O prioritate a scolii romanesti - diferentierea si personalizarea instruirii

Prof. Aurora Dumitrescu,CCVM Tg Jiu

Scoala moderna este aceea în care elevii trebuie sa-si asume într-o mai mare masura responsabilitatea
dobândirii cunostintelor, cadrul didactic devenind în acest fel un organizator al procesul de predare-
învatare-evaluare în asa fel încât sa-l puna pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace
proprii de însusire a cunostintelor, de aplicare în practica în mod constant si creator.
Societatea cunoaşterii modifică în mod esenţial modul în care i se cere individului să înveţe şi să
muncească, punând accent mai degrabă pe capacitatea de interpretare a informaţiilor, decât pe
cunoaşterea lor
Una dintre tendintele modernizarii învatamântului vizeaza flexibilitatea instructiei si educatiei pentru a
asigura dezvoltarea capacitatilor si aptitudinilor fiecarui elev, în raport cu propriile posibilitati. .
Sporirea eficienţei învăţământului vizează, în ultimă instanţă, integrarea rapidă, uşoară în viaţa şi
activitatea socială. O asemenea integrare este rezultatul îmbinării organice şi echilibrate a intereselor
generale ale societăţii cu cele personale , astfel încât fiecare individ să se realizeze în activitatea social –
utilă la nivel maxim al posibilităţilor sale.
Ca urmare , pregătirea elevilor este privită din ce în ce mai mult nu numai strict din punctul de vedere al
necesităţilor economice , ci din perspectiva amplă a dezvoltării personalităţii fiecărui elev.
O preocupare majoră a fiecărui dascăl este cunoaşterea reală a individualităţii elevilor cu care lucrează,
fapt care conduce la o individualizare a acţiunilor pedagogice, la o tratare diferenţiată a elevilor în
funcţie de posibilităţi, înclinaţiile ,aptitudinilor, ritm de învăţare, a gradului de înţelegere a fenomenelor
, a capacităţii de învăţare, stiluri cognitive,atitudini,rezultate obţinute,personalitate ,motivatie.
Necesitatea tratării diferenţiate nu este o noutate. Acum mai bine de un secol, în 1888, la Sorbona, H.
Marion realizează o pledoarie în favoarea educaţiei centratre pe elev. În anul 1978, în lucrarea
„Învăţământul diferenţiat. Concepţii şi strategii”, I.T.Radu propune adaptarea activităţilor de învăţare la
posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere şi la ritmul propriu de lucru (al grupului sau
al elevului).
Principiul de bază este că nu există elevi buni şi elevi slabi, ci există elevi buni la lucruri diferite
În lucrările de pedagogie generală tratarea diferenţiată sau personalizata este considerată componenta
esenţială a unor principii didactice , condiţie a realizării lor sau este chiar ridicată la rang de principiu
distinct.
Astfel că, după Ioan Bontaş, “principiul individualizării şi diferenţierii învăţării exprimă necesitatea
adaptarii dinamice a încărcăturii cognitive şi acţionale a conţinuturilor şi strategiilor instructiv –
educative atât la particularităţile psihofizice (aptitudini,interese cognitive,ritm si stil de invatare)ale
fiecărui elev, cât şi la particularităţile diferenţiate, relativ comune unor grupe de elevi, în vederea
dezvoltării lor integrale ca personalitate şi profesionalitate, înlesnindu-i astfel pregătirea la nivelul
posibilităţilor şi intereselor, creându-i, o ambianţă favorabilă în cel mai înalt grad pentru formarea
personalităţii în ansamblu. În acest sens ignorarea trăsăturilor individuale, datorită unei atitudini
nivelatoare pedagogice echivaleaza cu un “act de miopie educativă” (V.Filipescu).
Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la ‘o scoala pentru toti’ la o ‘scoala
pentru fiecare’.
Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din Romania, fiind
recomandata din considerente psihopedagogice si ca o directie a integrarii si compatibilizarii proceselor
educationale in spatiul euroatlantic.
Initial prin predarea diferentiata s-a inteles impartirea pe grupe de abilitati cognitive.
(submediu ,mediu,supradotati)
In general, se apreciaza ca este destept cel care are note bune sau un punctaj mai mare la testele de
inteligenta. Despre aceatia sustinem ca sunt ,,nascuti inteligenti". In functie de acest aspect ne putem
astepta la urmatoarele situatii : daca un copil e inteligent va avea rezultate bune; daca un elev are
inteligenta medie, rezultatele pot fi satisfacatoare; daca are inteligenta scazuta sperantele sunt slabe. Cu
toate acestea sunt cunoscute nume celebre care au avut unele dificultati la scoală. Tendinta generala
este de a-i considera inteligenti pe cei care sunt buni la matematica sau la literatura, desi în alte domenii
1
dovedesc inclinatii deosebite. Unii cercetarori (Hargraves, 1967) au atras atentia asupra efectelor
negative pe care le poate avea o astfel de grupare -; formeaza grupe cu identitate sociala proprie
(subculturi), cu norme si valori propri conducand la alienarea fata de valorile scolii. Tratarea diferentiata
facuta in acest mod, provoaca neintentionat efecte negative in special asupra increderii in sine si asupra
atitudinii si implicarii in procesul educativ.
Mai nou, instruirea diferentiata are la baza teoriile cognitiv-contextuale ale inteligentei.Aceste teorii
tratează modul in care procesele cognitive opereaza în diferite contexte. Reprezentantii cei mai de
seama ai teoriilor cognitive – contextuale au fost Howard Gardner şi Sternberg. Teoria lui Gardner
privind inteligentele multiple considera că o inteligenta este un mod de a rezolva probleme si de a
dezvolta produse considerate ca valori de cel putin o cultura, o inteligenta este o promisiune de
potential biopsihologic. Creativitatea reprezinta nivelul superior de manifestare a tuturor inteligentelor.
Schimbarea survenita in conceperea diversificarii si diferentierii in predare, de la gruparea pe abilitati, la
o modalitate mai individualizata si diversificata de interpretare a diferentelor individuale, pune
problema adaptarii procesului educativ la nevoile individuale ale elevului (la interesele, capacitatile,
ritmul de lucru etc). Cu alte cuvinte vorbim de o conceptualizare a diferentierii ca individualizare,
ghidata de evaluarea si observarea nevoilor individuale ale elevilor.
In aceasta viziune, diferentierea este vazuta ca un proces de identificare si valorizare a diferentelor
individuale si de adaptare la stilurile diferite de invatare ale elevilor/studentilor. In acelasi timp,
diferentierea nu inseamna fragmentare. Elevii pot sa parcurga acelasi material daca se utilizeaza
informatiile despre particularitatile lor pentru a construi metodele de interventie. Daca fiecare grup sau
elev ar parcurge un alt material, profesorul ar fi suprasolicitat in pregatirea lectiei si in timpul
desfasurarii ei.

Tratarea diferenţiată se poate realiza prin:

• Curriculum diferenţiat (trunchi comun, extindere, aprofundare);
• organizarea clasei eterogene în grupe de elevi pe niveluri (minim, mediu, maxim), în funcţie de
progres, pe discipline de studiu;
• organizarea activităţii pe centre de învăţare (aplicaţie la teoria inteligenţelor multiple a lui H. Gardner);
• organizarea şi desfăşurarea activităţii pe grupe, în funcţie de tempoul de învăţare;
• diferenţierea temelor pentru acasă.
Individualizarea presupune personalizarea educaţiei
Individualizarea poate fi realizată prin:
• personalizarea obiectivelor (adaptarea obiectivelor educaţionale la posibilităţile reale ale elevului);
• personalizarea activităţilor de învăţare, cu posibilitatea ca elevul să poată alege modalitatea preferată
de lucru;
• adaptarea timpului necesar pentru învăţare;
• adaptarea materialelor de instruire (fişe de lucru, fişe de ameliorare, fişe de dezvoltare, suporturi
audio- video etc.);
• învăţare asistată pe calculator;
• individualizarea temei pentru acasă.
O modalitate eficientă şi acceptată de elevi este tema pentru acasă cu sarcini de lucru diferenţiate, după
următoarea structură:
 tema pentru acasă obligatorie , care cuprinde sarcini de lucru de nivel minim/ mediu;
tema pentru „elevii harnici”; nu este obligatorie, dar poate fi efectuată de elevii care doresc să lucreze
suplimentar; tema include sarcini de lucru de nivel mediu/ superior;
 tema pentru „elevii isteţi” tema nu este obligatorie şi include –în alternanţă- fie sarcini de lucru de
nivel superior, fie diferenţiere pe baza teoriei inteligenţelor multiple.
Fiecare elev va alege acasă, după efectuarea temei obligatorii, ce şi cât poate rezolva din celelalte teme
propuse. Faptul că fiecare poate face acest tip de alegere înseamnă, pentru elev: automotivare,
autoevaluare , propria adaptare la ritmul de lucru, la elementele de bioritm individual. Ulterior, în
evaluare, se pot face aprecieri, pot fi lăudaţi, evidenţiaţi elevii care, în unităţi mai mari de timp,
dovedesc interes în realizarea temelor pentru acasă.

2
Tomlinson (2000) enumeră patru modalităţi prin care profesorii pot diferenţia instruirea:

 prin conţinut: ajustarea a ceea ce au de învăţat elevii sau a modului în care ei primesc
informaţia necesară;
- Se face o pretestare pentru a identifica elevii care nu au nevoie de o instruire directa,daca
elevii dovedesc intelegerea conceptelor sar peste pasul instruirii si trec direct la aplicare/metoda
este cunoscuta sub denumire de compactarea curriculum-ului
-proiectarea de activitati care acopera diferite zone ale taxonomiei lui Bloom :
o cunostinte- intelegere- aplicatie pentru elevii care nu sunt familiarizati cu continutul,
o elevii cu stapinire partiala pot fi rugati sa completeze sarcini de aplicare ,analiza si
evaluare
o cei cu un nivel inalt sarcini de evaluare si sinteza

 prin proces: recomandarea unor modalităţi de abordare a conţinutului;

 gradarea sarcinile de la usor la dificil pe fisele de lucru
 Fise de lucru pe 2-3 nivele de dificultate care permite elevului sa-si aleaga gradul
de dificultate
 fixarea de sarcini deschise deoarece elevii mai buni le interpreteaza intr-un mod
mai solicitant(cereti mai mult elevilor mai buni
 sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti in functie de abilitati
 fise ajutatoare pentru elevi care au nevoie de ele si le cer
 invatare bazata pe surse de informare /invatare bazata pe resurse
 compactarea curriculum-ului- activitati alternative pentru cei care stiu deja
continutul noii lectii
 constituirea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc
 programe individualizate –invatarea pas cu pas
 utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare(softule ducational)
 lucru in grupuri mici(flexibile) un elev poate avea un nivel jos intr-un subiect si
ridicat in altul in functie de interese si talentele personale
 verificare intre colegi,predarea intre colegi,
 grupurile de studiu(grupuri de experti)
 abordarea tuturor tipurile de invatare –vizual,auditiv si practic
Stilul auditiv
• invata vorbind si ascultand
• este eficient in discutiile de grup
• invata din explicatiile profesorului / celui care prezinta materialul
• verbalizeaza actiunea intreprinsa pentru a-si depasi dificultatile de invatare
• isi manifesta verbal entuziasmul
• zgomotul este distractor, dar in acelasi timp reprezinta si mediul in care se
simte bine
• suporta greu linistea in timpul invatarii
Stilul vizual
• prefera sa vada lucrurile sau desfasurarea proceselor pe care le invata
• invata pe baza de ilustratii, harti, imagini, diagrame
• este important sa vada textul scris
• are nevoie sa aiba control asupra ambiantei in care invata
• isi decoreaza singur mediul
• recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele cele mai frecvent utilizate
pentru fixare
Stilul kinestezic
• are nevoie sa atinga si sa se implice fizic in activitatea de invatare
• invata din situatiile in care poate sa experimenteze
• a lua notite inseamna mai mult un act fizic si nu un suport vizual pentru
3
 invatare; de multe ori nu revizuiesc notitele
• isi manifesta entuziasmul sarind
• lipsa de activitate determina manifestari kinestezice, fiind de multe ori
confundati cu copiii cu tulburari de comportament
In functie de emisfera cerebrala cea mai activata in invatare exista doua stiluri cognitive:
 stilul global (dominanta dreapta) si
 stilul analitic sau secvential (dominanta stanga)
• Copiii care utilizeaza un stil global in invatare prefera sa aiba mai intai o viziune de
ansamblu asupra materialului pentru a putea trata mai apoi fiecare componenta in
maniera analitica. Ei vor prefera schemele care integreaza informatiile ca mod de
pornire in studiul unui material sau vor citi un text in intregime si nu se vor opri, pentru
fixarea unor idei, pana la terminarea textului.
• Copiii care utilizeaza stilul analitic de invatare prefera impartirea materialului in parti
componente, prezentate pas cu pas si in ordine logica. Ei vor prefera fixarea unor idei pe
masura citirii textului si refacerea la urma a intregii structuri.

 prin produse:
 crearea de oportunităţi de exersare, aplicare şi extindere a ceea ce au învăţat
într-o varietate de moduri; un raport,o discutie,un grafic ,rebus ,eseu, puzzle,
recenzie,desen,jurnal reflexiv,portofoliu
 utilizarea autoevaluarii (tehnica 3-2-1 :3 procese,2 idei,0 abilitate)
 Solicitarea elevilor sa-si impuna obiective
 laude pentru cele mai mici progrese si stabilirea pasului urmator
 prin mediul învăţării: crearea unei clase în care să existe zone de studiu în linişte şi zone de
interacţiune
Aplicarea TIM (teoria inteligentelor multiple)in clasa
Tipul de La ce se Ce ii place sa Prin ce activitati poate fi Metode de predare
inteligenta pricepe mai faca stimulat invatare evaluare
bine
Verbal A citi,a Sa discute,sa Realizare de compuneri, Povestire,descriere,
lingvitica scrie,a dezbata,sa poezii,eseuri,reportaje Explicatie,expunere cu
povesti,a argumenteze, recenzii,interviuri,anche oponent prelegerea
memora, sa asocieze ta rezumate,articole, conferinta ,conversatia
convinge ,a cuvinte,sa fise de euristica,dezbaterea
gandi in rezolve studiu ,ghicitori ,povesti Problematizarea
cuvinte integrame ,sa oare , dramatizari Predarea reciproca
creeze versuri, Jigsaw,portofoliul,
metafore jurnalul reflexiv
Logico A rezolva, Sa Rezolvare de probleme Metode algoritmice
matematic argumenta experimenteze Conexiuni logice intre Instruire programata
A gindi sa rezolve probl concepte Experiment,
abstract sa foloseasca nr Extragerea esentialului Demonstratie,exercitiul,s
A analiza si formule Organizarea tudiul de caz
critic sa creeze materialului de studiu Harti conceptuale
regului Argumentatii bazate pe
rationamente rationamente
Comparatii pentru a
stabilii asemanari si
deosebiri

Vizuala Se Sa deseneze Transpunerea in desen Observatie,demonstratie,

spatiala orienteaza Sa coloreze Pictura a textului citit modelare,simularea,aplic
bine in Sa construiasca Crearea de harti, atii thnice,portofolii cu
4
 spatiu, Sa modeleze machete,scheme,figuri imagini,picturi ,desene,fo
Observa Sa demonteze tridimensionale tografii,reprezentari
Detaliile Sa monteze grafice,diagrame cauze –
Retine Sa rez. puzzle efecte,vizionare de
figuri, diapozitive,filme
Imagini didactice
Vizualizeaz
a usor
Corporala A dansa, a- Sa se miste Manipularea obiectelor Observatie,experimentde
kinestezica si coordona Sa atinga monstratie,modelare
Miscarile Sa manevreze Activitati
a-si Sa foloseasca practice,simulare,studiu
exprima limbajul de
idei,sentim corpului,mimica caz,pantomima,dramatiz
ente plastic si gestica are,jocuri de rol,activitati
fizice
Muzicala A canta,a Sa cante,sa Activitati care folosesc Transpunerea unui text
ritmica memora compuna ritmuri,sunete,melodii pe note muzicale
diverse muzica,sa Dramatizare
melodii si asculte muzica Folosirea inregistrarilor
ritmuri audio
A produce
diferite
sunete
A crea
muzica
Sociala A colabora Sa colaboreze Colaborare in rezolvarea Predare invatare
interperso- A negocia Sa aiba prieteni sarcinilor reciproca,brainstorming,s
nala comunica Sa ajute pe altii Sprijin reciproc chimba perechea,discutie
cu ceilalti Sa cunoasca noi colectiva,povestirea
a-i intelege oameni explicatia
a rezolva descrierea,expunerea cu
conflicte oponent,joc de rol
Studiu de caz
Intraperso- A se Autoreflectie Activitati individuale Munca independenta
nala Autocu- Stabilirea de Tratare diferentiata Jurnal reflexiv,eseuri
noaste obiective portofolii
Auto- personale
evalua Sa lucreze
a-si singur
exprima
propriile
sentimente
naturalista A intelege Sa stea in aer Activitati in clasa sau pe Activitati
Natura Liber teren de studiere a practice,aplicatii
Preocupat Sa culeaga date plantelor si animalelor tehnice,simulare ,studiul
de Sa observe (vii sau mulaje) de
probleme realitatea caz,excursii ,expeditii,vizi
ecologice Sa colectioneze te de studiu,proiectul de
plante, cercetare

Sarcini de invatare din perspectiva TIM

Tipul de Sarcina de invatare
5
inteligenta
1.verbal- -compune o poveste,eseu,recenzie,referat,reportaj
lingvistica -explica altora cum sa alcatuiasca o poveste
-creaza jocuri de cuvinte (rebusuri)
-defineste termenii
-restructureaza definitia
-formuleaza intrebari despre

2.logico- -analizeaza datele –ordoneaza ,clasifica logic datele

matematica -argumenteaza solutiile
-formuleaza ipoteze
-stabileste asemanari –deosebiri
-compara dupa criteriul
-clasifica dupa un criteriu
-extrage idei principale
-anticipeaza ce se va intampla daca
-pune diagnostic
-aplica formula
-stabileste ordinea evenimentelor
3.vizuala spatiala -reprezinta grafic datele din tabel
-Construieste schema,macheta ,harta,poster,flayer,reclama
-Foloseste markere pentru a evidentia pasajele importante din lectie
-ilustreaza prin desen un proces,fenome
-recunoaste fenomenu,procesul pe imaginile prezentate
4 muzicala -compuneti un cantec cu notiunile noi invatate
ritmica -compuneti un cantec plecand de la tema studiata
5.naturalista - identifică plante şi animale în mediu, în fotografii, în desene;
- colectează şi prezintă informaţii din ziar despre evenimente biologice şi
ecologice;
- identifică condiţiile optime de mediu pentru o plantă sau pentru un animal;
- fă o colecţie de roci şi minerale
-; fă propuneri de ecologizare a unei zone;
-stabileşte un traseu turistic pe hartă.
-identifică plante şi animale care îţi plac cel mai mult dintr-un tip de mediu
- fă o listă cu ţările în care trăieşte un anumit animal

6.corporala -mimati fenomenele citite

kinestezica -folositi gestica si mimica pentru a expune diferite stari
-mimează o plantă, un animal, corrida, formarea unui lac pe masiv de sare, o
erupţie vulcanică; indică la hartă; învaţă un dans specific unei ţări; joacă un joc
de rol dramatic; foloseşte globul geografic; fă un mulaj pentru o formă de relief;
foloseşte busola în teren; orientează-te pe hartă aplicând roza vânturilor; fă
măsurători pe hartă cu compasul, cu rigla; cartează o regiune; marchează un
traseu turistic în teren.

7.interpersonala -lucrati in perechi pentru rezolvarea sarcinii de lucru

-colaborati
-comunica si celorlalti solutia
-distribuiti sarcinile si responsabilitatile pentru a gasi solutii optime
-analizează spaţiul în care se desfăşoară conflictul israelo-arab;
- realizează un interviu, o anchetă;
-stabileşte caracteristicile poporului român;
-adresează întrebări unui coleg;
6
 -ajută un coleg să se orienteze pe hartă sau în teren;
- realizează un interviu cu un musulman pentru a-i înţelege valorile, cultura;
-negociează conflictul dintre investitori şi cei care protejează mediul;
-realizaţi un proiect în grup.

8.intrapersonala
-scrie într-un eseu propriile gânduri şi reacţii în legătură cu …;
-spune ce ai face dacă ai fi în locul ….?
- scrie un eseu cu tema ...;
-scrie opiniile sale despre …;
-identifică trăsăturile proprii şi care sunt specifice şi unui alt popor;
-ce ar fi diferit dacă ai fi trăit într-o altă cultură?
-ce îţi place în mediul geografic în care trăieşti? Ce iţi displace?
-ce ai face pentru a te adapta să trăieşti în Sahara?
-Stabileşte un plan de acţiune pentru …;
-stabileşte o listă de priorităţi;
-completează într-un jurnalul opiniile despre călătoria ta în …
-autoevalueaza-ti lucrare

9. existenţială -anticipează ce se va întâmpla cu omenirea prin încălzirea globală a climei;

-stabileşte măsuri pe care ar trebui să le ia oamenii pentru protecţia mediului;
-scrie cum a fost influenţat poporul român de locuirea sa în spaţiul carpatic;
-scrie cum a fost înfluenţat poporul român de poporul turc;
-scrie ce crezi că se va întâmpla cu românii din sudul ţării datorită deşertificării;
-explicaţi cum s-a format universul;
-explicaţi faptul că universul este infinit în timp şi în spaţiu;
-explicaţi ce s-ar întâmpla dacă s-ar inversa polii.

Elevii capabili de performante

Conceptiile despre ce anume inseamna copiii supradotati sunt destul de variate. Printre caracteristicile
definitorii ale acestui grup de copii se disting:
Aptitudini cognitive superioar, curiozitate intelectuală, Sensibilitate şi creativitate,Intensitatea
motivaţiei , Capacitate afectivă evoluată
Sub aspectul inteligentei:
 Capacitate de formare a notiunilor;
 Dezvoltare deosebita a limbajului;
 Întelegere rapida, capacitate vie si intensa de învatare;
 Aptitudini egale pentru rationament deductiv si inductiv , pentru generalizare;
 Capacitate de memorare;
 Atentie de durata;
 Curiozitate;
 Aptitudine pentru evaluare;
 Imaginatie activa;
 Gândire creatoare;
Sub aspectul celorlalti factori ai personalitatii:
 Dezvoltarea iesita din comun a intereselor si a capacitatii lor;
 Atitudine pozitiva fata de scoala;
 Placerea exceptionala a lecturii;
 Capacitatea de a construi o autoimagine complexa;
 Stabilitate si mobilizare emotionala;
Preferinta pentru societatea copiilor mai vârstnici ( S. Lazarescu, 1979)
Încercând sa creioneze o imagine cât mai clara asupra copiilor cu abilitati înalte, Liliana Stanescu ( 1993)
prezinta câteva caracteristici considerate ca fiind definitorii:
7
 Tendinta de a învata "de ce" si "cum" si nu "prin ce"
 Un vocabular neobisnuit pentru vârsta sau clasa în care se afla;
 Preocupari timpurii pentru problemele adulte ca: religie, politica, sex, vârsta,rasa, etc.
 Plictiseala la sarcinile de rutina
 Ritm rapid de învatare
 Însusirea timpurie a conceptelor abstracte
 Dorinta sustinuta de a afla, a cunoaste
 Motivatie puternica în realizarea sarcinilor de rezolvare a problemelor
 Un larg sir de interese
În lucrarea " Aveti un copil inteligent! Testati-l! " ( 1992), V. Serebriakoff prezinta o lista de caracteristici
ale copiilor supradotati care poate constitui un instrument de identificare a aptitudinilor copiilor:
 Poseda puteri superioare de rationament, de folosire a ideilor abstracte, de generalizare plecând de la
fapte specifice, de întelegere a semnificatiilor si a conexiunilor;
 Au conexiune intelectuala;
 Învata cu usurinta si fara dificultate;
 Au o gama larga de interese;
 Dipun de o atentie marita care le permite sa se concentreze si sa persevereze an rezolvarea
problemelor si intereselor urmarite;
 Dispun de un vocabular superior din punt de vedere cantitativ si calitativ comparativ cu alti copii de
aceeasi vârsta;
 Aptitudinea de a lucra independent;
 Citesc de timpuriu;
 Manifesta un spirit puternic de observatie;
 Manifesta initiativa si originalitate în munca intelectuala;
 Vioiciune si rapiditate în raspunsul formulat la noile probleme;
 Sunt capabili sa memoreze cu rapiditate;
 Prezinta un interes ridicat fata de natura mediului si a universului;
 Poseda o imaginatie neobisnuita;
 Realizeaza cu usurinta instructiunile complexe;
 Citesc rapid;
 Au multe pasiuni;
 Au interese literare care sa acopere o gama larga de subiecte;
 Folosesc în mod frecvent si efectiv biblioteca;
 Sunt superiori la matematica, îndeosebi în rezolvarea problemelor.

Exista doua categorii majore de programe de interventie:

a) de accelerare-presupune parcurgerea aceluiasi material (ca si ceilalti elevi) insa intr-un ritm mai alert.
b) de imbogatire - propune utilizarea de continuturi mai bogate si variate prin strategii care completeaza
activitatea curenta la clasa
Interventii de accelerare
• admitere precoce la gradinita si in clasa I
• trecerea accelerata a claselor
• trecerea accelerata in cadrul materiilor
• cursuri universitare in liceu
• cursuri prin corespondenta
• admitere timpurie la universitate
Interventii de imbogatire
-studiu si proiecte independente
• centre de invatare
• programe de week-end
• programe de vara
• mentori si mentorat
• simulare si jocuri

8
• investigatii pe grupe mici
• competitie academica
Timpul utilizat pentru accelerare sau imbogatire se poate creea printr-un proces numit compactarea
curriculara. In prima faza se identifica competentele elevului intr-un anumit domeniu. Ulterior procesul
educational se va focaliza asupra continuturilor inca nedobandite. Timpul rezultat se va folosi pentru
accelerare sau imbogatire (Reis, 1992).
Cercetarile asupra eficientei interventiilor au aratat ca elevii supradotati care urmeaza interventii de
accelerare obtin o performanta superioara celor care sunt inclusi in programe de imbogatire (Kulik &
Kulik, 1984). De asemenea nu se observa dificultati mai mari in ceea ce priveste atitudinea fata de scoala
sau conceptia despre sine. Aceste date stau la baza afirmarii superioritatii acestei metode fata de cea de
imbogatire.
Dupa C.Cretu (1998) principiile necesare in diferentierea curriculara la acesti copii sunt:
1. Continuturile curriculare pentru elevii dotati si talentati ar trebui sa fie organizate asa incat sa includa
idei, probleme si teme mai elaborate, mai complexe si mai profunde.
2. Curriculum-ul pentru acesti elevi ar trebui sa permita dezvoltarea si aplicarea deprinderilor de gandire
creativa si productiva.
3. Continuturile curriculare ar trebui sa faca pe elevi capabili sa exploreze constant cunostintele si
informatiile noi, sa dezvolte o atititudine de valorizare a studiului.
4. Curriculum-ul ar trebui sa incurajeze deschiderea catre selectivitate si sa foloseasca resurse
specializate si adapatate.
5. Prin curriculum este necesar sa se promoveze initiativa proprie, precum si invatarea si dezvoltarea
auto-dirijata.
6. Curriculum-ul pentru acesti copii ar trebui sa sustina dezvoltarea capacitatii de cunoastere de sine si
de intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile sociale, cu natura si cultura.
7. Evaluarile curiculare pentru acesti elevi ar trebui conduse in concordanta cu principiile prioritare
stabilite, cu accent pe abilitatile de gandire supramedii, pe creativitate si excelenta in performanta si
produse