1. Definiti si clasificati fitness-ul?

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române ediția a II-a, 2009, p. 397, noțiunea de fitness este definită ca
„ansamblu de exerciții de educație fizică desfășurate în general sau în săli prevăzute cu aparate speciale,
practicate pentru a obține o bună formă fizică” – este o definiție generală a termenului, fără precizarea
altor caracteristici și particularități. În același sens traducerea termenului de fitness este sinonimă cu cel
de condiție fizică pe care același dicționar la pagina 218 îl definește ca „stare a unui sportiv din punct de
vedere fizic și al pregătirii sale”.

Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România, volumul IV-Dicţionar descriptiv şi explicativ de
noţiuni şi termeni, 2002, p. 172 dă o definiție completă și complexă a fitness-ului asociindu-l cu cea de
formă fizică și îl consideră „ansamblu de activități motrice sistematic desfășurat în scopul dezvoltării
armonioase a corpului, folosind exerciții de gimnastică și la diferite aparate … în sfera fitness-ului se
includ și alte activități desfășurate în aer liber (înot, ciclism, alergări, schi) care au, de asemenea, un
efect preponderent funcțional, putând fi corelate cu alți factori naturali (apă, aer, soare) și igienici
(saună, masaj, regim alimentar și de viață)”.

Fitness-ul este un ansamblu de caracteristici individuale obținute prin practicarea exercițiilor fizice;
abilitatea, capacitatea de a efectua activități fizice

În literatura occidentală termenul de capacitate motrică este reprezentat de conceptul de „fitness”, iar
în opinia autorilor Allsen, Harrison şi Vance, citaţi de Dragnea A., Bota A., 1999, p. 223, „desemnează un
set de atribute prin care individul face faţă solicitărilor fizice şi funcţionale din activităţile cotidiene sau
sportive, dependent de condiţia sa anatomică, fiziologică şi psihologică”.

„Fitnessul este asociat cu starea de sănătate şi unele aspecte comportamentale care ţin de calitatea
funcţionării sistemelor vitale ale corpului uman, în special sistemele muscular, nervos, cardiovascular și
respirator. Astfel componentele fitnessului includ forţa şi rezistenţa mușchilor scheletici, flexibilitate
articulară, rezistenţă cardiovasculară și compoziție corporală” (Chandler T., Cronin M., Vamplew W.,
2007, p. 83).

O condiție fizică (fitness) bună presupune un nivel bun pentru fiecare din componentele sale care
înseamnă o calitate bună a vieții și beneficii în plan fizic și psihic.

În funcție de obiectivele individuale, motivație, nivel de pregătire se poate vorbi de:

A. Fitness pentru sport mai este denumit şi fitness specific pentru performanţă, în care parametrii
efortului sunt în concordanţă cu specificul ramurii sportive practicate, iar sistemele energetice au
diferite ponderi în realizarea sarcinilor specifice. Componentele fitness-ului pentru sport sunt: viteza,
agilitatea, echilibrul, timpul de reacţie, anduranţa aerobă, rezistenţa musculară locală, forţa şi puterea
musculară, flexibilitatea

B. Fitness-ul pentru sănătate are ca scop asigurarea capacităţii individului de a realiza sarcinile
cotidiene şi de a reduce astfel incidenţa anumitor boli. Componentele fitness-ului pentru sport sunt:
anduranţa aerobă, rezistenţa musculară locală, forţa şi puterea musculară, flexibilitatea, compoziţia
corporală, sănătatea mentală).
2. Enumerati principii de lucru pentru îmbunătățirea condiției fizice

 supraîncărcării ,
 Specificității antrenamentului
 Particularităților individuale
 Dezantrenării/decondiționării

Pornind de la aceste principii ale optimizării condiției fizice este necesar ca în antrenamente / ședințe de
pregătire să fie respectate principiile FITT (Frecvență, Intensitate, Timp – durată, Tip – caracteristici
individuale).

O altă formulare a principiilor fitness-ului care se regăsește în literatura de specialitate este următoarea:

 Principiul tensiunii continue

 Principiul contracţiei de vârf
 Principiul seturilor super-lente
 Principiul piramidării greutăţilor
 Antrenamentul de mare viteză
 Principiul repetărilor forţate
 Principiul alternării grupelor musculare
 Principiul supraîncărcării
 Principiul repetărilor parţiale