Recuperare in Pediatrie:

RECUPERARE IN FRACTURI SI
TRAUMATISME ALE MEMBRELOR (1)

Dr. Florin Filip

ffilip_99@yahoo.com
An universitar 2017/ 2018
 Membrul superior
 Rupturi si intinderi AC
 Osteoartrita articlulatiei AC
Tendinita coifului rotator / sindromul de impact al
umarului
Dislocarea anterioara a umarului
Capsulita adeziva
Tendinita bicipitala
Decolarea scapulara
Epicondilita laterala si mediala
Boala De Quervain’s
Fractura de os scafoid
Tenosinovita stenozanta digitala
Rupturi si intinderi acromio-claviculare
• Traumatismele AC sunt intalnite
in cazul caderilor pe umarul in
adductie
• Rockwood a clasificat
traumatismele AC in 6 tipuri
 Tip I – entorsa AC Tip II - subluxaţie AC

-este o intindere fara dislocare -ruptura ligamentului AC

a ligamentului AC -intinderea ligamentului CC -
-durere vie locala, interspatiul CC este normal
exacerbata de abductia
bratului
Tratamentul pt traumatismele de tip I sau II include:
— Gheata

— Analgezice

— Kinetoterapie – exercitii progresive

— Traumatismele instabile de tip II - orteza – cotiera

pentru brat 2 – 4 saptamani.
— Activitatile sportive pot fi reluate cand mobilitatea
este completa, nedureroasa si puterea muschiului
deltoid este aproape de valoarea nominala.
• Leziunile de tip III – VI implica ruptura ligamentului AC si a
ligamentuluicoracoclavicular cu dislocari variate ale claviculei.
• Acestea necesita consult ortopedic pentru a realiza reducere
deschisa a leziunilor cu fixatie interna, urmata in multe cazuri
de imobilizare in orteza timp de cateva saptamani.
Osteoartrita articulatiei acromio-claviculare
• Osteoartrita (OA) este o cauza cea mai frecventa a durerii artic.
acromio - claviculare in special la batrani.
• Clinic: - sensibilitate si durere la nivelul articulatiei la abductia
bratului
• Diagnosticul este confirmat radiologic
• Tratamentul:
o analgezice orale si topice locale
o fizioterapie
o tratament chirurgical daca OA este refractara la tatamentul
conservativ
o infiltratii - se prefera injectiile fluoroscopice sau ghidate US.
Tendinita mansonului rotatorilor
Sindromul de impact al umarului
Cauze si factori
predispozanti:
• activitati repetitive si
sporturi ce necesita
ridicarea repetata a
bratelor deasupra
capului (aruncarea,
inot, baseball, tenis)

Fig. 5
Clinic:
• Durerea:
– minora atat in timpul miscarii bratelor
cat si in repaus
– mai accentuata noaptea
– poate apare la abductia pasiva
a umarului, la miscarile cuprinse
pe un arc de cerc la 70 – 1100
– poate fi agravata de activitatile
ce necesita ridicarea repetata a membrelor
• Flexia si abductia umarului pot fi limitate.
• Sindromul impact al umarului este evaluat prin
testele Neer si Hawkins.
• In testul Neer examinatorul fixeaza scapula cu o mana si
ridica bratul subiectului in rotatie interna cu cealalta mana.
Aparitia durerii indica un test pozitiv.

Testul Neer
 Testul Hawkins:
– abductia umarului subiectului la 90°,
cu cotul flectat la 90°
– medicul va efectua o rotatie interna
fortata a umarului impingand bratul
cu o mana si pumnul cu cealalta mana
Aparitia durerii indica un test pozitiv.
Testul Hawkins

Tratamentul:
• Repaus pana ce durerea si inflamatia dispar,
(activitatile cu ridicarea repetata a bratelor trebuie
evitate)
• Gheata
• AINS
• Fizioterapie
• Infiltratia cu steroizi in spatiul subacromial. Aceasta
se poate repeta in mai putin de 2 luni de la prima
injectie.
• Kinetoterapie. Exercitiile trebuie sa fie progresive
pana restaurarea fortei musculare
• Chirurgia este o optiune daca simptomatologia nu
dispare dupa cateva luni de tratament conservativ
o Acromioplastia (cea mai frecvent efectuata)
o Debridarea tendonului
o Recuperarea fortei dupa chirurgie dureaza cateva
luni.
Dislocarea anterioara a umarului
• Dislocarile ant. sunt mai frecvente decat cele post.
• Tratamet:
1. reducerea acuta a umarului: Atat inainte cat si dupa reducere
foarte important este verificarea statusului neuro-vascular.
2. imobilizarea in rotatie externa – metoda ce poate reduce rata
recurentei daca este initiata in 24 – 48h dupa traumatism.
3. tratamentul de reabilitare (timpuriu):
o gheata
o imobilizarea in bandaj pentru 1 – 3 saptamani pentru a
permite insanatosirea capsulei. Durata folosirii bandajului
poate fi scurtata la pacientul in varsta din cauza riscului major
de umar inghetat.
o Kinetoterapie:
- exercitii progresive pe masura ce capsula se vindeca
- Exercitiile izometrice si exerctiile pendulare usoare cu bratul in
bandaj sunt incurajate dar abductia pasiva pentru igiena este
limitata la 45o si rotatia externa este evitata.
- Exercitiile pentru musculatura cotului, pumnului si mainii sunt
importante.
4. In cazul dislocarii sau instabilitatii umarului se poate interveni
chirurgical.
• Complicatiile includ:
o traumatismul nervului axilar
o ruptura mansonului rotator, in special la pacientii mai in varsta
o dislocari recurente.
― Varsta la care apare prima dislocare este un factor prognostic
pentru recurenta: adolescentii si adultii tineri prezinta rate de
dislocare mult mai mari (~ 90%) decat pacientii in varsta (10 –
15% pt pacientii > 40 ani).
― Un factor etilogic al dislocarilor
recurente este leziunea Bankart
(fig. 10):
reprezinta o evulsiune a
labrumului antero-inferior de pe
glena cu implicarea ligamentului
gleno-humeral inferior.
Continuitatea intre cartilaj si
labrum este rupta, dar periostul
ramane intact.
Fig. 10 leziunea Bankart
Capsulita adeziva
Este un sindrom caracterizat de o pierdere dureroasa progresiva
a mobilitatii glenohumerale pasiva si activa mai ales la
femeile intre 40 – 60 ani.
Abductia si RE sunt cele mai afectate.
RI este cel mai putin afectata.

Cauze: Capsulita adeziva poate fi rezultatul unor afectiuni care

necesita imobilizare prelungita (ex: bursita si tendinita coifului
rotator) dar poate fi asociata si cu afectiuni generale precum
diabet zaharat, disfunctii tiroidiene, bolile autoimune.
Tratamentul:
• AINS
• Fizioterapie – caldura
• Kinetoterapie pe termen lung dar niciodata in faza
dureroasa - mobilizare lenta, indolora, prelungita pe
parcursul a mai multor luni

• Infiltratii intraarticulare cu steroizi – tratament pe

termen scurt → hidrodilatarea capsulei, ruperea
fortata a aderentelor
• manipulare sub anestezie si blocari ale nervului
suprascapular.
Tendinita bicipitala
• Reprezinta inflamatia tendonului capului lung al bicepsului la
trecerea prin santul bicipital humeral.

• Cauze:
o suprasolicitare sau traumatisme → activitatile sau sporturi
ce necesita ridicarea repetata a bratelor
o Adeseori coexista cu sindromul de rupere a umarului,
rupturile coifului rotator, sau patologia de labrum

• Clinic:
- durere in regiunea anterioara a umarului
- limitarea abductiei sau a rotatiei externe
• La examenul fizic:
- trebuie evaluata subluxatia/ instabilitatea tendonului bicipital
prin RI si RE a umarului. Un tendon instabil se poate subluxa
medial deasupra tuberozitatii mai mici si o ruptura poate fi
descoperita.
- Santul bicipital este foarte dureros la palpare.
- Testul Speed (Fig. 11) este pozitiv
• Tratament :
o AINS
o gheata in primele 2 zile
o Fizioterapie
Testul Speed
o kinetoterapie progresiva
o injectia locala cu corticosteroizi ghidata sau nu radiolgic
poate fi folosita in cazurile refractare.
Epicondilita mediala sau “cotul jucatorului de golf”
• Este un sindrom traumatic sau de suprasolicitare a tendonului muschiului
flexor radial al carpului
• Clinic:durere si sensibilitate la nivelul epicondilului medial cu exacerbare la
flexia pumnului contra rezistentei.
• Tratamentul:

o repaus al cotului (2-3 sapt), kinetoterapie:

o gheata o intinderea cotului in perioada
o compresie dureroasa este imp
o elevare o dupa ce durerea si inflamarea
oAINS scad - exercitii de tonifiere a
o orteza de cot musculaturii (flexorii/extensorii
o Infiltratie locala cu corticosteroizi pumnului, deviatori radiali ai
in zona cu sensibilitate maxima pumnului, pronatori/ supinatori ai
(fara a traumatiza nervul ulnar) antebratului, flexori/extensori ai
cotului)
Fig.15, 16.
epicondilite laterala si mediala
 Epicondilita laterala sau "cotul tenismenului“
• Este un sindrom produs de microtraumatisme sau
suprasolicitare indelungata a muschilor extensori ai mainii, in
special m. scurt extensor radial al carpului.
• Clinic: durere si inflamarea partii exterioare a cotului.
• Tratamentul:
o repaus relativ, AINS
o fizioterapie
o kinetoterapie: Intinderea si tonifierea extinsorului de pumn
trebuie initiata atunci cand poate fi tolerata.
o O infiltratie cu steroizi in zona cu sensibilitate maxima poate fi
indicata daca tratamentul conservativ nu este eficient.
o o orteza (fig. 17) purtata
circumferential in jurul antebratului,
situata distal de cot si o atela de
pumn pot fi folosite pentru a pune in
repaus tendoanele extensorului de
pumn.
Fig. 17 orteza de cot

o Tratamentul cu plasma imbogatita cu trombocite s-a

demonstrat ca e mai eficient decat tratamentul cu
corticosteroizi. Nu trebuie efectuate mai mult de trei
injectii la intervale de 5 - 7 zile.
o Modificari la racheta includ un maner si un cap de racheta
mai mari cu o tensiune mai mica a fibrelor.
• Esecul tratamentului – fasciotomia chirurgicala
Recurentele sunt frecente.
 Tenosinovita de Quervain’s
• Def: Inflamarea tendoanelor muschilor scurt
extensor si lung abdctor ai policelui (fig. 18)
• Clinic: durere cu sau fara tumefiere la nivelul
stiloidei radiale

• Testul Finnkelstein (fig. 19) pozitiv consta

in declansarea durerii cand policele este
flectat in palma si celelalte degete sunt Fig. 18
flectate pe degetul mare, concomitent Tenosinovita de Quervain’s
cu devierea pasiva a pumnului catre
extremitatea ulnara.

Fig. 19 testul Finnkelstein

• Tratamentul:
o AINS
o Kinetoterapie - intindere si
tonifierea musculaturii (fig. 20)
o Modificarea activitatii
o Imobilizare pe atela a degetului
mare cu pumnul in pozitie neutra, Fig. 20
primul metacarpofalangian imobilizat
dar artic IF libera pentru a pune in
repaus tendoanele inflamate (fig. 21)
o Infiltratii locale cu cortizonice
(maxim 3injectii) reduc durerea acuta
si inflamatia
o Decompresia chirurgicala poate fi Fig. 21
folosita in cazurile severe refractare.
Fractura de os scafoid
• Este fractura de os carpian cea mai comuna.
• Este cauzata de caderea pe mana intinsa. (fig.22)
• Clinic: sensibilitatea la nivelul tabacherei anatomice
• Dg: Rx (fig. 23)

Fig.22. fractura de scafoid

Fig.23. fractura de scafoid Rx
• Tratament:
o Daca filmele initiale (~ 3 – 4 unghiuri) sunt
negative precum si in fracturile nedislocate -
pumnul trebuie imobilizat cu atela pt degetul
mare (fig. 23) si filmele trebuie repetate dupa 2
saptamani (unele fracturi pot sa nu fie vizibile
pana ce osul nu s-a resorbit in jurul liniei
fracturii)
o Daca filmele repetate sunt negative – se
indica CT sau RMN.
o In fracturile dislocate – tratament chirurgical Fig.23.
Atela pt degetul mare