G.P.N. NR. 6 OLTENIȚA 24.10.

2019
GRUPA:MARE
PROF.ÎNV.PREŞCOLAR:POPA MIHAELA

DE CE NU E BINE SĂ ȚIPI LA COPIL ȘI CUM E

RECOMANDAT SĂ COMUNICI
A tipa la copii si mai ales a folosi injurii si jigniri poate fi la fel de daunator ca
bataia. Tipetele parintilor reprezinta violenta verbala si afecteaza copiii pe plan
emotional, ii fac sa fie mai ingrijorati si ii impiedica sa se implice voluntar si
degajat in jocuri.
Ce ii afecteaza cel mai mult pe copii?
Desigur, conteaza mult cuvintele pe care le adresezi copilului, dar si schimbarile de
ton produc anxietate si nesiguranta. Insa, cele mai nocive sunt:
 Tipetele si amenintarile: “Daca mai faci asta inca o data, te las in mijlocul orasului
si plec acasa!”
 Tipete in care le spunem ca viata noastra ar fi mai buna daca ei n-ar exista: “Ma
faci sa fiu satula de viata asta!”,
 Comparatiile cu alti copii: “De ce nu poti sa fii si tu la fel de linistit ca sora ta?”.
 Tipetele in care folosim etichetari: “Esti dezordonat, imprastiat, enervant!”, “Esti
murdar ca un porc!”etc.
 Invinovatirile: “Mereu imi dai dureri de cap!”.
 Subminarea: “Fac eu asta, ca daca e sa astept dupa tine, nu terminam niciodata.”
 Descurajarea: “De ce mereu trebuie sa gresesti?”.
In general, exista doua reactii pe care le pot avea copiii atunci cand parintii tipa la
ei, niciuna dintre ele benefica:
- tipa si ei, devenind violenti verbali
- devin inhibati, speriati sau rusinati

Alternative la tipat
Care sunt celelalte alternative pe care le avem cand dorim sa comunicam cu copiii
nostri?
 Descopera ca disciplina inseamna sa inveti. Originea cuvantului disciplina este
“a invata” astfel ca o greseala a copilului nu este o ocazie de a-l pedepsi, ci o
ocazie de a-l invata cum este bine sa procedeze.
 Invata ca modul in care disciplinam are limite. Cu toate ca respectarea regulilor
este importanta, modul in care o facem conteaza cel mai mult. De exemplu, trebuie
evitate situatiile in care pedepsim copilul pentru ca nu a respectat o regula, desi
intentia lui sau rezultatul obtinut au fost bune.
 Noaptea este un sfetnic bun. Ia o mica pauza cand devii prea concentrat pe
situatie si te simti coplesit de emotii negative precum furia.
 Exploreaza-ti propriile emotii. Uneori s-ar putea ca stresul acumulat peste zi sa
fie cauza pentru care tipi la copil. Chiar daca comportamentul lor este acelasi in
fiecare zi, uneori s-ar putea sa explodam fiindca “Mi-a pus capac neatentia lui,
dupa o zi intreaga in care am fost ingropata in hartii si termene limita”. Atunci
cand parintele isi cunoaste propriile limite si reuseste sa isi gestioneze emotiile,
comunicarea cu copilul va fi mai putin tensionata si mult mai echilibrata.
 Aminteste-ti ca daca tipi, copilul nu tine minte ce ii spui. Desi credem ca uneori
daca tipam ne impunem si transmitem ideea de autoritate, obtinem efectul invers.
Persoana asupra careia tipam va avea o reactie involuntara si inconstienta de alerta.
Mesajul nostru nu va fi perceput, iar copilul nu isi va aminti decat ca te-ai enervat
si ai tipat, insa ceea ce ai incercat sa ii spui este posibil sa nu fie bine inteles sau
tinut minte. Cauta sa iti reglezi tonul vocii pentru a te asigura ca cel mic intelege
unde a gresit, cum altfel ar fi putut sa actioneze, fara a-ti strica relatia cu el.
 Nu in ultimul rand, aminteste-ti sa iti ceri scuze atunci cand tipi. Chiar si celor
mai linistiti parinti li se intampla sa ridice tonul si sa se enerveze. Dupa o cearta
sau iesire nervoasa, aminteste-ti sa iti ceri scuze astfel incat cel mic sa inteleaga ca
tipetele nu sunt bune. Calea recomandata este cea a comunicarii si a negocierii
pentru o buna relatie parinte-copil.

DATA: Prof. înv .preșcolar:POPA MIHAELA