ARTICULATIA UMARULUI

UNIVERSITATEA de STAT de EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

SPECIALITATE: KINETOTERAPIE
MASTER ANUL I
STUDENT : DOLGOV ANATOLIE
 ARTICULATIA STERNO-CLAVICULARA

Denumirea corecta este de articulatie sterno-costo-claviculara, deoarece la

alcatuirea ei participa suprafetele articulare ce apartin sternului, claviculei si
cartilajului primei coaste.

Suprafete articulare:

- incizura claviculara (de la nivelul unghiului superior al manubriului sternal); este

concava in plan frontal si convexa in plan sagital; diametrul sagital este mai mic decat
cel al fetei articulare corespunzatoare de pe clavicula.
- fata articulara claviculara, ea este alcatuita din doua mici suprafete, una orizontala,
corespunzatoare unei fete articulare aflate pe marginea superioara a cartilajului primei
coaste si alta verticala, corespunzatoare manubriului.
Suprafetele articulare sunt incongruente

Pentru restabilirea congruentei apare discul articular; este de natura

fibrocartilaginoasa. Este mai gros la periferie, unde adera de capsula si mai subtire
central. Este asezat in plan sagital, impartind cavitatea articulara in doua segmente:
- medial si lateral.

Mijloace de unire

- capsula articulara; are forma de manson si este intarita de ligamente.

- ligamentul sterno-clavicular anterior (intre extremitatea mediala a claviculei si fata
anterioara a manubriului sternal).
- ligamentul sterno-clavicular posterior.
- ligamentul interclavicular (alcatuit din fibre asezate intre clavicula si incizura
jugulara a manubriului si din fibre ce unesc intre ele extremitatile mediale ale
claviculelor).
- ligamentul costoclavicular (dispus intre fata inferioara a claviculei si cartilajul primei
coaste).

Sinoviala captuseste capsula si se insera pe marginea cartilajelor articulare. Cavitatea

articulara are doua compartimente: meniscosternal si meniscoclavicular.

Articulatia sterno-claviculara este o diartroza cu doua grade de libertate; la nivelul

sau sunt posibile urmatoarele miscari ale claviculei:
• ridicare/ coborare
• proiectie inainte/ proiectie inapoi
• circumductie
Axul miscarilor nu trece prin articulatie, ci printr-un punct aflat putin in afara ei, la
locul de insertie costala a ligamentului costoclavicular; adevaratul pivot al acestor
miscsri este ligamentul costoclavicular. Pe parcursul miscarilor, extremitatile
claviculei se vor deplasa in acelasi timp, dar in sensuri diametral opuse.

Muschii:

- ridicatori ai claviculei: m.trapez, m. sternocleido-mastoidian;

- coboratori ai claviculei: m.pectoral mare, m.deltoid, m.subclavicular;
- proiectori inainte ai claviculei: m. m.pectoral mare, m.deltoid, m.subclavicular;
- proiectori inapoi ai claviculei: m.trapez, m.sterno-cleidomastoidian.

ARTICULATIA ACROMIO – CLAVICULARA

Suprafetele articulare
- fata articulara de pe acromion (ovalara, cu axul mare orientat sagital).
- fata articulara de pe extremitatea laterala a claviculei (convexa).

Suprafetele articulare sunt incongruente; discul articular este situat intre fetele
articulare, fiind mai gros superior si lateral.

Mijloace de unire
- capsula articulara (se insera la periferia suprafetelor articulare).

- ligamentul acromioclavicular – este situat superior, este gros.

- ligamentul coracoclavicular – este situat intre procesul coracoid si fata inferioara a

treimii laterale a claviculei; are doua parti:
- ligamentul trapezoid (situat antero-lateral, orientat sagital)
 - ligamentul conoid (situat postero-medial, turtit in plan frontal)

- ligamentul transvers superior al scapulei – este situat intre baza procesului coracoid
si partea superioara a incizurii scapulare (pe care o transforma in orificiu).
Prin orificiul realizat trece nervul suprascapular, iar superior de ligament trece artera
suprascapulara (insotita de vena satelita).

- ligamentul transvers inferior al scapulei – este situat intre marginea laterala a

scapulei si marginea posterioara a cavitatii glenoide. Pe sub el trec nervul muschiului
infraspinos si o ramura a arterei suprascapulare.

- ligamentul coraco-acromial – are forma triunghiulara, cu baza spre fata laterala a

procesului coracoid si varful spre acromion.

Sinoviala (poate fi simpla sau dubla, cand articulatia este separata de discul articular).
Articulatia acromio-claviculara este o artrodie ce permite miscari de alunecare; axul
miscarilor este reprezentat de ligamentele extrinseci (coracoclaviculare). Ligamentul
trapezoid are rol in limitarea miscarilor claviculei in sus si inainte, iar ligamentul
conoid limiteaza miscarile claviculei in sus si inapoi.

ARTICULATIA SCAPULO-TORACICA

Nu este o articula]ie propriu-zisa dar, datorita importantei functionale a zonei, este

considerata o articulatie. Intre fata anterioara a scapulei, cu muschiul subscapular si
fata externa a coastelor (si muschii intercostali) se realizeaza asa-zisa articulatie.
Intre aceste suprafete articulare se afla muschiul dintat anterior, care delimiteaza doua
spatii:
• spatiul interserato-scapular, intre muschiul subscapular si dintatul
anterior;

• spatiul interseratotoracic, intre grilajul costal si dintatul anterior. (acesta

confera de fapt mobilitatea articulatiei).
Ambele spatii sunt umplute cu tesut celular lax, care are rolul de a facilita alunecarea
scapulei fata de peretele toracic, in timpul miscarii de “bascula” a omoplatului.

In ansamblu, centura scapulara are ca pivot central, in timpul efectuarii miscarilor,

ligamentul costoclavicular. Intrucat centura scapulara are un singur punct de sprijin,
scapula va bascula liber la celalalt capat al centurii.
Bascularea scapulei se face in jurul unui ax sagital la nivelul unghiului supero-medial.
Unghiul supero-extern se ridica si avanseaza anterior, iar unghiul inferior se
departeaza de coloana vertebrala (amplitudinea bascularii unghiului inferior este de
45°). Scapula, se va afla astfel intr-un plan oblic si nu frontal, plan orientat dinauntru
inafara si dinapoi inainte (asa numitul “plan al omoplatului”).

miscare de ridicare/coborare miscarea de rotatie

ARTICULATIA UMARULUI ( ARTICULATIA SCAPULO – HUMERALA )

Este articulatia care leaga centura scapulara de membrul superior liber.

Suprafetele articulare
• cavitatea glenoid` a scapulei - este usor concava, acoperita de cartilaj hialin;
este mai mica decat capul humeral si prezinta la periferie bureletul glenoidian
(labrul glenoidal) care este o formatiune fibro-cartilaginoasa, de forma
triunghiulara pe sectiune. Fata sa externa este in raport cu capsula articulara, iar
fata interna este in raport cu cavitatea articulara. Labrul glenoidal este mai lat in
partea inferioara a cavitatii glenoide.

• capul humeral - are o forma aproximativ sferica; cartilajul articular al capului

(cartilaj hialin) este mai gros in partea superioara si prezinta o mica depresiune
in dreptul tuberculului mic, unde se insera ligamentul glenohumeral.
Suprafetele articulare sunt congruente dar diferite ca dimensiuni; cavitatea glenoida
este mai mica (din aceasta cauza apare bureletul glenoidian)

Mijloacele de unire
• capsula articular` - se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa
a labrului glenoidal si pe colul anatomic. (la nivelul labrului glenoidal, insertia
capsulei sare peste tendonul capului lung al bicepsului si se insera pe baza
procesului coracoid). Este o capsula subtire si laxa, permitand miscari ample.
Prezinta o serie de orificii pe unde ies recesuri sinoviale. La exterior se gasesc
fibre longitudinale, la interior circulare, iar printre ele fibre oblice. Muschii
supraspinos si subscapular se prind pe capsula si nu permit prinderea ei intre
fetele articulare, in timpul diferitelor miscari. Capsula articulara este intarita de
ligamente.

• ligamentele glenohumerale - sunt situate intre glena si epifiza proximala a

humerusului si au rolul de a intari capsula in zona anterioara. Ele sunt in numar
de 3: superior, mijlociu si inferior. Cel superior se insera pe tuberculul mic, cel
mijlociu se insera inferior de cel superior, iar ligamentul gleno-humeral inferior
se insera pe colul chirurgical.

• ligamentul coraco-humeral - se afla intre apofiza coracoida si tuberculul mare

al humerusului. Un fascicul al acestui ligament ajunge la labrul glenoidal.
Ligamentul coraco-humeral este situat superior de ligamentele glenohumerale.
Este puternic si bine individualizat. Are rol de a limita flexia umarului.

• sinoviala - intareste capsula pe fat interna, fiind bine reprezentata. Ea are multe
recesuri, cele mai importante formand burse pentru muschi.

Capsula articulara este laxa, permite un grad mare de mobilitate dar si aparitia
luxatiilor. Ea este intarita, superior, de ligamentul coracohumeral, iar anterior, de
ligamentele gleno-humerale (supra, pre si subhumeral).
Dintre toate, ligamentul coracohumeral este cel mai puternic si are rolul de a sustine
capul humeral. El este intarit de tendonul capului lung al bicepsului brahial.
La intarirea capsulei articulare participa si muschii umarului (in special deltoidul).

Articulatia scapulo-humerala este cea mai mobila articulatie (enartroza) a corpului.

Are trei grade de libertate si la nivelul ei se executa miscarile:
* flexie/ extensie
* abductie/ adductie
* rotatie interna/ rotatie externa
* circumductie

Flexia/ extensia, numite si proiectie inainte/ proiectie inapoi, se executa in plan

sagital, in jurul unui ax transversal.
Axul miscarii trece prin tuberculul mare si centrul cavitatii glenoide.
Capul humerusului basculeaza inapoi in flexie si inainte in timpul extensiei, iar
extremitatea distala humerala efectueaza o deplasare in sens opus in acest timp.
Amplitudinea miscarilor: proiectie inainte = 95°; proiectie inapoi = 20°.
Prin interventia centurii scapulare si a coloanei vertebrale amplitudinea poate creste
pana la 180°/ proiectie inainte, 35°/ proiectie inapoi.

Muschi:
* proiectie inainte: pectoral mare, deltoid, coracobrahial;
* proiectie inapoi: latisimus dorsi, deltoid.

Abductia/ adductia se realizeaza in jurul unui ax sagital, intr-un plan frontal.

De mentionat ca axul miscarii nu este fix, ci se proiecteaza pe o zona ovoida; el trece
prin partea infero-externa a capului humeral.
In miscarea de abductie, epifiza distala humerala urca iar cea proximala coboara;
miscarea se face pana cand tuberculul mare humeral se blocheaza in portiunea
superioara a bureletului glenoidian; capul humeral, in acest moment, intra in contact
cu portiunea inferioara a capsulei articulare.

Muschiul supraspinos este cel ce are rol principal in miscarile de mai sus.
Activitatea acestui muschi in cursul abductiei este extrem de importanta in primele
10° de abductie (de aici si denumirea de “starter al abductiei”), apoi miscarea este
continuata de deltoid. Alt muschi ce intervine in miscarea de abductie este bicepsul
brahial (portiunea lunga - doar secundar).

In miscarea de adductie, in ortostatism, un rol important revine greutatii membrului

superior si actiunii gravitatii. Centrul de greutate al membrului superior in miscarea de
abductie/adductie se afla imediat deasupra cotului; fortele gravitationale ce actioneaza
asupra centrului de greutate vor fi echilibrate si invinse de forta de actiune a
deltoidului.

La randul ei, forta de actiune a deltoidului se descompune ntr-o forta perpendiculara

pe axul lung al humerusului si o alta, ce actioneaza in lungul axului lung al
humerusului. Aceasta ultima componenta, se va descompune la randul ei intr-o forta
ce va aplica capul humeral in cavitatea glenoida (atinge maxim la 90° abductie) si o
alta forta care impinge capul humeral in sus si inainte (atinge maxim la 60° abductie).
Muschi adductori: pectoral mare, latisimus dorsi, rotunzi, subscapular, coracobrahial,
biceps brahial (portiunea scurta), triceps brahial.

Rotatia externa/ rotatia interna

Axul miscarii este longitudinal, trecand prin capul humeral.

In cadrul miscarii de rotatie externa, capul humerusului aluneca dinapoi-inainte pe

suprafata cavitatii glenoide; miscarea este limitata de punerea in tensiune a partii
anterioare a capsulei articulare. Miscarea este efectuata de infraspinos, deltoid si
rotundul mic.
Amplitudinea miscarii ajunge la 80°. Marirea amplitudinii se face prin interventia
centurii scapulare.
In cadrul miscarii de rotatie interna, capul humerusului aluneca dinainte-inapoi
pe suprafata cavitatii glenoide; miscarea este limitata de punerea in tensiune a partii
posterioare a capsulei articulare.
Miscarea este efectuata de supraspinos, rotund mare, subscapular, deltoid.
Amplitudinea miscarii este de 95° (presupune un grad de proiectie inapoi a bratului).

Circumductia este miscarea ce sumeaza miscarile precedente, executate in jurul celor

trei axe. Capul humerusului va urma conturul cavitatii glenoide, descriind un cerc,
timp in care extremitatea distala a humerusului descrie un cerc mai mare, dar in sens
invers.

Spatiul subacromiodeltoidian

Este considerat a doua articulatie a umarului, fiind o entitate morfo-functionala.

Suprafata articulara superioara este alcatuita din fata inferioara a acromionului si de
fibre din deltoid, iar suprafata articulara inferioara este alcatuita din capsula superioara
a articulatiei scapulo-humerale, tendoanele supraspinosului, infraspi-nosului si
subscapularului, precum si de ligamentul coracohumeral.
Prezenta acestei asa-zise a doua articulatie a umarului este extrem de importanta
deoarece ea participa la dinamica articulatiei umarului. Experimental, daca se elimina
aceasta articulatie subacromiala, miscarile umarului vor fi limitate la 50%.

Unitatea cinematica centura scapulara-umar-brat

Amplitudinea miscarilor in articulatia scapulo-humerala creste prin interventia

articulatiilor centurii scapulare; de asemenea coloana vertebrala toracala intervine si
ea.
Centura scapulara va efectua o serie de miscari in jurul privotului fix, reprezentat de
articulatia claviculo-costo-sternala. Clavicula se poate deplasa in sus, realizand cu
orizontala un unghi de 30-40°, in jos 8-10°, in plan sagital sau poate realiza rotatii in
jurul axului sau.
Clavicula reprezinta singurul punct de sprijin direct pe torace al centurii scapulare si al
articulatiei umarului si astfel ea joaca acest important rol in cursul miscarilor.
Cand scapula ajunge in asa-zisul “plan al omoplatului”, cavitatii glenoide i se permite
sa se orienteze lateral si in sus (printr-o deplasare a umarului inapoi). Clavicula se
indreapt` posterior si in sus, scapula se apropie de coloana (prin unghiul supero-
medial), unghiul sau inferior basculand si departandu-se de coloana.
De mentionat ca, atunci cand scapula este fixa, proiectia inapoi a bratului este nula.
 BIBLIOGRAFIE :

* Nenciu, G. – Biomecanica în educatie fizică şi sport Ed. Fundatiei

România de Mâine, Bucureşti, 2005