Contabilitatea I Analiza Cheltuielilor PDF

Ministerul Educației al Republicii Moldova
INSTITUTUL INTERNAȚIONAL de MANAGEMENT

,,IMI-NOVA ”
Catedra ,, Management Financiar“
TEZĂ DE LICENȚĂ
Tema: Contabilitatea și analiza cheltuielilor activității operaționale
(pe materialele S.R.L.,,Vasandra-Prim ”)
Studenta:
Golic Tatiana
Specialitatea:
Contabilitate
Chişinău, 2015
1
Lista abrevierilor:
C.F. – cod fiscal;
S.I.R.F. - standardul internațional de raportare financiară;
S.N.C. – standardul național de contabilitate;
S.R.L. – societate cu răspundere limitată;
T.V.A. – taxa pe valoare adaugată;
2
Cuprins:
Introducere....................................................................................................................................4
Capitolul I. Abordări teoretice privind cheltuielile operaționale.....................................8
1.1. Trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente cheltuielilor..........................................8

1.2. Constatarea, evaluarea și clasificarea cheltuielilor operaționale .........................................13
Capitolul II. Contabilitatea cheltuielilor ale activității operaționale................................22
2.1. Contabilitatea sintetică și analitică a costului vînzărilor și a cheltuielilor de distribuire.....22

2.2. Contabilitatea sintetică și analitică a cheltuielilor administrative.......................................28
2.3. Contabilitatea sintetică și analitică a altor cheltuielilor din activitatea operațională...........32
2.4. Prezentarea cheltuielilor în Situațiile financiare..................................................................35
Capitolul III. Analiza cheltuielilor........................................................................................40
3.1. Analiza cheltuielilor operaționale în dimanică și structură .................................................40
3.2. Analiza cheltuielilor în raport cu veniturile........................................................................51
Încheiere ......................................................................................................................................54
Bibliografie ................................................................................................................................56
Anexe ...........................................................................................................................................59
3
INTRODUCERE
Actualitatea temei contabilitatea şi analiza cheltuielilor operaționale perioadei de raportare,

abordate în cadrul prezentei lucrări, este foarte importantă deoarece unicul factor dinamic al
economiei mondiale este profitul, care la rîndul său depinde de gestionarea corectă și rațională a
veniturilor și cheltuielilor operaționale în cadrul întreprinderii.
Desigur fiecare gen de activitate posedă elemente specifice care le diferențiază structural și
funcțional, însă nu există gen de activitate care s-ar desfășura fără evidența cheltuielilor, fiindcă
orice acțiune economică implică neapărat aplicarea acestora. Acești indicatori sunt universali și
interdependenți, de aceia studierea minuțioasă a structurii cheltuielilor operaționale pe care le
suportă o întreprindere în parte reprezintă o condiție primordială pentru obţinerea rezultatelor
așteptate de aceasta, adică desfășurarea activității în condiţii de profitabilitate şi menţinere a
echilibrului financiar.
Scopul lucrării constă în examinarea contabilităţii operaţiunilor privind cheltuielile
operaționale, precum şi determinarea, constatarea, modul de evaluare, analiza acestora și
formularea concluziilor privind eficacitatea gestiunii sectorului dat al evidenţei contabile. Sarcinile
necesare de îndeplinit pentru a obține acest scop sunt studierea actelor normative în vigoare,
examinarea documentelor primare și centralizatoare, definirea în baza lor a principalelor operațiuni
contabile, precum și analiza acestora în scopul formulării recomandărilor privind optimizarea
activității economice a întreprinderii.
Obiectul investigat îl constituie „Vasandra-Prim” S.R.L., care conform Certificatului de
Înregistrare şi Extrasului din Registrul de Stat eliberat de Camera de Înregistrare de Stat de pe
lîngă Ministerul de Justiţie al Republicii Moldova, a fost înregistrată la 11.09.2008(Anexa 1), ca
societate cu răspundere limitată, cu capitalul social în mărime de 5400 lei.
Principalele activități ale întreprinderii sunt:
Comerțul cu amănuntul al produselor alimentare;
Comerțul cu amănuntul al băuturilor alcoolice și nealcoolice;
Comerțul cu amănuntul a produselor de tutun .
Din martie 2010, este înregistrată companie drep subiest al impuenrii cu TVA (Anexa 2)
Avînd la dispoziție datele din Raportul financiar pentru anul de gestiune 2013 (Anexa 3),
Raportul financiar pentru anul de gestiune 2014 (Anexa 4), putem efectua analiza dinamicii
principalilor indicatori cantitativi și calitativi ai activității economice a întreprinderii în tabelul
următor:
4
Tabelul 1.1.1.
,,Analiza indicatorilor principali ce caracterizează activitatea economico-financiară
a Vasandra-Prim S.R.L.ˮ
Surse de informaţie, Anul 2013 Anul 2014 Abaterea

Indicatori economici
modul de calcul absolută(+;-)
1 2 3 4 5=4-3
Venitul din vânzări,

f-2, rd 010 569280 550910 -18370
(lei)
Profit brut, (lei) f-2, rd 030 83192 83301 +103
Profitul până la
f-2, rd 130 10971 10066 -905
impozitare (lei)
Profit net, (lei) f-2, rd 150 10097 9436 -661
Rentabilitatea Profit brut/ venitul din
14,61 15,12 +0,51
vânzărilor, (%) vânzări
Profit pînă la impozitare /
Rentabilitatea
valoarea medie anuală a 6,73 3,42 -3.31
economică, (%)
activelor
Profit net / valoarea
Rentabilitatea
medie anuală a 43,25 28,44 -14,81
financiară, (%)
capitalului propriu
Active totale – datorii pe

Activele nete, (mii
termen scurt – datorii pe 28,4 37,9 +9,5
lei)
termen lung
Coeficient de Mijloace băneşti / datorii

0,004 0,002 -0,002
lichiditate de gr. 1 pe termen scurt
Mijloace băneşti +
Coeficient de investiţii pe termen scurt
0,019 0,135 +0,116
lichiditate de gr. 2 + creanţe pe termen scurt
/ datorii pe termen scurt
Coeficient de Active curente / Datorii

1,152 0,48 -0,672
lichiditate de gr. 3 pe termen scurt
Numărul mediu
scriptic al salariaţlor 3 3 0
(persoane)
Sursa: Raportul financiar pentru 2013, Raportul financiar pentru 2014.
5
Conform informaţiilor din tabelul de mai sus constatăm modificarea preponderent negativă
a valorilor indicatorilor faţă de perioada precedentă
Dacă e să trecem în revistă toţi indicatorii ecomonici, atunci , la general putem aprecia
conturarea unui trend nesatisfăcător de dezvolatare a acestora,ceea ce ne trage atenția asupra
modului de gestionare a activității întreprinderii.
Venitul din vînzări în 2014, față de 2013 a scăzut cu 18370 mii lei , acest fapt ne vorbeşte
despre descresterea economică a întreprinderii, deși aparent este o cifră nesemnificativă, ca valoare
este esențială, deoarece rulajele sunt destul de limitate.
Rentabilitatea vînzărilor ((PB / VN) x 100%) reflectă nivelul profitului brut obţinut la 1 leu
vînzări nete. În perioada de gestiune observăm o creștere ușoară doar de 0,51 puncte procentuale
față de perioada precedentă,adică fiecare leu din volumul de vînzări a adus un plus de valoare în
mărime de 0,51 bani.
Rata rentabilităţii economice (profit pînă la impozitare / valoarea medie a activelor x 100%)
caracterizează eficienţa activelor utilizate în activitatea de bază a întreprinderii.În dinamică la fel
am determinat o scădere a acestui indicator în mărime de 3,31 puncte procentuale ceea ce ne
sugerează că banii investiţi in active se reîntorc mai încet sub formă de mijloace băneşti, dar aici
acest indicator este justificat de majorarea semnificativă a activelor pe termen lung în perioada de
gestiune curentă.
Rata rentabilităţii financiare ((PN / valoarea medie a capitalului propriu) x 100%) determină
randamentul capitalului propriu pe care l-au obţinut acţionarii prin deţinerea acţiunilor
întreprinderii. În comparație anul 2014 cu 2013 și aceast indicator a înregistrat o scădere de 14,81
puncte procentuale, ceea ce este un rezultat negativ şi acţionarii trebuie să întreprindă careva
măsuri, pentru a putea beneficia de investiţia care au facut-o.
În condițiile unui trend negativ a valorilor tuturor indicatorilor economico-financiari putem
afirma că activitatea societății înregistrează o descreștere economică pe perioada analizată.
La entitatea „Vasandra-Prim” S.R.L evidența contabilă este ţinută cu ajutorul formei
automatizată de contabilitate, utilizînd programa 1C. Astfel, contabilul-şef asigură controlul şi
reflectarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate, realizează
completarea registrelor contabile, prezintă informaţia operativ şi întocmește situațiile financiare
termenele stabilite, purtînd răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare
a contabilităţii.
Subiectul cercetării constă în evidenţierea componenţei, structurii şi analizei veniturilor și
cheltuielilor operaționale, în general şi în particular la „Vasandra-Prim” S.R.L. Deasemenea se va
cerceta concordanţa evidenţei contabile a întreprinderii cu prevederile legale, lucru care cuprinde
6
analizarea actelor întocmite de întreprindere, respecterea periodicităţii prezentării situațiilor
financiare și dărilor de seamă către organele de stat precum și verificarea corespunderii datelor din
aceste documente cu datele din contabilitate.
Metodologia cercetării cuprinde atît intrumente statistice, ale analizei financiare, precum și
studierea literaturii de specialitate.
Baza informațională se referă mai ales la cadrul legal autohton care reglementează domeniul
veniturilor și cheltuielilor operaționale, dar și alte monografii ale autorilor autohtoni, cît și a celor
de peste hotare.
Structura lucrării cuprinde trei capitole distincte în care este studiată și descrisă detaliat tema
selectată.
Capitol I „Abordări teoretice privind veniturile și cheltueilile operaționale”, se reflectă informații
despre noţiunea, caracteristica şi clasificarea veniturilor și cheltuielilor operaționale inclusiv
constatarea și evaluarea acestora.
Capitolul II „Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională” , sunt relatate
separat contabilitatea fiecărui tip de venituri și cheltuieli operaționale generate de diferite
operațiuni care au loc la întreprinderea studiată, precum și prezentarea veniturilor și cheltuielilor
operaționale în Situațiile financiare.
Capitolul III „Analiza veniturilor și cheltuielilor în cadrul SRL „Vasandra-Prim” este examinată
dinamica și structura veniturilor și cheltuielilor operaționale, interdenpența acestora, precum și
influența acestei dinamici asupra eficienței activității întreprinderii.
7
CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE
OPERAȚIONALE
1.1. Trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente cheltuielilor

Cheltuielile reprezintă diminuarea avantajelor economice în decursul perioadei de gestiune
sub forma de reflux sau utilizare a activelor, fie apariția datoriilor care conduc la micșorarea
capitlului propriu, cu excepția diminuărilor rezultate din repartizarea capitalului între proăpietarii
întreprinderii. Cheltuielile şi pierderile care apar în rezultatul activităţii economico-financiare nu
sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se
includ în costul produselor , ele se reflectă doar în raportul privind rezultatele financiare
Legea contabilității nr. 113 din 27.04.2007 , cu modificările și completările ulterioare este
principal sursă în reglemetarea și organizarea evidenței contabile a entităților economice. Conform
art. 1 scopul prezentei legi este stabilirea cadrului juridic, a cerinţelor unice şi a mecanismului de
reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova.
Conform art. 6 , contabilitatea se ţine conform următoarelor principii de bază:
a) continuitatea activităţii;
b) contabilitatea de angajamente;
c) permanenţa metodelor;
d) separarea patrimoniului şi datoriilor;
e) necompensarea;
f) consecvenţa prezentării.
Informaţia din situaţiile financiare trebuie să corespundă următoarelor caracteristici
calitative:
a) inteligibilitatea;
b) relevanţa;
c) credibilitatea;
d) comparabilitatea.
Principiile de bază, caracteristicile calitative specificate în prezentul articol se aplică în
conformitate cu standardele de contabilitate. Abateri de la principiile de bază şi/sau de la
caracteristicile calitative specificate în prezentul articol pot fi admise în cazuri excepţionale. Orice
astfel de abateri, precum şi motivele care le-au determinat, trebuie prezentate în notele explicative
împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, situaţiei financiare şi a
profitului sau pierderii. Standardele de contabilitate constituie baza ţinerii contabilităţii şi
raportării financiare de către entităţi şi sînt parte componentă a cadrului juridic al Republicii
8
Moldova. Pentru entitate, standardele de contabilitate sînt obligatorii şi acestea se selectează în
conformitate cu art. 4 al prezentei legi , care presupune următoarele:
Entitatea de interes public ţine contabilitatea şi întocmeşte situaţiile financiare conform I.F.R.S;
entităţile care aplică sistemul contabil în partidă dublă, altele decît instituţiile publice şi entităţile
specificate la alin.(1), ţin contabilitatea şi întocmesc situaţiile financiare în baza I.F.R.S. sau
S.N.C., conform politicilor contabile; entităţile care aplică sistemul contabil în partidă simplă ţin
contabilitatea conform normelor aprobate de Ministerul Finanţelor; în cazul în care prevederile
S.N.C. şi ale altor acte normative elaborate şi adoptate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a) nu
stabilesc unele reglementări prevăzute în I.F.R.S., entitatea este încurajată să aplice prevederile
I.F.R.S. pînă la acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de
provenienţă a acestora.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, potrivit naturii sau destinaţiei
acestora, potrivit art. 17 , al legii contabilității.
Veniturile şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi fapte economice se recunosc în aceiaşi
perioadă de gestiune.
Codul Fiscal, titlul II ,,Impozit pe venitˮ , capitolul 3, nu permite deducerea cheltuielilor
personale şi familiale, cu excepţia cazurilor pentru care prezentul titlu prevede un alt mod de
reglementare. Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. În cazul în
care cheltuielile suportate de contribuabil cuprind cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător
şi cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci cînd cheltuielile aferente activităţii de
întreprinzător le depăşesc pe cele personale şi numai pentru acea parte a cheltuielilor care se referă
nemijlocit la desfăşurarea activităţii de întreprinzător.
SNC ,,Cheltuieliˮ este elaborat în baza Directivelor UE şi Cadrului general conceptual
pentru raportarea financiară. Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea componenţei şi
modului de contabilizare a cheltuielilor şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile
financiare. Prezentul standard reglementează componenţa şi modul general de contabilizare a
cheltuielilor entităţii.
Standardul definește cheltuieli ale activităţii operaţionale - cheltuieli determinate de
procesul desfăşurării activităţii operaţionale a entităţii. Iar activitate operaţională - totalitatea
operaţiunilor economice aferente activităţilor principale ale entităţii, precum şi activităţile conexe
acestora.
SNC ,, Contracte de construcțiiˮ stabilește modului de determinare, recunoaştere şi contabilizare
9
a veniturilor, costurilor şi cheltuielilor aferente contractelor de construcţie şi de prezentare a
informaţiilor aferente în situaţiile financiare ale antreprenorilor.
Veniturile contractuale includ:
1) venitul iniţial;
2) venitul din modificările contractului;
3) venitul din reclamaţii; şi
4) venitul sub formă de prime de stimulare.
Venitul iniţial reprezintă suma venitului convenit la încheierea contractului de construcţie
între antreprenor şi beneficiar. Venitul din modificările contractului rezultă din rectificarea valorii
iniţiale a contractului de construcţie asupra căreia au convenit părţile contractante. Modificarea
valorii contractuale poate avea loc ca urmare a schimbării prevederilor contractuale cu privire la
proiect, efectuarea unor construcţii suplimentare sau dezicerea de unele lucrări sau obiecte, precum
şi altor specificaţii contractuale. O modificare poate conduce la o majorare sau la o reducere a
venitului contractual.
Venitul din modificările contractului poate fi recunoscut dacă:
1) beneficiarul şi antreprenorul au acceptat tipul şi mărimea modificării; şi
2) mărimea venitului aferent modificării poate fi determinată cu certitudine.
Venitul din reclamaţii reprezintă o sumă cerută (revendicată) de către antreprenor de la
beneficiar sau de la o persoană terţă pentru rambursarea unor prejudicii cauzate de acesta.
Reclamaţiile pot fi înaintate, de exemplu, în cazul erorilor din specificaţii sau proiect şi
nerespectării clauzelor contractuale de către beneficiar. Venitul din reclamaţii se recunoaşte dacă:
1) reclamaţiile înaintate sînt recunoscute de beneficiar sau sînt stabilite printr-o hotărîre a instanţei
de judecată; şi
2) mărimea venitului dat poate fi determinată cu certitudine.
Venitul sub formă de prime de stimulare reprezintă sumele suplimentare plătite
antreprenorului în cazul în care unele prevederi contractuale au fost respectate sau standardele
specificate au fost atinse sau depăşite. De exemplu, contractul de construcţie poate să prevadă o
primă de stimulare a antreprenorului pentru finalizarea înainte de termen a contractului, calitatea
înaltă a lucrărilor executate, reducerea costurilor sau alte rezultate stipulate în contract. Plăţile de
stimulare pot fi stabilite în procente din valoarea contractului, sub formă de sumă fixă sau în alt
mod stabilit în contractul de construcţie. Venitul sub formă de prime de stimulare poate fi
recunoscut dacă:
1) clauzele stipulate în contract au fost respectate; şi
2) mărimea venitului poate fi determinată cu certitudine.
10
Referitor la cheltuielile, sau mai corect spus la costurile aferente contractelor de construcții,
standardul în cauză face referire la faptul că costurile contractuale includ:
1) costurile directe contractuale;
2) costurile indirecte contractuale; şi
3) costurile de regie ale construcţiei recuperabile de beneficiar.
Costurile directe contractuale cuprind costurile care pot fi incluse în mod direct în costul
contractului de construcţie. Componenţa acestora este prevăzută în anexa 1 la prezentul standard.
Costurile directe contractuale pot fi diminuate cu valoarea activelor (instalaţiilor tehnice,
echipamentelor, materialelor) vîndute, destinate doar pentru executarea unui contract concret.
SNC ,,Contracte de leasingˮ reflectă modul de contabilizare a operaţiunilor de leasing şi
de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare ale locatarilor şi locatorilor. Locatorul
înregistrează transmiterea activului în leasing financiar ca ieşire a obiectului corespunzător. În
acest scop la începutul termenului de leasing se contabilizează:
1) decontarea amortizării şi pierderilor din depreciere acumulate pînă la transmiterea
activului în leasing financiar (dacă acestea există);
2) majorarea concomitentă a creanţelor şi veniturilor anticipate la suma valorii
rambursabile şi reziduale garantate a activului transmis în leasing financiar;
3) majorarea cheltuielilor anticipate şi diminuarea valorii contabile a activului transmis în
leasing financiar.
Veniturile şi cheltuielile anticipate înregistrate la transmiterea activului în leasing financiar,
pe parcursul termenului de leasing se trec la venituri şi, respectiv, cheltuieli curente treptat (pe
părţi) pe măsura survenirii termenelor de achitare stabilite prin contractul de leasing. În situaţiile
financiare ale locatorului se prezintă veniturile şi cheltuielile anticipate de leasing la finele
perioadei de gestiune.
SNC ,, Diferențe de curs valutar și de sumăˮ stipulează 2 noțiuni pentru acest sector al
evidenței contabile:
Diferenţă de curs valutar - diferenţă care rezultă din recalcularea valutei străine în monedă
naţională la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc.
Diferenţă de sumă - diferenţă care rezultă din recalcularea creanţelor şi datoriilor exprimite în
valută străină sau unităţi convenţionale la diferite cursuri oficiale ale leului moldovenesc sau
cursuri de schimb stabilite în contractele încheiate între rezidenţii Republicii Moldova.
Diferenţele de curs valutar favorabile şi nefavorabile care apar la data achitării creanţelor şi
datoriilor se recunosc ca venituri sau cheltuieli curente. Diferenţele de curs valutar favorabile se
contabilizează în modul următor:
11
1) în cazul creşterii cursului valutar - ca majorare concomitentă a numerarului, creanţelor
сurente, altor elemente monetare şi veniturilor curente;
2) în cazul scăderii cursului valutar - ca diminuare a datoriilor curente şi majorare a
veniturilor curente,
Diferenţele de curs valutar nefavorabile se contabilizează în modul următor:
1) în cazul scăderii cursului valutar - ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a
numerarului, creanţelor curente, altor elemente monetare;
2) în cazul creşterii cursului valutar - ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor
curente.
În situaţiile financiare ale entităţii se prezintă, cel puţin, următoarele informaţii aferente:
1) diferenţelor de curs valutar:
a) suma veniturilor şi cheltuielilor din diferenţe de curs valutar;
b) valoarea elementelor contabile exprimite în valută străină;
c) efectele variaţiilor semnificative ale cursului valutar înregistrate după data raportării;
2) diferenţelor de sumă:
a) suma veniturilor şi cheltuielilor provenite din diferenţe de sumă;
b) modul de contabilizare a diferenţelor de sumă;
c) nomenclatorul şi caracteristica generală a contractelor semnificative în unităţi convenţionale
şi/sau valută străină încheiate între rezidenţii Republicii Moldova.
SNC ,,Creanţe şi investiţii financiareˮ prevede precum că pentru cazul în care se
constată necesitatea deprecierii valorilor mobiliare, acestea se evaluează la valoarea justă minus
costurile probabile de vînzare. Dacă valoarea contabilă a valorilor mobiliare depăşeşte valoarea
justă minus costurile probabile de vînzare entitatea recunoaşte pierderea din depreciere. Pierderile
din deprecierea valorilor mobiliare se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi
micşorare a investiţiilor financiare.În cazul în care temeiurile pentru deprecierea valorilor
mobiliare îşi pierd relevanţa (de exemplu, s-a îmbunătăţit situaţia financiară a emitentului sau
obligatarului, există piaţa financiară respectivă) pierderile din depreciere trebuie reluate şi
contabilizate ca majorare concomitentă a investiţiilor financiare şi veniturilor curente. Ieşirea
valorilor mobiliare are loc în urma vînzării, stingerii, transmiterii cu titlu gratuit etc. şi se
decontează la valoarea contabilă care se determină pe fiecare titlu aparte sau pe grupe de valori
mobiliare cu acelaşi emitent. Valorile mobiliare care au acelaşi emitent şi care au fost înregistrate
în contabilitate la date şi costuri de intrare diferite, la ieşire se evaluează în conformitate cu
politicile contabile, după metoda costului mediu ponderat sau metoda FIFO (primul intrat - primul
12
ieşit). Valoarea contabilă a valorilor mobiliare ieşite se contabilizează ca majorare a cheltuielilor
curente şi diminuare a investiţiilor financiare.
. În baza actelor normative indicate în acest subcapitol, concluzionăm că veniturile și
cheltuielile activității operaționale sunt de fapt cele mai importante elemente ale bilanțului, care
stau la baza formării rezultatului finaniciar al întreprinderii.
1.2. Constatarea, evaluarea și clasificarea cheltuielilor operaționale
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile cauzate de desfășurarea activităţii

de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
a) costul vînzărilor;
b) cheltuieli de distribuire;
c) cheltuielile administrative;
d) alte cheltuieli din activitatea operaţională.
Cheltuielile se recunosc dacă se respectă următoarele criterii:
1) există o certitudine întemeiată privind diminuarea beneficiilor economice ale entităţii;
2) mărimea cheltuielilor poate fi evaluată în mod credibil.
Cheltuielile se recunosc concomitent cu:
1) diminuarea activelor fără o reducere concomitentă a datoriilor sau o creştere a altor active (de
exemplu, valoarea contabilă a stocurilor depistate lipsă la inventariere se înregistrează ca majorare
a cheltuielilor curente şi diminuare a activelor);
2) majorarea datoriilor fără o creştere concomitentă a activelor (de exemplu, salariile calculate
personalului administrativ se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor
curente);
3) calcularea amortizării şi înregistrarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate
contabilizate conform SNC "Imobilizări necorporale şi corporale", SNC "Deprecierea activelor".
Cheltuielile suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare
şi depăşesc pragul de semnificaţie stabilit în politicile contabile, se recunosc ca cheltuieli
anticipate. Pe măsura survenirii perioadelor corespunzătoare, cheltuielile anticipate se decontează
la cheltuielile curente prin metoda liniară sau prin altă metodă stabilită de entitate. La întocmirea
raportului privind rezultatele financiare este important să se asigure reflectarea veniturilor şi
cheltuielilor aferente unora şi aceloraşi tranzacţii sau operaţiuni economice în una şi aceiaşi
perioadă. De exemplu, plata anticipată a produselor destinate livrării, care a fost primită de
13
întreprindere, trebuie să fie reflectată în componenţa vînzărilor nete în perioada în care în raportul
privind rezultatele financiare va fi înregistrat costul produselor expediate.
Cheltuielile se recunosc în baza următoarelor principii:
• contabilitatea de angajamente;
• prudenţa.
Conform principiului contabilităţii de angajamente, cheltuielile se recunosc în perioada în care
au fost suportate, indiferent de momentul plăţii numerarului sau compensării sub altă formă.
Conform principiului prudenţei, cheltuielile se recunosc astfel încît mărimea acestora să nu fie
subevaluată. În contabilitate se înregistrează toate cheltuielile, inclusiv pierderile aferente
perioadei de gestiune, indiferent de faptul dacă există sau nu posibilitatea recuperării acestora.
Cheltuielile se evaluează la:
1) valoarea contabilă a activelor ieşite;
2) costul efectiv al serviciilor prestate/lucrărilor executate;
3) suma retribuţiilor calculate efectiv personalului, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente;
4) suma amortizării calculate şi deprecierii activelor imobilizate;
5) suma provizioanelor constituite;
6) costul serviciilor primite etc.
Nu se recunosc ca cheltuieli:
1) costul de intrare al activelor primite în gestiunea economică a entităţii;
2) cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu;
3) valoarea activelor care aparţin entităţii, dar se află temporar în gestiunea altor persoane (active
transmise în baza contractelor de leasing operaţional, mandat, comision, păstrare, prelucrare etc.);
4) avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii;
5) sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară,
precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de exemplu, achitarea
datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori);
6) alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor.
Cheltuielile şi pierderile care apar în rezultatul activităţii economico-financiare nu sunt legate
nemijlocit de procesul de producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în
costul produselor , ele se reflectă doar în raportul privind rezultatele financiare . O clasificare
generală a cheltuielilor întrepriderii, poate fi redată în schema de mai jos:
14
Cheltuielile
întreprinderii
Cheltuieli ale Cheltuieli ale altor Cheltuieli privind

activității activității impozitul pe venit
operaționale
Cheltuieli cu active
imobilizate
Cheltuieli
financiare
Cheltuie
excepționale
Schema 1.1.1
,,Clasificarea cheltuielilor întreprinderii”
La rîndul său cheltuielile operaționale ale întreprinderii pot fi clasificate conform
conținutului după cum urmează:
Cheltuieli ale
activității
operaționale
Alte cheltuieli
Costul Cheltuieli de Cheltuieli
din activitatea
vînzărilor distribuire administrative
operațională
Schema 1.1.2
,,Clasificarea cheltuielilor operaționale întreprinderii”
15
Astfel , în fucţie de direcţiile efectuării, cheltuielile se subdivizează în trei grupe:
1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale;
2. Cheltuieli ale altor activităţi;
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile cauzate de desfășurarea activităţii de
bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
e) costul vînzărilor;
f) cheltuielile comerciale;
g) cheltuielile generale şi administrative;
h) alte cheltuieli operaţionale.
Înregistrarea în evidența contabilă a cheltuielilor este problematică , deoarece la evaluarea lor
există doua probleme principale:
1. Calcularea corectă a sumei cheltuielilor care trebuie să fie reflectată în contabilitate ți în
rapoartele financiare;
2. Constatarea (recunoașterea) cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care
acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate și în rapoartele financiare.
Costul vînzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vîndute şi
serviciilor prestate. Acestea cuprind:
a) la întreprinderile de producţie – consumurile materiale directe, consumurile directe privind
retribuirea muncii, inclusive contribuţii privind asigurările sociale, consumurile indirecte
de producţie aferente produselor vîndute;
b) la întreprinderile comerciale – valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute care reprezintă
16ontract mai mică dintre valoarea de intrare a mărfurilor procurate şi valoarea realizabilă
netă;
c) la întreprinderile de prestări de servicii – consumurile pentru materiale şi retribuirea
muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie aferente serviciilor prestate.
Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi prestării de
servicii, şi anume:
a) cheltuielile privind operaţiunile de marketing;
b) pentru ambalaje şi împachetarea produselor şi mărfurilor;
c) cheltuielile de transport aferente desfacerii;
d) cheltuielile pentru reclamă;
e) reparaţii cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor vîndute;
f) cheltuielile aferente creării rezervei pentru datorii dubioase;
16
g) cheltuielile privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute;
h) cheltuielile privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ,
comisioanele plătite organizaţiilor de desfacere, de intermediere, de comerţ exterior;
i) cheltuielile privind procurarea licenţelor pentru exportul produselor şi mărfurilor;
j) cheltuielile privind întocmirea declaraţiilor vamale pentru vînzarea produselor peste
hotarele republicii etc.
Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea
întreprinderii în ansamblu. Acestea sunt:
a) cheltuieli privind uzura;
b) reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe;
c) amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie general gospodărească;
d) cheltuielile de întreţinere a personalului din sfera administrativă şi de conducere;
e) impozitele;
f) taxele şi plăţile virate în buget, cu excepţia impozitului pe venit;
g) cheltuielile pentru scopuri de binefacere şi sponsorizare;
h) cheltuieli pentru protecţia muncii;
i) cheltuielile de reprezentare;
j) cheltuielile pentru deplasările de serviciu ale personalului de conducere;
k) cheltuielile pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii, organizării timpului liber şi a odihnei
salariaţilor întreprinderii;
l) cheltuielile de organizare aferente desfăşurării adunărilor acţionarilor, perfectării actelor;
m) cheltuielile pentru lucrările de cercetări stiinţifice, inovaţii şi raţionalizări cu 17ontracti de
producţie;
n) cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea cadrelor;
o) achitarea diverselor servicii prestate întreprinderii, în conformitate cu contractele încheiate;
p) cheltuielile aferente angajării forţei de muncă;
q) cheltuielile pentru întreţinerea unităţilor economice.
Alte cheltuieli operaţionale cuprind:
a) sumele cheltuielilor privind vînzarea altor active curente;
b) cheltuieli sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri;
c) cheltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente;
d) aferente dobînzilor pentru credite şi împrumuturi;
e) consumurile indirecte de producţie nerepartizate;
f) lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorii;
17
g) cheltuielile aferente produselor rebutate;
h) precum şi sumele cheltuielilor aferente anulării comenzilor de producţie, încetării activităţii de
producţie care nu a fabricat produse;
i) cheltuielile anticipate, care s-au dovedit a fi inutile.
Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la efectuarea
altor feluri de activităţi. Acestea cuprind:
a) cheltuielile activităţii de investiţii;
b) cheltuielile activităţii financiare;
c) pierderile excepţionale.
Cheltuielile din activitatea de investiţii rezultă din ieşirea activelor pe termen lung şi cuprind:
a) cheltuielile şi pierderile aferente ieşirii activelor nemateriale, activelor materiale în curs de
execuţie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung;
b) sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite;
c) pierderile din participaţiile în alte întreprinderi;
d) din operaţiuni cu părţile legate.
Cheltuielile activităţii financiare rezultă din modificarea mărimii şi structurii capitalului propriu,
împrumuturilor şi creditelor întreprinderii. Acestea cuprind:
a) cheltuielile privind operaţiunile aferente plăţii redevenţelor;
b) arendei finanţate a activelor materiale pe termen lung;
c) diferenţele nefavorabile de curs valutar ,etc.
Pierderile excepţionale rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice care nu sunt legate
de activitatea economico-financiară a întreprinderii. Acestea cuprind:
a) daunele provocate de calamităţile naturale;
b) pierderile din perturbările politice;
c) modificarea legislaţiei ţării.
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe
venit, luată în considerare la calcularea profitului net al perioadei de gestiune.
Conform Ministerului finanțelor, în Republica Moldova din 2014 entitățile economice vor
fi obligate să țină evidența contabilă în raport cu Standardele Internaționale de Raportare
Financiară . În acest context standardul internațional de contabilitate 1 ,,Prezentarea situațiilor
financiare” prevede că o entitate trebuie să prezinte o analiză a cheltuielilor recunoscute în profit
sau pierdere utilizând o clasificare bazată fie:
➢ pe natura cheltuielilor,
➢ pe destinaţia lor în cadrul entităţii,
18
în funcţie de care dintre acestea furnizează informaţii care sunt mai fiabile şi mai relevante.
Entităţile sunt încurajate să prezinte analiza cheltuielilor conform criteriilor menționate mai sus în
situaţia (situaţiile) care prezintă profitul sau pierderea şi alte elemente ale rezultatului global.
Cheltuielile sunt subclasificate pentru a evidenţia componentele performanţei financiare care pot
fi diferite în ceea ce priveşte frecvenţa, potenţialul de câştig sau pierdere şi previzibilitatea.
Această analiză este furnizată în una dintre cele două forme posibile.
1. Prima formă de analiză este metoda clasificării după „natura cheltuielilor”. O entitate
cumulează cheltuielile în profit sau pierdere conform naturii lor (de exemplu,
amortizarea, achiziţiile de materii prime, cheltuielile cu transportul, beneficiile
angajaţilor şi cheltuielile de publicitate) şi nu le realocă pe diferitele destinaţii din
cadrul entităţii. Această metodă poate fi simplu de aplicat deoarece nu este necesară
nicio alocare a cheltuielilor pe clasificările funcţionale. Se oferă următorul exemplu de
clasificare utilizând metoda repartizării cheltuielilor după natură:
Venituri
Alte venituri
Variaţia stocurilor de produse finite şi producţia

în curs de execuţie
Materii prime şi consumabile utilizate
Cheltuieli cu beneficiile angajaţilor
Cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea
Alte cheltuieli
Total cheltuieli
Profit înainte de impozitare

Schema 1.1.3.
,,Clasificarea cheltuielilor după natura cheltuielilor”
2. Cea de-a doua metodă de analiză este metoda clasificării după „destinaţia cheltuielilor"
sau metoda „costului vânzărilor” şi clasifică cheltuielile conform destinaţiei lor ca parte
a costului vânzărilor sau, de exemplu, a costurilor distribuţiei sau activităţilor
administrative. O entitate prezintă cel puţin costurile vânzărilor sale separat de celelalte
cheltuieli conform acestei metode. Această metodă poate oferi deseori informaţii mai
19
relevante pentru utilizatori decât clasificarea cheltuielilor după natură, dar alocarea
costurilor după destinaţii poate necesita alocări arbitrare şi poate
implica, în mod considerabil, utilizarea raţionamentului profesional. Se oferă
următorul exemplu de clasificare utilizând metoda destinaţiei cheltuielilor:
Venituri
Costul vânzărilor
Profit brut
Alte venituri
Costuri de distribuire
Cheltuieli administrative
Alte cheltuieli
Profit înainte de impozitare

Schema 1.1.4.
,,Clasificarea cheltuielilor după destinație”
O entitate care clasifică cheltuielile după destinaţie trebuie să prezinte informaţii suplimentare
despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu deprecierea şi amortizarea şi cheltuielile cu
beneficiile angajaţilor.
Alegerea între metoda destinaţiei cheltuielilor şi metoda repartizării cheltuielilor după natură
depinde atât de factori istorici, cât şi de cei aferenţi sectorului economic, respectiv de natura
entităţii. Ambele metode indică acele costuri care s-ar putea să varieze, direct sau indirect, în
funcţie de nivelul vânzărilor sau producţiei entităţii. Deoarece fiecare metodă de prezentare are
avantaje pentru diferite tipuri de entităţi, prezentul standard impune conducerii să aleagă
prezentarea cea mai relevantă şi cea mai fiabilă. Totuşi, deoarece informaţiile asupra naturii
cheltuielilor sunt utile la estimarea viitoarelor fluxuri de trezorerie, se impune o prezentare
suplimentară atunci când este utilizată metoda destinaţiei cheltuielilor.
O altă clasificare a cheltuielilor destul de importantă pentru evidența contabilă este clasificarea
cheltuielilor conform deductibilității acestora :
➢ cheltuieli deductibile în scopuri fiscale;
Cheltuieli nedeductibile în sopuri fiscale. Conform art. 24 alin. (1) Codul fiscal : „Se
permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe
20
parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător”. Această prevedere conţine
o întreagă filozofie privind înţelegerea deductibilităţii cheltuielilor în scopuri fiscale. Divergenţele
care apar în acest context sînt generate de faptul că înţelegerea celor două părţi privind „caracterul
necesar” şi „caracterul ordinar” al unor cheltuieli pentru activitatea de întreprinzător este
diferită.Contribuabilul trebuie să se justifice pentru unele cheltuieli suportate? Răspunsul la
întrebarea în toate cazurile va conţine o doză de subiectivism. Este important ca acest subiectivism
să fie bazat inclusiv pe înţelegerea afacerii antreprenorului, pe profesionalismul inspectorului
fiscal, pe libera voinţă a întreprinzătorului privind alegerea formelor şi metodelor (care cheltuieli
să le suporte) de organizare a afacerii, pe bunul simţ şi responsabilitatea personală privind
concluziile emise. Şi nicidecum pe păreri şi şabloane învechite, pe gîndul că fiecare contribuabil
este un potenţial infractor, care numai stă şi pune la cale cum să se eschiveze mai reuşit de la plata
impozitelor, pe neînţelegerea tendinţelor de dezvoltare a activităţii de întreprinzător. Aceste
tendinţe cer, în primul rînd, noi forme de promovare a afacerii şi, respectiv, noi articole de
cheltuieli. Tot mai multe resurse (cheltuieli) sînt necesare pentru acţiunile de promovare a
vînzărilor: de marketing, de publicitate etc. Numai unei persoane neiniţiate în afaceri poate să-i
pară că aceste cheltuieli nu sînt productive (productive în sensul oportune). Or, în multe cazuri,
este mai dificil să vinzi un bun de calitate, decît să-l produci, iar cheltuielile pentru comercializarea
lui pot fi mai mari decît valoarea lui de cost. Concurenţa şi relaţiile de piaţă impun entităţilor noi
forme de cheltuieli, care, în viziunea lor, sînt ordinare şi necesare pentru a rezista în aceste
condiţii. Practica noastră fiscală demonstrează că în unele acte de control se pune la îndoială
caracterul ordinar şi necesar al unor cheltuieli atribuite de antreprenori la activitatea de
întreprinzător. Cheltuielile care, presupun, sînt văzute de controlorii fiscali ca nişte mofituri (sau
poate spălare de bani?) ale contribuabililor, la care aceştia ar putea renunţa fără consecinţe grave
pentru activitatea sa.
Pentru practica noastră fiscală situaţia în care contribuabilul trebuie să se justifice pentru
unele cheltuieli, suportate în cadrul activităţii sale de antreprenoriat, este o realitate obişnuită. În
unele situaţii, viziunea antreprenorului privind organizarea afacerii proprii diferă de viziunea
inspectorului fiscal în acest sens.
21
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ALE ACTIVITĂȚII
OPERAȚIONALE
2.1. Contabilitatea sintetică și analitică a costului vînzărilor și a cheltuielilor de

distribuire
Cheltuielile reprezintă toate cheltuielile şi pierderile perioadei care se scad din venit la
calcularea profitului sau pierderii perioadei de gestiune.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe tipuri de activităţi ale întreprinderii şi evenimente
excepţionale.
Cheltuielile se înregistrează în contabilitate în baza documentelor primare:
1. bonul de consum al materialelor;
2. foaia de parcurs;
3. factura;
4. factura fiscală ;
5. fişa de pontaj și borderou de calcul a salariului ;
6. notă contabilă etc.
Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ. În cursul perioadei de gestiune în
debitul lor se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele cheltuielilor, iar în credit –
trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar total.
În fucţie de sursele de formare cheltuielile se divizează în trei grupe:
1. Cheltuieli din activitatea operaţională;
2. Cheltuieli din activitatea neoperaţională;
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
În componența cheltuielilor din activitatea operaţională se includ:
1. Costul vînzărilor;
2. Cheltuieli de distribuire;
3. Cheltuieli administrative;
4. Alte cheltuieli operaţionale.
Costul vînzărilor reprezintă suma consumurilor care au devenit cheltuieli ca rezultat al
vînzării produselor finite, mărfurilor și prestării serviiciilor., În funcție de specificul întreprinderii,
costul vînzărilor poate să includă:
➢ consumurile directe de materiale, consumurile directe de retribuire a muncii plus
contribuțiile de asigurări medicale și sociale, și consumurile indirecte de producție-
pentru întreprinderile de producție;
22
➢ valoarea mărfurilor vîndute care se determină în felul următor: la valoarea soldului
stocurilor de mărfuri la începutul perioadei de gestiune se adaugă valoarea
achizițiilor nete de mărfuri în perioada de gestiune și se scade valoarea soldului
stocurilor de mărfuri la finele perioadei de gestiune; achizițiile nete include
volumul global al achizițiilor minus rabaturile pentru plata anticipată și valoarea
mărfurilor returnate – pentru întreprinderile de comerț;
➢ consumurile de materiale și de retribuire a muncii plus contribuțiile de asigurări
sociale și medicale, precum și consumurile indirecte de producție – pentru
întreprinderile de prestări servicii.
În scopuri fiscale metodele de evidență curentă a stocurilor, inclusiv a costului
vînzărilorproduselor și mărfurilor se aplică de cptre agentții economici în conformitate cu
prevederile art. 46, alin. (3) Codul Fiscal, care prevede că evidența lor se ține conform Standardelor
Naționale de Contabilitate și a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.
Pentru evidenţa costului vînzărilor este destinat contul de activ 711 ,,Costul vînzărilor”. În
debitul acestui cont se înregistrează:
1. costul produselor vîndute;
2. valoarea de bilanț a mărfurilor vîndute;
3. costul serviciilor de reparație prestate altor întreprinderi și personae (dacă prestarea acestor
servicii constituie activitatea de bază a întreprinderii);
4. valoarea de bilanț (costul) a mărfurilor (produselor, serviciilor) transmise (prestate) altor
întreprinderi sub formă de aport la capitalul statutar în schimbul altor active;
5. costul lucrărilor de construcție-montaj, de cercetare – proiectare, de prospecțiune, de
cercetări științifice ți altor lucrări executate;
6. costul serviciilor de transportare a mărfurilor și a pasagerilor;
7. costul serviciilor de comunicație prestate;
8. costul serviciilor de vînzare a mărfurilor în consignație;
9. costul altor service aferente activității de bază a întreprinderii.
Planul de conturi contabile al activității economico-financiare presupunea existența următoarelor
subconturi pentru contul 711 ,,Costul vînzărilor”:
➢ 7111 ,,Costul produselor finite vîndute”;
➢ 7112 ,,Costul mărfurilor vîndute”;
➢ 7113 ,,Costul serviciilor prestate”;
➢ 7114 ,,Costul lucrărilor de construcție - montaj”;
➢ 7115 ,,Costul serviciilor din activitatea de arendă”.
23
Planul General de conturi contabile , are următoarele subconturi:
7111 ,,Valoarea contabilă a produselor vînduteˮ
7112 ,,Valoarea contabilă a mărfurilor vînduteˮ
7113 ,,Costul serviciilor prestateˮ
7114 ,,Costul lucrărilor executate terţilorˮ
7115 ,,Costuri aferente contractelor de construcţieˮ
7116 ,,Costuri aferente contractelor de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune)ˮ
7117 ,,Costuri aferente contractelor de microfinanţareˮ
7118 ,,Alte costuri aferente veniturilor din vînzăriˮ
Evidența analitică pentru costul vînzărilor se ține pe tipurile produselor vîndute, sau a
mărfurilor vîndute, sau serviciilor prestate, moment care poate fi stipulate în politica de
contabilitate a întreprinderii.
La întreprinderea “Vasandra-Prim” S.R.L în cadrul acestui cont sunt deschise următoarele
subconturi ( Anexa 5, 6, 7):
7112 “Costul mărfurilor vîndute”;
Pe parcursul perioadei de gestiune în contul 7111 “Costul produselor finite vîndute “ se
înregistrează următoarele formule contabile:
1. Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute în baza facturii (Anexa 7):
Debit contul 711 “Costul vînzărilor “,
subcontul 7112 “Costul mărfurilor vîndute “ – la suma costului efectiv – 733,25lei
Credit contul 217 “Mărfuri” ,
subcontul 2171 “Mărfuri la depozit “ – la suma mărfurilor vîndute – 733,25 lei.
2) În contul 7113 “Costul serviciilor prestate”se înregistrează următoarele formule contabile :
Reflectarea datoriei privind serviciile prestate de către organizații terțe care se includ direct în cost
:
subcontul 7113 “Costul serviciilor prestate“ – la suma costului efectiv
Credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,
subcontul 5211 “Facturi de achitat în țară”- la suma datoriei pe termen scurt;
3) Închiderea subconturilor nominalizate se face la sfîrşitul anului de gestiune cu contul 351
“Rezultat financiar total”, prin următoarea formulă (Anexa 5, 8):
Debit contul 351 “Rezultat financiar total”- la suma costului decontat- 467609,26 lei;
Credit contul 711 “Costul vînzărilor “,
subcontul 7112 “Costul mărfurilor vîndute “ – la suma costului efectiv – 467609,26 lei
24
Alte opera;iuni tipice care pot aparea pe contul 711 ,, Costul vînzărilor” pot fi :
1. În cazul returnării produselor finite vîndute în cursul anului de gestiune valoarea de bilanţ
se înregistrează prin formula contabilă de stornare (Anexa7 ):
subcontul 7111 “Costul produselor finite vîndute “ – la suma costului efectiv
Credit contul 822 “Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute”, -la valoarea
produselor returnate
2. Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute în baza Declarației primare de export
(Anexa 9):
Debit contul 711 “Costul vînzărilor “, subcontul 7112 “Costul mărfurilor vîndute “ – la suma
costului efectiv ;
Credit contul 217 “Mărfuri” , subcontul 2171 “Mărfuri la depozit “ – la suma mărfurilor vîndute.
3. Reflectarea datoriei privind serviciile prestate de către organizații terțe care se includ
direct în cost (Anexa10):
subcontul 7113 “Costul serviciilor prestate“ – la suma costului efectiv;
subcontul 5211 “Facturi de achitat în țară”- la suma datoriei pe termen scurt ;
4. Reflectarea datoriei față de titularul de avans privind diurnele:
Debit contul 711 “Costul vînzărilor “, subcontul 7113 “Costul serviciilor prestate“ – la suma
costului efectiv
Credit contul 532 “Datorii față de personal privind alte operații”,
subcontul 5321 “Datorii față de titularii de avans”- la suma datoriei pe termen scurt .
În această ordine de idei, menționăm că întreprinderea analizată desfășoară a activitate
amplă atît de comerț cu amănuntul, astfel în evidența contabilă a acesteia se utilizează pe larg
contul 711 ,,Costul vînzărilor” cu subconturile corespunzătoare.
Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi
prestării de servicii. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul de activ 712 “Cheltuieli
comerciale”. Planul de conturi contabile prevede următoarele subconturi pentru acest cont:
➢ 7121 ,, Cheltuieli privind operațiile de mareting”;
➢ 7122 ,,Cheltuieli privind ambalajele și ambalarea mărfurilor (produselor)”;
➢ 7123 ,,Cheltuieli de transport privind desfacerea”;
➢ 7124 ,,Cheltuieli privind reclama”;
➢ 7125 ,,Cheltuieli privind reparațiile garantate ți deservirile cu garanție”;
25
➢ 7126 ,,Cheltuieli privind datoriile dubioase”;
➢ 7127,,Cheltuieli privind returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute”;
➢ 712 8 ,,Alte cheltuieli comerciale”.
Din ianuarie 2015, întreprinderile vor aplica noul plan de conturi, care conține contul
712 ,,Cheltuieli de distribuireˮ cu următoarele subconturi:
➢ 7121 ,,Cheltuieli cu personalul comercialˮ
➢ 7122 ,,Cheltuieli privind amortizarea, întreţinerea şi reparaţia activelor imobilizate
cu destinaţie comercialăˮ
➢ 7123 ,,Cheltuieli cu ambalajele şi alte materiale utilizate la comercializarea
produselor şi mărfurilorˮ
➢ 7124 ,,Cheltuieli de transportare a produselor şi mărfurilorˮ
➢ 7125 ,,Cheltuieli de publicitate şi marketingˮ
➢ 7126 ,,Cheltuieli privind reparaţiile şi deservirea produselor şi mărfurilor în perioada
de garanţieˮ
➢ 7127 ,,Cheltuieli privind creanţele comerciale compromiseˮ
➢ 7128 ,,Cheltuieli privind returnările şi reducerileˮ
➢ 7129 ,,Alte cheltuieli de distribuireˮ.
Evidența acestor cheltuieli se ține pe tipurile lor, pe articole și pe alte direcții indicate în
politica de contabilitate.
La întreprinderea “Vasandra-Prim” S.R.L în cadrul acestui cont s-au deschis următoarele
subconturi ( Anexa 9, 10, 11):
7122 “Cheltuieli privind ambalajele şi ambalarea produselor ,mărfurilor”;
7123 “Cheltuieli de transport privind desfacerea”;
7126 “Cheltuieli privind datoriile dubioase”.
1) Pe parcursul perioadei de gestiune în contul 7121 “Cheltuieli privind operaţiile de
marketing” se înregistrează datorii față de organizații terțe privind prestarea unor servicii prin
următoarea formulă contabilă :
Debit contul 712 “Cheltuieli comerciale” ,
subcontul 7121 “Cheltuieli privind operaţiile de marketing”– la suma cheltuielilor efective
subcontul 5211 “Facturi de achitat în țară”- la suma datoriei pe termen scur
2) În contul 7122 “Cheltuieli privind ambalajele şi ambalarea produselor ,mărfurilor” se
înregistrează casarea materiilor prime utilizate la ambalarea produselor prin următoarea formulă
contabilă (Anexa 10) :
26
subcontul 7122 “Cheltuieli privind ambalajele şi ambalarea produselor, mărfurilor”– la suma
cheltuielilor efective – 95,42 lei
Credit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”,
subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori”- la suma datoriei pe termen scurt
–95,42.
Autorul este de părerea că așa gen de operațiune nu este corect, deoarece main tit trebuia să fie
înregistrată intrarea de sacose la contul 211 ”Materiale”, subcontul 2111 “Materii prime și
material de bază“ – la suma efectivă a materialelor 95,42 lei, și tocmei ulterior să se caseze
aceste materiale:
Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 2111 “Materii prime și material de bază“ – la suma
efectivă a materialelor 95,42 lei
3) În contul 7123 “Cheltuieli de transport privind desfacerea”se înregistrează următoarea
Formula contabilă (Anexa 11) în baza facturii de la Franzeluța S.A. din 22 decembrie 2014:
subcontul 7123 “Cheltuieli de transport privind desfacerea”– la suma cheltuielilor efective –
16,20 lei
–16, 20 lei.
4) În contul 7126 “Cheltuieli privind datoriile dubioase” au loc următoarele operațiuni
economice:
Decontarea sumelor creanțelor aferente facturilor comerciale(Anexa 9 ):
subcontul 7126 “Cheltuieli privind datoriile dubioase”– la suma cheltuielilor efective –0,06 lei
Credit contul 521“Datorii privind facturile comerciale”, -la suma–0,06 lei.
“Rezultat financiar total”. În acest caz se întocmeşte următoarea formulă contabilă (Anexa 8, 9):
Debit contul 351 “Rezultat financiar total”- la suma cheltuielilor decontate - 6037,23 lei;
Credit contul 712 “Cheltuieli comerciale” ,
27
subcontul 7123 “Cheltuieli de transport privind desfacerea”– la suma cheltuielilor efective –
5893,67 lei
subcontul 7126 “Cheltuieli privind datoriile dubioase”– la suma cheltuielilor efective –0,06 lei
La general, menționăm că întreprinderea analizată respectă principiile unei evidențe
contabile corecete, utilizînd coturile 711 ,,Costul vînzărilor” și contul 712 ,,Cheltuieli comerciale”
conform destinației acestora.
2.2. Contabilitatea sintetică și analitică a cheltuielilor administrative
Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi

gestiunea întreprinderii în ansamblu. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul de activ
713 “Cheltuieli generale şi administrative”.
Planul de conturi contabile al R. Moldova cuprinde următoarele subcontrui pentru acest cont:
➢ 7131 ,,Cheltuieli privind uzura, repararea și întreținerea mijloacelor fixe cu
destinație generală”;
➢ 7132 ,,Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale”;
➢ 7133 ,,Cheltuieli de întreținere a personalului administrative și de conducere”;
➢ 7134 ,,Impozite, taxe și plăți, cu excepția impozitului pe venit”;
➢ 7135 ,,Cheltuieli în scopuri de binefacere și sponsorizare”;
➢ 7136 ,,Cheltuieli privind protecția muncii”;
➢ 7137 ,,Cheltuieli de reprezentanță”;
➢ 7138 ,,Cheltuieli de deplasare”;
➢ 7139 ,,Alte cheltuieli generale și administrative”.
Din ianuarie 2015, întreprinderile vor aplica noul plan de conturi, care conține contul 713
redenumit ,,Cheltuieli administrativeˮ cu subconturile:
7131 ,,Cheltuieli cu personalul administrativˮ
7132 ,,Cheltuieli privind amortizarea, întreţinerea şi reparaţia activelor imobilizate cu destinaţie
administrativăˮ
7133 ,,Cheltuieli cu impozitele şi taxele, cu excepţia impozitului pe venitˮ
7134 ,,Cheltuieli în scopuri de filantropie şi sponsorizareˮ
28
7135 ,,Cheltuieli privind serviciile cu destinaţie administrativăˮ
7136 ,,Cheltuieli de protocol (reprezentanţă)ˮ
7137 ,,Cheltuieli privind delegarea personalului administrativˮ
7138 ,,Alte cheltuieli administrativeˮ.
Evidența analitică a acestor cheltuieli se șine pe tipurile lor, pe articole și pe late direcții
stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.
La întreprinderea “Vasandra-Prim” S.R.L în cadrul acestui cont sunt deschise următoarele
subconturi (Anexa 12,13,14,15, 16, 17) :
7131 “Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie
generală”
7132 “Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale”;
7133 ”Cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere”;
7134 “Impozite, taxe şi plăţi cu excepţia impozitului pe venit”;
7139 “Alte cheltuieli generale şi administrative.
1) Pe parcursul perioadei de gestiune în contul 7131 “Cheltuieli privind uzura, repararea şi
întreţinerea mijloacelor fixecu destinaţie generală” se înregistrează următoarea formulă contabilă
(Anexa 13) :
Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”,
subcontul 7131 “Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie
generală”- la suma cheltuielilor efective –153, 79lei
Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”
subcontul 1243 “Uzura mașinilor, utilajelor și instalațiilor de transmisie“ – la suma efectivă –
153,79lei
2) În contul 7132 “Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale” se înregistrează
următoarea formulă contabilă (Anexa 14) :
subcontul 7132 “Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale” - la suma cheltuielilor
efective –27,00 lei
Credit contul 113 “Amortizarea activelor nemateriale”,
subcontul 1137 “Amortizarea altor active nemateriale“ – la suma – 27,00lei
3) În contul 7133 ”Cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere”
conform datelor reflectate în Borderoul de calcul al salariului se înregistrează următoarele formule
contabile (Anexa 15):
1. Calculul salariului tarifar lunar al unui muncitor din secția administrativă (Anexa 15):
29
subcontul 7133 ”Cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere” - la suma
cheltuielilor efective –1000,00lei
Credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”,
subcontul 5311 “Datorii privind retribuirea muncii”- la suma datoriei pe termen scurt –
1000,00lei.
2. Calculul contribuției obligatorii față de Fondul Social (23%) din partea persoanei juridice
(Anexa 15):
Credit contul 533 “Datorii privind asigurările”
subcontul 5331 “Datorii față De Fondul Social ”- la suma datoriei pe termen scurt calculate
–230,00lei.
3. Calculul primei de asigurare medicală (4%) din partea persoanei juridice (Anexa 15):
Credit contul 535 “Datorii preliminate privind decontările cu bugetul”- la suma datoriei pe
termen scurt calculate –40,00lei.
4) În contul 7134 “Impozite, taxe şi plăţi cu excepţia impozitului pe venit” se înregistrează
următoarele formule contabile:
Reflectarea taxei pentru amenajarea teritoriului (Anexa 16):
subcontul 7134 “Impozite, taxe şi plăţi cu excepţia impozitului pe venit” - la suma cheltuielilor
efective –60,00lei
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”,
subcontul 5348 „Datorii privind alte impozite și taxe "-la suma impozitului aferent -60,00lei.
5) În contul 7139 “Alte cheltuieli generale şi administrative se înregistrează următoarele
formule contabile:
1. Achitarea comisionului bancar, sau mai bine zis reținerea acestuia de către bancă (Anexa
17):
30
subcontul 7139 “Alte cheltuieli generale şi administrative- la suma cheltuielilor efective –
140,82 lei.
Credit contul 242 “Conturi curente în valută națională”,
subcontul 2421 „Mijloace bănești nelegate "-la suma efectivă -140,82 lei.
2. Reflectarea datoriei privind serviciile pentru semnatura electronică (Anexa 17):
subcontul 7139 “Alte cheltuieli generale şi administrative- la suma –154,17lei.
subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori”- la suma datoriei pe termen
scurt –154,17 lei.
6) Închiderea subconturilor nominalizate se efectuiază la sfîrşitul anului de gestiune cu
contul 351 “Rezultat financiar total”. În acest caz se întocmeşte următoarea formulă contabilă
(Anexa 8, 12):
Debit contul 351 “Rezultat financiar total”- la suma – 77108,89 lei;
Credit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”,
subcontul 7131 “Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie
generală”- la suma – 1845,48lei
subcontul 7132 “Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale” - la suma – 427,31 lei
– 43492,50 lei
subcontul 7134 “Impozite, taxe şi plăţi cu excepţia impozitului pe venit” - la suma – 3940 ,00 lei
subcontul 7139 “Alte cheltuieli generale şi administrative- la suma – 27403,60 lei.
31
2.3. Contabilitatea sintetică și analitică a altor cheltuielilor din activitatea operațională
Alte cheltuieli operaţionale includ cheltuielile aferente activităţii de bază a întreprinderii

care nu pot fi atribuite la cheltuielile comerciale și nu se referă la cheltuielile generale şi
administrative.
Evidenţa cheltuielilor operaţionale se ţine în contul de activ 714 “Alte cheltuieli
operaţionale”, în care acestea se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului de gestiune
pînă la reflectarea rezultatului financiar.
Planul General de conturi contabile prezintă subconturile următoare pentru contul 714 ,,
,,Alte cheltuieli din activitatea operaţionalăˮ
7141 ,,Valoarea contabilă şi cheltuielile aferente altor active circulante ieşiteˮ
7142 ,,Cheltuieli privind sancţiunileˮ
7143 ,,Cheltuieli privind dobînzileˮ
7144 ,,Cheltuieli privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea activelor imobilizate şi circulanteˮ
7145 ,,Cheltuieli privind creanţele compromise decontate, cu excepţia celor comercialeˮ
7146 ,,Cheltuieli aferente evaluării stocurilor la valoarea realizabilă netăˮ
7147 ,,Alte cheltuieli operaţionaleˮ
La întreprinderea “Vasandra-Prim” S.R.L în cadrul acestui cont s-a utilizat doar subcontul:
7143 “Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile”.
1) În contul 7143 “Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile” se înregistrează
datoria întreprinderii față de bugetul statului privind amenda aferentă neachitării taxei pentru
amenajarea teritoriului, care se reflectă conform următoarei formule contabile (Anexa 18, 19 ) :
Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”,
subcontul 7143 “Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile”- la suma cheltuielilor
efective –1, 00lei
subcontul 2421 „Mijloace bănești nelegate "-la suma efectivă -1,00 lei
“Rezultat financiar total”, prin următoarea formulă contabilă (Anexa 8,18):
Debit contul 351 “Rezultat financiar total”- la suma cheltuielilor decontate- 9 lei;
Credit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”,
subcontul 7143 “Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile”- la suma cheltuielilor
efective – 9,00lei
32
Din punct de vedere teoretic formule contabile specifice contul 714 pot fi :
În cursul perioadei de gestiune în contul 7141” Cheltuieli privind realizarea altor active
curente” se înregistrează decontarea creanțelor compromise privind avansurile pe termen scurt
acordate conform următoarei înregistrări contabile:
subcontul 7141” Cheltuieli privind realizarea altor active curente” - la suma cheltuielilor
efective
Credit contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”,
subcontul 2242 “Avansuri pe termen scurt acordate în țară”- la suma efectivă a avansului
acordate.
În contul 7142 “Cheltuieli privind arenda curentă” în baza datelor reflectate în Factura
fiscală se înregistrează datoria întreprinderii față de organizația terță privind luarea în arendă
operațională a unui mijloc, prin următoarea formulă contabilă:
subcontul 7142 “Cheltuieli privind arenda curentă”- la suma cheltuielilor efective –
În contul 7143 “Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile” se înregistrează
datoria întreprinderii față de bugetul statului privind amenda aferentă neachitării taxei pentru
amenajarea teritoriului, care se reflectă conform următoarei formule contabile :
subcontul 7143 “Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile”- la suma
cheltuielilor efective
Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”,
subcontul 5348 „Datorii privind alte impozite și taxe "-la suma amendei
aferente neachitării la termenul stabilit a altor impozite și taxe.
În contul 7145 “Cheltuieli privind dobînzile pentru credite şi împrumuturi” se înregistrează
plata dobînzii pentru creditul oferit de bancă prin următoarea formulă contabil :
subcontul 7145 “Cheltuieli privind dobînzile pentru credite şi împrumuturi”- la suma
cheltuielilor efective
subcontul 2421 „Mijloace bănești nelegate "-la suma efectivă a mijloacelor
bănești .
33
În contul 7146 “Cheltuieli de producţie indirecte nerepartizate” se înregistrează casarea
combustibilului neinclus în cost , conform următoarei formule contabile:
subcontul 7146 “Cheltuieli de producţie indirecte nerepartizate”- la suma cheltuielilor efective.
Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 2113 “Combustibil“ – la suma efectivă
În contul 7147 “Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor” se înregistrează următoarele
formule contabile:
Returnarea producției la depozit :
subcontul 7147 “Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”- la suma cheltuielilor efective .
Credit contul 216 “Produse”
subcontul 2161 “Produse finite “ – la suma produselor vîndute .
Constatarea lipsurilor rezultate din deteriorarea mărfurilor aflate la depozit:
subcontul 7147 “Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”- la suma cheltuielilor
efective ;
Credit contul 217 “Mărfuri” ,
subcontul 2171 “Mărfuri la depozit “ – la suma efectivă a mărfurilor
În contul 7149 ”Alte cheltuieli operaţionale” se înregistrează următoarele formule contabile:
1. Reflectarea deșeurilor de producție :
subcontul 7149 ”Alte cheltuieli operaţionale”- la suma cheltuielilor efective
Credit contul 211 ”Materiale”,
subcontul 2111 “Materii prime și material de bază“ – la suma efectivă a materialelor
Reflectarea creanțelor cu termen expirat aferente facturilor comerciale primite din străinătate
:
subcontul 7149 ”Alte cheltuieli operaţionale”- la suma cheltuielilor efective
Credit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
subcontul 2212 “Facturi de primit din străinătate”- la suma
În linii generale, acestea sunt cele mai frecvente operațiuni contabile legate de cheltuielile
activității operaționale care se întîlnesc la „Vasandra-Prim” S.R.L., iar conținutul acestora
corespunde principiilor contabile în vigoare.
34
2.3. Prezentarea cheltuielilor în Situațiile financiare
Rapoartele financiare reprezintă o informaţie financiară sistematizată despre evenimentele
care influenţează activitatea întreprinderii şi operaţiile economice. Rapoartele financiare trebuie
să reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi financiară, fluxul mijloacelor băneşti şi al capitalului
propriu al întreprinderii.
În baza rapoartelor financiare conducerea trebuie să aprecieze activitatea întreprinderii în
ceea ce priveşte posibilităţile funcţionării continue a acesteia, adică capacitatea întreprinderii de
a-şi continua activitatea într-un viitor previzibil.
Rapoartele financiare se prezintă anual. În cazurile prevăzute de legislaţia Republicii
Moldova unele întreprinderi prezintă rapoartele financiare cel puţin o dată pe an. În cazuri
excepţionale, cînd se schimbă data pregătirii raportului, întreprinderile prezintă rapoarte
financiare pentru perioada care este mai mare sau mai mică decît perioada de gestiune stabilită.
Veniturile și cheltuielile se reflectă în cadrul Raportului financiar prin Raportul de profit și
pierderi care cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii pe perioada de gestiune curentă
şi pe perioada corespunzătoare anului precedent. La întocmirea lui se foloseşte metoda
calculării. El contribuie la realizarea obiectivelor rapoartelor financiare prin dezvăluirea articolului
privind profitul net şi pierderile, care este important pentru evaluarea activităţii anterioare
şi prognozarea activităţii viitoare a întreprinderii.
Raportul de profit și pierderi se întocmeşte potrivit unui formular unic. În el se reflectă
veniturile, cheltuielile şi rezultatele activităţii operaţionale, de investiţii şi financiare, precum
şi articolele excepţionale, profitul net în perioada de gestiune.
Deasemenea veniturile și cheltuielile sunt reflectate în Anexa la raportul de profit și
pierderi care cuprinde o relatare mai detaliată a acestora pe tipuri de activități și articole
componente, indicînd rulajele fiecărui subcont al planului de conturi care se referă la venituri și
cheltuieli pentru perioada de gestiune curentă și cea aferentă anului de gestiune precedent.
Activitatea operaţională este activitatea de bază a întreprinderii în vederea obţinerii
venitului din vînzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, precum
şi din alte tipuri de activităţi, care nu constituie activitate de investiţii sau activitate financiară.
Veniturile și cheltuielile acestui tip de activiate se prezintă în Raportul de profit și pierderi
prin indicarea următoarelor posturi:
1. Venituri din vînzări – rîndul 010;
2. Costul vînzărilor – rîndul 020;
3. Alte venituri operaționale – rîndul 040;
35
4. Cheltuieli comerciale – rîndul 050;
5. Cheltuieli generale și administrative – rîndul 060;
6. Alte cheltuieli operaționale – rîndul 070.
Drept indicator rezultativ a acestui tip de activitate este Rezultatul din activitatea
operațională, indicat în rîndul 080, care se calculează prin însumarea posturilor menționate de
venituri și diminuarea acestora cu suma pusturilor de cheltuieli.
Activitatea de investiţii reprezintă procurarea şi vînzarea activelor pe termen lung. Veniturile
și cheltuielile acestui tip de activiate se prezintă în Raportul de profit și pierderi prin indicatorul
rezultativ Rezultatul din activitatea de investiții, indicat în rîndul 090, care se calculează prin
diferența veniturilor și cheltuielilor activității de investiții.
Activitatea financiară este activitatea din care rezultă modificările mărimii şi structurii
capitalului propriu şi împrumuturilor întreprinderii. Veniturile și cheltuielile acestui tip de activiate
se prezintă în Raportul de profit și pierderi prin indicatorul rezultativ Rezultatul din activitatea
financiară, indicat în rîndul 100, care se calculează prin diferența veniturilor și cheltuielilor
activității financiare.
Articolele excepţionale sînt veniturile şi cheltuielile rezultate din evenimentele neordinare.
Ele se prezintă în Raportul de profit și pierderi prin indicatorul rezultativ Rezultatul excepțional,
indicat în rîndul 120, care se calculează prin diferența veniturilor și cheltuielilor excepționale.
Pentru anul 2015 , va fi deja de prezentat nu rapoarte , dar situații fianciare, conținul acestora
nu s-a modificat în mare parte. Conform SNC ,,Prezentarea situațiilor financiareˮ , raportul care
conține informația procesată referitoare la cheltuielile companiei, inclusiv cele din alte activități
este ,,Situația de profit și pierderiˮ.
Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru perioada
de gestiune şi conţine informaţii privind:
1) veniturile - creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune,
sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării datoriilor care au drept
rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia celor legate de contribuţiile proprietarilor;
2) cheltuielile - diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub
formă de ieşiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la
diminuări ale capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor;
3) rezultatele financiare - profitul (pierderea) calculat ca diferenţă dintre veniturile şi
cheltuielile perioadei de gestiune.
Veniturile şi cheltuielile aferente aceloraşi operaţiuni economice se reflectă în situaţia de
profit şi pierdere în aceiaşi perioadă de gestiune (de exemplu, valoarea contabilă a bunurilor
36
vîndute şi valoarea de vînzare a acestora se recunosc concomitent în aceiaşi perioadă de gestiune).
În cazul în care în perioada de gestiune nu au fost înregistrate venituri, dar au fost suportate
cheltuieli, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC "Cheltuieli", acestea se prezintă în
situaţia de profit şi pierdere în perioada de gestiune în care au fost suportate. Dacă în perioada de
gestiune au fost înregistrate doar venituri, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC
"Venituri" şi nu au fost suportate cheltuieli, acestea trebuie prezentate în situaţia de profit şi
pierdere în perioada de gestiune în care au fost cîştigate. Situaţia de profit şi pierdere se întocmeşte
în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie (funcţii) conform formularului prezentat în anexa
2.
În rîndul 010 "Venituri din vînzări" se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul
activităţii operaţionale. Acesta cuprinde veniturile din:
1) vînzarea produselor/mărfurilor;
2) prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;
3) contracte de construcţie;
4) contracte de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);
5) dividende, participaţii şi/sau dobînzi, care pentru entitate reprezintă activitate
operaţională.
Suma veniturilor din vînzări recunoscută în perioada de gestiune se
ajustează cu valoarea produselor şi mărfurilor returnate de cumpărători şi/sau reducerile de preţ la
produse, mărfuri livrate şi/sau servicii prestate, în aceiaşi perioadă de gestiune în care a avut loc
livrarea.
În rîndul 020 "Costul vînzărilor" se reflectă valoarea contabilă a produselor/mărfurilor
vîndute, costurilor serviciilor prestate/lucrărilor executate în cadrul activităţii operaţionale a
entităţii atribuite la cheltuieli şi corelate cu veniturile înregistrate în rd.010. Costul vînzărilor
include:
1) valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute;
2) costul serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate;
3) costul lucrărilor aferente contractelor de construcţie;
4) costul serviciilor aferente contractelor de leasing operaţional şi financiar (arendă,
locaţiune);
5) alte costuri, care se referă la activitatea operaţională, corelate cu veniturile din vînzări (de
exemplu, costurile activităţii de bază a entităţilor de microfinanţare, a entităţilor de investiţii).
37
Suma costului vînzărilor înregistrată în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea
contabilă a produselor/mărfurilor vîndute şi returnate entităţii în aceiaşi perioadă de gestiune în
care a avut loc livrarea.
În rîndul 030 "Profit brut (pierdere brută)" se reflectă diferenţa dintre veniturile din vînzări
şi costul vînzărilor, determinată prin relaţia: rd.010 - rd.020.
În rîndul 040 "Alte venituri din activitatea operaţională" se reflectă veniturile care apar în
procesul desfăşurării activităţii operaţionale, dar care nu pot fi atribuite la venituri din vînzări.
Acestea cuprind veniturile:
1) din ieşirea altor active circulante (cu excepţia veniturilor reflectate în rd.010);
2) sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;
3) din recuperarea prejudiciului material cauzat entităţii;
4) din decontarea datoriilor cu termen de prescripţie expirat;
5) din subvenţii şi/sau utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială,
6) din plusurile de active constatate la inventariere;
7) din alte operaţiuni aferente activităţii operaţionale.
În rîndul 050 "Cheltuieli de distribuire" se reflectă cheltuielile aferente comercializării
produselor/mărfurilor, prestării de servicii şi/sau executări de lucrări determinate în conformitate
cu SNC "Cheltuieli".
În rîndul 060 "Cheltuieli administrative" se reflectă cheltuielile privind deservirea şi
gestiunea entităţii în ansamblu, determinate în conformitate cu SNC "Cheltuieli".
În rîndul 070 "Alte cheltuieli din activitatea operaţională" se prezintă cheltuielile legate de
desfăşurarea activităţii operaţionale a entităţii, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor,
cheltuielile de distribuire sau cheltuielile administrative. Acestea se determină în conformitate cu
SNC "Cheltuieli", şi, în principal, cuprind cheltuielile:
1) din ieşirea (vînzarea, transmiterea terţilor, casarea etc.) altor active circulante, cu excepţia
cheltuielilor indicate în rîndul 020;
2) sub forma de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;
3) privind dobînzile aferente creditelor şi împrumuturilor primite şi contractelor de leasing
financiar;
4) privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea activelor constatate la inventariere;
5) aferente costurilor indirecte de producţie neincluse în costul produselor
fabricate/serviciilor prestate (lucrărilor executate);
6) aferente produselor rebutate şi comenzilor de producţie anulate etc.
38
În rîndul 080 "Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)" se reflectă diferenţa
dintre veniturile şi cheltuielile din activitatea operaţională din perioada de gestiune, determinată
prin relaţia: rd.030 + rd.040 - rd.050 - rd.060 - rd.070.
În rîndul 090 "Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere)" se reflectă diferenţa dintre
veniturile şi cheltuielile din alte activităţi din perioada de gestiune.
Veniturile din alte activităţi cuprind veniturile aferente activelor imobilizate, cu excepţia
plusurilor de active constatate la inventariere; dividende şi/sau participaţii în alte entităţi (cu
excepţia celor indicate în rîndul 010); dobînzi (cu excepţia celor indicate în rîndul 010); diferenţe
favorabile de curs valutar; intrarea activelor cu titlu gratuit; reluarea pierderilor din depreciere;
compensaţii pentru acoperirea pierderilor excepţionale; alte fapte economice care nu se referă la
activitatea operaţională.
Cheltuielile altor activităţi cuprind cheltuielile aferente activelor imobilizate, cheltuielile
financiare şi excepţionale, determinate în conformitate cu SNC "Cheltuieli".
În rîndul 100 "Profit (pierdere) pînă la impozitare" se indică rezultatul financiar pînă la
impozitare, determinat prin relaţia: rd.080 + rd.090. În rîndul 110 "Cheltuieli privind impozitul pe
venit" se reflectă cheltuielile privind impozitul pe venit, determinate în conformitate cu SNC
"Cheltuieli".
În rîndul 120 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune" se indică rezultatul financiar
după impozitare determinat ca diferenţa dintre profitul (pierderea) pînă la impozitare şi cheltuielile
privind impozitul pe venit prin relaţia: rd.100 - rd.110. Acest indicator trebuie să coincidă cu
indicatorul respectiv rîndului 360 din bilanţ.
39
CAPITOLUL III. ANALIZA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR ÎN CADRUL
,,VASANDRA-PRIMˮ SRL
3.1. Analiza cheltuielilor operaționale în dimanică și structură

Analiza cheltuielilor operaționale la întreprindere reprezintă un sector foarte important,
deoarece minimizarea rațională și controlată a acestora va genera creșterea profitului la
întreprindere avînd în vedere faptul că profitul se determină după formula generală:
Profit = Venituri – Cheltuieli
În baza acestei dependențe factoriale constatăm că cheltuielile reprezintă un factor cu influență
inversă asupra profitului întreprinderii, adică creșterea în dinamică a cheltuielilor generează după
sine micșorarea profitului, iar diminuarea în dinamică a cheltuielilor generează creșterea profitului.
Analiza cheltuielilor întreprinderii începe cu examinarea structurii acestora în dinamică
utilizînd tabelul Tabelul 3.1.1. Pentru aceasta se calculează ponderea fiecărui compartiment în
suma totală a cheltuielilor, se calculează abaterile absolută și relativă la fiecare compartiment în
parte și se apreciază ponderea compartimentului care predomină în structura cheltuielilor totale
ale întreprinderii.
40
Tabelul 3.1.1
,, Analiza structurii în dinamică a cheltuielilor pe tipuri de activitățiˮ
Indicatorul Anul 2013 Anul 2014 Abateri (+/-)
mii lei % mii lei % mii lei %
A 3 4 5 6 9=5-3 10=
6-4
1.Cheltuieli din activitatea 559,22 100 550,7 100 -8,52 X
operațională, inclusiv:
1.1. Costul vînzărilor 486,0 86,9 467,6 84,9 -18,4 -2,0
1.2. Cheltuieli comerciale 19,3 3,4 6,0 1,1 -13,3 -2,3
1.3. Cheltuieli generale şi 53,9 9,6 77,1 14,0 +23,2 +4,4

administrative
1.4. Alte cheltuieli 0,02 0,1 0 0 -0,02 -0,1
operaţionale
2. Cheltuieli din activitatea 0 0 0 0 0 0
de investiții
3.Cheltuieli din activitatea 0 0 0 0 0 0
financiară
4..Pierderi excepționale 0 0 0 0 0 0
5.Total cheltuieli 559,22 100 550,7 100 -8,52 X

(rd.1+rd.2+rd.3)
Sursa: Raportul financiar pentru anul 2013(Anexa 3) și 2014(Anexa 4), analiza contului
711, 712, 713, 714 pentru 2013, 2014 ( Anexa 5, 9,12,18,20,21,22,23).
Balanța de verificare a factorilor : -8,52=-18,4-13,3+23,2-0,02
Analizînd datele din Tabelul 3.1.1 se constatată că la întreprindere în anul 2014 față de anul
2013 se reduc cheltuielile din activitatea operațională cu 8,52 mii lei, cheltuielile din activitatea de
investiții și cheltuielile din activitatea financiară nu înregistrează valori nici pentru una din
perioadele supuse analizei. Această situație este apreciată satisfăcător .
Drept influență negativă se consideră majorarea cheltueililor generale și administrative cu
23 mii lei, mai ales în condițiile în care costul vînzărilor a înregistrat o scădere în valoare de 18
mii lei. Respectiv, majorarea cheltuielilor generale și administrative nu este argumentată, deoarece
41
costul vînzărilor în descreștere mai degrabă ne vorbește de diminuarea vînzărilor, decît de scăderea
prețului de achiziție de la furnizori, iar majorarea cheltuielilor de întreținere, generale și
administrative în asemenea condiții se consideră o administrare defectuoasă a afacerii propriu-zise
Probabil micșorarea cheltuielilor comerciale este în strînsă legătură cu diminuarea vînzărilor, și
acest moment este apreciat pozitiv în contextual evoluției cheltuielilor operaționale la
întreprindere, deoarece cheltuielile comerciale trebuie să reflecte același trend cu costul vînzărilor
, acești indicatori fiind interdependenți.
Majorarea cheltuielilor generale și administrative trebuie să atragă atenție conducerii
întreprinderii, mai ales din cauza că aceste cheltuieli nu sunt influențate direct și în proporții atît
de mari de volumul activității operaționale.
Cît despre influența din contul micșorării cheltuielilor comerciale, putem spune că această
creștere este direct dependentă de creșterea volumului vînzărilor, de aceea această influență este
considerate poitivă.
Drept influență nesemnificativă se consideră diminuarea altor cheltuieli operaționale care
nu au influențat simșitor cheltueielile totale ale întreprinderii.
Astfel pentru viitor, SRL „Vasandra-Prim” poate să micșoreze volumul cheltuielilor sale
operaționale, mai ales dacă dorește îmbunătățirii nivelului rentabilității vînzărilor la întreprindere
din contul diminuării a cheltuielilor generale și administrative, și a cheltuielilor comerciale.
Cota dominantă în cheltuielile întreprinderii în anul 2011 o deține costul vînzărilor cu
ponderea de 84,9%, ceea ce accentuează genul de activitate de bază al întreprinderii „Grimal-
Imex” SRL, adică comerțul cu amănuntul.
În continuare supunem analizei anume acest indicator – costul vînzărilor.
Analiza costului vînzărilor presupune studierea structurii și modificarea acestuia în dinamică
utilizînd Tabelul 3.1.2.
42
Tabelul 3.1.2
Analiza componenței costului vînzărilor în dinamică
A 3 4 5 6 9=5-3 10=6-4
1.Costul produselor finite - - - - - -
2.Costul mărfurilor 486,0 100 467,6 100 -18,4 X
3.Costul serviciilor prestate - - - - - -
4.Costul altor activități - - - - - -
5.Total costul vînzărilor 486,0 100 467,6 100 -18,4 X

(rd.2+rd.3)
Sursa: Raportul financiar pentru anul 2013(Anexa 3) și 2014(Anexa 4), analiza contului 711
( Anexa 5, 20)
Conform datelor din Tabelul 3.1.2 se constată că în anul 2014 față de anul 2013 a scăzut
costul vînzărilor cu 18,4 mii lei, ceia ce se apreciază negativ. Această situație se datorează
influenței negative a costului mărfurilor achiziționate de la furnizorii de mărfuri, care au contribuit
la descreșterea costului vînzărilor cu 18,4 mii lei. Respectiv, aceste influență nefastă pot fi
diminuate prin schimbarea furnizorilor , sau negocierea cu cei existenți a unor prețuri mai joase la
mărfurile achiziționate pentru a fi revîndute. Cota exclusive de 100% în costul vînzărilor pe
parcursul anulilor 2013 și 2014 o deține costul mărfurilor. Acest lucru ne vorbește despre faptul
că întreprinderea analizată în proporție de 100 la sută se ocupă cu comercializarea mărfurilor cu
amănuntul.
În viitor întreprinderea ar putea crește mărimea profitului său brut prin micșorarea costurilor
vînzărilor aferente mărfurilor.
În vederea aprecierii influenței costului vînzărilor asupra venitului din vînzări vom
determina mărimea costului la un leu venit din vînzări.
Pentru a efectua analiza factorială a costului la un leu venit din vînzări se utilizează Tabelul
3.1.3.
43
Tabelul 3.1.3
Date inițiale privind analiza factorială a costului în dinamică
Indicatori Anul 2013 Anul 2014 Abateri (+/-)
mii lei mii lei mii lei
A 1 2 3=2-1
Costul vînzărilor, mii lei 486,0 467,6 -18,4
Venitul din vînzări, mii lei 569,3 550,9 -18,4
Costul la un leu venit din vînzări, bani 85,37 84,88 -0,49
[(rd.1 : rd.2)*100]
Sursa: Sursa: Raportul financiar pentru anul 2013(Anexa 3) și 2014(Anexa 4).
În baza datelor din Tabelul 3.1.3 se poate constata că la întreprinderea SRL „Vasandra-Prim”
costul la 1leu venit din vînzări s-a micșorat față de anul precedent cu 0,49 bani. Această abatere
este pozitivă, însă nesemnificativă pentru întreprindere și este determinată de influența următorilor
doi factori:
a) Micșorarea venitului din vînzări cu 18,4 mii lei, considerat drept factor cu influență
negativă, care a cauzat diminuarea indicatorului rezultativ cu +2,85bani :
486/550,9*100-486/569,3*100=+2,85 bani
b) Micșorarea costului vînzărilor cu 18,4 mii lei, considerat drept factor cu influență
pozitivă, care determinat micșorarea indicatorului rezultativ cu 12,95 bani:
467,6/550,9*100-486/550,9*100=-3,34 bani
Balanța influenței factorilor : (-3,34) + 2,85= -0,49 bani.

Cheltuielile comerciale se examinează în dinamică ținînd cont de elementele constituitive
ale acestora determinate de datele din evidența contabilă a întreprinderii, conform calculelor în
Tabelul 3.1.4.
44
Tabelul 3.1.4
Aprecierea generală a modificării cheltuielilor comerciale în dinamică
A 3 4 5 6 9=5-3 10=6-4
1.Cheltuieli privind 0 0 0 0 0 0
operațiile de marketing
2.Cheltuieli privind 0,07 0,36 0,14 2,32 +0,07 +1,96

ambalarea produselor
3.Cheltuieli de transport 6,2 32,09 5,9 97,68 -0,3 +65,59

privind desfacerea
4.Alte cheltuieli 13,05 67,55 0 0 -13,05 -67,55

comerciale
5.Total cheltuieli 19,32 100 6,04 100 -13,28 X

comerciale
(rd.1+rd.2+rd.3)
Sursa: Analiza contului 712 pentru anul 2013, 2014 (Anexa 9,21)
Conform rezultatelor obținute în Tabelul 3.1.4 se constată că la întreprindere cheltuielile

comerciale au înregistrat o diminuare în dinamică cu 13,28 mii lei.
Această descreștere se consideră favorabilă pentru întreprindere și se datorează influenței
pozitive a altor chetuieli comerciale, și a cheltuielilor de transport privind desfacerea , care au
provocat micșorarea cheltuielilor comerciale cu 13,05 mii lei, și respectiv cu 0,3 mii lei. Drept
influență negativă se constată majorarea cheltuielilor privind ambalarea produselor cu 0,07 mii lei.
Pentru viitor, recomandăm managementului întreprinderii optimizarea cheltuielilor de transport
privind descacerea și a altor comerciale, pentru a menținee per total micșorarea cheltuielilor
comerciale, mai ales aceste măsuri sunt necesare cît privește de mărimea altor cheltuieli
45
comerciale, care nu depind întotdeauna de volumul vînzărilor, adesea acestea fiind niște cheltuieli
constante.
În același timp se observă că în anul 2014 cota preponderentă de 97,68 % în cheltuielile
comerciale o dețin cheltuielile privind ambalarea produselor, iar în 2013 această cotă aparținea
altor cheltuieli comerciale, ceea ce probabil ne permite să constatăm că s-au realizat careva
cheltuieli ordinare ce țin de promovarea mărfurilor comercializate cu amănunutul de întreprinderea
analizată. O altă abordare a micșorării cheltuielilor privind ambalarea poate fi determinată de
aplicarea unei metodologii de ambalare noi, mai puțin costisitoare, astfel nu modificarea
segmentului de cumpărători e cauza acestei micșorări.
Pe de altă parte, în anul 2014 dispar alte cheltuieli comerciale și sunt redistribuite celelalte
cheltuieli. Astfel alte cheltuielile comerciale și-au diminuat ponderea cu 67 puncte procentuale,
deținînd deja cota cea mai mică, iar cota dominantă de 65 % fiind atribuită cheltuielilor privind
ambalarea produselor .
În continuare se analizează mărimea cheltuielilor comerciale la 1 leu venit din vînzări.
Analiza cheltuielilor comerciale la 1leu venit din vînzări se efectuieză conform datelor din
Tabelul 3.1.5.
Tabelul 3.1.5
Date inițiale privind analiza factorială a cheltuielilor comerciale în dinamică
mii lei mii lei
A 1 2 3=2-1
Cheltuieli comerciale, mii lei 19,32 6,04 -13,28

Rata cheltuielilor comerciale la 1leu 3,39 1,1 -2,29
venit din vînzări , %
[(rd.1 : rd.2)*100%]
Sursa: Tabelul 3.1.1 și Tabelul 3.1.1.
rata cheltuielilor comerciale la 1leu venit din vînzări s-a micșoat față de anul precedent cu 2,29
puncte procentuale. Această abatere se apreciază pozitiv pentru întreprindere și este determinată
de influența următorilor doi factori:
c) Micșorarea venitului din vînzări cu 18,4 mii lei, considerat drept factor cu influență
negativă, care a cauzat majorarea indicatorului rezultativ cu 0,12 puncte procentuale :
46
19,32/550,9*100-19,32/569,3*100=+0,12 bani
d) Micșorarea cheltuielilor comerciale cu 13,28 mii lei, considerat drept factor cu influență
pozitivă, care a cauzat diminuarea indicatorului rezultativ cu 2,41 puncte procentuale:
6,04/550,9*100-19,32/550,9*100=-2,41
Balanța influenței factorilor : +0,12+(-2,41)= 2,39 puncte procentuale.
Cheltuielile generale și administrative se examinează în dinamică conform elementelor

constituitive ale acestora reflectate în evidența contabilă a întreprinderii, în baza calculelor din
Tabelul 3.1.6.
47
Tabelul 3.1.6
,,Analiza componenței cheltuielilor generale și administrative în dinamicăˮ
A 3 4 5 6 9=5-3 10=6-
4
1.Cheltuieli privind uzura 2,1 3,9 1,9 2,5 -0,2 -1,4
și întreținerea mijloacelor fixe
2.Cheltuieli privind amortizarea 0,2 0,4 0,4 0,5 +0,2 +0,1

activelor nemateriale
3.Cheltuieli de întreținere a 37,9 70,3 43,5 56,4 +5,6 -13,9

personalului administrativ
4. Impozite, taxe și plăți 2,9 5,4 3,9 5,0 +1,0 -0,4

5.Cheltuieli în scopuri de 0 0 0 0 0 0
binefacere
0 0 0
6. Cheltuieli de reprezentare 0 0 0
10,8 20,0 27,4 35,6 +16,6 +15,6
7. Alte cheltuieli generale și
administrative
8.Total cheltuieli generale și 53,9 100,00 77,1 100,00 +23,2 x
administrative (rd.1+rd.2+rd.3
+rd.4+rd.5+rd.6+rd.7)
Sursa: Analiza contului 713 , pentru 2013,2014 (Anexa 12, 22)
În baza datelor obținute în Tabelul 3.1.6 se constată că în anul 2014 are loc creșterea
cheltuielilor generale și administrative cu 23,2 mii lei.
Această creștere este negativă pentru întreprindere și se datorează majorării în dinamică a
tuturor elementelor cheltuielilor generale și administrative, cu excepția cheltuielilor privind uzura
și întreținerea mijloacelor fixe , care se diminuiază cu 1,2 mii lei.
Ponderea dominantă în anul 2014 în cadrul cheltuielilor generale și administrative o dețin
cheltuielile de întreținere a personalului administrativ, care au o tendință de diminuare cu 13,9
puncte procentuale. Creșterea în mărime absolută a acestor cheltuieli nu se apreciază pozitiv,
deoarece cheltuielile date nu sunt în legătură directă cu volumul activității operaționale.
48
Deasemenea în creștere se află ponderea alte chenltuieli gnerale și, fapt care vorbește despre
maorarea in valoare absolută a acestora , precum și despre gestionarea nerațională a mijloacelor
bănești ale întreprinderii în perioada de gestiune curentă.
De regulă cheltuielile generale și administrative nu depind direct de volumul produselor
vîndute, lucrărilor și serviciilor prestate, însă ele trebuie să fie menținute la un nivel justificat astfel
încît să se asigure realizarea funcției lor în întreprindere. Rezultatul majorării cheltuielilor generale
și administrative este întotdeauna micșorarea rezultatului operațional al întreprinderii, ceea ce ar
trebui să atragă atenția conducerii întreprinderii
Drept sursă importantă de informare a dinamicii acestor cheltuieli poate servi analiza
indicatorului cheltuieli generale și administrative la 1leu venit din vînzări, care se determină ca
raportul dintre cheltuielile generale și administrative și venitul din vînzări obținut în perioada de
gestiune, conform calculelor din Tabelul 3.1.7.
Tabelul 3.1.7
Analiza cheltuielilor generale și administrative la 1leu venit din vînzări în dinamică
mii lei mii lei
A 1 2 3=2-1
Cheltuieli generale și administrative , mii lei 53,9 77,1 +23,2

Cheltuieli generale și administrative la 1leu venit din 9,46 14,0 +4,56
vînzări , bani [(rd.1 : rd.2)*100]
cheltuielile generale și administrative la 1leu venit din vînzări s-au majorat față de anul precedent
cu 4,56 bani.
Abaterea constatată se consideră drept influență negativă asupra activității întreprinderii,
deoarece semnifică că în anul 2014 la fiecare leu al venitului din vînzări revine cu 4,56 bani mai
mulți de cheltuieli generale și administrative în comparație cu anul 2013.
Această situație este cauzată de dinamica mai accelerată a cheltuielilor generale și
administrative față de dinamica venitului din vînzări.
Pentru analiza altor cheltuieli operaționale este necesar de apreciat în linii generale evoluția
acestor cheltuieli și structura pe elemente definitorii, în baza datelor din Tabelul 3.1.8.
Tabelul 3.1.8
49
Analiza altor cheltuieli operaționale în dinamică
A 3 4 5 6 9=5-3 10=6-4
1.Cheltuieli privind
realizarea altor active curente
2.Cheltuieli privind arenda

curentă
3.Cheltuieli privind amenzile

4. Cheltuieli privind
dobînzile pentru credite
5.Cheltuieli de producție
indirecte nerepartizate
6. Lipsuri și pierderi din

deteriorarea valorilor
7. Alte cheltuieli 0,023 100 0,009 100 -0,014 X

operaționale
8.Total alte cheltuieli x
operaționale
(rd.1+rd.2+rd.3+
rd.4+rd.5+rd.6+rd.7)
Sursa: Analiza contului 714(Anexa 18, 23) pentru anul 2013,2014..
Conform datelor din Tabelul 3.1.8 se poate constata că în anul 2014 a avut loc diminuarea
altor cheltuieli operaționale 0,014 mii lei.
Această diminuare se consideră drept influență nesemnificativă pentru întreprindere și poate
fi neglijată în procesul de analiză in dinamica și structura cheltuielilor operaționale ale
întreprinderii studiate.
Cu toate că componența și mărimea altor cheltuieli operaționale nu depind de volumul
produselor vîndute, lucrărilor și serviciilor prestate, analiza acestor cheltuieli se efectuiază prin
examinarea evoluției acestora la 1leu venit din vînzări în dinamică, conform datelor din Tabelul
3.1.9
50
Tabelul 3.1.9
Analiza altor cheltuieli operaționale la 1leu venit din vînzări în dinamică
mii lei mii lei
A 1 2 3=2-1
Alte cheltuieli operaționale , mii lei 0,023 0,009 -0,014

Alte cheltuieli operaționale la 1leu venit din 0,004 0,002 -0,002
vînzări , bani
[(rd.1 : rd.2)*100]
În baza datelor din Tabelul 3.1.9 se poate constata că la întreprinderea SRL „Vasandra-Prim” alte
cheltuieli operaționale la 1leu venit din vînzări au suportat o diminuaare față de anul precedent cu
0,002 bani.
Această abatere este benefică pentru întreprindere și este determinată de influența pozitivă a
ambilor factori, adică de diminuarea altor cheltuieli operaționale cu 0,014 mii lei și de micsorarea
venitului din vînzări cu 18,4 mii lei.
3.2. Analiza cheltuielilor în raport cu veniturile

În cadrul analizei cheltuielilor, pentru a da o apreciere corectă modificării acestora e necesar să
se analizeze și veniturile. În acest e solicitat să se examinează structura acestora pe tipuri de
activități în anul de gestiune 2014 și anul precedent 2013, precum și abaterile absolute și relative,
conform calculelor efectuate în Tabelul 3.2.1
51
Tabelul 3.2.1
Analiza structurii în dinamică a veniturilor întreprinderii pe tipuri de activități
A 3 4 5 6 9=5-3 10= 6-4
1.Venit din activitatea 570,5 100 560,80 100 -9,7 X
operațională, inclusiv:
1.1. Venit din vînzări 569,3 99,7 550,9 98,2 -18,4 -1,5
1.2.Alte venituri operaționale 1,2 0,3 9,9 1,8 +8,7 +1,5
2. Venit din activitatea de 0 0 0 0 0

investiții
3.Venit din activitatea 0 0 0 0 0
financiară
4.Venituri excepționale 0 0 0 0 0
5.Total venituri(rd.1+rd.3) 570,5 100 560,80 100 -9,7 X
Sursa : Raportul financiar pentru anul 2013(Anexa 3) și 2014(Anexa 4).
Analizînd datele din Tabelul 3.1.1 se atestă o dinamică negativă în anul 2014 față de anul
2013, caracterizată de micșorarea veniturilor totale cu 9,7 mii lei. Aceasta se datorează micșorării
venitului din activitatea operațională cu 9,7 mii lei, pe seama micșorării venitului din vînzări și a
altor venituri operaționale, și majorării altor venituri operaționale cu 8,7 mii lei.
În componența veniturilor cea mai mare pondere o dețin veniturile din vînzări care în anul
2014 constituie 98,2 %, iar în anul 2013 respectiv 99,7 %. Aceasta semnifică că la întreprinderea
„Vasandra - Prim SRL activitatea de bază este comerțul, iar majorarea costului vînzărilor este
justificată în aceste condiții, adică în condițiile cresterii concomitente a venitului din vînzări.
Analiza veniturilor din vînzări presupune studierea structurii și modificării acestora în
dinamică utilizînd Tabelul 3.2.2.
52
Tabelul 3.2.2
Analiza componenței veniturilor din vînzări în dinamică
Indicatorul Anul 2013 Anul 2014 Abateri (+/-) :

A 3 4 5 6 9=5-3 10=6-4
1.Venit din vînzarea produselor 0 0 0 0 0 0
2.Venit din vînzarea mărfurilor 569,2 100 550,9 100 -18,3 X
3.Venit din prestarea serviciilor 0 0 0 0 0 0
4.Alte venituri 0 0 0 0 0 0
5.Total venituri din vînzări (rd.2+rd.3) 569,2 100,00 550,9 100,00 -18,3 X
Sursa : Raportul financiar pentru anul 2013(Anexa 3) și 2014(Anexa 4).
Conform datelor din Tabelul 3.2.2 se constată că în anul 2014 față de anul 2013 au scăzut
veniturile din vînzări cu 18,3 mii lei, ceea ce se apreciază negativ. Această descreștere se datorează
influenței negative a venitului a venitului din vînzarea mărfurilor care a dus la diminuarea
veniturilor din vînzări .
În anul 2014, ca și 2013 cota preponderentă în veniturile din vînzări o deține venitul din
vînzarea mărfurilor care constituie 100 %. Astfel, se confirmă presupunerea precum că scaderea
venitului din vînzarea mărfurilor este cauzată de majorarea costului mărfurilor procurate pentru a
fi revîndute.
53
ÎNCHEIERE
Tema abordată este interesantă din punct de vedere economic , deci imlpică atenția cititorului
asupra conținutului său. Ea este actuală întrucît obiectivul de bază al fiecărei întreprinderi , în
condițiile severe ale economiei, este profitul care nu poate fi obținut decît prin eficienta gestiune
a cheltuielilor. Pentru aceasta este necesar de a studia contabilitatea operaţiilor cu privire la
determinarea, constatarea şi modul de evaluare a cheltuielilor operaționale, precum şi analiza
utilizării acestora, ceea ce este detaliat efectuat în cadrul acestei lucrări.
Pentru a relata despre contabilitatea și analiza cheltuielilor operaționale s-a recurs la studiera
unui șir de surse informative precum manuale, acte normative și documente interne ale companiei.
La entitatea „Vasandra – Prim ” S.R.L evidența contabilă este ţinută cu ajutorul formei
automatizată de contabilitate, utilizînd programa 1C. Astfel, în cadrul înregistrărilor pot fi întîlnite
formule contabile intermediare utilizate de sistem care nu sunt utilizate în contabilitate din punct
de vedere teoretic.
În baza datelor reflectate în Raportul financiar pentru anul 2014 (Anexa 4), putem generaliza
că cota preponderentă în cheltuielile operaționale ale întreprinderii „Vasandra -Prim” S.R.L o
deține costul vînzărilor, analizînd componența acestuia putem constata că activitatea de bază a
întreprinderii este comerțul cu amănuntul.
În linii generale activitatea întreprinderii se apreciază satisfăcător, întrucît în anul de gestiune
2014 a fost înregistrat profit net. De asemenea întreprinderea dispune de suficiente surse pentru a-
și acoperi datoriile, rentabilitatea activelor curente este acceptabilă, iar veniturile și cheltuielile
cresc în dinamică aproape proporțional ceea ce semnifică despre creșterea cifrei de afaceri a
întreprinderii.
O influență pozitivă asupra activității întreprinderii a exercitat diminuarea în anul 2014 a
altor cheltuielilor operaționale.
Totuși , anul 2014 este mai puțin profitabil decît anul 2013, de aceea este necesar de
accentuat atenția spre maximizarea eficienței activității. Acest obiectiv poate fi realizat prin
majorarea rentabilității consumurilor și veniturilor pentru obținerea unui profit brut mai mare la
fiecare leu din costul vînzărilor și desigur prin creșterea productivității medii anuale a salariaților.
Practica şi teoria au demonstrat că o conducere prosperă este acea care se bazează pe
elementul cost. Reuşita activităţii antreprenoriale depinde nu numai de organizarea optimă a
procesului transformării factorilor de producţie în bunuri, ci şi de efectuarea eficientă a procesului
de consum, astfel echilibrarea raportului dintre venirturi și cheltuieli și creșterea rentabilității
acestora reprezintă un factor decisiv.
54
Compania ,, Vasandra - Prim” S.R.L este cointeresată de a obţine cît mai mult profit. Cu cît
profitul obţinut este mai mare, cu atît rentabilitatea și eficienţa firmei este mai mare, de aceea nu
trebuie neglijat faptul că în anul 2014 față de anul 2013 întreprinderea a obținut mai puțin venit
din vînzarea mărfurilor, înregistrînd o dinamică negativă.
Această situație poate fi ameliorată pe viitor prin majorarea venitului pe seama creșterii
volumului vînzărilor și reducerea mărfurilor returnate de la cumpărător, însă soluția dată
presupune apelarea doar la factorul cantitativ, de aceia pentru a determina majorarea venitului în
sens calitativ este necesar de îmbunătățit structura și sortimentul mărfurilor pentru a putea apela
la majorarea prețului acestora.
Luînd în considerație că mărfurile comercializate de întreprinderea ,,Vasandra - Prim” S.R.L
fac parte din categoria produselor alimentare, ridicarea calității mărfurilor reprezintă interes direct
nu doar pentru întreprindere, dar și pentru consumatori. O premiză pentru ridicarea calității
mărfurilor este reînnoirea mijloacelor fixe care participă la obţinerea profitului.
Iată de ce politica întreprinderii trebuie să fie îndreptată spre modernizarea mijloacelor fixe,
întreţinerea corectă a acestora şi utilizarea lor corespunzătoare în scopul continuităţii activităţii şi
obţinerii unui profit înalt.
Referitor la evidența contabilă a cheltuielilor operaționale, aceasta corespunde în mare parte
cerințele legale , insă drept recomandări și propuneri sunt următoarele:
-Corectarea evidenței cheltuielilor comerciale, și anume a celor care se referă la
ambalareaproduselor, prin înregistrarea corectă a intrării de produse destinate ambalării la contul
de materiale, iar ulterior casarea pe măsura folosirii la contul cheltuielilor de distribuție;
- Aplicarea noilor preveder legale în termeni cît mai restrînși prin aplicarea noului plan de
conturi și a noilor SNC.
55
BIBLIOGRAFIE:
I. Acte legislative şi normative
1.1. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 publicată în Monitorul Oficial al
RM nr. 90-93/399 din 29.06.2007, cu modificările şi completările ulterioare;
1.2. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al
RM nr.27 din 28.04.2004;
1.3. Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare aprobate prin
ordinul Ministerului Finanțelor al RM nr.17 din 28.12.1997;
1.4. S.N.C.3 ”Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanțelor al RM nr.174 din 25.12.1997;
1.5. S.N.C.5 ”Prezentarea rapoartelor financiare”, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanțelor al RM nr.174 din 25.12.1997;
1.6. S.N.C.8 ”Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune, erorile esențiale și
modificările politicii de contabilitate”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al
RM nr.68 din 19.11.2003;
1.7. S.N.C.12 ”Contabilitatea impozitului pe venit”, aprobat prin ordinul Ministerului
finanțelor al RM nr.174 din 25.12.1997;
1.8. S.N.C.18 ”Venitul ”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al RM nr.174 din
25.12.1997;
1.9. S.N.C.21 ”Efectele variațiilor cursurilor valutare ”, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanțelor al RM nr.16 din 29.01.1999;
1.10. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C.18 ”Venitul ”, aprobate prin ordinul
Ministerului Finanțelor al RM nr.16 din 29.01.1999.
1.11. Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor /
Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91, din 30 decembrie 1997.
1.12. Standardul Naţional de Contabilitate ,,Cheltuieli” aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.118 din 06.08.2013,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova,16.08.2013, nr.177-181/1224.;
1.13. Standardul Naţional de Contabilitate ,,Imobilizări corporale și necorporale”
aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.118
din 06.08.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova,16.08.2013, nr.177-
181/1224.;
56
1.14. Standardul Naţional de Contabilitate ,,Investiții imobiliare” aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.118 din
06.08.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova,16.08.2013, nr.177-
181/1224.;
1.15. Standardul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiareˮ,
aprbat prin ordenul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din
25.12.1997, cu modificările ordenului Ministerului Finanţelor nr.2 din
10.01.2006, MO nr.20 din 31.01.2006
1.16. Comentarii cu privire la aplicarea Standardele Naţionale de Contabilitate,
aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din
29.01.1999 ,Monitorul Oficial nr. 35-38 din 15.04.1999;
1.17. Standardul Naţional de Contabilitate ,,Prezentarea situațiilor financiare”
aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.118
din 06.08.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova,16.08.2013, nr.177-
181/1224.;
II. Manuale, monografii, cărţi, broşuri
II. Manuale, monografii, cărţi, broşuri:
1.1. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderii: teorie și practică/

Nederiță A.- Chișinău : ASEM, 2007- 300p.
1.2. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal /
Alexandru Nederiţa - Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007- 640 p.
1.3. Contabilitate financiară, Ediţia a II-a./ Coordonator Nederiţă A. – Chişinău: Editura
ACAP, 2003 – 640 p.
1.4. Analiza gestionară /Balanuţă V. - Chişinău: Combinatul Poligrafic, 2003- 120 p.
1.5. Analiza rapoartelor financiare/ Paladi V., Gavriliuc L. - Chişinău: ASEM, Tipografia
centrală, 2004 – 383p.
1.6. Bazele teoretice ale contabilităţii/ Grigoroi L., Lazar L. - Chişinău : Editura Cartier,
2003 – 300 p.
1.7. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară/Colectiv de autori: coordonator-
Hennie Van Greuning- Bucureşti:Editura Irexon, 2007- 566 p.
57
1.8. Îndrumări teoretice şi aplicaţi practice la contabilitate (lucrare metodico-
didactică)/Ţurcanu V., Iachimovschi A..- Chişinău: ASEM, 2002 – 188 p.
1.9. Recunoaştere, evaluare şi estimare în contabilitatea internaţională/ Feleagă N., Malciu
L. – Bucureşti: Editura CECCAR, 2003- 272 p.
1.10. Contabilitatea operaţiilor comerciale /Harea R. – Chişinău: ASEM, 2004 – 291 p.
1.11. Bazele contabilităţii. Concepte, aplicaţii, lexicon/ Horomnea E. – Iaşi: Editura
Sedcom Libris, 2003 – 454 p.
1.12. Contabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii/ Ipatii Gh.– Chişinău: SRIPS, 2003 –
108 p.
III. Internet
3.1. http://www.contabilsef.md
58
ANEXE
59

Contabilitatea I Analiza Cheltuielilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea I Analiza Cheltuielilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației al Republicii Moldova

INSTITUTUL INTERNAȚIONAL de MANAGEMENT

Catedra ,, Management Financiar“

Capitolul I. Abordări teoretice privind cheltuielile operaționale.....................................8

1.1. Trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente cheltuielilor..........................................8

Capitolul II. Contabilitatea cheltuielilor ale activității operaționale................................22

2.1. Contabilitatea sintetică și analitică a costului vînzărilor și a cheltuielilor de distribuire.....22

Capitolul III. Analiza cheltuielilor........................................................................................40

3.1. Analiza cheltuielilor operaționale în dimanică și structură .................................................40

3.2. Analiza cheltuielilor în raport cu veniturile........................................................................51

Actualitatea temei contabilitatea şi analiza cheltuielilor operaționale perioadei de raportare,

Surse de informaţie, Anul 2013 Anul 2014 Abaterea

Venitul din vânzări,

Profit brut, (lei) f-2, rd 030 83192 83301 +103

Active totale – datorii pe

Coeficient de Mijloace băneşti / datorii

Coeficient de Active curente / Datorii

Sursa: Raportul financiar pentru 2013, Raportul financiar pentru 2014.

1.1. Trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente cheltuielilor

1.2. Constatarea, evaluarea și clasificarea cheltuielilor operaționale

Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile cauzate de desfășurarea activităţii

Cheltuieli ale Cheltuieli ale altor Cheltuieli privind

Variaţia stocurilor de produse finite şi producţia

Materii prime şi consumabile utilizate

Cheltuieli cu beneficiile angajaţilor

Cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea

Profit înainte de impozitare

Profit înainte de impozitare

2.1. Contabilitatea sintetică și analitică a costului vînzărilor și a cheltuielilor de

2.2. Contabilitatea sintetică și analitică a cheltuielilor administrative

Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi

Alte cheltuieli operaţionale includ cheltuielile aferente activităţii de bază a întreprinderii

3.1. Analiza cheltuielilor operaționale în dimanică și structură

mii lei % mii lei % mii lei %

1.2. Cheltuieli comerciale 19,3 3,4 6,0 1,1 -13,3 -2,3

1.3. Cheltuieli generale şi 53,9 9,6 77,1 14,0 +23,2 +4,4

5.Total cheltuieli 559,22 100 550,7 100 -8,52 X

Balanța de verificare a factorilor : -8,52=-18,4-13,3+23,2-0,02

mii lei % mii lei % mii lei %

1.Costul produselor finite - - - - - -

2.Costul mărfurilor 486,0 100 467,6 100 -18,4 X

3.Costul serviciilor prestate - - - - - -

4.Costul altor activități - - - - - -

5.Total costul vînzărilor 486,0 100 467,6 100 -18,4 X

Sursa: Sursa: Raportul financiar pentru anul 2013(Anexa 3) și 2014(Anexa 4).

Balanța influenței factorilor : (-3,34) + 2,85= -0,49 bani.

Indicatori Anul 2013 Anul 2014 Abateri (+/-)

mii lei % mii lei % mii lei %

2.Cheltuieli privind 0,07 0,36 0,14 2,32 +0,07 +1,96

3.Cheltuieli de transport 6,2 32,09 5,9 97,68 -0,3 +65,59

4.Alte cheltuieli 13,05 67,55 0 0 -13,05 -67,55

5.Total cheltuieli 19,32 100 6,04 100 -13,28 X

Conform rezultatelor obținute în Tabelul 3.1.4 se constată că la întreprindere cheltuielile

Venitul din vînzări, mii lei 569,3 550,9 -18,4

Sursa: Tabelul 3.1.1 și Tabelul 3.1.1.

Balanța influenței factorilor : +0,12+(-2,41)= 2,39 puncte procentuale.

Cheltuielile generale și administrative se examinează în dinamică conform elementelor

2.Cheltuieli privind amortizarea 0,2 0,4 0,4 0,5 +0,2 +0,1

3.Cheltuieli de întreținere a 37,9 70,3 43,5 56,4 +5,6 -13,9

4. Impozite, taxe și plăți 2,9 5,4 3,9 5,0 +1,0 -0,4

Sursa: Analiza contului 713 , pentru 2013,2014 (Anexa 12, 22)

Venitul din vînzări, mii lei 569,3 550,9 -18,4

Sursa: Tabelul 3.1.1 și Tabelul 3.1.1.