Clasa ca grup social

6.1 Delimitari conceptuale

Conceptul de grup a fost si e folosit pt a acoperi a realitate vasta,motiv pt care acesta a capatat o
pluritate de sensuri.Unii autori francezii reunesc sub denumirea de “grupuri umane” 5 tipuri de
realitati,incercand o delimitate a continutului lor pt a asigura i intelegere mai adecvata a
diferentelor ce exista intre ele:
1)multimea, se refera la un numar de persoane care se reunesc cu ocazia unui eveninent
comun(spectacol,manifestare sportiva)
2)ceata,care reprez.reunirea voluntara a unor indivizi al caror scop il reprezinta doar placerea de
a fi impreuna ,activitatile desfasurate neconstituind un scop pt membri(cetele de
copii,adolescenti).
3)grupa,se refera la reunirea unor persoane la anumite intervale de timp,scopurile grupului
corespunzand intervalelor comune ale tuturor
4)grupul primar,care se caracterizeaza prin:numar mic de membri,scopuri comune,relatii
afective intime,constituirea unor norme proprii de conduita
5)grupul secundar,care se caracterizeaza prin:numar mare de membrii,organizare formala,relatii
reci,impersonale intre membri.
Nu exista o definitie unanim accepta a grupului,dar totusi se pot distinge 3 directii principale in
ceea ce priveste definirea grupulu:
a)prima pune accentul pe relatiile general psihhologice ce au loc intre membrii grupului.In acest
sens,unii autori definesc grupul ca fiind compus din doua sau mai multe persoane care nutresc in
mod explicit relatii psihologice unele sau altele
b)a doua directie pune accentul pe procesul deinteractiune ca are loc intre membrii unui grup.
c)a treia directie pune accentul pe interactiunea dintre rolurile exercitate de indivizi in grup si pe
normele comune acceptate de ei.
In acest sens,Newcomb considera ca un grup trebuie sa indeplineasca 2 conditii:
1)normele referitoare la activitatea si preocuparile comune sa fie impartasite de catre toti
membrii;
2)sa existe intercorelatii intre rolurile sociale ale indivizilor.
Analizand cele prezentate mai sus,se poate concluziona ca pt o definire a grupului,numai o
cercetare interdisciplinara poate oferi i viziune asupra tuturor fenomenelor ce se produc aici.
Pe baza celor de mai sus,putem considera clasa de elevi ca fiind un grup primar,intre membrii sai
stabilindu-se relatii directe,nemijloace,fiecare putand cuprinde si suferi la randul sau influenta
tuturor relatiilor ce se stabilesc in grup.
6.2Caracteristicile grupului educational
In caracterizarea grupurilor exista un plan general,unul particular si unul individual.
Toate grupurile au o serie de caracteristici care se particularizeaza,se individualizeaza,atunci cd
sunt raportate la niveluri diferite de functionare.Toate aceste caracteristici aseamana grupurile
intre ele si le diferentiaza in acelasi timp.
Astfel,putem spune ca grupul-clasa e un grup educational,care se deosebeste de alte grupuri prin
orientarea sa in directia realizarii unor finalitati si actiuni formative.Grupul educational e
construit pe baza unor cerinte institutionale,in cadrul sau rolurile educatorilor si educatiilor sunt
diferite,trolate social.
Principale caracteristici ale grupului educational sunt:
1)prezenta scopurilor.Scopurile specifice clasei de elevi,sunt comune grupului clasa si,prin
intermediul constientizari acestora de catre elevi,pot deveni motorul dezvoltarii grupului pe
perioada scolaritati.Scopuri grupului scolar pot fi clasificate:
a)scopuri prescriptive
b)scopurile individuale
2)structura de roluri.In cadrul grupului educational,rolurile au un caracter predominant
prescriptiv,determinat de normele institutiei scolare,rolurile de elev so profesor aparand astfel ca
niste modele sacialmente acceptate.
3)normele si normativetatea de grup.Grupul educational nu poate fi conceput fara existenta
unui sistem de norme.Normele prezinta reguli de conduita recunoscute si acceptate de titi
membrii grupului,den acest motiv aparenta la grup fiind dependenta de acceptarea
comportamentelor precise prin normele respective.Normele pot fi:
a)explicite, cuprinzand norme constitutive si instititionale.Norme explicite se refera la conditiile
standardizate si sunt formulate in Legea educatiei si invatamantului sau in diferite regulamente
scolare
b)normele implicite,care sunt produsul grupului sau a unei parti a acestuia si au un caracter mai
flexibil si mai putin riguros.
Conflictele de norme exista atat intre normele implicite ,cat si intre normele explicite si cele
implicite.Aceste conflicte de norme se manifesta prin deteriorarea climatului grupal,perturbari
relationale,agresivitate si marginalizare,dar in acelasi timp pot fi determinate si de atitudinea de
respingere a culturii normative de catre profesor.
Regulile,sunt absolute,acestea nu pot fi nagociate si mai ales in cazurile legate de
securitate,siguranta,igiena colectiva sau personala trebuie urmare cu precizia.
Procedurile vizeaza modalitatile prin care trebuie realizate anumite lucruri in cadrul clasei sau
scolii.Acestea sunt limitate la un compartament simplu,care poate fi descris si urmat,si se pot
modifica in conformitate cu nevoile sau situatia precisa.
Pt ca toate aceste elemente ale normativiteti scolare sa poata functiona in conditii optime,ele
trebuie sa indeplineasca o serie de condiii:
-trebuie sa fie clare
-treb.sa fie rezonabele si sa nu presupuna resurse importante pt aplicare
-treb.sa fie realizabile de catre toti cei carora li se adreseaza
4)coeziunea .Ea prezinta o caracteristica definitorie a grupului educational,exprinand gradul de
unitate si de integrare a grupului,resistenta sa la destructarare.
5)durata in timp sau persistenta grupului.
Grupul educational,spre deosebire de alte grupuri,nu de desface in momentul in care unele
scopuri sau sarcini au fost indeplinite.
6.3 Functiile grupul educational
Ca grupul social,scoala indeplineste mai multe functii:
-integrarea sociala-pare sa fie una din cele mai importante functii asigurate de grup.clasa de elevi
are un aport deosebit in procesul de socializare.Buna integrare in sanul sau,asigura individului
confort psihologic.
-de securitate-grupul scolar se constituie intr-un mediu prielnic de manifestare pt elevi.Clasa
poate asigura linistea interioare a elevilor deoarece le recunoaste-spre deosebire de grupul
adultilor-un statut de independenta,sa ii ajuta sa isi construiasca independenta sociala-elevul isi
clarifica rolul sexual,experimenteaza valori,scopuri,campartamente.
-de reglementare a relatiilor din interiorul grupului-se refera la faptul ca grupul are putera de a
sanctiona comportamentele membrilor sai.Clasa recompenseaza sau sanctioneaza
comportamentele in functie de valorile grupului.
-de reglementare a relatiilor intraindividuale-se refera la construirea identitatii de sine din
perspectiva calitatii de membru al grupului.Elevii isi compara permanent propria imagine cu
realizarile si atitudine celorlalti.
6.4Omogenitate si eterogenitate in alcatuirea clasei
O caracteristica a grupului scolar,care pare sa marcheze in mod fundamental compartamentul
elevilor,o constituie omoginitatea sa.Intr-adevar, grupul educativ are o compozitie relativ
omogena,cel putin din punct de vedere al varstei,nevoilor,intereselor si aspiratiilor.
Organizarea omogena a colectivelor de elevi presupune,evident,existenta unor clase cuprinzand
elevi foarte buni si a altora cu elevi slabi sau fff slabi.O astfel organizare intalneste,in cazul
claselor cu nivel superior,predarea si,in general,comunicarea profesorului cu grupul elevilor.
Un aspect ce nu poate fi neglijat in luarea deciziei cu privire la modalitatea de grupare a elevilor
il constituie stima de sine.In clasele omogene aceasta e protejata,caci elevilor cu cei buni,nu li se
ofera acest prilej.Pe de alta parte,ei pot ajunge sa inteleaga ca fac parte dintr-o clasa slabasi ca au
fost repartizati astfel tocmai ca nivelul cunostintelor si abilitatilor lor ni=u e suficient pt a fi
trimisi intr-o clasa buna.
6.5 Cooperare si competitie:
In mod traditional mediul scolar se constituie ca un mediu competitiv,resemtit ca atare de
elevi.Aceasta se intampla in principal din cauza manieri de notare practicate de majoritate
invatatorilor si profesorilor,care are apreciere,notarea prin raportare la grup si notarea
individualizata,primul este cel utilizat cu precadere.
M.Deutsch, a realizat un experement in care a demonstrat beneficiile aprocierii elevilor in situatii
de cooperare.El a repartizat subiectii studentii in doua grupuri experimentale,carora le-a aplicat
modele de notare diferite.Studenti din primul grup au fost instiintati ca numai unul din ei poate
obtine calificativul maxim,ceilalti fiind notati in ordine descrescatoare,in functie de performanta
individuala.Membrii celuialt grup experimental urmau sa obtina cu totii aceeasi nota,potrivit
calitatii rezultatelor grupului intreg.Deutsch a consemnat,dp desfasurarea experimentului,faftul
ca in grupul structurat competitiv studentii s-au comportat mai agresiv,cautand sa-si
obstructioneze colegii.Totusi el nu a putut pune in evidenta diferente semnificative in ce priveste
invatarea individuala.
Competitiei a se poate reprosa faptul ca cel mai adesea se constituie intr-un factor ce determina
conflict si compartamente agresive de grup. Competitia aduce cu sine interactiune slaba intre
colegi,incercari de a-i impiedica pe ceilalti sa obtina performantele,lipsa comunicari,a increderii
reciproce.
Dc in clasele structurate competitiv elevii obtin note bune numai dc unii din colegii lor obtin
note slabe,in clasele organizate in maniera cooperativa elevii sunt apreciati pozitiv si ajung sa
aiba rezultate bune in conditiile in care ceilalti membrii ai grupului au aceleasi rezultate.
Dc interactiunea elev-elev ia rareori locul interactiunii professor-elev in cadrul lectiei,aceasta se
intampla pt k profesi=orii renunta ff greu la rolul lor traditional,spre a-l asuma cel m putin
comod,de facilator si consultant.Ei simt nevoia sa dirijeze toate activitatile din clasa,convinsi ca
numai asa pot mentine disciplina si pot sa-si atinga obiectivele didactice pe care a participa la
situatii de invtare cooperative,caci au fost obisnuiti sa asculte numai explicatiile profesorului sis
a raspunda numai la intrebarile lui.A lua parte la indeplinirea unei sarcini de grup,in care trebuie
sa-i incurajeze si sa-i sustina pe ceilalti membri,sa-si asume responsabilitatea atat pt rezultatele
fiecariua si pe ale grupului in ansamblu,nu e usor pt orice elev.
Metoda invatari in grupuri mici are la baza acelasi principiu al intalniri coeziunii grupului de
lucru si al augmentarii gradului de interactiune intre membrii.Elevii in grupul de 4 sau cinci
membri,invata un material stabilit de profesor,discuntandu-l si ascultandu-se unul pe altul pana
cd sunt convinsi ca-l stapanesc cu totii.Profesorul le adreseaza intrebari pt a testa insusirea
cunostintelor,iar scorul grupului se obtine prin aprecierea progresului fiecarui membru in raport
cu performantele sale anterioare.Metoda are meritul de a incuraja elevi sa se sprijine unul pe
altul in activitatea de invatare,corestandu-si reciproc greselile.
Desi concluzia generala e ca metodele cooperative se deosebesc de departe mai eficiente decat
organizarea competitiva,trebuie sa observam ca primele nu elimina total