Ziua României și a Marii Uniri

Primul Război Mondial a însemnat o mare jertfă pentru toți românii. Se estimează
că pe front au murit aproximativ 350.000 de români, iar acestora li s-a adăugat populație
civilă, ajungându-se la aproape un milion de victime. Așadar, unul din zece români și-au
pierdut viața în războiul de reîntregire națională.
Unirea s-a făcut în special datorită acestor jertfe ale românilor, dar si datorită unor
caracteristici de unitate care veneau din trecut: originea comună, limba, tradițiile și
religia. Pe lângă acestea, România anului 1918 a avut și norocul de a avea o organizare și
o elită politică excepționale (principalii oameni politici din Regatul României erau:
regele Ferdinand, regina Maria, Ionel Brătianu, Nicolae Iorga etc.)
Situația românilor în debutul războiului era una diferită: Basarabia era în
componența Imperiului Rus încă din 1812; Bucovina era în administrația austriacă din
cadrul Imperiului Austro-Ungar încă din 1775; iar Transilvania și Banatul se aflau în
administrația ungară din cadrul Imperiului Austro-Ungar.
Prima provincie care s-a unit cu românia a fost Basarabia (adică Moldova de
peste Prut). Astfel, pe 27 martie 1918, prin aportul unor oameni politici de excepție
precum Constantin Stere, Pantelimon Halipa sau Ion Inculeț, dar și a populației civile,
Basarabia s-a unit cu România.
Chiar dacă războiul se încheiase pe 11 noiembrie 1918, proiectul Marii Uniri a
continuat. Următoarea provincie care s-a unit cu țara a fost Bucovina. Elita politică
bucovineană în frunte cu Iancu Flondor și Ion Nistor a reușit să readucă acest teritoriu
în granițele României. Pe 28 noiembrie 1918, a fost convocat un Congres General al
Bucovinei (reprezentanții principalelor naționalități din Bucovina) care a votat în
unanimitate „unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la
Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”. Astfel, Bucovina a devenit a doua
provincie unită cu Romania.
Ultimele provincii care s-au unit cu România au fost Transilvania și Banatul.
Elitele politice din aceste provincii au avut o misiune mai grea decât ceilalți artizani ai
unirii. Opoziția nobilimii maghiare a fost una foarte puternică, punând piedici serioase
românilor în dorința lor de unire. Totuși, pe 1 decembrie 1918, peste 100.000 de români
s-au adunat la Alba Iulia pentru a afirma dorința unirii cu România. Cu ajutorul acestei
mobilizări, dar și cu aportul unor politicieni ca Iuliu Maniu, Vasile Goldiș sau Alexandru
Vaida-Voievod, pe 1 decembrie s-a votat de către Adunarea Națională unirea
Transilvaniei și Banatului cu „Patria Mamă”. De aceea, în fiecare an sărbătorim
desăvârșirea unirii pe 1 decembrie, ca zi națională a României.
Istoricul francez Ferdinand Lot spunea într-o lucrare de a sa: „Poporul român este
o enigmă și un miracol”. Miracolul acesta s-a realizat în anul 1918, prin actul Marii
Uniri.