 grup heterogen de compuşi cu structură chimică variată

 proprietăţi asemănătoare
 denumite şi antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau
medicamente aspirin–like
 una dintre clasele de medicamente cu cea mai largă
utilizare terapeutică
 administrate fără indicaţia medicului, pentru dureri de
intensitate moderată (OTC)
Mecanism de actiune
 Toate efectele AINS – legate de mecanismul principal de
actiune
 Inhibarea ciclooxigenazei (COX)
 inhiba sinteza de prostaglandine (PG) si tromboxan
(Tx)
Efecte farmacologice
 Majoritatea medicamentelor - 3 tipuri majore de efecte:
 Efect antiinflamator – modifica reactia inflamatorie
 Efect analgezic – reducerea unor tipuri de durere
 Efect antipirectic – scad temperatura corporala
crescuta.
Efecte farmacologice
efect antipiretic
 scad temperatura crescută
 nu influenţează temperatura normală
 efectul după 30 de min de la administrare, maxim la 3
ore, după aproximativ 6 ore revine la valoarea iniţială
crescuta - repetarea dozei
 combaterea febrei: in infecţiile virale, la bolnavii cu risc
(cardiopatie ischemica, gravide, copii sub 3 ani cu risc de
convulsii febrile)
Efecte farmacologice
Efect analgezic
 intensitate moderată, inferior analgezicelor opioide
 influenţeaza pozitiv durerile de natură inflamatorie,
cefaleea, dismenoreea, durerile postoperatorii
 durerile din cancer - administrarea AINS în combinaţie cu
opioidele
 reduce cu 1/3 necesarul de analgezice majore
 se instalează după 1/2 oră de la administrare, durează câteva
ore.
 Efecte farmacologice
Efectul antiinflamator
 de intensitate medie
 utilizate frecvent în diferite afecţiuni de natură inflamatorie
 AINS - scad componentele răspunsului inflamator şi imun în
care producerea COX2 joacă un rol important: vasodilataţia,
edemul, durerea
Efecte farmacologice
 Nu toate AINS prezinta toate cele 3 tipuri de efecte
 Toate au efect analgezic si antipirectic
 Variaza efectul antiinflamator
 indometacin, piroxicam – antiinflamatoare puternice,
 majoritatea – efect antiinflamator moderat (ibuprofen si
nabumetona – efect mai redus)
 paracetamol – fara efect anttiinflamator
 Alte efecte
 acţiune antiagregantă plachetară - profilaxia trombozelor
arteriale
 efect protector faţă de arsurile solare şi prin raze U.V
 acidul acetilsalicilic si indometacinul, scad peristaltismul
intestinal şi diminuă secreţia de apă şi electroliţi în lumenul
intestinal (ulilizare in unele forme de diaree)
Alte efecte
 inhibă contracţiile uterine
- în dismenoree
- în prevenirea naşterii premature
- administrate înainte de naştere, prelungesc durata
sarcinii şi a travaliului
 închiderea prematură a canalului arterial la făt
 prelungirea timpului de sângerare - hemoragii la naştere
Reacţii adverse
Reacţii adverse gastro-intestinale
 iritaţie gastrică, tulburări dispeptice, greţuri, vărsături,
gastrită difuză, hemoragii digestive, ulcere, tulburări de
tranzit.
 excepţie - inhibitorii selectivi de COX2
 administrarea sub formă de supozitoare sau preparate
enterosolubile diminuă reacţiile adverse gastrice, fără să le
elimine
 se pot administra împreună cu citoprotectoare
 Risk of for particular NSAIDs, users compared with nonusers

gastric bleeding (Piroxicam > Diclofenac and Naproxen, > Ibuprofen >>
Nimesulide, Celecoxibs)
Reacţii adverse
 Reacţii adverse dermatologice - erupţii cutanate,
urticarie
 Leziuni renale - nefropatie analgezică
 nefrita cronică şi necroza papilară
 mai ales la fenacetină, şi la consumatorii cronici de
paracetamol.
 Reacţii adverse hematologice - deprimarea măduvei
hematogene, anemie aplastică, agranulocitoză - la
aminofenazonă şi derivaţii săi
Reacţii adverse
 Insuficienta renala acuta – apare in conditiile
prezentei de comorbiditati (insuficienta cardiaca,
ciroza hepatica, hipovolemie secundara tratamentului
diuretic, boli vasculare)
 Agravarea insuficientei cardiace, HTA
Reacţii adverse
 Reactii adverse respiratorii
 Bronhospasm
 Predispozitie genetica
 Crosss reactivitate intre aspirina si celelalte AINS
 Astm indus de AINS – intoleranta la AINS, nu este o
reactie alergica
 Triada Widal – polipoza nazala, rinita si/sau astm,
intoleranta la AINS
Efecte adverse
 Administrare in ultimul trimestru de sarcina
 prelungesc durata sarcinii si a travaliului
 risc de hipertensiune pulmonara si efecte secundare
renale
 inchiderea prematura a canalului arterial
 Afectare hepatica - paracetamol
Utilizările clinice ale AINS
1. analgezice
 în durerile de intensitate mică şi medie - nevralgii,
mialgii, cefalee, dureri dentare, artralgii
 durerile postoperatorii şi durerile de natură
inflamatorie - răspund foarte bine la AINS
 eficacitate superioară opioidelor
Utilizările clinice ale AINS
2. Antipiretice
3. Antiinflamatoare în boli reumatice
 poliartrita reumatoidă (PAR), reumatismul articular
acut (RAA), osteoartrită, spondilită anchilozanta,
artrita psoriazica, sindrom Reiter, guta
 numai efecte simptomatice - durerea şi inflamaţia
 nu stopează progresia leziunilor tisulare asociate bolii
Utilizările clinice ale AINS
4. Dismenoree - eliberarea de PG din endometru în
timpul menstruaţiei
5. Boli cu componentă inflamatorie - pneumonii,
tromboflebită, metroanexite
6. Traumatologie - luxaţii, entorse, fracturi, după extracţii
dentare
Utilizările clinice ale AINS
7. Indometacinul - închiderea canalului arterial
persistent la nou-născuţi, mai ales la prematuri
8. Mastocitoza sistemică - asocierea AINS la
antihistaminicele H1
9. prevenirea cancerului de colon -folosirea cronică a
aspirinei
Precautii la administrarea AINS
 Astm
 Boala Crohn
 Sangerare GI in antecedente
 Tulburari de coagulare
 Insuficienta cardiaca si hipertensiunea
 Insuficienta renala
 Insuficienta hepatica
 Prezenta factorilor de risc CV
Interacţiuni medicamentoase
 pot deplasa de pe proteinele plasmatice anticoagulantele
orale – cresc riscul de accidente hemoragice.
 asocierea cu sulfamidele antidiabetice - creşte riscul
reacţiilor hipoglicemice
 ASS - scade eficacitatea medicamentelor uricozurice şi a
spironolactonei
Interacţiuni medicamentoase
 antagonizează efectul hipotensiv al IECA
 asocierea AINS cu IECA - creşte riscul leziunilor renale
şi a hiperpotasemiei.
 în special la indometacin şi ketorolac
 AINS antagonizează sau scad efectul hipotensor al beta
adrenoliticelor
Clasificarea AINS
 Selectivitatea
COX
Clasificarea AINS
utilizarea terapeutică a AINS
 AINS folosite în special ca analgezice-antipiretice -
ASS, paracetamol, ibuprofen, metamizol, ketorolac
 AINS folosite ca antiinflamatoare - indometacin,
diclofenac, naproxen, piroxicam, ASS, ibuprofen
 Salicilaţi
 derivaţi ai acidului salicilic
 conţinut în coaja de salcie
 acidul acetil-salicilic – aspirină - obţinut prin sinteză în
1853 şi introdus în terapie în 1899
 nu este indicat la copiii sub 7 ani - Sindromul Reye
(encefalopatie cu insuficienţă hepatică şi evoluţie
potenţial letală)
 Efectul analgezic - de intensitate moderată, comparabil
cu cel al codeinei
Efecte farmacologice
Efectul antiagregant plachetar
 în doze mici (75 – 325 mg/zi)
 durata efectului - mai mare decat pt alte antiagregante
plachetare
 prelungeşte timpul de sângerare - întreruptă
administrarea ei înainte cu o săptămână de intervenţii
chirurgicale sau de naştere
Efecte farmacologice
Efecte nervos centrale
 stimulare a SNC - influenţarea respiraţiei, modificări de
comportament, vărsături
Efecte asupra uterului
 inhibă contracţiile uterine şi prelungesc perioada de
gestaţie
 înainte de naştere - prelungeste travaliul şi favorizează
producerea de hemoragii post-partum
 riscul teratogen - nu a fost dovedit
Utilizări terapeutice
 Antipiretic - combaterea febrei, evitarea folosirii la copii
sub 8-12 ani
 Analgezic - în dureri moderate: cefalee, mialgii, artralgii,
dureri dentare, dismenoree
 Antiinflamator – în RPA, PAR
 Profilaxia accidentelor tromboembolice după AVC, infarct
miocardic
 Prevenirea arsurilor solare
 Prevenirea cancerului de colon şi rect
 Tratamentul diareei post-radioterapie
Reacţii adverse
gastro-intestinale - intoleranţă gastrică, greţuri, vărsături,
arsuri gastrice, rar gastrită erozivă
 favorizează leziunile ulcerative ale mucoasei gastrice
 creşte pierderea de sânge prin scaun - hemoragii oculte
nervos centrale
 doze mari - manifestări de salicism (tinnitus, scăderea
auzului, ameţeli, greţuri, vomă, excitaţie cu stare
confuzivă, hipertermie)
 reversibile la scăderea dozajului
Reacţii adverse
afectare parenchimatoasă hepatică sau renală
 reversibilă la întreruperea tratamentului

reacţii alergice de tip anafilactic

 mai ales la astmatici,
 erupţii cutanate, edem angioneurotic, declanşarea
crizelor de astm
Preparate şi doze
 pe cale orală, pe stomacul plin.
 doza analgezică şi antipiretică 500 mg-1 g, repetată la 4
ore
 doza antiinflamatoare
 3-5 g/zi

 antiagregant plachetar - 75-325 mg/zi

 METAMIZOLUL (Algocalmin, Novalgin®)
 derivat de aminofenazonă hidrosolubil,
 se poate administra şi parenteral
 proprietăţi analgezice, bun antipiretic
 acţiunea antiinflamatoare - mai slabă
 efect antispastic
 tratamentul durerilor moderate, dureri postoperatorii, colici
(asociere cu antispastice), febră ridicată (i.v.)
 500 mg la 4-6 ore, fiole i.m. sau i.v, supozitoare
Paracetamol
 acetaminofen – USA
Efecte farmacologice
 analgezic şi antipiretic activ,
 fără acţiune antiinflamatoare
 nu are acţiune antiagregantă plachetară şi nu are efecte pe
alte aparate si sisteme
Indicaţii
 Analgezic în dureri moderate, singur sau în asociere cu ASS,
cofeina, codeina
 Antipiretic - cel mai folosit
Paracetamol
Reacţii adverse
 doze uzuale - bine tolerat
 erupţii cutanate, discrazii sanguine, necroză tubulară,
insuficienţă renală
 dozele foarte mari - intoxicaţie foarte gravă, cu necroză
hepatică centrolobulară, comă, deces
 dozele de 20 g - potenţial letale
 se administrează acetilcisteină i.v.
 spălături gastrice, cărbune activat imediat după ingestie,
hemodializă
AINS din grupa acizilor indol şi
indenacetici - Indometacin
 foarte activ ca antiinflamator
 acţiune antipiretică şi analgezică medie -asemănătoare
ASS
 Sulindac - analogul indometacinului,
 promedicament mai bine suportat decât acesta
Indometacin - utilizări terapeutice
 boli reumatice – PAR, artrita acută gutoasă, osteoartrite şi
osteoartroze, artrita psoriazică, spondilita ankilopoietică
 pericardite, pleurezii
 inchiderea canalului arterial persistent la NN
 dismenoree
 iminenţa de naştere prematură
 stări febrile care nu cedează la antipireticele uzuale
 Indometacin - reacţii adverse
 Gastrointestinale - dureri epigastrice, pirozis, greţuri,
vărsături, hemoragii digestive, ulcer, pancreatită, tulburări
de tranzit
 Neuropsihice - cefalee frontală pulsatilă, ameţeli, stări
confuzive, depresii
 Oftalmologice - dureri orbitare, tulburări de vedere
 Hematologice - leucopenie, anemie aplastică,
trombocitopenie, agranulocitoză, prelungirea TS
 Hepatită, glomerulonefrită
 Hiperpotasemie
 Reacţii anafilactoide (rar)
AINS acizi arilpropionici
IBUPROFENUL
 proprietăţi antiinflamatoare, analgezice şi antipiretice,
 eficacitatea ca antiinflamator - similară aspirinei şi
inferioară indometacinului
 se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, fară
să deplaseze de pe acestea anticoagulantele cumarinice
IBUPROFENUL
Indicaţii
 în doze mici (2400 mg/zi) - analgezic în dureri de
intensitate moderată, cefalee, mialgii, dureri dentare,
migrenă
 tratarea durerilor cronice intense - în asociaţie cu
analgezicele opioide
 dismenoree, iminenţa de naştere prematură
 antipiretic - eficacitate similară paracetamolului
 doze mari (> 2400 mg/zi) – antiinflamator în PAR, RAA,
in artralgiile necomplicate din LED
 Reactii adverse. Contraindicatii
 Tulburări digestive - greţuri, vărsaturi, pirozis,
epigastralgii, sângerari
 Tulburări neuropsihice - cefalee, ameţeli, anxietate,
tulburări de vedere, ambliopie toxică
 Rar - erupţii cutanate, discrazii sanguine, sdr Stevens -
Johnson, retenţie hidrosalină, hepatită, nefrită interstiţială
 Contraindicatii
 ulcer evolutiv, alergie specifică sau alergie la salicilaţi,
sarcină
 supravegherea oftalmologică
NAPROXEN
 potenţă şi eficacitate antireumatică - asemănătoare
indometacinului
 T1/2 lung - două prize zilnice
 Combinatii in doza fixa – decongestionante nazale, IPP
 Reacţii adverse - relativ bine suportat
 Contraindicaţii - ulcer, alergie specifică, sarcină,
insuficienţă renală severă
 2 x 250 mg sau 2 X 500 mg/zi
KETOPROFEN
 proprietăţi antiinflamatoare şi antipiretice marcate,
 efect analgezic - relativ slab
 oral 150-300 mg/zi în 2-3 prize, im, intrarectal
 Indicaţii - PAR, artroze, SA, discopatii, forme
extraarticulare de reumatism, artrite acute
 Reacţii adverse GI, retenţie hidrosalină
 Contraindicaţii - insuficienţă renală avansată, ulcer,
alergie specifică
KETOROLAC
 analgezic în administrare orală sau i.m
Indicaţii
 dureri postoperatorii - alternativă la opioide
 profilaxia inflamaţiilor oculare - administrare topică
Reacţii adverse – digestive
DICLOFENAC
 antiinflamator foarte eficace, cu proprietati analgezice si
antipiretice marcate.
 Indicatii:
 afectiuni reumatice: artrite, PAR, artroze, spondilita
anchilopoeticã, tendinite, bursite, sinovite
 dureri postoperatorii
 dismenoree
 edeme posttraumatice, dupã interventii chirurgicale sau
stomatologice
 solutie oftalmicã - pentru reducerea inflamatiei dupã
operatii de cataractã
 colici biliare si renale
DICLOFENAC
Reactii adverse:
 gastrointestinale, rar sângerãri digestive,
 pentru evitarea lor - împreunã cu un analog de PG cu rol
citoprotector, Misoprostol.
 cresterea transaminazelor serice, edeme
 reactii alergice
Contraindicatii:
 sarcinã, ulcer, alergie.
 nu se asociazã cu ASS
Arthrotec
DICLOFENAC
Preparate si doze:
 DICLOFENAC+ drj. 25 mg, 50 mg, 75 si 100 mg, sup
100 mg
 VOLTAREN® drj. 25 mg, 50 mg, 75 si 100 mg., sup.100
mg, f. 25 mg/ml, gel.
 ARTHROTEC® (50 mg diclofenac + 200 mcg
Misoprostol)
Oxicami - PIROXICAM
 proprietăţi antiinflamatoare marcate, analgezice,
antipiretice, antiagregante plachetare
 Indicaţii - boli reumatice
 Reacţii adverse - iritaţie gastrică, ulceraţii, hemoragii
digestive, cefalee, ameţeli, edeme maleolare
 Ci: boala ulceroasa, sarcina, copii, alergie specifica
Meloxicam

 osteoartrita - 7.5-15 mg doza unica

 selectivitate de 10 ori mai mare pe COX-2
 mai putine efecte adverse gastrice comparativ cu
piroxicamul - 7.5 mg/zi
 avantajul selectivitatii - se pierde la dozele de 15
mg/zi
Inhibitori selectivi ai COX2 - coxibi
 înaltă selectivitate pe COX2
 efecte antiinflamatoare, analgezice, antipiretice
 nu modifică funcţia plachetară
 efecte iritante gastrointestinale - mult mai reduse
Indicaţii terapeutice
 artrită
 dureri acute la adulţi
 dismenoree
Inhibitori selectivi ai COX2 - coxibi
 Cresc riscul cardiovascular
 Complicatiile cardiovasculare determinate de
inhibarea selectiva a COX-2– proportionala cu
 Riscul cardiovascular preexistent
 Durata de expunere
59
Opioide
 analgezice narcotice - acţiune analgezică intensă,
însoţită de efect anxiolitic, sedativ şi euforizant
 derivaţi de opiu
 Morfina - prototipul acestui grup de medicamente.
 alcaloid conţinut în opiu.
 Opiul - lichid lăptos care se extrage din Papaver
somniferum (macul alb)

60
Specii de Papaver somniferum

61
Opiul
 Opiul contine 2 tipuri de alcaloizi:
 actiuni preponderent SNC
(morfina, codeina, tebaina etc.)
 cu actiuni periferice (papaverina)

 Morfina – izolata in 1803 de Serturner

62
Receptorii opioizi
 morfina şi medicamentele opioide - legarea de nişte
receptori specifici,
 localizaţi în creier şi în maduva spinării
 implicaţi în modularea şi transmiterea senzaţiei
dureroase
 analgezicele opioide - agonist, agonist parţial sau
antagonist pe diferitele subtipuri de receptori
 efecte farmacologice complexe

63
64
Efectele morfinei
 Morfina -două tipuri de efecte farmacologice
 efecte nervos centrale
 efecte periferice

65
Efectul analgezic
 principalul efect pentru care morfina se foloseşte
terapeutic
 starea de conştienţă –nu este alterată
 efecte mai bune - asupra durerilor surde, continue
decât în durerile ascuţite, colicative
 în doze mai mari - eficace şi în durerile severe din
colica renală sau biliară
 durerile de natură inflamatorie - eficacitate mai slabă

66
Efectul sedativ şi anxiolitic,
euforizant
 somnolenţă, calmează anxietatea
 stare de indiferenţă faţă de durere, situaţii neplăcute
 nu provoacă amnezie
 provoacă euforie, o senzaţie plăcută, satisfacţie, lipsă
de griji, detaşare faţă de problemele neplăcute
 principalul motiv pentru care morfina şi derivaţii săi
sunt folosite ca şi substanţe de abuz
 la femei - disforie, stare opusă euforiei

67
 Deprimarea respiraţiei
 deprimă centrii respiratori bulbari
 efectul - dependent de doză
 în intoxicaţia acută cu opioide -moarte prin stop respirator
 La doze terapeutice - deprimare marcată a respiraţiei daca
bolnavul prezintă boli pulmonare ce evoluează cu
disfuncţie ventilatorie

68
Efectul antitusiv
 nu este legat de deprimarea centrilor respiratori
 la doze care nu produc deprimarea respiraţiei
 puţin folosit la morfină din cauza riscului crescut de
dependenţă

Mioza
 apare la majoritatea opioidelor
 mioza punctiformă - caracteristică în intoxicaţia acută cu
opioide
 nu se dezvoltă toleranţă 69
Efectul emetizant
 greaţă şi vărsături - la doze mici
 la doze mari - inhibat centrul vomei
Efecte asupra musculaturii striate
 cresc tonusul musculaturii striate a trunchiului -
hipertonie musculară
 mai accentuat la analgezicele opioide liposolubile
(fentanil şi derivaţii săi)

70
Efectele periferice ale morfinei
Efecte cardiovasculare
 hipotensiune posturală - vasodilataţie arteriolară şi venoasă
Efecte la nivelul aparatului genito-urinar
 creşte tonusul şi peristaltismul ureterelor, al vezicii urinare
şi al sfincterului vezical
 la femeile în travaliu - prelungeşte travaliul prin
diminuarea tonusului şi a contracţiilor uterine

71
Efecte asupra tractului gastro-
intestinal
 inhibă peristaltismul musculaturii netede a TGI
 scade secreţiile intestinală, pancreatică şi biliară,
 constipaţia - unul dintre principalele efecte adverse
 creşte presiunea în căile biliare şi sfincterul Oddi se
contractă puternic - parţial antagonizat cu atropină

72
Alte efecte
Eliberarea de histamină
 Flushing, prurit
 bronhospasm şi hipotensiune arterială posturală
Efect coronarodilatator
Creşte presiunea intracraniană
Efect imunosupresor - favorizarea infecţiilor
Deprimarea centrilor termoregulatori hipotalamici -
uşoara reducere a temperaturii corporale

73
Indicaţii terapeutice
Dureri cronice - calmarea durerilor la bolnavii neoplazici
 se începe cu analgezice-antipiretice (de exemplu
paracetamol) sau antinflamatoare nesteroidiene (AINS)
 apoi se asociază codeina sau alt opioid “slab”,
 într-o etapă ulterioară morfina - iniţial pe cale orală
 asocierea AINS la tratamentul cu opioide - avantajul
potenţării efectului analgezic şi reduce riscul apariţiei
reacţiilor adverse

74
Dureri acute
 presupune existenţa unui diagnostic corect
 se poate administra în orice situaţii clinice însoţite
de dureri puternice
1. Infarct miocardic acut
 efectul analgezic, acţiunea tranchilizantă, si
acţiunea coronarodilatatoare
2. Edemul pulmonar acut cardiogen

75
Dureri acute
3. Colici biliare şi renale - numai cand antispasticele
nu sunt suficiente în asociere cu un antispastic
4. Arsuri extinse
5. Traumatisme severe – excepţie TCC
6. Analgezie obstetricală - petidina
 la nou-născut - naloxonă în vena ombilicală pt a
preveni depresia respiratorie

76
 Dureri acute si alte indicatii
7. Chirurgie - preanestezie, adjuvant în timpul anesteziei
generale pentru completarea analgeziei, anestezie locală
peridurală, postoperator, pentru intervenţii chirurgicale
minore
8. Antitusiv - când dorim să asociem acţiunea analgezică cu
cea antitusivă şi sedativă (cancerul bronhopulmonar,
fracturi costale, hemoptizii masive)
9. Antidiareic - preparate de opiu (tinctură sau sirop) la
bolnavii cu ileostomie sau colostomie

77
Reacţii adverse
 deprimarea respiraţiei
 greaţă, vărsături
 sedare
 constipaţie
 creşterea presiunii în căile biliare
 hipotensiune
 potenţial de farmacodependenţă
 prurit
 micţiuni dificile, retenţie urinară
78
 Toleranţa
 trăsături caracteristice ale acestei clase terapeutice
 toleranţă - necesitatea creşterii dozelor pentru obţinerea
unui anumit efect farmacodinamic
 interesează efectul analgezic, euforizant, sedativ şi de
deprimare a respiraţiei
 nu se dezvoltă toleranţă - efectul miotic, constipaţie
 mai repede, mai semnificativă - se începe tratamentul
cu doze mai mari, administrate la intervale scurte
 caracter încrucişat, incompletă

79
Dependenţa
 dependenţa - urmare a efectului euforizant al acesteia
 două componente
 dependenţa psihică - comportament compulsiv
determinat de nevoia imperioasă, impulsul
constrângător de a consuma opioide (craving)
 dependenţa fizică

80
Dependenţa
 dependenţa fizică - apariţia sindromului de abstinenţă
 la întreruperea administrării după tratament cronic
 la administrarea unui antagonist al opioidelor

 apare la 10 ore de la ultima doză de morfină

 maxim la 36-48 de ore
 se atenuează progresiv, la 5 zile după întreruperea
administrării majoritatea simptomelor dispar

81
Dependenţa
 agitaţie, anxietate, insomnie, hipersecreţie lacrimală,
nazală, transpiraţii, căscat, midriază, dureri
musculare, tahicardie, polipnee, oscilaţii tensionale,
HTA, colici, diaree, frisoane, hipertermie
 diferenţe - intensitatea manifestărilor din sindromul
de abstinenţă la diferitele opioide

82
Tratament
 înlocuirea morfinei sau a heroinei cu metadona
 reducerea treptată a dozelor de metadonă
 hipertonie simpatică – clonidină
 tranchilizante, psihoterapie
 Consolidarea curei de dezintoxicare - antagonişti ai
opioidelor cu durată lungă de acţiune (naltrexona)
 psihoterapie, terapie ocupaţională, antidepresive
 Recăderile - foarte frecvente

83
Diagnosticul pozitiv
 identificare urinară - cantitativă şi calitativă
 complexul simptomatologic (toxidrom) -mioză,
paloare, urme de înţepături mai ales la nivelul
antebraţelor

84
 Intoxicaţia acută
 în scop de suicid sau printr-o supradoză în cazul
toxicomanilor
 diagnosticul - relativ simplu când este vorba de un
toxicoman cunoscut sau poate fi mai dificil când nu se
cunoaşte că bolnavul este toxicoman
 diagnosticul diferenţial - alte intoxicaţii cu deprimante
SNC
 injectarea i.v. a naloxonei, antagonist specific al opioidelor
- revenirea rapidă din comă în cazul supradozării
opioidelor
85
Contraindicaţii
 insuficienţa respiratorie
 boli care evoluează cu limitarea funcţiei respiratorii –
cord pulmonar, BPOC
 astm bronşic
 traumatisme cranio-cerebrale
 hipovolemie, şoc
 colici biliare fără asocierea unui antispastic, intervenţii
chirurgicale pe căile biliare
 abdomen acut nediagnosticat
 insuficienţa hepatică
86
 Căi de administrare
 oral - efectul maxim la 2 ore, durată mai lungă
 parenteral - i.m. sau s.c., efectul maxim la 1 oră, durata - de 4-
7 ore
 i.v - rezervată situaţiilor de urgenţă, în chirurgie preoperator,
în timpul intervenţiilor chirurgicale
 dispozitive (prevăzute cu sisteme protectoare faţă de
supradozare) care permit autoadministrarea - anestezie
controlată de pacient (PCA)
 intratecal şi peridural - în travaliu sau postoperator
 cale rectală – biodisonibilitate redusă, cu variaţii mari
87
Preparate şi doze
 oral - 5-30 mg la 4-6 ore
 comprimate retard - concentraţie relativ constantă
pentru 12 ore
 injectabil - 10-20 mg. la 6 ore s.c. sau i.m.
 i.v. - odată 10 mg lent
 doza maximă admisă la administrarea parenterală - de
20 mg odată, 60 mg pe zi
 intrarectal - supozitoare, 10-30 mg la 4 ore

88
 CODEINA (metil-morfina)
 alcaloid din opiu
 efectul analgezic - slab (20% din cel al morfinei)
 efectul euforizant - mai redus
 potenţialul de a dezvolta dependenţă – mic
 efectul antitusiv - intensitate medie, antitusivul etalon
Indicaţii
 dureri de intensitate moderată asociată cu acidul
acetilsalicilic sau cu paracetamolul
 antitusiv - în tusea seacă
 tratament de început în boala canceroasă
89
CODEINA
Reacţii adverse
 greaţă, constipaţie
 doze mari - deprimă respiraţia
 copiii mici – convulsii
15-60 mg la 4-6- ore - analgezic
15 mg la 4-6- ore - antitusiv

90
HEROINA (diacetil-morfina)
 similară morfinei, obţinută prin semisinteză
 efectul - rapid şi de durată mai scurtă decât la
administrarea morfinei
 risc mare de addicţie
 sindromul de abstinenţă - foarte grav
 nu mai este folosită ca medicament în foarte multe ţări

91
PETIDINA
 două denumiri comune internaţionale –
MEPERIDINA
 efectul apare rapid şi este de durată scurtă (2 ore)
 nu se indică pentru durerile cronice din cancer
 efectul spasmogen - mai redus decât al morfinei,
 se foloseşte în colici renale şi biliare
 nu produce mioză ci midriază.
 nu inhibă motilitatea uterină
 deprimă mai puţin respiraţia la făt -indicată în
analgezia obstetricală
92
Indicaţii
 chirurgie - preoperator,
pentru calmarea durerilor
postoperatorii, intervenţii
chirurgicale minore (de
exemplu chiuretaje, incizii
abcese etc.)
 analgezie obstetricală
Contraindicaţii
 boli hepatice, insuficienţă
hepatică
 insuficienţă renală
 mixedem (precipită coma)
 nu se asociază IMAO
93
METADONA (Sintalgon+)
 efectul analgezic - asemănător cu al morfinei, cu durată
mai lungă
 riscul de a dezvolta dependenţă - mai mic
 sindromul de abstinenţă - mai blând
 pentru înlocuirea morfinei sau a heroinei în cura de
dezintoxicare la toxicomani
 pentru tratamentul durerilor terminale din cancer, în
administrare internă sau i.m.
 în colici, dureri reumatice
 nu se administrează în obstetrică
94
TRAMADOL
 analog sintetic al codeinei
 efect analgezic - asemănător cu al acesteia
 debutul acţiunii – rapid, durata efectului – lungă
 nu produce deprimare respiratorie, nu determină
constipaţie
 riscul de dependenta – mic
 în dureri moderate, eficace în analgezia obstetricală
 Ra: ameţeli, greaţă, vomă, sedare, convulsii
 oral, 50 mg de 2-3 ori pe zi, i.m., i.v. sau s.c

95
Agonişti – antagonişti.
PENTAZOCINA
 compus sintetic,
 administrarea pentazocinei la bolnavii dependenţi de
morfină declanşează un sindrom de abstinenţă foarte
sever
 dependenţă - risc mic
 deprimarea respiratiei - mai redusa
 tahicardie şi creşterea tensiunii arteriale
 nu are acţiune spasmogenă la nivelul sfincterelor
96
 PENTAZOCINA
Indicaţii
 dureri acute şi cronice de
intensitate moderată şi
mare
 anesteziologie
Reacţii adverse - stări
disforice, mai ales la femei
Contraindicaţii
 infarct miocardic acut
(stimulează cordul)
 bolnavi aflaţi în tratament
cronic cu morfină sau alţi
agonişti μ
Mod de administrare
 oral 50 -100 mg/4 ore
 i.m. sau i.v. 30 mg/4 ore
97
Antagoniştii opiaceelor
Naloxona (Narcan®)
 compus sintetic
 acţionează ca şi antagonist complet al opioidelor
 intoxicaţia acută cu morfină - antagonizează sedarea,
deprimarea respiratorie, hipotensiunea
 efect - durată scurtă
 obstetrică - se injectează imediat după expulzie în vena
ombilicală la nou-născut

98
Naloxona
 La bolnavii cu intoxicaţie cronică - declanşarea unui
sindrom de abstinenţă acut
 apare rapid şi durează aproximativ 2 ore
 Reacţii adverse - hipertensiune arterială, aritmii
 Indicaţii
 intoxicaţia acută cu opioide

 anestezia generală

99