Nume și prenume: RĂDUCAN SORIN AUREL

Instituția școlară: COLEGIUL ”MIHAI VITEAZUL” INEU

Evaluarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învățământ, statutul ei în

cadrul acestuia fiind reconsiderat, mai ales în ultimele decenii, datorită numeroaselor cercetări, studii,
lucrări elaborate pe această temă. Evaluarea școlară este percepută astăzi ca fiind organic integrată în
procesul de învățământ, având rolul de reglare, optimizare, eficientizare a activităților de predare-
învățare.
Evaluarea rezidă în culegerea, valorificarea, aprecierea și interpretarea informațiilor rezultate
din procesul de învățare; măsurile pedagogice, proiectele curriculare care rezultă din aceste activități.
Integrarea evaluării în structura activității didactice de către concepțiile pedagogiei moderne
determină amplificarea funcției educative a acesteia, situând-o într-o poziție cheie în procesul instructiv-
educativ. Această consecință derivă dintr-o firească înțelegere a evaluării ca „știință a valorii. A evalua
înseamnă, între altele, a emite judecăți de valoare, ceea ce presupune a te raporta la valori sau a face
trimitere la un sistem de valori.
Procesul evaluativ își relevă pe deplin funcția de feud-back atunci când educatorul și elevii se
regăsesc în calitate de parteneri în cadrul procesului educațional. Aceasta presupune ca fiecare dintre
parteneri să conștientizeze rolul pe care îl deține la nivelul interacțiunii didactice și să folosească reacțiile
celuilalt pentru a-și optimiza propriul comportament.
În acest context se impune diversificarea strategiilor evaluative și alternarea metodelor,
tehnicilor și instrumentelor tradiționale de evaluare cu cele moderne (alternative/complementare).
Spre deosebire de metodele tradiționale care realizează evaluarea rezultatelor școlare obținute
pe un timp limitat și în legătură cu o arie mai mare sau mai mică de conținut, dar oricum definită –
metodele alternative de evaluare prezintă cel puțin două caracteristici: pe de o parte, realizează evaluarea
rezultatelor în strânsă legătură cu instruirea/învățarea, de multe ori concomitent cu aceasta; pe de altă
parte, ele privesc rezultatele școlare obținute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor
capacități, dobândirea de competente și mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu
activitatea de învățare.
Evaluarea modernă, care promovează tranziția de la noțiunea de control al însușirii
cunoștințelor la conceptul de evaluare atât a rezultatelor învățării dar mai ales a proceselor pe care le
Nume și prenume: RĂDUCAN SORIN AUREL
Instituția școlară: COLEGIUL ”MIHAI VITEAZUL” INEU
implică, semnifică trecerea de la o pedagogie a transmiterii cunoștințelor la o pedagogie a însușirii
cunoștințelor și a științei de a deveni.
Caracteristicile actuale ale conceptului de evaluare pot fi sintetizate astfel:
 evaluarea școlară nu este decât un mijloc în slujba progresului elevului, nu un scop
în sine;
 evaluarea trebuie să fie în slujba procesului educativ și integrată acestuia;
 evaluarea trebuie să aprecieze înainte de toate drumul parcurs de elevi:
progres/regres;
 evaluarea trebuie să stimuleze activitatea elevului și să faciliteze progresul său;
 pentru a fi corect, profesorul trebuie să fie neutru și obiectiv pe cât posibil;
 a evalua un elev înseamnă a-i transmite informații utile;
 evaluarea trebuie să-l ajute pe elev;
 evaluarea trebuie să se facă în folosul copilului; ea trebuie să-l ajute să-și construiască
viitorul;
 evaluarea trebuie să se adreseze unei ființe în devenire care nu a încheiat procesul de
dezvoltare;

EVALUAREA TRADIŢIONALĂ EVALUAREA MODERNĂ

 Presupune: examinare, verificare, control;
vizează evaluarea cantității de informații
memorate.
 Aprecierea școlară și verificarea constituie
momente separate de învățare.
 Se finalizează cu clasificarea elevilor
(evaluare comparativă); nota sau
calificativul sancționează învățarea.
 Notarea este un scop în sine, un mijloc de
clasificare sau de certificare; are rol de control
al cunoștințelor.
 Apreciază conformitatea cunoștințelor
predate cu o scară de valori care este lăsată la
aprecierea profesorului și care rămâne în mare
parte implicită, nu se comunică elevilor.
 Este mutat accentul de pe evaluarea
cunoștințelor memorate pe evaluarea
capacităților dobândite de elev în actul
educativ.
 Este realizată o evaluare calitativă, cu caracter
formativ, care are în vedere activizarea elevului
ca participant activ la propria formare,
conștientizând-i permanent nivelul propriilor
performante, precum și drumul pe care trebuie
să- l urmeze în procesul de învățare.
 Evaluarea modernă este abordată în termeni de
procese și nu de proceduri/modalități de
măsurare a rezultatelor învățării.
 Din perspectiva modernă, “a evalua” înseamnă
a desfășura o activitate care însoțește pas cu pas
procesul de predare- învățare.
 Obiectul de studiu în domeniul evaluativ
trebuie să-l reprezinte cu prioritate procesele
de învățare ale elevilor și nu comportamentele
Nume și prenume: RĂDUCAN SORIN AUREL
Instituția școlară: COLEGIUL ”MIHAI VITEAZUL” INEU
 Are în vedere doar anumite tipuri de
comportamente, de cele mai multe ori
nerelevante pentru personalitatea elevului,
neglijând aspecte precum: gândirea ,
imaginația, atitudinea de responsabilitate,
atitudinea elevului fată de învățare, fată de
disciplinele de studiu, fată de educator, fată de
colegi, adoptarea unor metode proprii de
lucru, competenta de comunicare și
relaționare, modul în care elevul învață,
modul de abordare a achizițiilor pentru a
rezolva probleme cu caracter practic,
specifice vieții cotidiene.
 În aprecierea școlară nu se asigură
concordanță dintre evaluare și predare –
învățare.
 Ponderea cea mai mare o are evaluarea
sumativă.
 Constă în aplicarea de probe stereotipe de
evaluare, fără interes în ceea ce privește
nivelul cognitiv, afectiv, psihomotor,
relațional.
 Are un grad înalt de control managerial al
procesului de evaluare de către evaluator.
 Elevul nu e direct implicat în procesul de
evaluare. El e exterior acestuia prin faptul că
se supune intervenției profesorului. Profesorul
este cel care vine cu propunerea: când, cum și
ce se evaluează.
 Nu exista o cooperare între evaluator și elev
privind modalitățile de evaluare; din acest
motiv profesorul evaluator poate fi perceput
negativ.
 expresiile cele mai frecvente folosite pentru
denumirea activității de evaluare sunt:
examinare, verificare, ascultare, control, chiar
dacă această activitate se desfășoară într-un
context cotidian, și nu la finalul unui program
de instruire;
manifestate de aceștia ca rezultat al învățării.
 Presupune dezvoltarea la elevi a capacității de
auto reflecție asupra propriei învățări.
 Este o evaluare complexă, realizată prin
metode moderne (portofoliul, proiectul,
investigația, autoevaluarea etc), ce reprezintă
alternative în contextul educațional actual,
asigurând trecerea de la evaluarea produselor
învățării la evaluarea proceselor cognitive ale
elevului în timpul activității de învățare.
 Nu este un scop în sine, un simplu control, ci
se realizează în vederea adoptării unor decizii
și măsuri ameliorative; pune accent pe
emiterea judecății de valoare.
 Vizează atât domeniile cognitive cât și pe cele
afective și psihomotorii ale învățării școlare; se
ocupă atât de rezultatele școlare cât și de
procesele de predare și învățare pe care le
implică.
 Este parte integrantă a procesului didactic,
corelată cu predarea și cu învățarea. Are
influenta asupra ameliorării sau reorganizării
predării și învățării.
 Are o funcție de feud-back pentru elev și
pentru cadrul didactic asupra punctelor tari
și punctelor slabe ale eforturilor depuse,
asupra eficienței activității didactice.
 Elevii sunt evaluați în raport cu o normă, cu
criterii dinainte formulate (descriptori de
performanta), cunoscute și de evaluator și de
către cel evaluat.
 Implică o creștere a gradului de adecvare a
tehnicilor și a metodelor de evaluare la situații
didactice concrete, vizează deschiderea
evaluării spre diverse perspective – comunicare
profesor-elev, elev – profesor, elev – elev,
competente relaționale.
 Evaluarea școlară este centrată pe procesele
mentale ale elevului, favorizează autoreglarea,
auto reflecția, înlocuiește acea concepție
statică, bazată pe control, examinare, sancțiune.
 este asociată grijii fată de măsurarea și
aprecierea rezultatelor
 nu este un scop în sine, un simplu control, ci se
realizează în vederea adoptării unor decizii și
măsuri ameliorative
Nume și prenume: RĂDUCAN SORIN AUREL
Instituția școlară: COLEGIUL ”MIHAI VITEAZUL” INEU
 aprecierea școlară sau verificarea se constituia
ca moment separat de activitatea de predare-
învățare;
 acționa cu precădere periodic, realizând, de
regulă, o evaluare sumativă;
 este sinonimă cu aprecierea clasică, cu notația
sau corecția, cu controlul continuu al învățării
școlare;
 se finalizează cu clasificarea (clasamentul
elevilor) (evaluare comparativă);
 nota sau calificativul sancționa învățarea de
către elev;
 selectează și exclude anumite domenii ale
învățării mai greu de evaluat: atitudini,
comportamente, trăsături de personalitate etc;
 este centrată pe cunoștințe;
 notarea este un scop în sine, un mijloc de
clasificare sau de certificare;
 este sinonimă cu noțiunea de control al
cunoștințelor;
 evaluatorul constată, compară și judecă; este
centrată deci pe elev și apreciază
conformitatea cunoștințelor predate (lecția
învățată) cu o scară de valori care este lăsată
la aprecierea profesorului și care
 rămâne în mare parte implicită, nu se
comunică elevilor
 incriminează doar elevul nu și criteriile de
apreciere deși de multe ori criteriile sunt
insuficient definite sau confuze
 pune accent pe problemele de valoare și pe
emiterea judecății de valoare;
 acordă preponderență funcției educative a
evaluării;
 încearcă să devină o interogație globală,
preocupată de promovarea aspectului uman în
general
 acoperă atât domeniile cognitive cât și pe cele
afective și psihomotorii ale învățării școlare
 se ocupă atât de rezultatele școlare cât și de
procesele de predare și învățare pe care le
implică;
 se constituie parte integrantă a procesului
didactic, nu mai este privită din exteriorul
acestuia;
 dezvoltă tot timpul o funcție de feud-back pentru
elev;
 tinde să informeze și personalul didactic asupra
punctelor tari și punctelor slabe ale eforturilor
depuse, asupra eficienței activității didactice;
 își asumă un rol activ, de transformare continuă
a proceselor de predare și de învățare, de
intervenție formativă;
 devine un proces continuu și integrat organic
procesului de instruire;
 evaluarea devine un mijloc de comunicare de
informații asupra stadiului învățării, în vederea
ameliorării sau reorganizării acesteia.
 evaluează elevii în raport cu o normă, cu criterii
dinainte formulate (vezi „Descriptorii de
performanta pentru învățământ”);
 ceste criterii sunt cunoscute și de evaluator și de
evaluat;
 solicită o diversificare a tehnicilor de evaluare, a
metodelor și creșterea gradului de adecvare a
acestora la situații didactice concrete;
 vizează deschiderea evaluării spre mai multe
perspective ale spațiului
 școlar (competente relaționale, comunicare
profesor-elev; disponibilități de integrare
socială);
 centrează evaluarea pe rezultatele pozitive, fără
a sancționa în permanentă pe cele negative;
 elevul devine partener cu drepturi egale, într-o
relație educațională care are la bază „un contract
pedagogic”
 oferă transparență și rigoare metodologică;
 caută să aprecieze și eficacitatea ansamblului de
procese care trebuise ă conducă la învățare
Nume și prenume: RĂDUCAN SORIN AUREL
Instituția școlară: COLEGIUL ”MIHAI VITEAZUL” INEU

Profesorul şcolii de azi are misiunea de a integra elementele specifice evaluării în ansamblul
activităţii didactice, de la proiectare şi organizare până la realizarea propriu – zisă a activităţii, dar şi
după aceea.
Sistemul de evaluare tinde să se alinieze sensurilor noi pe care le oferă teoria şi practica
instruirii şi educaţiei contemporane. Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare ale elevilor
trebuie sa producă în sensul creării unui sistem nou de evaluare, bazat pe criterii unitare, la nivel naţional,
de apreciere a performanţelor elevilor şi nu în sensul revizuirii şi îmbunatăţirii sistemului traditional"