Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

MODULUL B: Dinamica MAI (DIN)

I. Mecanismul motor

1. Mecanismul bielă-manivela este normal axat atunci când:

a) Axa cilindrului nu este concurentă cu axa de rotaţie a arborelui cotit;
b) Axa cilindrului este concurentă cu axa de rotaţie a arborelui cotit;
c) Axa cilindrului este concurentă cu axa de rotaţie a arborelui cotit şi face un
unghi de 45o cu aceasta;
d) Axa cilindrului este concurentă cu axa de rotaţie a arborelui cotit şi face un
unghi de 180o cu aceasta.

2. Figura DIN 1 prezintă schema mecanismului motor:

a) Normal axat;
b) Normal dezaxat;
c) Ambele variante anterioare şi cu cap de cruce;
d) Ambele variante anterioare şi cu piston flotant.

3. Figura DIN 1 prezintă schema mecanismului motor:

a) Cu bielă principală şi biele secundare specifice motoarelor în V;
b) Cu bielă principală şi biele secundare specifice motoarelor în stea;
c) Cu mecanism normal şi cap de cruce;
d) Cu mecanism normal şi piston flotant.

4. În figura DIN 2, poziţiile 1, 2 şi 3 reprezintă, respectiv:

a) 1-manivelă; 2-bielete; 3-bielă principală;
b) 1-manivelă; 2-bielă principală; 3-bielete;
c) 1-piston; 2-bielă principală; 3-bielete;
d) 1-piston; 2-bielete; 3-bielă principală.

5. Figura DIN 3 este specifică:

a) Motoarelor în V;
b) Motoarelor în stea;
c) Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore cotit;
d) Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiţi.

6. Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor în stea, se caracterizează

prin existenţa:
a) Pistoanelor opuse în fiecare cilindru;
b) Pistoanelor de tip flotant în fiecare cilindru;
c) Bielei principale şi bieletelor;
d) Ambele răspunsuri de la b) şi c).

7. În figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:

a) Cu piston flotant;
b) Cu piston flotant şi excentricitate (mecanism normal dezaxat);
c) Cu piston flotant fară excentricitate (mecanism normal);
1
 Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional

d) Cu cap de cruce fară excentricitate (mecanism normal).

8. Dacă manivela are lungimea R, biela lungimea L, E este excentricitatea

mecanismului motor normal dezaxat (distanţa de la axa cilindrului la axa de
rotaţie), atunci rapoartele   R / L şi e  E / R se numesc, respectiv:
a) dezaxarea (excentricitatea) relativă şi alungirea bielei (coeficient de
compactitate al mecanismului) a mecanismului, ambii coeficienţi definind
particularităţile cinematice ale unui mecanism;
b) alungirea bielei (coeficient de compactitate al mecanismului) şi dezaxarea
(excentricitatea) relativă a mecanismului, ambii coeficienţi definind
particularităţile cinematice ale unui mecanism;
c) alungirea bielei (excentricitatea) şi dezaxarea (coeficient de compactitate al
mecanismului) relativă a mecanismului, ambii coeficienţi definind
particularităţile cinematice ale unui mecanism;
d) dezaxarea (coeficient de compactitate al mecanismului) relativă şi alungirea
bielei (excentricitatea) a mecanismului, ambii coeficienţi definind
particularităţile cinematice ale unui mecanism.

9. Motorul cu pistoane opuse şi un arbore cotit se caracterizează prin:

a) Existenţa câte unei manivele pentru fiecare cilindru şi baleiaj în echicurent;
b) Existenţa a câte trei manivele pentru fiecare cilindru şi baleiaj în echicurent;
c) Existenţa a câte două manivele pentru fiecare cilindru şi baleiaj în
contracurent;
d) Existenţa a câte trei biele pentru fiecare cilindru şi baleiaj în buclă.

II. Cinematica mecanismului motor

10. Ipotezele de bază în analiza cinematicii şi dinamicii mecansmului motor

sunt:
a) Regim stabilizat de funcţionare a motorului;
b) Viteză unghiulară constantă a arborelui cotit;
c) Ambele ipoteze de la a) şi b);
d) Ambele ipoteze de la a) şi b), dar numai pentru mecanismul motor normal.

11. Poziţia manivelei la un moment dat este dată de unghiul de rotaţie  ,

corelat cu timpul în care acest spaţiu unghiular este parcurs t şi viteza
unghiulară a arborelui cotit  prin relaţia:
a)    t ;
b)    / t ;
c)   t /  ;
d)   d / d t .

2
 Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

12. Notând cu  poziţia manivelei la un moment dat, cu t timpul în care este

parcurs acest spaţiu unghiular şi cu  viteza unghiulară a arborelui cotit,
atunci aceasta din urmă este dată de relaţia:

a)    const. ;
t
d
b)    const. ;
dt
d
c)    const. ;
dt

d)    const.
t

13. În ipoteza mişcării circular uniforme a manivelei, acceleraţia acesteia se

compune din:
a) Acceleraţia normală (centripetă);
b) Acceleraţia normală (centrifugă);
c) Acceleraţie normală şi unghiulară;
d) Acceleraţii nule (indiferent de tipul acestora).

14. Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanţa parcursă de
piston:
a) De la axa de rotaţia la punctul mort interior;
b) De la axa de rotaţia la punctul mort exterior;
c) De la punctul mort interior la cel exterior;
d) De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivelă la cel mai
de jos.

15. Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este

distanţa parcursă de piston:
a) De la axa de rotaţia la poziţia sa momentană;
b) De la punctul mort interior la poziţia sa momentană;
c) De la punctul mort exterior la poziţia sa momentană;
d) De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivelă la poziţia
sa momentană.

16. Valoarea maximă a deplasării pistonului mecanismului motor normal este:

a) ½ din cursa pistonului;
b) dublul cursei pistonului;
c) ¼ din cursa pistonului;
d) Egală cu cursa pistonului.

17. Valoarea maximă a deplasării pistonului mecanismului motor cu bielă

principală şi biele secundare este:

3
 Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional

a) ½ din cursa pistonului;

b) Dublul cursei pistonului;
c) ¼ din cursa pistonului;
d) Egală cu cursa pistonului.

18. Valoarea minimă deplasării pistonului mecanismului motor cu bielă

principală şi biele secundare este
a) Nulă, obţinută la punctele moarte;
b) Egală cu ½ din cursa pistonului;
c) Egală cu cursa pistonului;
d) Nulă, obţinută atunci când manivela s-a rotit cu 90o RAC.

19. Atunci când manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat:
a) cursă întreagă;
b) ½ din cursă;
c) Dubul cursei pistonului;
d) Mai mult de ½ din cursa pistonului.

20. Atunci când manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai mult de ½
din cursa pistonului, datorită:
a) Articulării prin cap de cruce a pistonului de bielă;
b) Lungimii finite a bielei;
c) Lungimii infinite a bielei;
d) Observaţia este valabilă numai pentru mecanisme normale.

21. Notând cu   R / L , coeficientul de alungire a bielei, poziţiile unghiulare

ale manivelei pentru care viteza pistonului înregistrează valori extreme (maximă
şi minimă) sunt:

 2
 w  arccos  1  1  8
a)  p extr1 4 ;


 w p extr 2  2   w p extr1

4
 Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

 2
 w  arccos  1  1  8
b)  p extr1 4 ;


 w p extr 2  2   w p extr1
 2
 w  arccos  1  1  8
c)  p extr1 4 ;


 w p extr 2  2   w p extr1
 2
 w  arccos  1  1  8
d)  p extr1 4 .


 w p extr 2  2   w p extr1
22. Practic, poziţia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care
viteza este maximă/minimă se stabileşte atunci când:
a) Biela şi manivela sunt una în prelungirea celeilalte;
b) Biela şi manivela sunt aproximativ perpendiculare;
c) Atunci când presiunea gazelor din cilindru înregistrează valoare maximă;
d) Atunci când presiunea gazelor din cilindru înregistrează valoare minimă.

23. Viteza medie a pistonulei este:

a) Direct proporţională cu cursa pistonului;
b) Invers proporţională cu cursa pistonului;
c) Invers proporţională cu cursa pistonului;
d) Direct proporţională cu cursa pistonului şi cu turaţia motorului.

24. Acceleraţia pistonului este nulă acolo unde:

a) Viteza pistonului este maximă;
b) Viteza pistonului este minimă;
c) Viteza pistonului este nulă;
5
 Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional

d) Independentă de viteza pistonului.

25. Dacă valoarea vitezei pistonului este nulă, atunci cea a acceleraţiei este:
a) Maximă;
b) Minimă;
c) Indiferentă de valoarea vitezei;
d) Extremă (maximă sau minimă).

26. Valoarea coeficientul de alungire a bielei  pentru care acceleraţia

pistonului înregistrează o valoare de minim suplimentară este:
a)   1 / 4 ;
b)   1 / 4 ;
c)   1 / 4 ;
d)   1 / 2 .

27. Valorile de extrem pentru acceleraţia pistonului sunt realizate, uzual, în

situaţiil:
a) Pistonul la punctul mort interior;
b) Pistonul la punctul mort exterior;
c) Pistonul la punctele moarte;
d) Pistonul la ½ din cursă.

28. Valoarea suplimentară de minim a acceleraţiei pistonului este   1 / 4 ,

unde  este coeficientul de alungire a bielei; aceasta este realizată de către
mecanismele motoarelor:
a) Cu biela scurtă;
b) Cu bielă lungă;
c) Cu cap de cruce;
d) Făra cap de cruce.
29. Atunci când acceleraţia pistonului este maximă, se obţine valoare extremă
pentru:
a) Forţa de presiune a gazelor;
b) Forţa de inerţie a maselor în mişcare de rotaţie;
c) Forţa de inerţie a maselor în mişcare de translaţie;
d) Momentul motor.

30. Mişcarea bielei mecanismului motor normal axat este:

a) Plan-paralelă;
b) Alternativă;
c) Circular uniformă;
d) Circular accelerată.

31. Acceleraţia pistonului înregistrează valori extreme în poziţia mecanismului

motor:
a) La punctele moarte, unde viteza este nulă;
6
 Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

b) Pentru care viteza este maximă;

c) La mijlocul cursei;
d) Pentru care biela este perpendiculară pe manivelă.

32. Pentru un motor naval semirapid, cu principalele dimensiuni S - cursa

pistonului, L - lungimea bielei şi n -turaţia, să se determine unghiul de
manivelă pentru care biela este aproximativ perpendiculară pe manivelă:
 2 
 1  1  8S 
 L2 
a) wp  arccos ;
max  4S 
 L 
 
 2 
  1  1  2S 
 L2 
b) wp  arccos  ;
max  2S 
 L 
 
 2 
  1  1  2S 
 L2 
c) wp  arcsin  ;
max  2S 
 L 
 
 2 
 1  1  2S 
 
L2
d)  wp  arccos  .
max  2S 
 L 
 
 

III. Forţele din mecanismul motor

33. Masa grupului piston aferent mecanismului motor în patru timpi reprezintă:
a) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmenţilor şi bolţului;
b) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmenţilor, bolţului şi masa
bielei raportată la picior;
c) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmenţilor, bolţului şi masa
bielei raportată la cap;

7
 Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional

d) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmenţilor, tijei pistonului şi

capul de cruce.

34. Masa grupului piston aferent mecanismului motor în doi timpi reprezintă:
a) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmenţilor şi bolţului;
b) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmenţilor, bolţului şi masa
bielei raportată la picior;
c) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmenţilor, bolţului şi masa
bielei raportată la cap;
d) Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmenţilor, tijei pistonului şi
capul de cruce.

35. Figura DIN 7 prezintă generic încărcarea manivelei, solicitată de forţele de

inerţie a maselor în mişcare de rotaţie. Cu notaţiile uzuale, acestea sunt:
a) Forţa centrifugă de inerţie a masei manetonului este Frm   mm R2 , iar
a unui braţ Frb '   mb ' 2 ;
b) Forţa centrifugă de inerţie a masei braţului Frm   mm R2 , iar a
manetonului Frb '   mb ' 2 ;
c) Forţa centrifugă de inerţie a întregii manivele este Frm   mm R2 , iar a
unui braţ Frb '   mb ' 2 ;
d) Forţa centrifugă de inerţie a întregii manivele este Frm   m m R 2 , iar a
manetonului Frb '   mb ' 2 .

36. În figura DIN 7 este prezentată încărcarea manivelei cu forţe centrifuge de

inerţie. Pentru cea aferenta braţului, se calculează masa fictivă raportată la
maneton, cu relaţia următoare, ţinând cont de poziţia centrului de masă al
braţului  , de raza de manivelă R şi de masa reală a braţului mb ' :
R
a) mb ' m  mb ' ;


b) mb ' m  mb ' ;
R
c) mb ' m  1.5 mb ' ;
d) mb ' m  0.5 mb ' .

37. Deoarece forţa de presiune a gazelor F p şi forţele de inerţie ale maselor

în mişcare alternativă Fa acţionează în lungul axei cilindrului, ele se vor

8
 Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

compune vectorial şi modulul va fi dat de suma algebrică a celor două forţe,

generând o forţă rezultantă F, aplicată de piston în articulaţie, dată de relaţia:
a) F  F p  Fa ;
b) F   F p  Fa ;
c) F  F p  Fa ;
d) F   F p  Fa .

38. Suma maselor în mişcare alternativă la motoarele în patru timpi este dată
de:
a) Masa grupului piston;
b) Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;
c) Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;
d) Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston.

39. Suma maselor în mişcare alternativă la motoarele în doi timpi este dată de:
a) Masa grupului piston;
b) Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston;
c) Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton;
d) Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston.

40. Forţa care încarcă fusul maneton este rezultanta vectorială dintre:
a) Forţa tangenţială la traiectoria manivelei şi cea din lungul său;
b) Forţa din lungul bielei şi forţa centrifugă de inerţie bielei raportate la
maneton;
c) Răspunsurile a) şi b) sunt ambele valabile şi complementare;
d) Forţa de presiune a gazelor şi cea de inerţie a maselor în mişcare
alternativă.

41. Ţinând cont că forţa care încarcă fusul maneton este rezultanta vectorială
dintre forţa din lungul bielei şi forţa centrifugă de inerţie bielei raportate la
maneton, atunci când această rezultantă este nulă, înseamnă că:
a) Prima forţă este nulă, iar cea de-a doua este maximă;
b) Prima forţă este nulă, iar cea de-a doua este minimă;
c) Prima forţă este maximă, iar cea de-a doua este nulă;
d) Răspunsurile anterioare nu au relevanţă.

42. Masa bielei se consideră repartizată piciorului şi capului acesteia, în

proporţiile aproximative:
a) Aproximativ 25% la picior şi 75% la cap;
b) Aproximativ 75% la picior şi 25% la cap;
c) 100% la cap;
d) Aproximativ 25% la picior, 25% în tijă şi restul la cap.

43. Fie un MAC naval pentru care se cunosc următoarele caracteristici

geometrice şi functionale: raza manivelei R[m], lungimea bielei L[m], turatia n
9
 Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional

[rot/min]. Să se determine expresia acceleraţiei a p pistonului pentru valoarea

max a unghiului de rotatie a manivelei.
2
  
a) a p     max   R
R 
  cos  max  cos 2 max  ;
 30   L 
2
n  
b) a p     max   
1 
  cos  max  cos 2 max  ;
 30   L 
2
n  
c) a p     max   R
R 
  cos 2 max  cos  max  ;
 30   L 
2
n  
d) a p     max   R
R 
  cos  max  cos 2 max  .
 30   L 

44. Pentru determinarea centrului de masă al bielei unui motor cu funcţionare în

patru timpi prin metoda cântăririi se utilizează o masă adiţională notată cu m1 ,
conform figurii DIN 5. Cunoscând lungimea bielei L , masa bielei mb şi masa
m1 Să se determine L p .
mb  m1
a) Lp  L;
2mb
mb  2m1
b) Lp  L;
2mb
mb  m1
c) Lp  L;
mb
mb  m1
d) Lp  L.
2mb

45. Presupunând cunoscute mărimile: raza manivelei R[m], lungimea bielei L[m],
turaţia motorului n[rot/min], să se determine forţa totală aplicată în articulaţia
pistonului, dacă se cunosc suplimentar: masa grupului piston mp[kg] şi a bielei
mb[kg], raportul  al maselor bielei aferente pistonului, respectiv manetonului,
presiunea pmax din cilindru pentru unghiul max. Se va neglija presiunea din carter.
2
    n   R 
a) F   m p  mb  R   cos  max  cos 2 max ;
   1   30   L 
2
D 2
b) F 
4

pmax  m p  mb R
30

 n   R 
  cos  max  cos 2 max ;
L
   
10
 Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

c)
2
D 2     n   R 
F pmax   m p  mb  R   cos  max  cos 2 max ;
4   1   30   L 
2
D 2     n   R 
d) F  p max   m p  mb  R   cos 2 max  cos  max .
4   1   30   L 

46. Componenta normală pe cămaşa cilindrului a rezultantei forţei de presiune a

gazelor şi a forţei de inerţie a maselor în mişcare alternativă produce uzura
cămăşii cilindrului motorului diesel. Pentru reducerea acestei forţe:
a) Se micşorează mărimea maselor aflate în mişcare alternativă;
b) Se acţionează în vederea reducerii presiunii maxime dezvoltate în cilindru;
c) Se poate recurge la soluţia dezaxării mecanismului motor;
d) Se recurge la un motor cu aprindere prin scânteie.

47. La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turaţia n1 la altul

caracterizat prin turaţia n2, raportul forţelor de inerţie ale maselor în mişcare de
rotaţie aferente unui mecanism motor:
a) Rămâne constant;
b) Este egal cu raportul turaţiilor;
c) Este egal cu cubul raportului turaţiilor;
d) Este egal cu pătratul raportului turaţiilor.

48. Contragreutăţile prevăzute în prelungirea fiecărui braţ de manivelă la

motoarele în patru timpi au rolul:
a) De a echilibra forţele de inerţie ale maselor în mişcare de rotaţie;
b) De a echilibra forţele de inerţie ale maselor în mişcare de translaţie;
c) De a echilibra total forţele de inerţie ale maselor în mişcare de rotaţie şi
mometele acestora, realizând în acelaşi timp şi descărcarea momentelor
interne ce încarcă fusurile palier;
d) De a echilibra momentele forţelor de inerţie ale maselor în mişcare de
translaţie.

49. Forţa de inerţie a maselor în mişcare alternativă este:

a) Proporţională cu viteza pistonului;
b) Proprţională cu deplasarea pistonului;
c) Invers proportională cu acceleraţia pistonului;
d) Proporţională cu acceleraţia pistonului cu semn schimbat.

IV. Momentul motor

50. Dacă un motorul are 8 cilindri în linie şi funcţionare în patru timpi, atunci
ordinele armonice pentru care subzistă momentele de ruliu (răsturnare) sunt:
a) Multiplu de opt;
b) Multiplu de patru;
11
 Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional

c) Diferite de multiplu de opt.

d) Diferite de multiplu de patru.

51. Perioada momentului motor policilindric este:

a) Raportul dintre perioada ciclului şi numărul de cilindri;
b) Produsul dintre perioada ciclului şi numărul de cilindri;
c) Raportul dintre turaţia motorului şi numarul de cilindri;
d) Produsul dintre turaţia motorului şi numarul de cilindri

52. Variaţiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se

caracterizează prin gradul de neuniformitate al momentului motor, definit prin
intermediul valorilor momentului maxim, minim şi mediu, conform relaţiei:

M max  M min
a) M  ;
M
M  M min
b) M  max ;
M
M  M max
c) M  min ;
M
M
d)  M  .
M max  M min

53. Gradul de neuniformitate al momentului motor monocilindric şi cel al

motorului policilindri se află în relaţia:
a) Primul este mai mare decât al doilea;
b) Sunt egale;
c) Primul este mai mic decât al doilea;
d) Nu se poate face nici o comparaţie între ele.

54. Gradul de neuniformitate al momentului motor în patru timpi şi cel al

motorului în doi timpi policilindri se află în relaţia:
a) Primul este mai mare decât al doilea;
b) Sunt egale;
c) Primul este mai mic decât al doilea;
d) Nu se poate face nici o comparaţie între ele.

V. Uniformizarea mişcării de rotaţie

55. Mişcarea reală a arborerelui cotit nu este uniformă, deoarece:

a) Forţa de presiune a gazelor este insuficienta pentru a compensa pe cele de
inerţie;

12
 Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

b) Mişcarea pistoanelor în cilindrii motorului este alternative şi variaţia presiunii

în aceştia este mare, ceea ce generează fluctuaţii importante ale
momentului motor;
c) Fluctuaţiile momentului motor între valorile extreme implică variaţii ale
energiei cinetice ale maselor în mişcare, deci a vitezei unghiulare a arborelui
cotit;
d) Răspunsurile b) şi c) sunt complementare.

56. Gradul de neuniformitate a mişcării arborelui cotit se poate modifica în felul

următor:
a) Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor şi
prin micşorarea momentului de inerţie al mecanismelor motoare reduse la
axa de rotaţie;
b) Creşte cu numărul de cilindri şi prin mărirea momentului de inerţie al
mecanismelor motoare reduse la axa de rotaţie;
c) Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor şi
prin mărirea momentului de inerţie al mecanismelor motoare reduse la axa
de rotaţie;
d) Se reduce cu scăderea numărului de cilindri şi cu creşterea maselor
mecanismelor motoare.

57. Pentru un motor naval lent se cunosc: momentul rezistent

a
M rez  M   [Nm], momentul motor policilindric maxim M  max  a [Nm],
2
conform figurii DIN 6. Presupunând gradul de neuniformitate al mişcării de
1
rotaţie a arborelui cotit    şi că viteza unghiulară medie a arborelui
3
cotit este   a [rad/s], să se determine momentul de inerţie al volantului de
uniformizare a mişcării de rotaţie a arborelui cotit; se cunosc  A  10º RAC
şi  B  50º RAC .
2
a) Jv  ;
a

b) Jv  ;
6a 2
a 2
c) Jv  ;
6
2
d) Jv  .
6a
VI. Ordinea de aprindere

13
 Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional

58. Distribuţia manivelelor în jurul axei de rotaţie prezintă un număr dinamic de

soluţii distincte, în funcţie de numărul i de cilindri, dat de relaţia:
 
a)  0  i  1 ! ;
1
b)  0   i  1 ! ;
2
1
c)  0   i  1 ! ;
2
1
d)  0  i ! .
2
59. În determinarea ordinei de aprindere la motoarele în patru timpi cu număr
par de cilindri şi plan central de simetrie apare multiplicarea posibilităţilor de
aprindere, deoarece:
a) Ciclul motor este efectuat în 720oRAC;
b) Numărul de cilindri este par;
c) Există perechi de manivele în fază două câte două faţă de mijlocul arborelui
cotit (planul central de simetrie);
d) Existenţa grupelor de manivele în fază face ca în timpul primei rotaţii
acestea să ajungă la punctul mort interior, pentru fiecare fiind posibile câte
două variante de ordine de aprindere.

60. Presupunând că un motor auxiliar are 6 cilindri dispuşi în V, cu unghiul V-ului

de 90o, posibilităţile de ordine de aprindere sunt: 1-4-5-6-2-3-1; 1-4-3-6-2-5-1; 1-
2-5-6-4-3-1; 1-2-3-6-4-5-1. Să se precizeze care dintre variantele anterioare
conduce la o distribuţie uniformă a încărcării termice a liniilor de cilindri,
exprimată prin numărul minim de aprinderi consecutive în aceeaşi linie:
a) Prima;
b) A doua;
c) A treia;
d) Niciuna.

61. Dacă un motor semirapid are i  6 cilindri în linie, să se determine ordinea

de aprindere optimă din punct de vedere al încărcării lagărelor motorului,
presupunând arborele cotit realizat cu plan central de simetrie:
a) 1-2-3-6-5-4-1;
b) 1-2-4-6-5-3-1;
c) 1-5-3-6-2-4-1;
d) 1-5-4-6-2-3-1.

62. Ordinea de aprindere pentru un motor în patru timpi, cu i=8 cilindri în V este
una din următoarele: 1-5-7-8-6-3-4-2-1; 1-5-7-2-6-3-4-8-1; 1-5-4-8-6-3-7-2-1; 1-
5-4-2-6-3-7-8-1; 1-3-7-8-6-5-4-2-1; 1-3-7-2-6-5-4-8-1; 1-3-4-8-6-5-7-2-1; 1-3-4-
2-6-5-7-8-1. Să se precizeze soluţiile cu =3 (încărcarea uniformă a lagărelor,
exprimată prin numărul de aprinderi consecutive pe acelaşi maneton) şi q=1
14
 Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

(distribuţia uniformă a încărcării termice a liniilor de cilindri, exprimată prin

numărul de aprinderi consecutive în aceeaşi linie):
a) A doua;
b) A patra şi a şasea;
c) A doua, a treia, a patra şi a şasea;
d) Prima, a doua, a patra şi a şasea.

63. Ordinea de aprindere ce respectă criteriul încărcării minime a lagărelor

palier ale unui motor cu 8 cilindri în linie şi funcţionare în patru timpi, în ipoteza
unui arbore cotit cu plan central de simetie este:
a) 1-4-2-6-8-3-7-5-1
b) 1-4-7-3-8-5-2-6-1
c) 1-5-2-6-8-4-7-3-1
d) Oricare din a), b), c).

15
 Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional

ANEXA DIN

DIN 1 DIN 2

DIN 3 DIN 4

16
Motoare cu ardere internă / Instalaţii de forţă cu abur şi gaze

L
Bielã

m 1

Lp Lm Balanþã

DIN 5

M[Nm]

M  max
a

a/2
A B M

[º RAC ]
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
DIN 6

17

DIN 7
 Teste de evaluare. Ofiţer mecanic maritim-nivel operaţional

RĂSPUNSURI DIN

Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns

1 b 22 b 43 d
2 d 23 d 44 d
3 d 24 a 45 c
4 b 25 d 46 c
5 b 26 b 47 d
6 d 27 c 48 c
7 d 28 a 49 d
8 b 29 c 50 b
9 b 30 a 51 a
10 c 31 a 52 b
11 a 32 b 53 a
12 b 33 a 54 c
13 a 34 d 55 d
14 c 35 a 56 c
15 b 36 b 57 d
16 d 37 c 58 b
17 d 38 b 59 d
18 a 39 b 60 b
19 d 40 c 61 c
20 b 41 d 62 c
21 a 42 a 63 d

18