PREVEDERILE PREZENTEI LEGI SE APLICA terenurilor a căror contaminare a fost/este cauzată de orice tip de activitate

antropică, potrivit anexei nr. 1;

Se considera activitate antropica orice activitate prevazuta in anexa nr.1, a)activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la
Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform capitolului VI art. 13 din prezenta lege 74/2019 privind gestionarea siturilor potential contaminate si a celor
contaminate investigarea preliminara a sitului se realizeaza pe baza modelului conceptual “sursa-cale-receptor”.

Sursa potentiala de contaminare a sitului sunt cosurile de fum ale fabricii, calea de migrare prin care sursele de
contaminare interactioneaza cu potentialii receptori este aerul, atmosfera iar receptorul este solul.

a)numele şi locaţia sitului, suprafaţa şi limitele acestuia, inclusiv coordonate în Sistemul Naţional de Proiecţie
Stereografică 1970;
ArcelorMittal Hunedoara (fost Combinatul Siderurgic Hunedoara – Siderurgica S.A.
Suprafata: 138

b)descrierea geografică a sitului, istoricul acestuia şi al zonelor înconjurătoare, inclusiv geologia, hidrologia şi
hidrogeologia, dacă este cazul;

Municipiul Hunedoara este situat la poalele Munţilor Poiana Ruscă, în zona confluenţei râului Cerna cu pârâul Zlaşti

Arealul municipiului este mărginit la nord de comuna Peştişu Mic si municipiul Deva (la 19 km distanta), la est de
oraşul Călan, la sud de comuna Teliucu Inferior, la sud-vest de comuna Ghelari, la vest de comuna Lelese şi la nord-
vest de comuna Cerbăl.

Relieful : Relieful în oraşul Hunedoara este deluros-muntos, cu altitudini de 300 - 400 m, la care se adaugă Valea
Cernei, străbătută de râul Cerna.

Situate intr-o zona depresionara

Municipiul Hunedoara este plasat într-o zonă depresionară, pe latura de est a Munţilor Poiana Ruscă. Masivul Poiana
Ruscă este constituit, în cea mai mare parte, din şisturi cristaline, calcare dolomitice şi roci magmatice

Văile care fragmentează masivul sunt, în general, adânci şi strâmte, atât din cauza
calcarelor jurasice pe care le străbat în partea de est, cât şi din cauza ridicării acestor munţi pe verticală. Văile au fost
locuite, în consecinţă, foarte puţin, aşezările fiind dispuse mai cu seamă pe culmile însorite şi domoale, sub forma
unor cătune adunate, cum este cazul localităţilor Vadu Dobrii, Ghelari, Lunca Cernii, Poiana Răchiţelii, etc. Activitatea
intensă din agricultură şi din industrie a făcut ca zona să fie despădurită. În acelaşi timp, aşezările de la Hunedoara,
Ghelari şi Teliuc, s-au dezvoltat în ritmul pe care-l cunoaştem datorită existenţei zăcămintelor de fier din Munţii
Poiana Ruscă.

Din grupa solurilor montane si submontane fac parte solurile silvestre podzolice brune si brune-galbui, care apar sub
forma unor fâşii aproape continue, de la lăţimi diferite, pe latura estica a munţilor Poiana Ruscă, în zona dealurilor
Ghelarilor. Din grupa solurilor litomorfe, întâlnim „terra rossa” sub forma de petece pe latura estica a muntilor Poiana
Rusca. Din cadrul grupei solurilor slab dezvoltate, întâlnim solurile aluviale cu carbonaţi în luncile Vaii Cernei.
Resursele naturale constau în zăcăminte de piatră, minereuri feroase şi neferoase, lemn, talc si potenţial în creşterea
animalelor.

din Bazinul Mureşului, cuprinsă în triunghiul „Oraştie-DevaHunedoara” şi aparţine climei de tip continental-
temperată, caracteristică judeţului, deşi unele particularităti, pe care le vom semnala în continuare, o deosebesc de
restul judeţului, permiţându-ne să vorbim despre un micro-climat al Hunedoarei, cu nuanţe banatice.

radierea calorica a agregatelor Combinatului Siderurgic, forma de căldare a localităţii şi stratul de pulberi existent în
atmosferă, conduc, în final, la acest micro-climat specific hunedorean

c)vizita pe teren pentru colectarea informaţiilor, în cadrul căreia sunt realizate observaţii detaliate despre sit şi zonele
adiacente ale acestuia;

d)fotografii de arhivă, ortofotoplanuri, fotografii/releveul fotografic al situaţiei existente;

f)alte investigări, studii, documentaţii de mediu/acte de reglementare anterioare existente pentru situl studiat;

g)analiza hărţilor istorice şi curente ale sitului şi ale zonei aflate în vecinătatea acestuia;

h)identificarea surselor de contaminare reală sau potenţială, căi şi receptori

i)utilizarea prezentă, anterioară şi viitoare a sitului;

j)utilizarea prezentă şi anterioară a terenurilor din imediata vecinătate a sitului;

k)detalii, dacă este cazul, ale incidentelor, scurgerilor sau deversărilor de substanţe poluatoare pe situl în cauză;

l)informaţii referitoare la gestionarea deşeurilor şi la practicile de depozitare/eliminare;

m)detaliile referitoare la captări de apă, drenare, instalaţii de tratare, preepurare, epurare;

n)informaţii referitoare la activităţile de minerit, de extracţie sau de terasare a unor zone;

o)conştientizarea tuturor receptorilor potenţiali atât de pe sit, cât şi din vecinătatea acestuia;

p)alte informaţii relevante.

 Investigarea preliminara a unei zone potential contaminate

Prin Anexa 2: CONTINUTUL CADRU AL raportului investigarii preliminare pentru siturile potential contaminate

1. Doua furnale 1882, al treilea 1884 foloseau drept combustibil mangalul si cocsul
2. Minereu de fier extras de la ghelari, productia mare de fonta
3. Exploatare la suprafata si apoi prin put miner
4. 1886 procesul de transformare a fontei in otel
5. Suprafata: aprox. 5210,54 m

aerosoli nocivi ca dioxidul de sulf, fenoli şi funingine i-a afectat plămânii şi l-a îmbolnăvit.

din 138 de hectare ale sitului aflat în administrarea unei societăţi înfiinţate de Consiliul Local, 20 au fost ecologizate. O zonă de circa
100 de hectare care aparţine combinatului siderurgic Hunedoara va trebui, de asemenea, ecologizată

istoric
Cât de poluată a fost Hunedoara în anii de prosperitate ai combinatului Vestită în anii 1970 pentru combinatul siderurgic în care
lucrau peste 20.000 de oameni, Hunedoara se evidenţia şi ca oraş poluat. Un studiu realizat de specialiştii de la Institutul de
Meteorologie şi Hidrologie, păstrat de Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara, arăta că în Hunedoara, nivelul de poluare cu praf era
de până la 12 ori mai mare decât limita admisă, potrivit normelor vremii. De asemenea, poluarea cu gaze nocive provenite din
combinat avea un nivel ridicat, chiar dacă se încadra între limitele admise. Studiul a fost realizat în perioada 1969 – 1970, în care
combinatul siderurgic din Hunedoara se afla în topul cele mai performante centre industriale din ţară. Specialiştii au executat timp de
doi ani măsurători asupra stării de poluare a aerului, în zona Hunedoarei, Devei, a Călanului şi a oraşului Simeria. În anii 1970, zona
Hunedoarei era afectată de mai multe surse de poluare: Combinatul Siderurgic Hunedoara, Uzina de semicocs Victoria Călan, nodul
de cale ferată Simeria, Termocentrala Mintia, ele fiind amplasate de-alungul văilor şi râurilor Cerna, Mureş şi Strei.

Poluantii
În Hunedoara gama de poluanţi era diversă, cuprinzând gaze şi aerosoli nocivi: dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, monoxid de carbon,
dioxid de carbon, fenoli, funingine. Autorii studiului afirmau că răspândirea poluanţilor putea fi bine caracterizată urmărind
comportarea a doi trasori: dioxidul de sulf pentru gaze şi depunerile gravitaţionale pentru aerosoli. „De altfel SO2 constituie şi un gaz
important din punct de vedere al noţiunii nocive, iar depunerile gravitaţionale reprezintă factorul principal care caracterizează
disconfortul”, se arată în cercetare. Oraşele Simeria şi Călan şi împrejurimile termocentralei Mintia înregistrau valori crescute de
SO2 în atmosferă, dar mai reduse ca în Hunedoara. Călanul era poluat din cauza uzinei de semicocs, iar Simeria din cauza
termocentralei Mintia şi a circulaţiei feroviare intense. Sudul oraşului Călan şi Deva erau mai puţin poluate. Municipiul Deva nu avea
surse importante de poluare pe teritoriul ei, iar poluanţii de la Mintia erau emişi la înălţime. Concentraţiile de dioxid de sulf erau,
totuşi, sub limita sanitară admisă, afirmau realizatorii studiului publicat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie. Măsurătorile
privind praful arătau că în perimetrul combinatului din Hunedoara se depăşea cu şase grame pe metru pătrat limita admisă

SC MUNICIPIUL 138 In Primaria Foarte Uz Rezidential, Cresterea animalelor, Industrial, Vacant

ECO HUNEDOARA operare Hunedoara Ridicat industrial
SID SA
 Anexa 3

Care este Zona

utilizarea rezidenţială Agricolă Comercială Industrială Altă utilizare
prezentă a sau de locuit
X
sitului?

Care este Zona

utilizarea rezidenţială Agricolă Comercială Industrială Altă utilizare
viitoare a sau de locuit
X
sitului?

Care a fost Zona

ultima rezidenţială Agricolă Comercială Industrială Altă utilizare
utilizare a sau de locuit
X
sitului?
A fost schimbată Din Către Nu deţin informaţii.
Teren viran Combinatul siderurgic
utilizarea sitului? (a se
utiliza categoriile de
mai sus)

Există surse de apă de Da Nu

suprafaţă (inclusiv Raul Cerna la o
canale de scurgere, distanta de
iazuri, cursuri de apă,
lacuri, izvoare) pe sit?
(În caz afirmativ, vă
rugăm să oferiţi
detalii.)
În cazul în care au Hale de depozitare Hală oţelărie electrică Hală laminor profile
existat/există Cladiri de birouri Hală turnare continuă economice
clădiri/construcţii pe Depozite si magazii Clădire birouri oţelarie Depozit descoperit de
sit pentru ce scop au si TC laminate
fost/sunt utilizate? (Vă Hala distribuitoare- Atelier strungăria de
cristalizoare cilindri
rugăm precizaţi,
Anexe funcţionale hale
dacă este cazul.) productive
Magazie feroaliaje
Depozit praf oţelărie,
ţunder si şlam de
ţunder
Depou locomotive

Au fost depozitate Da Nu
substanţe
chimice/combustibili X
pe sit?
(Bifaţi cu X.)
Au existat Da Nu
pierderi/scurgeri de
combustibil sau
substanţe chimice?
(Bifaţi cu X.)

În cazul în care aţi răspuns "Da" la oricare

dintre cele de mai sus, vă rugăm să precizaţi
tipul de combustibil/substanţe chimice,
metoda şi locul de depozitare a
metoda şi locul de depozitare a
combustibilului/substanţelor chimice şi detalii
cu privire la orice deversări, inclusiv cantităţi
şi acţiuni întreprinse.

Au existat alte Da Nu Raportate Neraportate

incidente de
poluare, fie
raportate sau
neraportate?

Utilizarea terenului adiacent sitului potenţial contaminat (pe o distanţă de 1.000 m în jurul
terenului potenţial contaminat, măsurată de la limitele de proprietate ale terenului în cauză şi
determinate de limitele cadastrale)

Care este Zona

utilizarea rezidenţială Agricolă Comercială Industrială Altă utilizare
prezentă a sau de locuit

terenului
adiacent
sitului

potenţial
contaminat?

Care a fost Zona

ultima rezidenţială Agricolă Comercială Industrială Altă utilizare
utilizare a sau de locuit

terenului
adiacent
sitului
potenţial
contaminat?

Există surse de apă de Da Nu

suprafaţă (inclusiv canalele de
scurgere, iazuri, cursuri de
apă, lacuri, izvoare) pe terenul
adiacent sitului potenţial
contaminat?
(În caz afirmativ, vă rugăm să
oferiţi detalii.)
 D. Acte de reglementare (avize, acorduri, autorizaţii)
21) Indicaţi toate actele de mediu:
c) Numărul de
Nr. crt. a) Actul emis b) Anul emiterii
înregistrare

1. Acord de mediu
2. Autorizaţie de mediu
3. Autorizaţie integrată
de mediu
4. Aviz de mediu
E. Activităţi la sit
22) Tipul de activităţi prezente şi trecute 23) Tipul de activităţi prezente şi trecute
desfăşurate la sit desfăşurate la sit
ACTIVITĂŢI PRINCIPALE* ACTIVITĂŢI SECUNDARE*
1. 2410 Productia de metale feroase sub 1.
forme primare si feroaliaje
2. 2452 Turnarea otelului 2.
3. 2550 Fabricarea produselor metalice 3.
obtinute prin deformare plastica
Metalurgia pulberilor
4. 3832 Recuperarea materialelor reciclabile 4.
sortate
5. 5.
* A se alege din lista codurilor CAEN.

27) Deşeuri
25) Produse
24) Substanţe chimice 26) Deşeuri produse la depozitate/deversate
(secundare) folosite
folosite sit (temporar ori
sau produse
permanent)
|_| Metale grele - |_| Metale grele - |_| Metale grele - |_| la sit
compuşi compuşi compuşi |_| în afara sitului
|_| Compuşi |_| Compuşi |_| Compuşi
anorganici anorganici anorganici
|_| Produse petroliere |_| Produse petroliere |_| Produse petroliere
|_| Alte hidrocarburi |_| Alte hidrocarburi |_| Alte hidrocarburi
|_| Dizolvanţi |_| Dizolvanţi |_| Dizolvanţi
|_| Compuşi |_| Compuşi halogenaţi |_| Compuşi halogenaţi
halogenaţi |_| Pesticide |_| Pesticide
|_| Pesticide |_| Dioxină şi furani |_| Dioxină şi furani
|_| Dioxină şi furani |_| Azbest |_| Azbest
|_| Azbest |_| Fenoli |_| Fenoli
|_| Fenoli |_| Ftalaţi |_| Ftalaţi
|_| Ftalaţi |_| Altele |_| Altele
|_| Altele

28) Activităţi desfăşurate sau în curs de desfăşurare la situl potenţial contaminat

Detaliaţi, dacă este cazul .........................................................................................

29) Accidente ecologice, deversări accidentale, poluări accidentale?

|_| Da |_| Nu
a) Dacă da, detaliaţi: .............................................
b) Data aproximativă: ...................................................
c) Măsuri de intervenţie? |_| Da |_| Nu
d) Dacă da, ce măsuri?

F. Caracteristicile sitului
30) Adâncimea la care se găseşte pânza freatică?
|_| 0-5 m
|_| 5-10 m
|_| 10-20 m
|_| > 20 m
31) Caracterizarea hidrogeologică a locaţiei sitului**:
|_| Bazin hidrografic
|_| Corp de apă subteran
** În cazul suprapunerii bazinului peste roci solubile (calcare, dolomit, gips, cretă, sare etc.),
limitele bazinului hidrografic (drenajul de suprafaţă) nu se suprapun întotdeauna cu limitele
bazinului hidrogeologic (drenajul subteran).
32) Tip de sol predominant la suprafaţă (0-10 metri adâncime):
|_| Pietriş
|_| Nisip
|_| Argilă
|x_| Rocă
33) Folosinţa pânzei freatice (pe o rază de 2.000 metri):
|_x| Industrie
|_| Apa menajeră
|_| Agricultură
|_| Creşterea animalelor
|_| Niciuna
34) Distanţa până la cel mai apropiat punct de extracţie (foraj, pompă şi/sau fântână):
|_| la sit
|_| 0-1 km
|_| 1-2 km
|_| 2-3 km
|_| > 3 km
35) Tipuri de ape de suprafaţă pe o rază de 500 metri în afara sitului:
|_| Mare
|_| Lac
|_| Baltă
|_| Canal (sector artificial de curs de apă)
|_| Râu
|_| Izvor/pârâu
36) Folosinţa apei de suprafaţă (4.000 metri aval):
|_| Industrie
|_| Apa potabilă
|_| Agricultură
|_| Creşterea animalelor
|_| Recreaţie
|_| Piscicultură
|_| Niciuna
37) Indicaţi de câte ori a fost inundată zona în ultimii 20 de ani:
|_| 0
|_| 1-5
|_| 5-10
|_| > 10
38) Utilizarea prezentă a terenului:
|_| Rezidenţială
|_| Industrială
|_| Agricolă
|_| Comercială
|_| Altă utilizare
39) Utilizarea terenului adiacent sitului potenţial contaminat (pe o distanţă de 1.000 metri în
jurul terenului potenţial contaminat, măsurată de la limitele de proprietate ale terenului în
cauză şi determinate de limitele cadastrale)
|_| Rezidenţială
|_| Industrială
|_| Agricolă
|_| Comercială
|_| Altă utilizare
40) Distanţa până la cel mai apropiat locuitor?
|_| 0-1 km
|_| 1-2 km
|_| 2-3 km
|_| > 3 km
41) Distanţa până la cea mai apropiată zonă protejată?
|_| 0-1 km
|_| 1-2 km
|_| 2-3 km
|_| > 3 km
42) Emisii în aer posibile? |X_| Da |_| Nu
G. Studii efectuate la situl potenţial contaminat
43) Indicaţi studiile efectuate la sit: 44) Există contaminare observată sau
|_| Niciun studiu confirmată la sit?
|_| Investigare preliminară |X_| Sol
|_| Memoriu tehnic |_| Ape subterane
|_| Investigare detaliată şi evaluarea riscului |_| Ape de suprafaţă
|_| Evaluarea impactului asupra mediului |_X| Aer
(EIA)
|_| Evaluarea strategică de mediu (SEA)
|_| Bilanţ de mediu (nivel 0)
|_| Raport remediere şi evaluarea de risc
|_X| Bilanţ de mediu (nivel 1)
|_| Evaluarea finalizării acţiunilor pentru
remediere
|_X| Bilanţ de mediu (nivel 2)
|_| Monitorizare

H.Alte informaţii semnificative: