Tema.

CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE LICHIDARE A ENTITĂŢILOR

ECONOMICE
1. Concepte fundamentale privind lichidarea şi dizolvarea întreprinderilor: tratamente juridice
și fiscale.
2. Contabilitatea operaţiunilor privind lichidarea întreprinderilor.
3. Întocmirea și prezentarea bilanţului de lichidare.

1. Concepte fundamentale privind lichidarea şi dizolvarea entităţii economice

Spre deosebire de procedura înregistrării unei entităţiicare, poate fi efectuată în regim de
urgenţă (de exemplu 24 de ore sau chiar - 4 ore), procedura de dizolvare şi lichidare a unei entităţi
este una îndelungată şidurează cel puţinun an de zile.
Combinarea de întreprinderi reprezintă reunirea unor întreprinderi distincte într-o singură
entitate economică, care ulterior va efectua raportări financiare. Modalităţile concrete prin care se
realizează combinarea de întreprinderi sunt următoarele: cumpărarea de către o întreprindere a
capitalurilor proprii ale altei întreprinderi; achiziţionarea activelor, integral sau parţial, ale unei alte
întreprinderi; asumarea datoriilor altei întreprinderi.
Fuziunea este operaţia prin care două sau mai multe întreprinderi hotărăsc, fiecare separat, să
se unească în vederea desfăşurării unei activităţi comune.
Din punct de vedere economic fuziunea de întreprinderi produce următoarele efecte benefice:
armonizarea structurii de producţie; ameliorarea tehnologiei; simplificarea structurii de conducere;
posibilitatea finanţării unor obiective interne de cercetare, de specializare a producţiei.
Fuziunea se poate realiza prin două forme: prin absorbţie sau prin contopire. Efectele fuziunii
întreprinderilor sunt următoarele: dizolvarea fără lichidare a întreprinderilor care îşi încetează
existenţa; transferarea patrimoniului (activelor şi datoriilor) întreprinderilor care îşi încetează
existenţa către întreprinderea beneficiară de aport; dobândirea calităţii de asociaţi ai întreprinderii
beneficiare de aport de către asociaţii întreprinderilor care se dizolvă.
Fuziunea prin absorbţie se realizează prin transferarea patrimoniului uneia sau mai multor
întreprinderi, denumite întreprinderi absorbite, la o altă întreprindere, denumită întreprindere
absorbantă. Întreprinderea absorbantă dobândeşte drepturile şi îşi asumă obligaţiile întreprinderilor
absorbite.
Fuziunea prin contopire se realizează prin transferarea patrimoniului mai multor întreprinderi
către o întreprindere nouă. Întreprinderea rezultată din această reunire va prelua toate drepturile şi
obligaţiile întreprinderilor dizolvate şi contopite în noua întreprindere.
Încetarea activităţii unei persoane juridice impune parcurgerea a două faze: dizolvarea şi
lichidarea.
Lichidarea unei entităţi este precedată de dizolvarea ei. În cazul dizolvării, calitatea de
persoană juridică a întreprinderii continuă să existe, dar numai în scopul lichidării, pe când
lichidarea antrenează dispariţia definitivă a întreprinderii ca entitate juridică.
Dizolvarea şi lichidarea întreprinderilor pot fi de două feluri:
 dizolvare şi lichidare benevolă;
 dizolvare şi lichidare forţată.
În conformitate cu prevederile Codului Civil al R. Moldova cauzele dizolvării persoanelor
juridice pot fi:
a) expirarea termenului stabilit pentru durata ei;
b) atingerea scopului pentru care a fost constituită sau imposibilitatea atingerii lui;
c) hotărârea organului ei competent;
d) hotărârea judecătorească, are loc în cazul cînd:
 constituirea entităţii este viciată;
 actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
 nu se încadrează în prevederile legale referitoare la forma ei juridică de
organizare;
 activitatea ei contravine ordinii publice; există alte situaţii prevăzute de lege.
 e) insolvabilitatea sau încetarea procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa
masei debitoare;
f) Faptului că persoana juridică cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nici un
participant,
g) Altor cauze prevăzute de lege sau de actul de constituire.

Primele trei cauze se referă la lichidarea benevolă, iar celelalte la lichidarea forţată.
Până la începerea procedurii de lichidare a întreprinderii conducătorul acesteia, este obligat să
întreprindă toate măsurile pentru a înregistra toate modificările necesare la Camera Înregistrării de
Stat pentru că după începerea procedurii de lichidare Camera Înregistrării de Stat (CÎS) nu va fi în
drept să înregistreze careva modificări.
În aspect juridic procedura de lichidare a persoanei juridice se începe cu existenţa unei decizii
de lichidare.
Organul suprem al întreprinderii – Adunarea Generală a Asociaţilor trebuie să adopte o
hotărâre de lichidare a întreprinderii. În cazul în care societatea are un singur asociat, atunci acesta
emite o decizie de lichidare a întreprinderii. În hotărârea (decizia) de lichidare se poate de indicat
cine va avea calitatea de „lichidator” – persoana fizică care se va ocupa de lichidare. În
conformitate cu articolul 90 alineatul (5) din Codul Civil „în cazul desemnării mai multor
lichidatori, aceştia reprezintă persoana juridică în comun dacă actul de constituire sau hotărîrea prin
care sunt desemnaţi nu prevede altfel”.
Intrarea în funcţie a lichidatorului (comisiei de lichidare) desemnează şi momentul trecerii
responsabilităţii de la administrator la lichidator. Dacă organul competent al persoanei juridice sau
instanţa de judecată nu desemnează lichidatorul, la data dizolvării persoanei juridice,
administratorul acesteia devine lichidator.
În termen de 3 zile de la numirea sa, lichidatorul notifică desemnarea sa organului înregistrării
de stat care a efectuat înregistrarea persoanei juridice şi, pentru înscrierea datelor în Registrul de
stat, depune următoarele documente:
 cerere, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
 hotărârea de desemnare în calitate de lichidator.
În cazul desemnării mai multor lichidatori cu dreptul de reprezentare în comun a persoanei
juridice, în Registrul de stat se vor înscrie şidatele acestora (LIS art. 23(4) ).
CÎS primeşte actele şiemite decizia privind începerea procedurii de dizolvare a persoanei
juridice, înscriind menţiunea „în proces de lichidare” în Registrul de stat al persoanelor juridice,
precum şipe certificatul de înregistrare al întreprinderii. Din acest moment se interzice participarea
întreprinderii în proces de lichidare în calitate de fondator (asociat) al altei persoane juridice.
Faza dizolvării cuprinde anumite operaţii care declanşează şi pregătesc încetarea existenţei
persoanei juridice. La această fază persoana juridică îşi păstrează capacitatea civilă, dar numai în
măsura în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea formalităţilor de lichidare. Momentul cel
mai important pentru faza dizolvării este că persoana juridică nu poate să încheie noi contracte ce
vizează obiectul său de activitate, însă ea este îndreptăţită să continue şisă finalizeze operaţiunile
deja începute.
După primirea Deciziei privind începerea procedurii de dizolvare a persoanei juridice,
lichidatorul este obligat să întreprindă următoarele acţiuni:
 să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz despre lichidarea
întreprinderii, iar în termen de 15 zile [Codul Civil art. 91]îl informează pe fiecare creditor cunoscut
despre lichidare şidespre termenul de înaintare a creanţelor. Timp de 2 luni se pot înainta pretenții
din partea creditorilor. Prin hotărîrea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung, dar care nu
va depăşi 4 luni.
Art. 188¹ CF
 Agentul economic aflat în proces de lichidare este obligat să prezinte în prealabil
Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă cu privire la impozitul pe venit pentru
perioada fiscală (a) în termen de cel mult 5 luni de la data înregistrării dizolvării.
  Agentul economic aflat în proces de lichidare este obligat să prezinte Serviciului
Fiscal de Stat darea de seamă cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală
(b) în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării bilanțului definitiv de
lichidaree.
 Agentul economic aflat în proces de lichidare este obligat să prezinte Serviciului
Fiscal de Stat toate dările de seamă fiscale cel tîrziula data prezentării conform alin.(2)
din prezentul articol a dării de seamă cu privire la impozitul pe venit.
 Dacă procesul de lichidare durează peste perioada anului fiscal în care a fost
iniţiatăprocedura de lichidare, agentul economic aflat în proces de lichidare este
obligat să prezinte darea de seamă cu privire la impozitul pe venit conform art.83.
 Dacă în procesul de lichidare, pe parcursul anului fiscal, apare necesitatea de
prezentare a unei dări de seamă fiscale corectate, aceasta va substitui darea de seamă
anterioară pentru perioada fiscală respectivă.
 Termenul de plată a obligaţiilor fiscale, calculate în baza dării de seamă cu privire la
impozitul pe venit, prezentată conform alin.(1) sau (2) din prezentul articol, se
consideră data prezentării dării de seamă respective.
 Dacă în urma controlului fiscal se constată lipsa datoriilor faţăde creditori şi bugetul
public naţional, precum şilipsa activelor pasibile repartizării, darea de seamă privind
impozitul pe venit prezentată în prealabil se consideră a fi finală şi se prezintă
bilanţulde lichidare.
În conformitatea cu art. 12¹ alin (3) din Codul Fiscal, pentru agentul economic care a adoptat
decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală pentru impozitul pe venit se
consideră:
a) perioada de la începutul anului calendaristic până la data întocmirii bilanțului provizoriu de
lichidare;
b) perioada de la începutul anului calendaristic până la data aprobării bilanțului definitiv de
lichidare.

 În termen de 15 zile de la data expirării termenului de înaintare a creanţelor (2 luni),

lichidatorul este obligat (conform art. 93 Civil) să întocmească şi să prezinte bilanţul de lichidare
care să reflecte valoarea contabilă a activelor, inclusiv creanţele, datoriile persoanei juridice care
sunt recunoscute de lichidator şi datoriile care se află pe rol în instanţade judecată;
 Tot odată conform art. 35 al Legii cu privire la întreprinderi şiantreprenoriat
lichidatorul întreprinderii prezintă spre aprobare organului (persoanei) care a înfiinţat-o Procesul-
verbal de evaluare a activelor întreprinderii, lista creanţelor înaintate de creditori şi suma
acestora, precum şi rezultatul examinării lor. Aceste documente se aprobă de către fondatorii
(asociaţii) întreprinderii şi instanţa de judecată care au luat hotărârea de lichidare şi se aduc la
cunoştinţa fiecărui creditor.
 Comisiade lichidare (lichidatorul întreprinderii), după executarea tuturor datoriilor
către creditori, întocmeşte bilanţul de lichidare şi îl prezintă, odată cu predarea bunurilor rămase ale
întreprinderii, fondatorilor (asociaţilor) acesteia, instanţei de judecată.
Lichidatorul prezintă Camerei de Înregistrare de Stat cererea de radiere (după modelul aprobat
de CÎS) a întreprinderii din registrul întreprinderilor şi organizaţiilor la care anexează [Legea
privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali] bilanţul de
lichidare şi planul de repartizare a activelor, aprobate de organul care a desemnat lichidatorul.

Radierea persoanei juridice din Registrul de stat se efectuează dacă persoana juridică a
publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova avizul de lichidare, prevăzut la art. 91 din
Codul civil, şi nu are datorii la bugetul public național conform datelor prezentate de către
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat organului înregistrării de stat în sistemul informațional
automatizat „Contul curent al contribuabilului”, prin intermediul platformei de interoperabilitate
instituite de Guvern, fără implicarea solicitantului înregistrării.
 Persoana juridică se consideră lichidată din momentul adoptării deciziei de radiere din
Registrulde stat.
Registratorul adoptă decizia de radiere în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii
cereriide radiere.

2. Contabilitatea operaţiilor privind lichidarea entităţii

Operaţiile de natură contabilă efectuate de către lichidator au loc in trei etape şi anume:
1) deschiderea lichidării;
2) operaţii de lichidare;
3) operaţii de partaj.
Deschiderea lichidării presupune următoarele operaţiuni:
 Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv ale întreprinderii care se lichidează;
Inventarierea patrimoniului se face în conformitate cu Legea contabilităţii şi Regulamentul privind
inventarierea. Inventarierea urmăreşte să pună de acord contabilitatea cu realitatea faptică. Se
realizează prin inventarierea fizică a activelor şi constatarea valorică a existenţei creanţelor şi
datoriilor întreprinderii. În conformitate cu Regulamentul privind inventarierea persoanele juridice
în proces de lichidare sînt obligate să efectueze inventarierea generală a patrimoniului.
 Evaluarea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale întreprinderii cu respectarea
regulilor de evaluare pentru momentul lichidării;
 Întocmirea bilanţului întreprinderii care se lichidează. Acesta are la bază ultimul
bilanţ întocmit de întreprindere.
La întocmirea bilanţului se ţine cont de următoarele corelaţii: contabilitatea diferenţelor
constatate la inventariere; trecerea la cheltuieli a activelor de regularizare ce se referă la anii viitori,
etc.
Dacă acţiunea de lichidare se prelungeşte pe mai mulţi ani, atunci anual se va efectua un
inventar al patrimoniului rămas nelichidat şi se va întocmi un bilanţ de lichidare care să includă
eventualele diferenţe constatate la inventariere. În plus lichidatorul întocmeşte un raport scris
privind operaţiile concrete de lichidare derulate in cursul exerciţiului.
 Stabilirea operaţiilor ce urmează a fi efectuate de către lichidator. Aceste operaţiuni
sunt stabilite de către Adunarea Generală a acţionarilor.
Operaţiile de lichidare cuprind operaţiile derulate in cursul perioadeicare constau în:
 vânzarea activelor
 încasarea creanţelor
 transferul la venituri
 Achitarea datoriilor bilanţiere
 Achitarea datoriilor legate de operaţiile de lichidare
 stabilirea rezultatului provenit din operaţiile de lichidare
 întocmirea bilanţului de lichidare final la terminarea acţiunii de lichidare
Este de menţionat că în literatura de specialitate se propune ca înaintea începerii procesului de
lichidare să se întocmească un raport special privind situaţia sa patrimonială.

Raportul privind situaţia patrimonială a debitorului - reflectă activele întreprinderii la valori

de lichidare (lichidative) şi datoriile întreprinderii in conformitate cu statutul juridic al reclamaţiilor.
Valoarea de realizare a activelor (in cazul lichidarii) înlocuieşte valoarea contabilă, deci reflectă
sumele probabile, care vor fi utilizate pentru satisfacerea reclamaţiilor creditorilor.
Raportul are ca prim scop prezentarea obligaţiilor faţă de creditori in cadrul procedurii de
lichidare. În cazul în care debitorul se afla in stare de insolvabilitate, adică patrimoniul este mai mic
decât datoriile, este şi normal că patrimoniul debitorului nu va fi suficient pentru plata tuturor
datoriilor creditorilor. În acest context art. 54 al Legii insolvabilităţii şi art. 36 al Legii cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi reglementează ordinea de plată a datoriilor, stabilind diferite categorii
şi rânduri de creditori conform căror vor fi executate datoriile creditorilor in cadrul procesului de
lichidare.
 Reieşind din prevederile legilor nominalizate datoriile pot fi divizate in următoarele categorii:
l. Datorii asigurate complet. Din această categorie fac parte datoriile asigurate cu gaj. De
menţionat că valoarea de lichidare poate fi egală sumei datoriilor sau mai mare decât datoria. De
exemplu: să presupunem că in bancă se află o ipotecă in sumă de 150 000 lei asigurată cu clădirea
administrativă a debitorului, iar valoarea de lichidare a acestei clădiri este de 180 000 lei. În acest
caz debitorul asigurat va primi suma egală valorii datoriei iar restul datoriei va fi raportată la masa
debitoare, aşa, încât suma de încasat probabilă din vânzarea clădirii de l80000 lei va fi de ajuns
pentru achitarea datoriei. Această ipotecă se consideră complet asigurată şi banca se consideră ca
creditor asigurat complet.
2. Datorii asigurate parţial. Aceste sunt datoriile asigurate cu gaj, însă valoarea de lichidare
a activelor puse in gaj este mai mică decât datoria. De exemplu: dacă o întreprindere a oferit
împrumut debitorului in sumă de 60 000 lei, asigurat fiind cu utilaj, iar valoarea de lichidare a
utilajului alcătuieşte numai 54 000 lei, această datorie se consideră parţial asigurată, iar
întreprinderea care a oferit împrumut se referă la creditori care vor primi asigurare parţială.
3. Datorii neasigurate - care vor fi plătite in mod prioritar. Când creditorul nu are drept de
arest asupra activelor concrete din patrimoniul debitorului, dar potrivit legii reclamaţiile lor dispun
de prioritatea plăţii, acestea se consideră datorii neasigurate prioritare.
Legislaţia privind falimentul stabileşte prioritatea următoarelor datorii:
 cheltuielile judiciare - remunerarea administratorului,
 cheltuieli administrative: păstrarea, conservarea şi înstrăinarea patrimoniului.
După achitarea datoriilor menţionate mai sus, vor fi achitate datoriilor creditorilor concursuali
in ordinea de mai jos:
1. Datoriile cetăţenilor faţă de care debitorul răspunde pentru prejudiciile cauzate sănătăţii lor
precum şi creanţele in legătură cu decesul acestora;
2. Datoriile privind plata salariului, incluzând perioada de până la 6 luni precedente descrierii
procedurii concrusuale;
3. Datoriile faţă de bugetul public naţional pe perioada de un an, anterior deschiderii
procedurii de lichidare;
4. Depunerile băneşti ale cetăţenilor in instituliile financiare.
5. Datoriile altor categorii de creditori;
6. Datoriile creditorilor care au depus târziu pretenţiile, precum şi impozitele, taxele şi
sancţiunile aplicate debitorului prin legislaţia unor state străine
In cazul in care suma obținută in urma vânzării bunurilor debitorului este insuficientă pentru
executarea datoriilor faţă de creditori de acelaşi rând, aceste datorii vor fi executate proporţional
sumei ce-i revine fiecărui creditor.
Datoriile creditorilor concursuali neexecutate din cauza insuficienţei masei concursuale se
consideră stinse.
4. Datorii neasigurate. Această categorie cuprinde datoriile neasigurate precum şi partea
neasigurată a datoriilor creditorilor, care parţial au fost asiguraţi. În exemplul cu datoriile parţial
asigurate expus anterior împrumutul oferit de 60 000 lei şi asigurat cu utilaj la valoarea de vânzare
54 000 lei. Deci diferenţa de 6 000 lei se adună la suma datoriilor neasigurate.
Un alt scop al raportului privind starea financiară a debitorului este prezentarea activelor
întreprinderii in lichidare in ordinea in care acestea asigură reclamaţiile concrete ale creditorilor.
Cum s-a menţionat anterior toate activele se evaluează la valoarea de lichidare şi nu la
valoarea contabilă sau istorică.
Activele pot fi divizate in următoarele categorii:
l. Active gajate creditorilor complet asiguraţi. Anumite active pot fi gajate ca asigurarea
unor datorii. Valoarea de lichidare a activelor depusă ca gaj fiind egală sau mai mare decât valoarea
datoriei. Lichidarea astfel de active poate aduce mijloace pentru acoperirea datoriilor asigurate.
Clădirea cu valoarea de lichidare de 180 000 lei care asigură datorie în valoare de 150 000 lei este
un exemplu de activ gajat complet creditorului, deoarece suma de 30 000 lei rămîne pentru alţi
creditori.
 2. Active gajate creditorilor asiguraţi parţial. Aceste active gajate ca asigurare a unor
datorii au o valoarea de lichidare mai mică decât suma datoriei. Asigurarea parţiala a datoriilor
cuprinde toată valoarea activelor, iar pentru partea neacoperita a datoriei nu rămâne nimic din
aceste active. Spre exemplu utilajul cu valoarea de lichidare de 54 000 lei care asigură o datorie de
60 000 lei, serveşte drept exemplu de activ gajat creditorului asigurat parţial.
3. Active libere. Activele care nu sunt puse in gaj, ca rezultat ele pot fi folosite pentru
satisfacerea reclamaţiilor creditorilor şi pot fi numite active libere.Aceasta categorie cuprinde
valoarea activelor mai mare decît suma datoriei creditelor asigurate, Exemplul expus anterior suma
de 30 000 lei se include in componenla activelor libere.
Operaţiile de lichidare – cuprind efectuarea următoarelor operaţii în cadrul întreprinderii în
proces de lichidare:
a) Lichidarea activului întreprinderii. Prin lichidarea activului se urmăreşte obţinerea
numerarului necesar achitării masei pasive a întreprinderii. Operaţiunile ce au loc sunt: vânzarea
imobilizărilor şi a stocurilor şi încasarea valorii acestora; încasarea creanţelor, a titlurilor de
plasament, etc.
Sub aspect contabil mai jos se vor evidenţia următoarele operaţiuni:
 vânzarea imobilizărilor Dt 234 Ct 621 Ct 534
 scăderea din evidenţă a imobilizărilor
Dt 124 Ct 123 la suma amortizării
Dt 113 Ct 112
Dt 126 Ct 125
Dt 152 Ct 151
Dt 721 Ct 123,121,111, 112, 131, 132, 125 , 151 la valoarea contabilă
 vânzarea elementelor de natura stocurilor:
a) de mărfuri şi produse Dt 221 Ct 611 Ct 534
b) pentru alte active curente decît stocurile de produse şi mărfuri
Dt 221 Ct 612 Ct 534
 scăderea din gestiune Dt 711 Ct 216, 217
Dt 714 Ct 211, 213, 215, 231,232
 anularea provizioanelor constituite anterior Dt 222 Ct 612
 încasarea creanţelor Dt 241, 242, 243 Ct 221, 223, 226, 231, 234
 încasarea avansurilor acordate Dt 241, 242, 243 Ct 224
b) Lichidarea pasivului societăţii. Lichidarea pasivului presupune achitarea datoriilor
societăţii care se află în lichidare pe seama numerarului care a rezultat din lichidarea activului.
Operaţiunile contabile de stingere a datoriilor sunt redate mai jos:
 achitarea furnizorilor Dt 521, 544 Ct 242, 241, 243
 anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli Dt 538 Ct 612
 regularizarea TVA înregistrată din operaţiunile de lichidare:
în cazul cînd se obţine sold debitor la contul 534: Dt 225 Ct 534
achitarea TVA de plată Dt 534 Ct 242
c) Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:
Dt 6xx ,, Conturi de venituri” Ct 351 ,, Rezultat financiar total”
Ct 351 ,, Rezultat financiar total” Ct 7xx ,, Conturi de cheltuieli”
e) Evidenţierea impozitului pe profit rezultat din operaţiunile de lichidare:
Dt 731 Ct 534
f) Virarea impozitului pe profit la bugetul statului:
Dt 534 Ct 242
Operaţiuni de partaj au loc după lichidarea activului şi pasivului întreprinderii şi presupun
restituirea sau depunerea de către acţionari sau asociaţi a activului net contabil inclusiv sumele
reprezentând rezultatul lichidării. Aceste operaţii constau în restituirea (rambursarea) capitalului
social, plata activului net către asociaţi sau acţionari şi împărţirea câştigului din operaţiile de
lichidare.
 Capitalul social de rambursat fiecărui acţionar sau asociat corespunde cu valoarea nominală a
acţiunilor sau părţilor sociale deţinute de aceştia. Câştigul din operaţiile de lichidare se repartizează
în conformitate cu menţiunile din statutul societăţii sau în funcţie de cota de participare la capitalul
social.
Efectuarea partajului capitalului propriu al societăţii comerciale, rezultat din lichidarea
societăţii comerciale, se va face în funcţie de:
 prevederile statutului şi / sau ale contractului de societate;
 hotărârea adunării generale a asociaţilor, consemnată în registrul şedinţelor adunării
generale;
 cota de participare la capitalul social.
Operaţiile de lichidare se pot finaliza cu profit sau cu pierdere. Având în vedere aceste
situaţii, operaţiile de partaj se prezintă astfel:
a) Rezultatul obţinut din operaţiile de lichidare este un câştig (pozitiv). În această situaţie
partajul se face astfel:
 capitalul social se va distribui la valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale;
 celelalte elemente ale capitalurilor proprii, inclusiv rezultatul lichidării, se vor distribui
diminuate cu impozitul pe dividende.
b) Rezultatul lichidării este negativ. Operaţiile de lichidare propriu-zise s-au finalizat cu o
pierdere care poate fi acoperită din capitalurile proprii, proporţional cu contribuţia la
capitalul social. Asociaţilor sau acţionarilor li se restituie capitalul social şi restul din
capitalurile proprii rămase după acoperirea pierderii din operaţiile de lichidare.
c) Rezultatul lichidării este negativ iar pierderea nu poate fi acoperită din capitalurile proprii.
În funcţie de forma de organizare juridică a societăţii lichidate se procedează astfel:
 în cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată şi pe acţiuni în cadrul cărora
asociaţii, respectiv acţionarii răspund doar până la limita capitalului social, datoriile
rămase neacoperite se anulează. În această situaţie nu se mai restituie capitalul social.
 în cazul societăţilor comerciale în nume colectiv, în comandită simplă şi în comandită pe
acţiuni, unde acţionarii, respectiv asociaţii răspund nelimitat şi solidar, datoriile rămase
neacoperite sunt suportate de cel puţin unul dintre asociaţi sau acţionari prin executarea
silită a averii personale (în cazul lichidării judiciare).
La partajarea capitalului propriu către acţionari trebuie să ţinem cont de prevederile Codului
Fiscal şi anume art. 57 din Codul Fiscal care stipulează că în cazul lichidării depline a agentului
economic:
a) agentul economic tratează creşterea sau pierderile de capital ca şi cum proprietatea
distribuită sub forma de plăţi la lichidare ar fi fost vândută la preţul ei de piaţă;
b) beneficiarii proprietăţii distribuite sunt trataţi astfel ca şi cum ei au schimbat cotele lor de
participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o suma egala cu valoarea de piaţa a
proprietăţii obţinute.
Din cele expuse reiese că se distribuie acţionarilor fără a fi impozitate cu impozitul pe venit
doar cotele acestora depuse iniţial în capitalul social. Restul elementelor din capitalul propriu ce
urmează a fi distribuite acţionarilor se impozitează cu impozitul pe venit la sursa de plată.
EXEMPLU Lichidarea benevolă
Societatea pe acţiuni “X” cu acţionarii doua persoane fizice:
 A, care deţine 40% din capitalul social al entităţii “X” si
 B care deţine 60% din capitalul social al entităţii „X”,

Prezintă înainte de lichidare următoarele elemente patrimoniale.

 Mijloace fixe 14 000; Capital social 17 000; Amortizareamijloacelor fixe (9 000); Capital de
rezervă 7 000, Mărfuri 6 000; Datorii comerciale 7 000, Cont curent in monedă naţională 20.
 In vederea efectuării operaţiunii de lichidare, entitatea inventariază elementele de activ si
datoriile. In urma inventarierii nu au rezultat diferenţe intre înregistrările faptice si cele
scriptice. Totodată, cu ocazia efectuării operaţiunilor prealabile lichidării, societatea
procedează la reevaluarea mijloacelor fixe, noua valoare a acestora fiind de 7 000 lei.
Reevaluarea se face la valoarea contabilă.
 Lichidatorul desemnat de instanţa judecătoreasca, cu aprobarea AGA, procedează la
vânzarea elementelor de activ, in vederea achitării datoriilor entităţii si a distribui asociaţilor
rezultatul din lichidare, astfel:
 Mijloacele fixe sunt vândute pentru suma de 12 000 lei plus TVA 20%.
 Stocurile sunt vândute pentru 8 000 lei, inclusiv TVA 20 %.
 Onorariul (remunerarea muncii) calculat şi încasat de lichidator pentru operaţiunile efectuate
este de 5 000 lei .