Prin activitate independentă elevul este pus în situaţia de a se folosi de achiziţiile însuşite,

în mod independent, formându-i primele deprinderi de muncă fizică şi intelectuală. Acest tip de
activitate îl obişnuieşte pe elev cu responsabilitatea faţă de anumite sarcini încredinţate; solicită
efort propriu în rezolvare, capacitate de concentrare, un anumit ritm de lucru. Elevul ştie că, în
urma rezolvării sarcinilor, este verificat şi apreciat, ceea ce îi sporeşte încrederea în forţele
proprii. Sarcinile de muncă independentă au, de multe ori, un support creative, ceea ce cultivă
elevului iniţiativa, flexibilitatea gândirii, originalitatea şi imaginaţia. De asemenea, dezvoltă
spiritul de iniţiativă şi priceperea de organizare a timpului.
Diferenţierea sarcinilor în cadrul activităţilor independente presupune o bună cunoaştere
a elevilor sub aspectul particularităţilor de vârstă şi psiho-individuale. În această situaţie e
necesar să se cunoască aptitudinile şi interesele elevului, caracteristicile proceselor lui
intelectuale, afective şi voliţionale, rezistenţa la efort intelectual.
Cadrul didactic trebuie să cunoască exact nivelul pregătirii anterioare a elevului: care
noţiuni sunt însuşite corect, care eronat, care priceperi şi deprinderi sunt formate corect, care nu
sunt bine consolidate, care sunt greşite. În funcţie de toate acestea, învăţătorul va diferenţia
sarcinile de activitate independentă; va putea trece de la un învăţământ pentru toţi la un
învăţământ pentru fiecare.
Deprinderile de muncă independentă sunt unelte ale minţii. Elevii trebuie să stăpânească
mai întâi corect noţiunile utilizate în procesul muncii independente şi apoi să fie antrenaţi să
rezolve sarcini cu grad diferenţiat de dificultate. Munca diferenţiată nu înseamnă nicidecum
scăderea exigenţei sau o reducere a volumului de cunoştinţe pentru unii elevi. Limita minimă în
stabilirea sarcinilor pentru munca diferenţiată o constituie prevederile programei şcolare.
Forme de activitate independentă şi diferenţiată la limba şi literatura română: - învăţarea
tehnicilor muncii cu cartea
- compunerile
- tema pentru acasă
- fişele de evaluare
După momentul şi durata desfăşurării activităţile independente pot fi :
 Activităţi de muncă independentă de scurtă durată la începutul lecţiei-învăţătorul se
convinge dacă elevii au înţeles şi au depăşit dificultăţile întâlnite în lecţia anterioară pentru a
putea merge mai departe;
2
  Activităţi de muncă independentă de scurtă durată la sfârşitul lecţiei-dau învăţătorului o
idee mai clară despre ce s-a întâmplat în plan intelectual în acea oră-ex Eseul de 5 minute
 Activităţi de muncă independentă destinate pregătirii elevilor pentru dobândirea noilor
cunoştinţe-este vorba despre utilizarea muncii independente în clasă , individual sau colectiv , ca
metodă activă;
 Activităţi independente de lungă durată pentru formarea priceperilor şi deprinderilor de
muncă intelectuală.
Materiale didactice folosite ca suport pentru activitatea independentă şi diferenţiată a
elevilor
În tratarea diferenţiată cu mult succes se folosesc fişele de lucru individual care permit
elevului să realizeze sarcinile în ritm propriu, conform capacităţilor şi nivelului său de
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi. În rezolvarea fişelor elevii desfăşoară o muncă independentă.
În funcţie de subiecţii care folosesc aceste fişe şi de specificul disciplinei de învăţământ supuse
cercetării, se pot clasifica fişele în:
- fişe de recuperare (reînvăţare)
- fişe de dezvoltare
- fişe de exerciţiu (de evaluare)
Cerinţele muncii independente
Cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
 Respectarea programelor şcolare(obiective, conţinut , volum de cunoştinţe)
 Grija pentru pregătirea elevilor, în vederea efectuării cu bune rezultate a temelor pentru
acasă;
 Folosirea , de câte ori este posibil ,a temelor diferenţiate;
 Preocuparea permanentă în formarea acestor deprinderi de muncă independentă;
Elevii, în schimb, trebuie să aibă clar în minte de câte ori au de îndeplinit o muncă
independentă următoarele:
 Ce trebuie să facă?
 De ce trebuie să procedeze într-un fel sau altul?
 Din ce etape se compune operaţia pe care o au de făcut şi cum se succed ele?
 Care este scopul final al muncii?
,,Dacă se admite existenţa unor capacităţi diferenţiate la copiii de aceeaşi vârstă,…
înseamnă că învăţământul trebuie structurat de o astfel de manieră, încât să realizeze o instruire a

3
elevilor în conformitate cu capacităţile lor. Potrivit acestei concepţii, crearea unui sistem şcolar
care asigură aceleaşi condiţii de instruire pentru toţi copiii reprezintă tocmai o inegalitate, în timp
ce crearea condiţiilor proprii pentru capacităţile diferenţiate ale copiilor creează premisele unei
egalităţi adevărate.’’ (Bogdan Suchodolski)

Un învăţământ de calitate este acela în care toţi elevii, indiferent de mediul de

provenienţă şi de nivelul dezvoltării intelectuale sunt sprijiniţi şi încurajaţi în dezvoltarea lor.
Învăţământul contemporan se îndreaptă spre o educaţie intelectuală diferenţiată. Lipsa
diferenţierii poate avea ca rezultat insuccesul, eşecul şcolar, pentru că nu s-a produs acea
adaptare a actului instructive-educativ la cerinţele şi posibilităţile diferite ale subiecţilor ce
alcătuiesc colectivul şcolar.
Activitatea şcolară presupune existenţa unui cadru organizat şi a unui climat adecvat,
pretinde adaptarea unor forme de lucru cu elevii care să asigure progresul în sensul asimilării
cunoştinţelor. Cunoaşterea psiho-pedagogică a elevului este condiţia de bază în desfăşurarea unei
activităţi diferenţiate şi individualizate.
Motivul pentru care am ales ca temă ,,Organizarea activităţilor independente şi
diferenţiate la limba şi literatura română” este că, una din cerinţele învăţământului modern este
aceea a formării la elevi a deprinderilor de studiu individual şi de muncă independentă, a
capacităţii de a gândi creator, de a soluţiona individual sau prin conlucrare multitudinea de
probleme cu care se confruntă în anii de şcoală. Prin diferenţierea sarcinilor de îndeplinit se
poate asigura maximum de randament şcolar.
Munca independentă este un mijloc de sporire a eficienţei procesului de predare învăţare.
Organizarea individuală a procesului de învăţământ cultivă inventivitatea, gândirea independentă
şi creatoare a elevilor, însă îmbinarea muncii frontale cu cea pe grupe şi individuală sporeşte
eficienţa procesului de învăţământ. În acest mod se poate realize uşor tratarea diferenţiată a
elevilor, asigurând fiecăruia obţinerea unor performanţe şcolare ridicate şi formarea proceselor
sale psihice.

4
 Sporirea ponderii învăţării prin activităţi independente constituie o modalitate eficientă de
reformare şi modernizare a învăţământului actual românesc, impunând anumite restructurări ale
lecţiei tradiţionale.

Despre organizarea activităţilor independente s-a scris foarte puţin în literatura de

specialitate.
Victor Ţîrcovnicu afirmă că ,,uneori munca individuală a elevilor este muncă
independentă când elevii îndeplinesc sarcinile primate fără a fi ajutaţi de altcineva. Munca
independentă se poate desfăşura nu numai individual, ci şi pe grupe, când li se lasă elevilor
libertatea de a-şi organiza activitatea şi de a se informa singuri.”(1981, pag.14)
Preocupări pentru educaţia diferenţiată au existat încă din secolul al XIX-lea - ,,este
adevărat că, iniţial, pentru copiii cu retard mintal”(Maria-Liana Stănescu, 2002, pag.14).
Autoarea consideră că ,,caracterizarea sistemelor de instruire diferenţiată şi/sau individualizată
ne ajută să evidenţiem etapele prin care au trecut sistemele de învăţământ şi modul în care s-a
structurat educaţia diferenţiată a elevilor dotaţi şi supradotaţi:
- predarea diferenţiată şi respectarea tempoului individual de învăţare;
- participarea activă a elevilor în procesul de instruire;
- evaluarea imediată a învăţării prin proceduri standardizate, atât de către profesor, cât şi de către
elev;
- progresul diferenţiat pe unele discipline şcolare sau la toate disciplinele.”
În publicistica pedagogică au adus contribuţii la lămurirea rolului activităţilor
diferenţiate numeroase cadre didactice care lucrează în învăţământul primar, acestea prezintă şi
descriu unele experimente şi cercetări în articole ca: ,,Exigenţe ale educaţiei intelectuale
diferenţiate” (autor prof. Veronica Bucea, - revista ,,Învăţământul primar nr. 4/2006, Editura
Miniped, Bucureşti), ,,Educaţia diferenţiată - o necesitate” (prof. Veronica Bucea, -revista
,,Învăţământul primar” nr. 1-3/2006, Editura Miniped, Bucureşti), ,,Activitatea diferenţiată şi
eficienţa ei la ciclul primar” (inst. Daniela Erdei, - revista ,,Învăţământul primar” nr. 4/2004,
Editura Miniped, Bucureşti).
5
 Deoarece nu am întâlnit încă studii pedagogice despre tema aleasă, voi încerca să relev
faptul că acordând activităţii independente şi diferenţiate o atenţie mai mare în fiecare lecţie,
orientând-o după posibilităţile individuale ale fiecărui elev, se va realize un învăţământ prioritar
formativ.

În condiţiile în care învăţătorul va urmări în mod sistematic să susţină şi să stimuleze

activitatea independentă diferenţiată, aceasta va cunoaşte îmbunătăţiri substanţiale care se vor
reflecta pozitiv, atât la nivelul de pregătire al şcolarului mic, cât şi în modul de abordare a
problemelor cu care se confruntă zi de zi.
Ipoteza pe care mi-am propus propus să o verific în planul practic al realităţii şcolare
este : dacă voi trasa sarcini diferenţiate în cadrul activităţilor de muncă independentă, va creşte
performanţa elevilor în cadrul procesului instructiv - educativ.

Obiectivele cercetării de faţă sunt următoarele :

 Identificarea potenţialului de muncă independentă al elevilor şi stabilirea performanţei
şcolare individuale;
 Urmărirea progreselor înregistrate de elevi pe linia activităţii independente şi diferenţiate;
 Optimizarea randamentului elevilor;

6
 Am ales cercetarea pedagogică de tip combinat-teoretic-fundamentală şi practice-
aplicativă pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea
implicaţiilor practice menite să îmbunătăţească, să optimizeze activitatea de învăţare.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că prin
introducerea în activitatea elevilor a unor strategii moderne, se declanşează acţiuni educaţionale
noi, ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.
Metodologia cercetării cuprinde :
 Metode nonexperimentale de colectare a datelor
o Observaţia sistematică pe parcursul întregului experiment şi va consta în utilizarea
unor grile de observaţie
o Testele
o Metoda analizei produselor şcolare
o Chestionare
o Interviul
 Metode acţionale sau de intervenţie- Experimentul pedagogic care este metoda
fundamentală de investigaţie şi are ca principale variabile:
a) Variabila independentă reprezentată de programul propus la disciplina limba şi literatura
română;
b) Variabila dependentă care urmăreşte performanţele elevilor pe tot parcursul experimentului.
Testele mă vor ajuta să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt unele aspecte legate de
factorii ce influenţează activitatea independentă , să obţin date concrete şi să surprind destul de
obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare individ în parte.
Folosindu-mă de chestionare aş putea afla la ce materii întâmpină elevii unele dificultăţi
în ceea ce priveşte studiul individual, care sunt obiectele preferate şi bineînţeles motivele pentru
care au optat pentru acestea.
Prin metoda interviului voi culege informaţii despre personalitatea şi preferinţele
fiecărui copil în parte, despre cunoştinţele şi deprinderile care dispune la un moment dat.
Observaţia va avea un demers inductiv, de la particular la general şi îmi va oferi date
concrete despre posibilităţile reale ale elevilor de a lucra independent, informaţii pe care le voi
sistetizat folosind ca instrument grila de observaţie.
7
 În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei formulate, voi cuprinde în
cercetare un număr de 26 de elevi - 13 fete şi 13 băieţi- cu vârsta între 9-10 ani, elevi ai clasei a
III-a B de la Şcoala de Arte şi Meserii nr. 1, Matca. Cercetarea o voi desfăşura în semestrul al II-
lea al anului şcolar 2007-2008 (lunile februarie-iunie).
Nivelul de pregătire al colectivului este omogen din punct de vedere al posibilităţilor
intelectuale, elevii provenind din familii care le oferă condiţii necesare desfăşurării actului
învăţării.
Experimentul fiind longitudinal, urmăreşte rezultatele obţinute de elevii aceluiaşi
eşantion, întru-un timp dat, folosind metode diferite şi activitatea de muncă independentă şi
diferenţiată pentru însuşirea sau consolidarea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul
procesului de învăţământ.

Activitatea mea de cercetare o voi putea valorifica şi popularize prin următoarele forme:
- lucrare pentru obţinerea gradului didactic I
- comunicări ştiinţifice la simpozioane naţionale sau internaţionale
- articole în reviste de specialitate
- pastarea pe www.didactic.ro

8
 Alecu, Simona, 2005, ,,Metodologia cercetării educaţionale”, Editura Fundaţiei
Universitare ,,Dunărea de Jos”, Galaţi

 Drăgan, Ion; Nicolae, Ioan , 1993, ,,Cercetarea psihopedagogică”, Editura

Timporum, Târgu-Mureş

 Nicola, Ioan, 2001, ,,Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Aramis, Bucureşti

 Stănescu, Maria-Liana, 2002, ,,Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi”,

Editura Polirom, Iaşi

 Ţîrcovnicu, Victor,1981, ,,Învăţământ frontal, învăţământ individual, învăţământ

pe grupe”, E.D.P., Bucureşti