O prioritate a scolii romanesti - diferentierea si personalizarea

instruirii
Prof. Aurora Dumitrescu,CCVM Tg Jiu
Scoala moderna este aceea n care elevii trebuie sa-si asume ntr-o mai mare
masura responsabilitatea dobndirii cunostintelor, cadrul didactic devenind n acest
fel un organizator al procesul de predare-nvatare-evaluare n asa fel nct sa-l puna
pe elev ct mai devreme posibil n posesia unor mijloace proprii de nsusire a
cunostintelor, de aplicare n practica n mod constant si creator.
Societatea cunoaterii modific n mod esenial modul n care i se cere individului s
nvee i s munceasc, punnd accent mai degrab pe capacitatea de interpretare
a informaiilor, dect pe cunoaterea lor
Una dintre tendintele modernizarii nvatamntului vizeaza flexibilitatea instructiei si
educatiei pentru a asigura dezvoltarea capacitatilor si aptitudinilor fiecarui elev, n
raport cu propriile posibilitati..
Sporirea eficienei nvmntului vizeaz, n ultim instan, integrarea rapid,
uoar n viaa i activitatea social. O asemenea integrare este rezultatul mbinrii
organice i echilibrate a intereselor generale ale societii cu cele personale , astfel
nct fiecare individ s se realizeze n activitatea social util la nivel maxim al
posibilitilor sale.
Ca urmare , pregtirea elevilor este privit din ce n ce mai mult nu numai strict din
punctul de vedere al necesitilor economice , ci din perspectiva ampl a dezvoltrii
personalitii fiecrui elev.
O preocupare major a fiecrui dascl este cunoaterea real a individualitii
elevilor cu care lucreaz, fapt care conduce la o individualizare a aciunilor
pedagogice, la o tratare difereniat a elevilor n funcie de posibiliti,
nclinaiile ,aptitudinilor, ritm de nvare, a gradului de nelegere a fenomenelor ,
a
capacitii
de
nvare,
stiluri
cognitive,atitudini,rezultate
obinute,personalitate ,motivatie.
Necesitatea tratrii difereniate nu este o noutate. Acum mai bine de un secol, n
1888, la Sorbona, H. Marion realizeaz o pledoarie n favoarea educaiei centratre
pe elev. n anul 1978, n lucrarea nvmntul difereniat. Concepii i strategii,
I.T.Radu propune adaptarea activitilor de nvare la posibilitile diferite ale
elevilor, la capacitatea de nelegere i la ritmul propriu de lucru (al grupului sau al
elevului).
Principiul de baz este c nu exist elevi buni i elevi slabi, ci exist elevi buni la
lucruri diferite
n lucrrile de pedagogie general tratarea difereniat sau personalizata este
considerat componenta esenial a unor principii didactice , condiie a realizrii lor
sau este chiar ridicat la rang de principiu distinct.
Astfel c, dup Ioan Bonta, principiul individualizrii i diferenierii nvrii
exprim necesitatea adaptarii dinamice a ncrcturii cognitive i acionale a
coninuturilor i strategiilor instructiv educative att la particularitile psihofizice
(aptitudini,interese cognitive,ritm si stil de invatare)ale fiecrui elev, ct i la
particularitile difereniate, relativ comune unor grupe de elevi, n vederea
dezvoltrii lor integrale ca personalitate i profesionalitate, nlesnindu-i astfel
pregtirea la nivelul posibilitilor i intereselor, crendu-i, o ambian favorabil n
cel mai nalt grad pentru formarea personalitii n ansamblu. n acest sens
ignorarea trsturilor individuale, datorit unei atitudini nivelatoare pedagogice
echivaleaza
cu
un
act
de
miopie
educativ
(V.Filipescu).
Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la o scoala
pentru toti la o scoala pentru fiecare.

Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din

Romania, fiind recomandata din considerente psihopedagogice si ca o directie a
integrarii si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic.
Initial prin predarea diferentiata s-a inteles impartirea pe grupe de abilitati
cognitive.(submediu ,mediu,supradotati)
In general, se apreciaza ca este destept cel care are note bune sau un punctaj mai
mare la testele de inteligenta. Despre aceatia sustinem ca sunt ,,nascuti
inteligenti". In functie de acest aspect ne putem astepta la urmatoarele situatii :
daca un copil e inteligent va avea rezultate bune; daca un elev are inteligenta
medie, rezultatele pot fi satisfacatoare; daca are inteligenta scazuta sperantele sunt
slabe. Cu toate acestea sunt cunoscute nume celebre care au avut unele dificultati
la scoal. Tendinta generala este de a-i considera inteligenti pe cei care sunt buni la
matematica sau la literatura, desi n alte domenii dovedesc inclinatii deosebite. Unii
cercetarori (Hargraves, 1967) au atras atentia asupra efectelor negative pe care le
poate avea o astfel de grupare -; formeaza grupe cu identitate sociala proprie
(subculturi), cu norme si valori propri conducand la alienarea fata de valorile scolii.
Tratarea diferentiata facuta in acest mod, provoaca neintentionat efecte negative in
special asupra increderii in sine si asupra atitudinii si implicarii in procesul educativ.
Mai nou, instruirea diferentiata are la baza teoriile cognitiv-contextuale ale
inteligentei.Aceste teorii trateaz modul in care procesele cognitive opereaza n
diferite contexte. Reprezentantii cei mai de seama ai teoriilor cognitive
contextuale au fost Howard Gardner i Sternberg. Teoria lui Gardner privind
inteligentele multiple considera c o inteligenta este un mod de a rezolva probleme
si de a dezvolta produse considerate ca valori de cel putin o cultura, o inteligenta
este o promisiune de potential biopsihologic. Creativitatea reprezinta nivelul
superior de manifestare a tuturor inteligentelor.
Schimbarea survenita in conceperea diversificarii si diferentierii in predare, de la
gruparea pe abilitati, la o modalitate mai individualizata si diversificata de
interpretare a diferentelor individuale, pune problema adaptarii procesului educativ
la nevoile individuale ale elevului (la interesele, capacitatile, ritmul de lucru etc). Cu
alte cuvinte vorbim de o conceptualizare a diferentierii ca individualizare,
ghidata de evaluarea si observarea nevoilor individuale ale elevilor.
In aceasta viziune, diferentierea este vazuta ca un proces de identificare si
valorizare a diferentelor individuale si de adaptare la stilurile diferite de
invatare ale elevilor/studentilor. In acelasi timp, diferentierea nu inseamna
fragmentare. Elevii pot sa parcurga acelasi material daca se utilizeaza informatiile
despre particularitatile lor pentru a construi metodele de interventie. Daca fiecare
grup sau elev ar parcurge un alt material, profesorul ar fi suprasolicitat in pregatirea
lectiei si in timpul desfasurarii ei.
Tratarea difereniat se poate realiza prin:
Curriculum difereniat (trunchi comun, extindere, aprofundare);
organizarea clasei eterogene n grupe de elevi pe niveluri (minim, mediu, maxim),
n funcie de progres, pe discipline de studiu;
organizarea activitii pe centre de nvare (aplicaie la teoria inteligenelor
multiple a lui H. Gardner);
organizarea i desfurarea activitii pe grupe, n funcie de tempoul de nvare;
diferenierea temelor pentru acas.
Individualizarea presupune personalizarea educaiei
Individualizarea poate fi realizat prin:
personalizarea obiectivelor (adaptarea obiectivelor educaionale la posibilitile
reale ale elevului);
personalizarea activitilor de nvare, cu posibilitatea ca elevul s poat alege
modalitatea preferat de lucru;
adaptarea timpului necesar pentru nvare;
2

 adaptarea materialelor de instruire (fie de lucru, fie de ameliorare, fie de

dezvoltare, suporturi audio- video etc.);
nvare asistat pe calculator;
individualizarea temei pentru acas.
O modalitate eficient i acceptat de elevi este tema pentru acas cu sarcini de
lucru difereniate, dup urmtoarea structur:
tema pentru acas obligatorie , care cuprinde sarcini de lucru de nivel minim/
mediu;
tema pentru elevii harnici; nu este obligatorie, dar poate fi efectuat de elevii
care doresc s lucreze suplimentar; tema include sarcini de lucru de nivel mediu/
superior;
tema pentru elevii istei tema nu este obligatorie i include n alternan- fie
sarcini de lucru de nivel superior, fie difereniere pe baza teoriei inteligenelor
multiple.
Fiecare elev va alege acas, dup efectuarea temei obligatorii, ce i ct poate
rezolva din celelalte teme propuse. Faptul c fiecare poate face acest tip de alegere
nseamn, pentru elev: automotivare, autoevaluare , propria adaptare la ritmul de
lucru, la elementele de bioritm individual. Ulterior, n evaluare, se pot face aprecieri,
pot fi ludai, evideniai elevii care, n uniti mai mari de timp, dovedesc interes n
realizarea temelor pentru acas.
Tomlinson (2000) enumer patru modaliti prin care profesorii pot
diferenia
instruirea:

prin coninut: ajustarea a ceea ce au de nvat elevii sau a modului n care

ei primesc informaia necesar;
- Se face o pretestare pentru a identifica elevii care nu au nevoie de o
instruire directa,daca elevii dovedesc intelegerea conceptelor sar peste pasul
instruirii si trec direct la aplicare/metoda este cunoscuta sub denumire de
compactarea curriculum-ului
-proiectarea de activitati care acopera diferite zone ale taxonomiei lui Bloom :
o cunostinte- intelegere- aplicatie pentru elevii care nu sunt familiarizati
cu continutul,
o elevii cu stapinire partiala pot fi rugati sa completeze sarcini de
aplicare ,analiza si evaluare
o cei cu un nivel inalt sarcini de evaluare si sinteza

prin proces: recomandarea unor modaliti de abordare a coninutului;

gradarea sarcinile de la usor la dificil pe fisele de lucru
Fise de lucru pe 2-3 nivele de dificultate care permite elevului
sa-si aleaga gradul de dificultate
fixarea de sarcini deschise deoarece elevii mai buni le
interpreteaza intr-un mod mai solicitant(cereti mai mult elevilor
mai buni
sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti in functie de
abilitati
fise ajutatoare pentru elevi care au nevoie de ele si le cer
invatare bazata pe surse de informare /invatare bazata pe
resurse
compactarea curriculum-ului- activitati alternative pentru cei
care stiu deja continutul noii lectii
constituirea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot
ajuta reciproc
programe individualizate invatarea pas cu pas
3

 utilizarea
instrumentelor
ajutatoare
de
invatare(softule
ducational)
lucru in grupuri mici(flexibile) un elev poate avea un nivel jos
intr-un subiect si ridicat in altul in functie de interese si talentele
personale
verificare intre colegi,predarea intre colegi,
grupurile de studiu(grupuri de experti)
abordarea tuturor tipurile de invatare vizual,auditiv si practic
Stilul auditiv
invata vorbind si ascultand
este eficient in discutiile de grup
invata din explicatiile profesorului / celui care prezinta
materialul
verbalizeaza actiunea intreprinsa pentru a-si depasi dificultatile
de invatare
isi manifesta verbal entuziasmul
zgomotul este distractor, dar in acelasi timp reprezinta si
mediul in care se simte bine
suporta greu linistea in timpul invatarii
Stilul vizual
prefera sa vada lucrurile sau desfasurarea proceselor pe care
le invata
invata pe baza de ilustratii, harti, imagini, diagrame
este important sa vada textul scris
are nevoie sa aiba control asupra ambiantei in care invata
isi decoreaza singur mediul
recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele cele mai
frecvent utilizate pentru fixare
Stilul kinestezic
are nevoie sa atinga si sa se implice fizic in activitatea de
invatare
invata din situatiile in care poate sa experimenteze
a lua notite inseamna mai mult un act fizic si nu un suport
vizual pentru invatare; de multe ori nu revizuiesc notitele
isi manifesta entuziasmul sarind
lipsa de activitate determina manifestari kinestezice, fiind de
multe ori confundati cu copiii cu tulburari de comportament
In functie de emisfera cerebrala cea mai activata in invatare exista doua stiluri
cognitive:
stilul global (dominanta dreapta) si
stilul analitic sau secvential (dominanta stanga)
Copiii care utilizeaza un stil global in invatare prefera sa aiba mai
intai o viziune de ansamblu asupra materialului pentru a putea trata
mai apoi fiecare componenta in maniera analitica. Ei vor prefera
schemele care integreaza informatiile ca mod de pornire in studiul unui
material sau vor citi un text in intregime si nu se vor opri, pentru
fixarea unor idei, pana la terminarea textului.
Copiii care utilizeaza stilul analitic de invatare prefera impartirea
materialului in parti componente, prezentate pas cu pas si in ordine
logica. Ei vor prefera fixarea unor idei pe masura citirii textului si
refacerea la urma a intregii structuri.

prin produse:
crearea de oportuniti de exersare, aplicare i extindere a ceea
ce au nvat ntr-o varietate de moduri; un raport,o discutie,un
4

grafic
,rebus
,eseu,
puzzle,
recenzie,desen,jurnal
reflexiv,portofoliu
utilizarea autoevaluarii (tehnica 3-2-1 :3 procese,2 idei,0
abilitate)
Solicitarea elevilor sa-si impuna obiective
laude pentru cele mai mici progrese si stabilirea pasului urmator
prin mediul nvrii: crearea unei clase n care s existe zone de studiu n
linite i zone de interaciune
Aplicarea TIM (teoria inteligentelor multiple)in clasa
Tipul
de La ce se Ce ii place sa Prin ce activitati Metode de predare
inteligent
pricepe
faca
poate fi stimulat
invatare evaluare
a
mai bine
Verbal
A citi,a
Sa discute,sa Realizare de
Povestire,descriere,
lingvitica
scrie,a
dezbata,sa
compuneri,
Explicatie,expunere
povesti,a argumenteze poezii,eseuri,report cu oponent
memora, ,
aje
prelegerea
convinge sa asocieze
recenzii,interviuri,a conferinta
,a gandi
cuvinte,sa
ncheta
,conversatia
in
rezolve
rezumate,articole,
euristica,dezbaterea
cuvinte
integrame
fise de studiu
Problematizarea
,sa creeze
,ghicitori
Predarea reciproca
versuri,
,povestioare ,
Jigsaw,portofoliul,
metafore
dramatizari
jurnalul reflexiv
Logico
A
Sa
Rezolvare de
Metode algoritmice
matemati rezolva,
experimente probleme
Instruire programata
c
argumen ze
Conexiuni logice
Experiment,
ta
sa rezolve
intre concepte
Demonstratie,exerci
A gindi
probl
Extragerea
tiul,studiul de caz
abstract
sa
esentialului
Harti conceptuale
A analiza foloseasca nr Organizarea
critic
si formule
materialului de
sa creeze
studiu
regului
Argumentatii
rationament
bazate pe
e
rationamente
Comparatii pentru
a stabilii asemanari
si deosebiri
Vizuala
spatiala

Se
orienteaz
a bine in
spatiu,
Observa
Detaliile
Retine
figuri,
Imagini
Vizualize
aza usor

Sa deseneze
Sa coloreze
Sa
construiasca
Sa modeleze
Sa
demonteze
Sa monteze
Sa rez.
puzzle

Transpunerea in
desen
Pictura a textului
citit
Crearea de harti,
machete,scheme,fi
guri
tridimensionale

Corporala
kinestezic
a

A dansa,
a-si
coordona
Miscarile
a-si

Sa se miste
Sa atinga
Sa
manevreze
Sa

Manipularea
obiectelor

Observatie,demonst
ratie,modelare,simul
area,aplicatii
thnice,portofolii cu
imagini,picturi
,desene,fotografii,re
prezentari
grafice,diagrame
cauze
efecte,vizionare de
diapozitive,filme
didactice
Observatie,experim
entdemonstratie,mo
delare
Activitati
practice,simulare,st

Muzicala
ritmica

Sociala
interperso
nala

Intraperso
nala

naturalist
a

exprima
idei,senti
mente
plastic
A canta,a
memora
diverse
melodii si
ritmuri
A
produce
diferite
sunete
A crea
muzica
A
colabora
A
negocia
comunic
a cu
ceilalti
a-i
intelege
a rezolva
conflicte
A se
Autocunoaste
Autoevalua
a-si
exprima
propriile
sentimen
te
A
intelege
Natura
Preocupa
t de
probleme
ecologice

foloseasca
limbajul
corpului,mim
ica si gestica
Sa cante,sa
compuna
muzica,sa
asculte
muzica

Activitati care
folosesc
ritmuri,sunete,melo
dii

udiu de
caz,pantomima,dra
matizare,jocuri de
rol,activitati fizice
Transpunerea unui
text pe note
muzicale
Dramatizare
Folosirea
inregistrarilor audio

Sa
colaboreze
Sa aiba
prieteni
Sa ajute pe
altii
Sa cunoasca
noi oameni

Colaborare in
rezolvarea
sarcinilor
Sprijin reciproc

Predare invatare
reciproca,brainstorm
ing,schimba
perechea,discutie
colectiva,povestirea
explicatia
descrierea,expunere
a cu oponent,joc de
rol
Studiu de caz

Autoreflectie
Stabilirea de
obiective
personale
Sa lucreze
singur

Activitati
individuale
Tratare diferentiata

Munca
independenta
Jurnal reflexiv,eseuri
portofolii

Sa stea in
aer
Liber
Sa culeaga
date
Sa observe
realitatea
Sa
colectioneze
plante,

Activitati in clasa
sau pe teren de
studiere a plantelor
si animalelor (vii
sau mulaje)

Activitati
practice,aplicatii
tehnice,simulare
,studiul de
caz,excursii
,expeditii,vizite de
studiu,proiectul de
cercetare

Sarcini de invatare din perspectiva TIM

Tipul
de Sarcina de invatare
inteligenta
1.verbal-compune o poveste,eseu,recenzie,referat,reportaj
lingvistica
-explica altora cum sa alcatuiasca o poveste
-creaza jocuri de cuvinte (rebusuri)
-defineste termenii
-restructureaza definitia
-formuleaza intrebari despre
6

2.logicomatematica

3.vizuala
spatiala

4
muzicala
ritmica
5.naturalist
a

-analizeaza datele ordoneaza ,clasifica logic datele

-argumenteaza solutiile
-formuleaza ipoteze
-stabileste asemanari deosebiri
-compara dupa criteriul
-clasifica dupa un criteriu
-extrage idei principale
-anticipeaza ce se va intampla daca
-pune diagnostic
-aplica formula
-stabileste ordinea evenimentelor
-reprezinta grafic datele din tabel
-Construieste
schema,macheta
,harta,poster,flayer,reclama
-Foloseste
markere
pentru
a
evidentia
pasajele
importante din lectie
-ilustreaza prin desen un proces,fenome
-recunoaste fenomenu,procesul pe imaginile prezentate
-compuneti un cantec cu notiunile noi invatate
-compuneti un cantec plecand de la tema studiata
- identific plante i animale n mediu, n fotografii, n desene;
- colecteaz i prezint informaii din ziar despre evenimente
biologice i ecologice;
- identific condiiile optime de mediu pentru o plant sau pentru
un animal;
- f o colecie de roci i minerale
-; f propuneri de ecologizare a unei zone;
-stabilete un traseu turistic pe hart.
-identific plante i animale care i plac cel mai mult dintr-un tip
de mediu
- f o list cu rile n care triete un anumit animal

6.corporala
kinestezica

-mimati fenomenele citite

-folositi gestica si mimica pentru a expune diferite stari
-mimeaz o plant, un animal, corrida, formarea unui lac pe
masiv de sare, o erupie vulcanic; indic la hart; nva un
dans specific unei ri; joac un joc de rol dramatic; folosete
globul geografic; f un mulaj pentru o form de relief; folosete
busola n teren; orienteaz-te pe hart aplicnd roza vnturilor;
f msurtori pe hart cu compasul, cu rigla; carteaz o regiune;
marcheaz un traseu turistic n teren.

7.interperso
nala

-lucrati in perechi pentru rezolvarea sarcinii de lucru

-colaborati
-comunica si celorlalti solutia
-distribuiti sarcinile si responsabilitatile pentru a gasi
solutii optime
-analizeaz spaiul n care se desfoar conflictul israelo-arab;
- realizeaz un interviu, o anchet;
-stabilete caracteristicile poporului romn;
-adreseaz ntrebri unui coleg;
-ajut un coleg s se orienteze pe hart sau n teren;
- realizeaz un interviu cu un musulman pentru a-i nelege
valorile, cultura;
-negocieaz conflictul dintre investitori i cei care protejeaz
7

mediul;
-realizai un proiect n grup.
8.intraperso
nala

9. existenial

-scrie ntr-un eseu propriile gnduri i reacii n legtur cu ;

-spune ce ai face dac ai fi n locul .?
- scrie un eseu cu tema ...;
-scrie opiniile sale despre ;
-identific trsturile proprii i care sunt specifice i unui alt
popor;
-ce ar fi diferit dac ai fi trit ntr-o alt cultur?
-ce i place n mediul geografic n care trieti? Ce ii displace?
-ce ai face pentru a te adapta s trieti n Sahara?
-Stabilete un plan de aciune pentru ;
-stabilete o list de prioriti;
-completeaz ntr-un jurnalul opiniile despre cltoria ta n
-autoevalueaza-ti lucrare
-anticipeaz ce se va ntmpla cu omenirea prin nclzirea
global a climei;
-stabilete msuri pe care ar trebui s le ia oamenii pentru
protecia mediului;
-scrie cum a fost influenat poporul romn de locuirea sa n
spaiul carpatic;
-scrie cum a fost nfluenat poporul romn de poporul turc;
-scrie ce crezi c se va ntmpla cu romnii din sudul rii
datorit deertificrii;
-explicai cum s-a format universul;
-explicai faptul c universul este infinit n timp i n spaiu;
-explicai ce s-ar ntmpla dac s-ar inversa polii.

Elevii capabili de performante

Conceptiile despre ce anume inseamna copiii supradotati sunt destul de variate.
Printre caracteristicile
definitorii ale acestui grup de copii se disting:
Aptitudini cognitive superioar, curiozitate intelectual, Sensibilitate i
creativitate,Intensitatea motivaiei , Capacitate afectiv evoluat
Sub aspectul inteligentei:
Capacitate de formare a notiunilor;
Dezvoltare deosebita a limbajului;
ntelegere rapida, capacitate vie si intensa de nvatare;
Aptitudini egale pentru rationament deductiv si inductiv , pentru generalizare;
Capacitate de memorare;
Atentie de durata;
Curiozitate;
Aptitudine pentru evaluare;
Imaginatie activa;
Gndire creatoare;
Sub aspectul celorlalti factori ai personalitatii:
Dezvoltarea iesita din comun a intereselor si a capacitatii lor;
Atitudine pozitiva fata de scoala;
Placerea exceptionala a lecturii;
Capacitatea de a construi o autoimagine complexa;
Stabilitate si mobilizare emotionala;
Preferinta pentru societatea copiilor mai vrstnici ( S. Lazarescu, 1979)
8

ncercnd sa creioneze o imagine ct mai clara asupra copiilor cu abilitati nalte,

Liliana Stanescu ( 1993) prezinta cteva caracteristici considerate ca fiind
definitorii:
Tendinta de a nvata "de ce" si "cum" si nu "prin ce"
Un vocabular neobisnuit pentru vrsta sau clasa n care se afla;
Preocupari timpurii pentru problemele adulte ca: religie, politica, sex, vrsta,rasa,
etc.
Plictiseala la sarcinile de rutina
Ritm rapid de nvatare
nsusirea timpurie a conceptelor abstracte
Dorinta sustinuta de a afla, a cunoaste
Motivatie puternica n realizarea sarcinilor de rezolvare a problemelor
Un larg sir de interese
n lucrarea " Aveti un copil inteligent! Testati-l! " ( 1992), V. Serebriakoff prezinta o
lista de caracteristici ale copiilor supradotati care poate constitui un instrument de
identificare a aptitudinilor copiilor:
Poseda puteri superioare de rationament, de folosire a ideilor abstracte, de
generalizare plecnd de la fapte specifice, de ntelegere a semnificatiilor si a
conexiunilor;
Au conexiune intelectuala;
nvata cu usurinta si fara dificultate;
Au o gama larga de interese;
Dipun de o atentie marita care le permite sa se concentreze si sa persevereze an
rezolvarea problemelor si intereselor urmarite;
Dispun de un vocabular superior din punt de vedere cantitativ si calitativ
comparativ cu alti copii de aceeasi vrsta;
Aptitudinea de a lucra independent;
Citesc de timpuriu;
Manifesta un spirit puternic de observatie;
Manifesta initiativa si originalitate n munca intelectuala;
Vioiciune si rapiditate n raspunsul formulat la noile probleme;
Sunt capabili sa memoreze cu rapiditate;
Prezinta un interes ridicat fata de natura mediului si a universului;
Poseda o imaginatie neobisnuita;
Realizeaza cu usurinta instructiunile complexe;
Citesc rapid;
Au multe pasiuni;
Au interese literare care sa acopere o gama larga de subiecte;
Folosesc n mod frecvent si efectiv biblioteca;
Sunt superiori la matematica, ndeosebi n rezolvarea problemelor.
Exista doua categorii majore de programe de interventie:
a) de accelerare-presupune parcurgerea aceluiasi material (ca si ceilalti elevi) insa
intr-un ritm mai alert.
b) de imbogatire - propune utilizarea de continuturi mai bogate si variate prin
strategii care completeaza activitatea curenta la clasa
Interventii de accelerare
admitere precoce la gradinita si in clasa I
trecerea accelerata a claselor
trecerea accelerata in cadrul materiilor
cursuri universitare in liceu
cursuri prin corespondenta
admitere timpurie la universitate
Interventii de imbogatire
-studiu si proiecte independente
centre de invatare
9

 programe de week-end
programe de vara
mentori si mentorat
simulare si jocuri
investigatii pe grupe mici
competitie academica
Timpul utilizat pentru accelerare sau imbogatire se poate creea printr-un proces
numit compactarea curriculara. In prima faza se identifica competentele elevului
intr-un anumit domeniu. Ulterior procesul educational se va focaliza asupra
continuturilor inca nedobandite. Timpul rezultat se va folosi pentru accelerare sau
imbogatire (Reis, 1992).
Cercetarile asupra eficientei interventiilor au aratat ca elevii supradotati care
urmeaza interventii de accelerare obtin o performanta superioara celor care sunt
inclusi in programe de imbogatire (Kulik & Kulik, 1984). De asemenea nu se observa
dificultati mai mari in ceea ce priveste atitudinea fata de scoala sau conceptia
despre sine. Aceste date stau la baza afirmarii superioritatii acestei metode fata de
cea de imbogatire.
Dupa C.Cretu (1998) principiile necesare in diferentierea curriculara la acesti copii
sunt:
1. Continuturile curriculare pentru elevii dotati si talentati ar trebui sa fie organizate
asa incat sa includa idei, probleme si teme mai elaborate, mai complexe si mai
profunde.
2. Curriculum-ul pentru acesti elevi ar trebui sa permita dezvoltarea si aplicarea
deprinderilor de gandire creativa si productiva.
3. Continuturile curriculare ar trebui sa faca pe elevi capabili sa exploreze constant
cunostintele si informatiile noi, sa dezvolte o atititudine de valorizare a studiului.
4. Curriculum-ul ar trebui sa incurajeze deschiderea catre selectivitate si sa
foloseasca resurse specializate si adapatate.
5. Prin curriculum este necesar sa se promoveze initiativa proprie, precum si
invatarea
si
dezvoltarea
auto-dirijata.
6. Curriculum-ul pentru acesti copii ar trebui sa sustina dezvoltarea capacitatii de
cunoastere de sine si
de intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile sociale, cu natura si cultura.
7. Evaluarile curiculare pentru acesti elevi ar trebui conduse in concordanta cu
principiile prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile de gandire supramedii, pe
creativitate si excelenta in performanta si produse

10