CARACTERIZAREA CLASEI DE ELEVI

Relaţiile dintre oameni şi comportamentele lor în funcţie de nevoi sau interese comune,
definesc grupul social ca fiind "ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric, între care există
diverse tipuri de interacţiuni şi relaţii comune determinate".
Elevul îşi desfăşoară activitatea şi se manifestă într-un context social, unde îşi însuşeşte valori,
clişee comportamentale, îşi formează convingeri prin imitaţie sau preluare conştientă. El se identifică
cu grupul în care se integrează, preluând normele, valorile şi scopurile acestuia, care îi mijlocesc
relaţiile cu ceilalţi în cadrul activităţii comune. Prestaţiile fiecăruia se desfăşoară în faţa grupului,
trezind reacţii de aprobare sau critice, preţuirea sau sancţiunea din partea colegilor, ceea ce joacă un
rol deosebit de important în selectarea propriilor tipare de comportament şi în formarea imaginii de
sine. Grupul asigură sistemul de referinţă pentru membrii săi. Tocmai de aceea, cunoaşterea
construcţiei sociale a claselor de elevi, a interacţiunilor ce se stabilesc între membrii unor astfel de
grupuri sociale este esenţială în asigurarea reuşitei activităţii didactice.

Clasa de elevi ca grup social

I. INFORMAŢII GENERALE

Clasa: I
Număr elevi: 17 elevi.

Profesiile părinţilor: - diverse

Starea sănătăţii: sunt dezvoltaţi normal şi nu au probleme majore de sănătate.
Situaţia la învăţătură: dacă analizăm ca şi grup - bună
Elevi cu aptitudini deosebite (sportive, matematice, tehnice): s-au remarcat 3 copii la sport
Starea generală la disciplină a colectivului: în mare măsură sunt disciplinaţi.
Elevi care ridică probleme:
a) sociale:
b) la învăţătură: 2 elev cu dificultăţi de învăţare
c) comportamentale: 2 elevi

II. DINAMICA GRUPULUI

Colectivul clasei I este format din 17 elevi, toţi aceştia au fost colegi de grădiniţă.
Fiind o clasă cu un număr mic de elevi nu există tendinţa de subdiviziune, de separare. Acest
lucru poate se datorează si faptului ca in activitaţile de învatare care presupune cooperare şi lucru în
echipă, s-a reuşit eliminarea segregării colectivului.
Alegerea responsabilităţilor din clasă se face cu acordul majoritar al membrilor acestuia prin
vot, ceea ce duce la menţinerea unui echilibru prin realizarea sarcinilor, responsabilităţilor pe care le-
au de îndeplinit fiecare dintre ei.
Ca grup şcolar are o vechime de 1 an şi jumatate. Se poate spune că se observă o oarecare
omogenitate a sa, manifestată prin capacităţi intelectuale şi aspiraţii suficient de asemănătoare, prin
relaţii de simpatie, de atractie şi nu de respingere.
Relaţiile ce s-au stabilit între membrii acestui colectiv de elevi arată un grad mare de coeziune,
manifestat deseori prin interesul crescut faţă de starea celorlaţi membri în diferite situaţii precum şi
atitudinile luate în diverse ocazii. Foarte important este şi rolul dirigintelui prin atitudinea lui,
deschisă faţă de elevi, să fie percceput de aceştia drept colaborator care să dovedească înţelegere,
entuziasm şi prietenie ceea ce va determina consolidarea coeziunii grupului.

III. SPECIFICUL CLASEI CA GRUP SOCIAL

La început de an şcolar elevii au fost solicitaţi să alcătuiască un regulament al clasei, de a lua

decizii cu privire la regulile şi procedurile pe care trebuie să le respecte. Acest demers este justificat în
sensul că le da posibilitatea de a controla tot mai multe aspecte ale activităţii desfăşurate în clasă,
bineînţeles sub o supraveghere, în sensul că acele activităţi să se desfăşoare în acele direcţii care
asigură finalitatea pedagogică planificată.
„Când suntem uniţi înflorim”- acest slogan al clasei presupune promovarea unei valori expresive
care constituie un adevătat imbold pentrua ctivităţile de cooperare, de colaborare, de lucru în echipă
etc.
În cadrul acestui grup sunt evidente relaţiile de colegialitate şi prietenie, lucrează cu plăcere pe
grupe fără să ţină seama de apartenenţa socială sau intelectuală. Degajarea cu care lucrează determină
la cei mai mulţi conformism, acceptare şi favorizează o atmosferă destinsă de lucru între membrii
acestuia. Îndeplinirea unor sarcini sau activităţi comune determină între elevi o serie de relaţii
funcţionale de interdepedenţă în vederea atingerii obictivului propus. Evident că viaţa în grup
comportă şi aspecte”conflictuale”, dar acestea au rezolvare imediată.
În activităţile extracurriculare au dat dovadă de autonomie, independenţă în raport cu alte grupuri
cu care am desfăşurat activităţile. Atât în clasă cât si în afara ei în cea mai mare măsură elevii respectă
normele de grup.

IV. CONCLUZII
Fiind în clasa I, elevii au trecut de perioada de acomodare şi se poate spune că este un colectiv
unitar, cooperator cu o sintalitate bine definită care adoptă relaţii prefernţiale pozitive între elevi, a
unor afinităţi ce favorizează colabotările şi asigură o coeziune internă necesară unei activităţi
productive.

Prof. Inv. Primar,

Stancu Stela Maria