice ale unui motor naval lent.
Precizaţi ce reprezintă cele două drepte verticale trasate cu linie continuă:
a) Turaţiile critice ale motorului;
b) Turaţiile economice ale motorului;
c) Turaţiile maxime şi minime ale motorului;
d) Turaţiile de mers în gol, respectiv cea maximă a motorului.
65. Conform figurii CC 20, fusul palier este solicitat la:

a) Încovoiere;
b) Încovoiere şi torsiune;
c) Întindere şi torsiune;
d) Torsiune.
66. Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit şi a celei de calcul a
fusului maneton din figurile CC 20 şi CC 21, putem preciza solicitarea de
încovoiere a fusului maneton:
a) Momentul încovoietor în planul cotului dat de forţa Z s şi moment
încovoietor în planul tangenţial dat de forţa Ts ;
b) Momentul încovoietor în planul cotului dat de forţele Z s şi Frb şi
moment încovoietor în planul tangenţial dat de forţa Ts ;
c) Momentul încovoietor în planul cotului dat de forţa Frb şi moment
încovoietor în planul tangenţial dat de forţa Ts ;
d) Momentul încovoietor în planul cotului dat de forţa Ts şi moment
încovoietor în planul tangenţial dat de forţele Z s şi Frb .
67. Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit şi a celei de calcul a
fusului maneton din figurile CC 20 şi CC 21, putem preciza solicitarea de
încovoiere a fusului maneton: moment încovoietor în planul cotului dat de forţele
Z s şi Frb şi moment încovoietor în planul tangenţial dat de forţa Ts ; cel
două momente sunt:
18
a) Variabile cu unghiul de manivelă, se compun şi dau un moment rezultant,

care se consideră în planul orificiului de ungere, în care secţiunea este cea
mai sigură;
b) Constante în raport cu unghiul de manivelă, se compun şi dau un moment
rezultant, care se consideră în planul orificiului de ungere, în care secţiunea
este cea mai periclitată;
c) Variabile cu unghiul de manivelă, se compun şi dau un moment rezultant,
care se consideră în planul orificiului de ungere, în care secţiunea este cea
mai periclitată;
d) Variabile cu unghiul de manivelă, se compun şi dau un moment rezultant,
care se consideră în planul orificiului de ungere, în care este nul.
68. Lagărul axial (de împingere) este prevăzut la:

a) Motoarele auxiliare, pentru antrenarea rotorului generatorului;
b) Motoarele de propulsie, pentru transmiterea mişcării de rotaţie la arborele
port-elice;
c) Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuaţiilor forţei de împingere a
elicei şi transmiterea acestora structurii de rezistenţă a navei;
d) Motoarele de propulsie semirapide, pentru inversarea sensului de rotaţie al
arborelui cotit.
IV. Părţile fixe
69. Chiulasa este organul motorului care îndeplineşte rolul:

a) Etanşează partea superioară a cilindrului şi preia forţa de presiune a
gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite blocului
cilindrilor;
b) Crează spaţiul în care evoluează fluidul motor, ghidând pistonul în mişcarea
sa rectilinie alternativă;
c) Etanşează carterul motorului, nepermiţând trecerea gazelor de ardere în
acesta;
d) Închide cilindrul la partea inferioară.
70. În figura CC 22 se prezintă zona superioară a cilindrului unui motor naval

modern, pentru care se cere valabilitatea unuia dintre răspunsurile următoare:
a) Chiulasa este specifică unui motor în patru timpi, având locaş corespunzător
supapei de lansare poziţionată central;
b) Chiulasa este specifică unui motor în doi timpi, având locaş corespunzător
supapei de evacuare poziţionată central;
c) Chiulasa este specifică unui motor în doi timpi, având locaş corespunzător
injectorului poziţionat central;
d) Chiulasa este corp comun cu blocul cilindrilor.
71. Figura CC 23 redă chiulasa unui motor naval lent. Se cere precizarea
afirmaţiei celei mai corecte:
a) Chiulasa este realizată în construcţie monobloc;
19
b) Chiulasa este realizată monobloc având două porţiuni caracteristice: cea

superioară şi cea inferioară,
c) Chiulasa este realizată din două bucăţi: chiulasa superioară şi cea
inferioară, prinderea dintre acestea realizându-se cu prezoane;
d) Chiulasa este realizată din două bucăţi: chiulasa superioară şi cea
inferioară, prinderea dintre acestea realizându-se cu prezoane, iar fixarea
ansamblului de blocul cilindrilor realizându-se prin prezoane de chiulasă;
72. Poziţiile 2, 3 şi 5 din figura CC 23 sunt, respectiv:

a) Chiulasa superioară, supapa de siguranţă, racordul pentru apa de răcire;
b) Supapa de siguranţă, supapa de lansare, chiulasa inferioară;
c) Supapa de siguranţă, injectorul, supapa de lansare;
d) Supapa de siguranţă, injectorul, chiulasa inferioară.
73. Cămaşa cilindrului este solicitată la:

a) Întindere, datorată presiunii gazelor şi încovoiere, datorată forţei normale.
b) Încovoiere, datorată presiunii gazelor şi forţei normale;
c) Întindere, datorată presiunii gazelor şi forţei normale;
d) Torsiunii, datorată presiunii gazelor.
74. Figura CC 24 redă blocul cilindrilor pentru motorul naval lent; poziţiile 5 şi 2
sunt, respectiv:
a) Cămaşa şi spaţiul de răcire;
b) Cămaşa şi ungătorii;
c) Canalele de răcire practicate în cămaşă şi ungătorii;
d) Canalele de răcire practicate în cămaşă şi spaţiul de răcire.
75. În figura CC 24 sunt redate şi spaţiile de răcire ale cămăşii. Care dintre
afirmaţiile următoare sunt valabile:
a) Cămaşa este umedă, în contact direct cu agentul de răcire, care este apa de
mare;
b) Cămaşa este uscată, fără contact direct cu agentul de răcire;
c) Cămaşa este umedă, în contact direct cu agentul de răcire, care este uleiul;
d) Cămaşa este umedă, în contact direct cu agentul de răcire, care este apa
tehnică.
76. Figura CC 25 prezintă structura de rezistenţa a unui motor naval lent şi

anume blocul coloanelor şi rama de fundaţie. Precizaţi numărul poziţiei care
indică montanţii:
a) 3;
b) 4;
c) 1;
d) 7.
77. Lagărul palier (fig. CC 25) este reprezentat de poziţia 4. Precizaţi care dintre
afirmaţiile de mai jos sunt valabile:
20
a) Lagărul este compus din doi semicuzineţi, cel inferior fiind conţinut în rama
de fundaţie;
b) Lagărul este realizat în construcţie monobloc cilindrică, tip bucşă;
c) Lagărul este compus din doi semicuzineţi, cel superior fiind fiind conţinut în
rama de fundaţie;
d) Lagărul este conţinut în rama de fundaţie şi în blocul cilindrilor.
78. Rama de fundaţie din figura CC 25 este indicată de poziţia:

a) 7;
b) 5;
c) 8;
d) 1.
79. Blocul coloanelor este solicitat la:

a) Comprimare de către componenta normală a rezultantei dintre forţa de
presiune a gazelor şi a celei de inerţie a maselor în mişcare de translaţie şi
la încovoiere de către forţa de presiune a gazelor;
b) Doar la comprimare de către forţa de presiune a gazelor;
c) Doar încovoiere de către forţa rezultantă dintre forţa de presiune a gazelor şi
cea de inerţie a maselor în mişcare de translaţie;
d) Încovoiere de către componenta normală a rezultantei dintre forţa de
presiune a gazelor şi a celei de inerţie a maselor în mişcare de translaţie şi
la comprimare de către forţa de presiune a gazelor şi de prestrângerea
tiranţilor.
80. Rama de fundaţie poate fi corp comun cu blocul coloanelor:

a) La motoarele în doi timpi cu carter uscat;
b) La motoarele în doi timpi cu carter umed;
c) La motoarele de propulsie cuplate direct cu propulsorul;
d) La unele motoare semirapide, obţinută prin turnare.
81. Forţa de presiune a gazelor solicită rama de fundaţie la:

a) Torsiune;
b) Încovoiere;
c) Întindere;
d) Forfecare.
82. Tiranţii sunt organele motorului care îndeplinesc rolul:

a) Fac legătura dintre piston şi bielă prin capul de cruce, la motoarele în doi
timpi;
b) Strâng chiulasa de blocul cilindrilor;
c) Strâng structura de rezistenţă a motorului pe ansamblu;
d) Strâng rama de fundaţie pe blocul cilindrilor la motoarele în doi timpi.
21
83. Dacă se notează: At -aria secţiunii transversale a tirantului, -modulul de

elasticitate al acestuia şi lt -lungimea iniţiala a sa, atunci rigiditatea tirantului
este:
E  At
a) Ct  ;
lt
E  lt
b) Ct  ;
At
2 E  At
c) Ct  ;
lt
E  2lt
d) Ct  .
At
84. Pentru motorul prezentat în figura CC 26, strângerea tiranţilor se face:

a) În ordinea numerotării cilindrilor;
b) De la mijloc spre extremităţi;
c) De la extremităţi spre mijloc;
d) Indiferent.
85. Elementul prezentat în figura CC 27 este:

a) Supapa de siguranţă de pe chiulasă;
b) Supapa de lansare;
c) Supapa de siguranţă a carterului;
d) Purja cilindrului.
86. În timpul funcţionării motorului, tiranţii şi ansamblul părţilor strânse de

aceştia sunt supuse, faţă de situaţia de montaj, respectiv la:
a) Întindere suplimentară şi o comprimare suplimentară;
b) Comprimare suplimentară, respectiv o întindere suplimentară;
c) Ambele la o întindere suplimentară;
d) Ambele la o comprimare suplimentară.
87. Forţa care solicită asamblarea tirant-structură de rezistenţă a motorului este:

a) Forţa de inerţie a maselor în mişcare de rotaţie;
b) Forţa de inerţie a maselor în mişcare de translaţie;
c) Forţa de presiune a gazelor;
d) Rezulatanta dintre forţele de la b) şi c).
88. Rigiditatea tirantului este:

a) Proporţională cu lungimea sa şi invers proporţională cu aria secţiunii
transversale;
22
b) Proporţională cu aria secţiunii sale transversale şi invers proporţionala cu

lungimea sa;
c) Proporţională cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din care
este confecţionat;
d) Proporţională cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din care
este confecţionat şi cu aria secţiunii sale transversale şi invers proporţionala
cu lungimea sa.
89. Figura CC 28 prezintă chiulasa armată a motorului ZA40/48, care prezintă:

a) Sistem de injecţie cu patru injectoare, supapă de evacuare montată central
în chiulasă, cămaşă având practicate ferestre de baleiaj;
b) Patru supape: două de admisie şi două de evacuare;
c) Patru prezoane de montare pe blocul cilindrilor, injector central şi ferestre de
admisie şi evacuare practicate la partea inferioară a cămăşii;
d) Robinet de purjă şi patru supape: două de admisie şi două de evacuare.

a) Un aşa-numit fund dublu, propice răcirii supapelor şi injectorului;
b) Geometrie identică pentru locaşurile supapelor de admisie şi a celor de
evacuare;
c) Fiabilitate sporită la funcţionarea pe combustibil marin greu prin răcirea
specială a scaunelor supapelor;

a) Etanşare bună prin intermediul formei simetrice a sediilor supapelor şi
locaşurilor corespunzătoare, ca şi prin simetria curgerii apei de răcire;
b) Răcire efectivă simplă a fundului chiulasei datorită trecerii radiale a agentului
de răcire în jurul inserţiilor sediilor de supapă;
c) Siguranţă sporită prin utilizarea a câte două arcuri de supapă concentrice;
92. Figura CC 29 redă blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer
RND90. Precizaţi care dintre poziţiile următoare sunt corecte:
a) 1-cămaşă; 2-prezoane prindere cămaşă de bloc; 3-bloc; 4-spaţiu pentru
ungător; 5-spaţiu superior de răcire din bloc;
b) 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 7-canal de legătură
între 5 şi 8; 8-spaţiu inferior de răcire din bloc; 9-garnituri de etanşare din
cauciuc (pe partea de apă); 10-canal central de scăpare a gazelor;
c) 11-garnitura de etanşare din cupru pe partea de gaze; 12-traseu de admisie
spre ferestrele de baleiaj; 13-brâu de etanşare; 14-orificii şi canale de
ungere; 15-inel al spaţiului de răcire;
93. Figura CC 29 redă blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer
RND90. Care dintre afirmaţiile următoare sunt corecte:
23
a) 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie

spre ferestrele de baleiaj; 13-brâu de etanşare;
b) 6-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 12- traseu de evacuare
dinspre ferestrele de evacuare; 13-brâu de etanşare;
c) 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie
spre ferestrele de baleiaj; 13- canal central de scăpare a gazelor;
d) Nici una dintre cele de mai sus.
94. Considerăm cămaşa supusă la încovoiare datorită forţei normale maxime

N max (fig. CC 30), care acţionează la distanţa a de extremitatea inferioară a
cămăşii, l fiind lungimea acesteia; reacţiunile pe cămaşa considerată
rezemată la extremităţi în bloc vor fi
l
a) R1  N max ; R2  N max  R1 ;
b
a
b) R1  N max ; R2  N max  R1 ;
l
b
c) R1  N max ; R2  N max  R1 ;
l
b
d) R1  N max ; R2  N max  R1 .
l
95. Considerăm cămaşa supusă la încovoiare datorită forţei normale maxime

N max (fig. CC 30), care acţionează la distanţa a de extremitatea inferioară a
cămăşii, l fiind lungimea acesteia; tensiunea maximă de încovoiere este:
ab
N max
 i max l
 4
a) ;
De  Di4
De
ab
N max
b)  i max  l 4 ;
 De  Di4
16 De
24
l
N max
c)  i max  ab 4 ;
 De  Di4
16 De
 De4  Di4
16 De
d)  i max  .
ab
N max
l
96. Figura CC 31 ilustrează schema de calcul pentru solicitarea de încovoiere a
blocului coloanelor. Cu notaţiile din figură şi cu meţiunea că W xx reprezintă
modulul de rezistenţă al secţiunii xx, tensiunea maximă de încovoiere este dată
de relaţia:
N max l
a)  i xx  ;
abWxx
W xx ab
b)  i xx  ;
l N max
N max ab
c)  i xx  ;
l W xx
N max al
d)  i xx  .
bW xx
97. În figura CC 32 sunt prezentate câteva tipuri de carter pentru motoare

semirapide. Astfel, structura din figura CC 32,a are particularităţile:
a) Blocul cilindrilor şi carterul dintr-o bucată; rama de fundaţie este eliminată şi
înlocuită printr-o cutie de tablă subţire, în care se colectează uleiul;
b) Carterul serveşte şi la fixarea cu şuruburi a motorului pe fundaţie;
c) Construcţia se foloseşte pentru motoare mici şi uşoare;
d) Toate răspunsurile anterioare sunt valabile.
98. Construcţia din figura CC 32,b este caracterizată prin:

a) Execuţia dintr-o bucată a plăcii de fundaţie şi a carterului, blocul cilindrilor
fiind înşurubat pe faţa superioară a carterului;
b) Turnarea plăcii şi a carterului, precum şi prelucrarea locaşurilor pentru
cuzineţii lagărelor arborelui cotit întâmpină greutăţi;
25
c) Construcţia se utilizează la motoarele navale în construcţii uşoare, în care

carterul şi placa de fundaţie se realizează din elemente de oţel turnate,
sudate între ele şi îmbrăcate tot prin sudură cu table;
99. În figura CC 32,c, carterul şi blocul cilindrilor se caracterizează prin

următoarele elemente:
a) Sunt executaţi dintr-o singură bucată;
b) Aceasta este separată de placa de fundaţie printr-un plan orizontal, la nivelul
arborelui cotit;
c) Se foloseşte pentru motoare cu pistoane de 200500 mm diametru;
100. O execuţie utilizată pentru motoare semirapide de putere mai mare.a

blocului, carterului şi plăcii de fundaţie din piese distincte este reprezentată în
figura CC 32,d, caracterizată prin următoarele elemente:
a) Placa de fundaţie are formă asemănătoare cu cea din figura CC 32,c,
carterul este format dintr-o serie de suporţi prinşi cu şuruburi pe placa de
fundaţie deasupra fiecărui cuzinet al lagărelor de pat şi, pe faţa superioară,
la blocul cilindrilor;
b) Întreaga carcasă se poate asemăna cu o grindă formată din doua tălpi:
placa de fundaţie şi blocul cilindrilor, legate între ele prin montanţi în planul
cuzineţilor lagărelor palier;
c) Pe ambele feţe laterale ale carcasei sunt prevăzute capace de vizitare,
pentru inspectarea articulaţiilor mecanismelor motoare;
101. O soluţie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90,

împreună cu blocul cilindrilor şi rama de fundaţie, toate strânse de tiranţi, este
redată în figura CC 33, în care
a) 1-blocul coloanelor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tiranţilor; 4-ştifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6 blocul cilindrilor;
b) 1-blocul cilindrilor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tiranţilor; 4-ştifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6-blocul coloanelor;
c) 1-blocul cilindrilor; 2-blocul coloanelor; 3-cleme de imobilizare a tiranţilor; 4-
ştifturi blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6 tirant;
d) 1-tirant; 2-blocul cilindrilor; 3-cleme de imobilizare a tiranţilor; 4-ştifturi
blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6-blocul coloanelor.

a) 7-şuruburi capac superior lagăr de pat; 9-braţ arbore cotit; 10-rama de
fundaţie; 11-ştif blocare piuliţă strângere tirant; 12-cuzinet de pat; 13-supapă
de siguranţă carter;
26
b) 7-şuruburi capac superior lagăr de pat; 9-cuzinet de pat; 10-supapă de

siguranţă carter; 11-ştif blocare piuliţă strângere tirant; 12-braţ arbore cotit;
13- rama de fundaţie;
c) 7-şuruburi capac superior lagăr de pat; 9-cuzinet de pat; 10-rama de
fundaţie; 11-ştif blocare piuliţă strângere tirant; 12-braţ arbore cotit; 13-
supapă de siguranţă carter;
d) 7-ştif blocare piuliţă strângere tirant; 9-cuzinet de pat; 10-rama de fundaţie;
11-şuruburi capac superior lagăr de pat; 12-braţ arbore cotit; 13-supapă de
siguranţă carter.

a) 14-scut metalic; 15-ştift fixare glisiera; 16-glisieră; 17-laină ghidare patină pe
direcţie axială; 18-opritor al deplasării axiale a patinei; 19-laină ghidare
patină pe direcţie radială;
b) 14-scut metalic; 15-ştift fixare glisiera; 16-glisieră; 17-opritor al deplasării
axiale a patinei; 18-laină ghidare patină pe direcţie axială; 19-laină ghidare
patină pe direcţie radială;
c) 14-scut metalic; 15-ştift fixare glisiera; 16-glisieră; 17-laină ghidare patină pe
direcţie radială; 18-opritor al deplasării axiale a patinei; 19-laină ghidare
patină pe direcţie axială;
d) 14-ştift fixare glisieră; 15-scut metalic; 16-glisieră; 17-laină ghidare patină pe
direcţie axială; 18-opritor al deplasării axiale a patinei; 19-laină ghidare
patină pe direcţie radială.
27
ANEXA CC
CC 1
D c

h*
g1 D ci
A A
Lc
D s
Lp
d ui
d ue
Lm
g2
CC 2
Dm
D
28
CC 3
29
N` 120 o N`
A ev
(sector de evazare)
CC 5
CC 4
CC 7
CC 6
30
CC 8
CC 10
b
CC 10
CC 9
3a
a
x
2a
CC 12
CC 11
31
CC 13
CC 14
32
CC 15
CC 16
33
CC 17
CC 18
34
 [s -1
]
200 k=12
 0 II k=11
k=10
150 k=9
k=8
k=7
100 k=6
k=5
k=4
k=3
k=2
 0I 50
k=1
n I4
n[rot/min]
n I5
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
sarcina[%]
25 50 75 100
CC 19
o
M Z 
F n
R
rb F rb ` Z d o
F T d
F rb ` rm M d
T M M o
Z B
a`` Z o T
M T n
Z s
T s a/2
a
M s
CC 20 CC 21
35
CC 22 CC 23
1
5
2
36
CC 24
CC 25
CC 26
CC
CC 27 33 37
CC 28
CC 30
38
39
CC 29
Ft max Ft max
N
b
x max x
N
l
a
CC 31
40 CC 32
2
0
19
17 16 4
18
5
15
14 6
8
13
9
12
10
11
41
CC 33
RĂSPUNSURI CC
CC 33
Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns

1 d 36 d 71 d
2 c 37 b 72 d
3 a 38 a 73 a
4 b 39 d 74 c
5 a 40 c 75 d
6 c 41 a 76 a
7 a 42 a 77 a
8 d 43 d 78 b
9 b 44 c 79 d
10 c 45 b 80 d
42
11 b 46 a 81 b
12 a 47 c 82 c
13 c 48 b 83 a
14 b 49 d 84 b
15 a 50 c 85 c
16 b 51 a 86 a
17 d 52 c 87 c
18 c 53 d 88 d
19 b 54 d 89 b
20 d 55 b 90 d
21 a 56 b 91 d
22 a 57 a 92 d
23 a 58 a 93 a
24 d 59 c 94 d
25 a 60 b 95 b
26 a 61 c 96 c
27 a 62 d 97 d
28 b 63 b 98 d
29 c 64 c 99 d
30 c 65 d 100 d
31 c 66 b 101 b
32 a 67 c 102 c
33 d 68 c 103 a
34 c 69 a
35 b 70 b
43

Intrebari - Teste-Modulul C

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari - Teste-Modulul C

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

MODULUL C: Construcţia şi calculul MAI (CC)

1. Rolul pistonului este următorul:

2. La motoarele în doi timpi de puteri mari, pistonul prezintă o:

3. Zona de deasupra canalului primului segment şi cele dintre canalele

4. Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin:

b) În funcţie de necesităţile de reducere a jocurilor pe cilindru;

6. Figura CC 1 prezintă soluţii de răcire a pistonului motorului în doi timpi. În

7. Figura CC 1 prezintă soluţii de răcire a pistonului motorului în doi timpi. În

8. Figura CC 1 prezintă soluţii de răcire a pistonului motorului în doi timpi. În

9. Figura CC 2 prezintă schema de calcul a pistonului unui motor în patru timpi.

scurgere a uleiului) şi la întindere datorită forţei maxime de presiune a

b) Întindere de forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma , situate

c) Întindere de forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma , situate

d) Forfecare de forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma , situate

10. Secţiunea de calcul A-A (zonă periclitată datorită orificiilor de scurgere a

b) Întindere de către forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă ma ,

13. Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitaţi la forfecare de către forţa de

15. Răcirea capului pistonului din figura CC 3 se realizează:

16. Capul pistonului poate fi concav, în scopul:

18. În figura CC 5 se prezintă schema de calcul de verificare a mantalei

19. Condiţia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5

20. La motoarele navale lente moderne, distanţa de la marginea superioară a

c) Articulează pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fără cap de

24. Inelele de siguranţă din figura CC 6 au rolul:

25. Raportul dintre lungimea piciorului bielei şi lungimea de sprijin a bolţului

26. Pentru montarea bolţului flotant, temperatura minimă de încălzire a

27. Segmenţii pistonului asigură etanşarea reciprocă cameră de ardere-carter

29. Segmenţii de ungere au rolul:

d) Diferenţa dintre cele două.

33. Poziţia 1 din figura CC 8 este:

35. Privind principiul de funcţionare al motoarelor cu ardere internă, capul de cruce

37. Cu dimensiunile din figura CC 9 se poate calcula tensiunea de strivire dintre

38. Cu dimensiunile din figura CC 9 se poate calcula tensiunea de strivire dintre

40. Soluţia de picior furcat al bielei motorului naval în doi timpi:

42. Piciorul bielei este solicitat:

a) La întindere de către forţa maximă de inerţie a maselor în mişcare

43. În figura CC 11, articularea bielei cu pistonul se face:

44. Biela este organul mobil care:

46. Solicitarea principală de calcul a capului bielei:

47. În figura CC 13 se prezintă un motor cu cilindrii dispuşi în V. Precizaţi soluţia

III. Arborele cotit

48. Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practică în

49. Reperul notat cu I din figura CC 13 reprezintă:

51. Presiunea specifică pe fusul maneton, cu notaţiile: d m -diametrul

52. În figura CC 14 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:

53. Figura CC 15 prezintă cotul unui arbore cotit aferent unui:

55. Acoperirea secţiunilor fusurilor palier şi maneton este dată de relaţia

57. Conform schemei din figura CC 16 şi a diagramei alăturate, soluţia de

58. Următoarele cinci elemente caracterizează eficienţa contragreutăţilor

59. Figura CC 17 ilustrează principiul ungerii hidrodinamice a unui fus încărcat

60. Lungimea arborelui cotit este dependentă de numărul de cilindri, distanţa

62. Figura CC 18 prezintă:

65. Conform figurii CC 20, fusul palier este solicitat la:

a) Variabile cu unghiul de manivelă, se compun şi dau un moment rezultant,

68. Lagărul axial (de împingere) este prevăzut la:

IV. Părţile fixe

69. Chiulasa este organul motorului care îndeplineşte rolul:

70. În figura CC 22 se prezintă zona superioară a cilindrului unui motor naval

b) Chiulasa este realizată monobloc având două porţiuni caracteristice: cea

72. Poziţiile 2, 3 şi 5 din figura CC 23 sunt, respectiv:

73. Cămaşa cilindrului este solicitată la:

76. Figura CC 25 prezintă structura de rezistenţa a unui motor naval lent şi