UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU JIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE

PUBLICĂ
DISCIPLINA: EDUCAȚIE PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

TIPURI DE POLUARE ÎN SISTEME

ANTROPIZATE

Prof:

Conf. univ. dr. Daniela Cîrțînă

Student:

Bălă Anca Maria

P.I.P.P, grupa 334

2019
 Tipuri de poluare în sisteme antropizate

Ecosistemele antropizate sisteme ecologice naturale, optimizate fie pentru obținerea unor
producții vegetale sau animale sporite, fie pentru alte scopuri umane.
Sunt influențate specific de existența și activitatea umană.
Depind de om din punct de vedere structural – organizatoric.
Ecosistemul antropizat capătă, prin prezenţa şi activitatea oamenilor, o serie de caractere
specifice. El se deosebeşte faţă de un ecosistem natural printr-un consum energetic mult sporit şi
prin utilizarea masivă şi a altor surse de energie decât cea solară, mai ales a celor provenite din
combustibilii fosili, prin modificările de amploare şi cu mare viteză a structurii ecosistemului, prin
impunerea unor „intrări” şi „ieşiri” din sistem, altele decât cele naturale şi prin nerespectarea
ciclurilor biogeochimicenaturale;
Într-un cuvânt, prin crearea unor sisteme şi circuite artificiale a căror rezultantă totală
constituie un puternic impact asupra mediului înconjurător.
Prezenţa oamenilor şi activităţile lor desfăşurate încadrul biotopului natural tulbură echilibrul
energetic al ecosistemului natural, datorită capacităţii pecare o are omenirea de a interveni asupra
mediului, cu acţiuni intensificate pe măsura creşterii gradului de antropizare a ecosistemelor.
Aşezările urbane prezintă o interacţiune foarte puternică cumediul, atat de puternic încat o putem
considera chiar o interacţiune de tipcalitativ nou. Capacitatea şi calitatea gunoaielor orăşeneşti diferă da la
o ţară la alta şi depind de o serie de factori: zona geografică, clima, grad desatisfacere a nevoilor
alimentare ale populaţiei, gradul de dezvoltare a industriei şi comerţului.
Tipuri de ecosisteme antropizate:
- ecosisteme acvatice antropizate: lacurile de baraj, lacurile de acumulare, iazurile
și helesteiele piscicole
- ecosisteme terestre antropizate: ecosistemele agricole sau agroecosistemele,
- complexele zootehnice;
- sistemele rurale și urban industriale.
Poluarea = procesul de modificare a factorilor de mediu biotici și abiotici prin
introducerea în mediu a poluanților de tipul deșeurilor din activități umane.
Astfel, poluarea reprezintă o modificare dăunătoare pentru om și pentru speciile din
ecosistemele naturale și artificiale, a factorilor de mediu (abiotic și biotic) datorită introducerii în
mediu a poluanților.
 Poluarea solului e cauzată de pulberile și gazele nocive din aer, de apele reziduale, de
deșeurile de natură industrială sau menajeră , dar mai ales de pesticidele și de îngrășămintele
chimice folosite în agricultură.
Poluarea artificială a apărut odată cu dezvoltarea primelor așezări urbane, sub influența
factorului antropic. Initial, produsele poluante erau puține, de natură organică și ușor degradabile
de către microorganismele mediului (bacterii și ciuperci).
Poluanții sunt deșeuri ale activității umane.
Factori poluanți:- substante chimice: pesticide, gaze, titei, substante organice
-fizici: căldura, radiațiile
- biologici: virusuri, bacterii patogene
Poluarea crește direct proporțional cu creșterea numerică a omenirii, creșterea
necesităților umane și dezvoltarea de noi tehnologii.
Deoarece nu se cunosc în amănunt limitele admisibile ale poluării atât pentru
securitatea omului, cât și a securității principalelor ecosisteme, există o tendință de subapreciere
a efectelor acesteia.
a) Poluarea fizică:
o Poluarea temică sau calorică: diverse gaze din atmosferă duc la încălzirea globală
prin efectul de seră → efectele încălzirii globale sunt catastrofale (topirea
calotelor polare, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, inundarea țărmurilor)
o Poluarea radioactivă: prin radiații și radionuclizi are ca surse depunerile
radioactive care au ajuns în apă odata cu ploaia, apele folosite în uzinele atomice,
deșeurile atomice ;
o Poluarea sonoră sau fonică: zgomote puternice sau emisiuni de sunete cu vibrații
neperiodice , de o anumită intensitate și care produc o senzație dezagreabilă →
consecințe negative (dereglarea auzului, contracțiile arterelor, accelerarea pulsului
și a ritmului respirației, diminuarea reflexelor, stresul).
b) Poluara chimică:
Substanțele chimice utilizate în industrie și agricultură sunt cele mai răspândite și
periculoase forme de poluare.
 Chimizarea în exces duce la scăderea potențialului productiv. O altă consecință este
acumularea în sol și în apa freatică a unor elemente minerale – nitrați - în concentrații
dăunătoare.
Folosite timp îndelungat, îngrășămintele chimice pot opri reciclarea substanțelor organice
din solurile cultivate, amenințând grav fertilitatea lor.
Creșterea cantităților de îngraășăminte și humusul din sol are drept efect deteriorarea
structurii pedologice, contribuind, astfel, la declinul complexului absorbant argilo-humulos.
Pesticidele cu mare toxicitate pot și ele să degradeze biocenozele din sol, dar în această
privință ăarerile sunt împărțite. Se știe că pesticidele ajunse în sol pot dăuna faunei ce contribuie
la încorporarea materiei organice în sol. Dintre acestea, cel dintâi suferă ramele care au un rol
primordial în asigurarea fertilității solului.
Produse care poluează solul sunt:
 reziduurile solide de la exploatările miniere,
 zgurile metalurgice și de la termocentrale,
 deșeurile rezultate de la crescătoriile de animale,
 reziduurile provenite din industria alimentară,
 deșeurile casnice.
Printr-o depozitare nerațională, aceste produse ocupă mari suprafețe de teren agricol sau
de alt interes economic.
Noxele eliminate în mediu (pesticidele, metale grele, DDT) se acumulează de-a lungul
lanțurilor trofice în concentrații din ce în ce mai mari prin fenomenul de amplificare biologică.
Aceste substanțe sunt, în general, nebiodegradabile sau greu biodegradabile , de aceea persistă un
timp îndelungat în ecosistem.
Exemple de substanțe poluante:
 Gaze: monoxidul de carbon , dioxidul de sulf, care, în combinație cu apa din
precipitații, produce ploile acide ;
 Compuși ai azotului contribuie la formarea smogului;
 Derivații halogenilor provoacă arsuri la plante și boala numită fluoroza la animale
(deformarea oaselor și căderea dinților);
 Pulberile: particule de cuart, calciu, azbest, funingine , particule de plumb, mercur,
zinc,etc
 Poluarea biologică:
Se produce prin:
 Poluarea biologică a apei și alimentelor se produce în mod direct prin deversarea
apelor menajere și a celor industriale uzate în cursurile de apă sau indirect, prin contaminarea lor
cu substanțe organice fermentescibile;
 Eutrofizarea apelor : proces natural de acumulare în timp a unor cantități crescute
de substanțe organice pe fundul apei → favorizează dezvoltarea în masa apei a unor
microorganisme care acoperă masa apei în întregime și distrug echilibrul ecologic din
ecosistemul respectiv.
În consecință, natura se găsește în mod evident, în fața unui declin ecologic, în care
factorul antropic a avut rolul determinant, ca factor de deteriorare prin mijloace directe-indirecte,
multiple și complexe, apropiate sau îndepărtate în timp.
In context se înscriu:
 Deteriorarea prin eroziune
 Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice
 Deteriorarea prin construcția de baraje și canale
 Deteriorarea prin poluare
 Bibliografie

1. Lixandru, B., Ecologie şi protecţia mediului, Timişoara, Editura Presa Universitară,

1999

2. Măcărescu, B., Ingineria şi protecţia mediului în industrie, Chişinău, Editura

Tehnică, 2003

3. Vişan Sanda, Mediul înconjurător, poluare şi protecţie, Editura economică, 1998

4. Mohan Gh., Ardelean A, Ecologie și protectia mediului, Editura Scaiul,București,

1993;
5. Neacșu P, Ecologie și protectia mediului (vol I, II), Universitatea Bucuresti, 1984
6. Valeria Dițoiu, Nina Holban, Modificări antropice ale mediului, Editura Orizonturi
universitare, Timișoara, 2005
7. Virginia Ciobotaru, Ana Maria Socolescu, Poluarea și protecția mediului, 2008