Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Context istoric.
- Domnia lui C-tin Brancoveanu a fost una dintre cele mai infloritoare pentru cultura romaneasca;
- La curte se incrucisau doua curente cultural diferite:
cel italian, venit din Occident:
Anton Maria del Chiaro – secretarul lui Brancoveanu pentru limbile occidentale,
autorul unei lucrari despre T.R., tiparita la Venetia – 1718;
Doctoral grec Iacob Pylarino – autorul unei lucrari medicale;
Predicatorii greci Gheorghe Maiota (studii la Roma si Venetia) si Ioan Avramios
(fostul paroh al coloniei grecesti din Venetia);
cel grecesc, venit din sud-estul orthodox:
patr. Dositei si Hrisant Notaras ai Ierusalimului;
patr. Gherasim Paladas al Alexandriei;
patr. Atanasie Dabbas al Antiohiei; (toti 4 au trait ani de zile la curtea lui C.B.);
profesori de la Academia domneasca de la Sf. Sava din Bucuresti + alti carturari:
Sevastos Chimenitul (Kimenitis) din Trapezunt, Ioan Cariofil, Ioan Comnen (studii la
Padova), Marcu Porfiropol, Gheorghe Hrisogon …;
- oameni de carte romani din vremea lui C.B.:
stolnicul C-tin Cantacuzino, fratii Radu si Serban Greceanu, cronicarul Radu Popescu,
episcopii Mitrofan si Damaschin de la Buzau;
- intr-un astfel de mediu propice pentru cultura romaneasca si-a desfasurat activitatea Antim
Ivireanul, care, din smerit calugar-tipograf, a ajuns sa detina cele mai insemnate rosturi in viata
cultural-bisericeasca a Tarii Romanesti;
Viata.
- Ajuns in T.R., Antim a invatat temeinic limba romana, lucru de-l desprindem din lucrarile sale
romanesti, dar si limba slavona – care inca se folosea in slujba noastra bisericeasca;
- A invatat mestesugul tiparului in tipografia domneasca din Bucuresti, aflata sub conducerea
fostului episcop de Husi, Mitrofan;
- 1691, 10 iunie – Mitrofan este ales episcop de Buzau;
Se incredinteaza ieromonahului Antim conducerea tipografiei bucurestene;
- 1691, octombrie – scoate de sub tipar prima sa carte: Invataturile lui Vasile Macedoneanul catre
fiul sau Leon, tradusa in greaca de Hrisant Notaras (arhimandrit);
- 1692 – Slujba Sf. Paraschiva si a Sf. Grigorie Decapolitul, in greceste;
- 1693 – Evanghelia Greco-romana – lucrare de seama, cu gravure, postfata scrisa de el;
- 1694 – Psaltire romaneasca cu prefata catre C.B.;
- 1694 – activitatea tipografica din Bucuresti se intrerupe;
- Se pare ca din acest an, Antim este trimis la Snagov cu o parte din utilajul de la Bucuresti;
- Documentele vremii il arata si ca egumen al manastirii Snagov;
- In aceasta veche asezare monahala a luat nastere un nou centru tipografic, cu posibilitati de
imprimare in mai multe limbi, in vederea ajutorarii crestinilor ortodocsi aflati sub stapanire
turceasca;
- 1696-1701 – a imprimat 15 carti:
7 grecesti:
1697 - Antologhionul – carte masiva, 2100 pagini, extrase din Mineie + Psaltirea,
Ceaslovul, Octoihul, Triodul, Penticostarul, Liturghierul;
1697 - Manual despre cateva nedumeriri si solutiuni ale lui Ioan Cariofil – cu
probleme teologice controversate, scrisa la cererea stolnicului C-tin Cantacuzino;
1699 - Marturisirea ortodoxa a lui Petru Movila – cu prefata a patr. Dositei;
1701 - Eortologhionul (Indreptarul) lui Sevastos Chimenitul – manual de cronologie
pentru elevii Academiei de la Sf. Sava;
1701 - Proschinitarul Sf. Munte Athos al lui Ioan Comnen;
5 romanesti:
1697 – Evanghelia;
1698 – Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu;
1699 – Carte sau lumina cu drepte dovediri din dogmele Bisericii Rasaritului asupra
dejginarii papistasilor – lucrarea polemica a lui Maxim Peloponezianul in care se
combateau cele patru puncte Florentine, staruind asupra primatului papal;
1700 – Invataturi crestinesti – imprimata de ucenicul sau, Gheorghe Radovici, lucrare
cu character didactic-moralizator;
1701 – Floarea darurilor – lucrare cu continut moralizator, scrisa in Italia, care a avut
o larga circulatie in limba romana;
Una slavona:
1697 – Gramatica slavona – singura carte slavona tiparita de Antim, a lui Meletie
Smotritki, necesara elevilor care se pregateau in scoala de slavonie de la Bucuresti;
Una greco-araba:
1701 – Liturghierul greco-arab – prima carte ortodoxa cu caractere arabe, s-a tiparit la
rugamintea fostului patriarh Atanasie III Dabbas al Antiohiei catre C.B.; intregul
utilaj tipografic, inclusiv turnarea literelor a fost lucrat de Antim;
Una slavo-romana;
- La Snagov, Antim a deprins cu mestesugul tiparului si o seama de ucenici:
Cel mai de seama a fost ipodiaconul Mihail Stefan/Istvanovici, care a fost trimis la Alba
Iulia, unde a tiparit un Chiriacodromion si o Bucoavna in 1699, apoi a lucrat la Ramnic;
1708 – a fost trimis de C.B. si Antim in Georgia, punand bazele unei tipografii cu
caractere georgiene la Tiflis (Tbilisi) – prima in acea tara – unde a imprimat un
Evangheliar, un Liturghier si alte carti;
A plecat apoi in Olanda, in vederea perfectionarii mestesugului tiparului, de unde i s-a
pierdut urma;
Alti ucenici tipografi: Gheorghe Radovici (Snagov si Targoviste), ieromonahul Dionisie
Flor (Snagov si Bucuresti);
De la acesti trei mari mesteri au deprins mestesugul tiparului numeorsi alti tipografi;
- 1701 – a incetat pentru totdeauna activitatea tipografica la Snagov, fiind reluata la Bucuresti;
- nu se cunosc motivele pentru care activitatea tipografica a functionat un nr. de ani la Snagov, apoi
a fost reluata la Bucuresti;
- Antim si-a pastrat mai departe egumenia manastirii;
- Probabil a plecat de aici cu tipografia, in urma unor intrigi, asa cum aminteste chiar el in
cunoscuta aparare trimisa lui C.B. la 13 ianuarie 1712;
- 1701-1705 – perioada cea mai fecunda din activitatea tipografica si artistica, imprimand 15 carti:
Doua romanesti:
1703 - Noul Testament – prima editie a acestei carti in T.R.;
1703 - Acatistul Maicii Domnului;
Una slavo-romana:
1703 – Ceaslov;
Una greco-araba:
1702 – Ceaslov – la rugamintea patr. Atanasie Dabbas; cand acesta paraseste T.R.,
C.B. ii darueiste si utilajul tipografic cu caractere arabe; instalata la Alep (Siria de azi)
in 1706, tipografia araba lucrata in T.R. a imprimat numeroase carti liturgice si de
teologie pana prin 1724, apoi, reorganizata si reutilata, a ajuns in alte localitati,
imprimand 76 de carti pana in 1899;
11 in greceste:
1703 - Invatatura dogmatic a prea sfintei Biserici rasaritene si universal, scrisa de
Sevastos Chimenitul;
1704 - Paralelele grecesti si romane de Plutarch – tradusa in greaca moderna de
Constantin, fiul lui C.B.;
Diferite panegirice scrie de Stefan Brancoveanu;
Episcop al Ramnicului.
Mitropolit al Ungrovlahiei.
a. Activitatea de tipograf.
- Se pare ca el (ca si domnul), statea o parte a anului in vechea capitala Targoviste, iar cealalta parte
la Bucuresti;
- Targoviste – activitatea tipografica era intrerupta de peste jumatate de secol, iar acum au vazut
lumina 18 carti (5 grecesti, una slavo-romana – Ceaslov (1714), una slavo-romano-greaca –
Catavasier (1713), 11 romanesti);
- Mesterul tipograf si diortositorul cartilor romanesti a fost ucenicul sau Gheorghe Radovici, iar
pentru cele grecesti, ieromonahul Mitrofan Grigoras;
- Carti romanesti: in primul rand, lucrarea originala intitulata Invatatura bisericeasca la cele mai
trebuincioase si mai de folos pentru invatatura preotilor (1710) + mai ales carti de slujba in
romaneste: Psaltirea, Octoihul, Dumnezeiestile si Sfintele Liturghii, Catavasierul, Ceaslovul;
- 1715 – muta tipografia de la Targoviste la Bucuresti:
1715 – apare la Bucuresti lucrarea patriarhului Dositei, Istoria patriarhilor Ierusalimului,
sub ingrijirea si cu cheltuiala patriarhului Hrisant Notara, mester tipograf fiind preotul
Stoica Iacovici;
1716 – in tipografia noua pe care a infiintat-o la manastirea Tuturor Sfintilor (Antim),
apare in greceste lucrarea Istoria sfanta adica iudaica a lui Alexandru Mavrocordat
Exaporitul, tatal primului domn fanariot de la noi, Nicolae Mavrocordat;
- Cu aceasta se incheie activitatea tipografia a lui Antim;
- In cursul unui sfert de veac (1691-1716), a tiparit sau a supravegheat tiparirea a 63 de carti, dintre
care 39 au fost lucrate de el insusi;
- 21 la Bucuresti (1 la Antim), 15 la Snagov, 9 la Ramnic si 18 la Targoviste;
- 30 in greceste, 22 in romaneste, 1 in slavona, 9 bilingve (6 slavo-romane, 2 greco-arabe, 1 greco-
romana) si 1 trilingva (greco-slavo-romana);
- Cartile tiparite, de o mare diversitate: de slujba, ale S.S. (Psaltirea, N.T.), de doctrina teologica
ortodoxa, bisericesti, de invatatura pentru preoti, etc.;
Antim a slujit neamul romanesc in primul rand pe calea tiparului;
Alaturi de Coresi, este cel mai mare tipograf din cultura romaneasca veche;
- De activitatea tipografica se leaga si stradaniile depuse de el pentru introducerea completa si
definitive a limbii romane in slujbele bisericesti;
- Primele incercari de a prinde in slova tiparita unele vechi traduceri romanesti care circulau in
manuscris se datoreaza:
Transilvania: lui Filip Moldoveanul si lui Coresi;
In Tara R.: traditia slavona era mai puternica => lucrurile au evoluat mai incet
Se tiparesc randuielile tipiconale sub mitr. Stefan – mijlocul sec. XVII;
Se introduce lecturile biblice in romaneste (Apostol, Ev., paremii, sinaxar) sub
Teodosie – ultimele doua decenii ale sec. XVII;
Mai ramaneau rugaciunea, adica slujba propriu-zisa a preotului + cantarea, la
traducerea si tiparirea carora a avut un rol deosebit mitropolitul Antim; pentru
inceput, a tiparit si el cateva carti bilingve;
- Dupa acest inceput, Antim a pasit si mai hotarat la românizarea slujbelor:
1706, Ramnic – tipareste Liturghierul si Moltvelnicul, deci da in mana preotilor cartile de
slujba cu cea mai larga intrebuintare;
Dupa ce a ajuns mitropolit, a tiparit la Targoviste Octoihul, Liturghierul si Molitvelnicul
in a doua editie, apoi Catavasierul si Ceaslovul;
Daca moartea nu i-ar fi curmat firul vietii, ar fi pus sub tipar si celelalte carti de slujba in
romaneste: Triodul, Penticostarul si Mineiele;
Prin toate acestea, dupa cuvantul lui N. Iorga, prin cartile de slujba in romaneste ale lui
Antim, datina straina a primit o lovitura de moarte;
- Prin traducerea si tiparirea acestor carti de slujba in romaneste, Antim are meritul ca a pus temelie
noua – moderna – limbii noastre bisericesti, pe care a mladiat-o in asa fel, incat este inteleasa si
folosita pana astazi;
- Dupa trei veacuri, in slujbele noastre bisericesti se mai pot auzi cantari si rugaciuni asa cum au
fost talmacite de mitr. Antim;
- Troparul Invierii “Sa se veseleasca..” (Octoih 1712), rugaciunea de la parastas “Dumnezeul
duhurilor si a tot trupul…” (Liturghier 1713) si troparul Invierii “Hristos a inviat din morti…”
(Catavasier 1715) – observam deci ca textele folosite azi sunt aceleasi:
Traind mai bine de un sfert de veac intre romani, insusindu-si temeinic limba noastra,
cunoscand insa tot asa de bine si limba greaca din care traducea, mitr. Antim ne-a dat aceste
izbutite talmaciri ale cartilor de slujba bisericeasca ce vor sta apoi la baza tuturor editiilor
urmatoare;
Antim = cel mai de seama fauritor al limbii liturgice romanesti;
Predicator.
- Este vorba despre manastirea cu hramul Toți Sfinții din Bucuresti, zidita pe locul unei biserici
mai vechi, din lemn, cu hramul Sf. Nicolae;
- De-a lungul timpului, credincioșii bucureșteni i-au atribuit numele mitropolitului, spunandu-i
“biserica sau manastirea Antim”;
- Zidita intre anii 1713-1715;
- Planurile au fost intocmite de insusi mitropolitul-ctitor => avea cunostinte de arhitectura;
- A lasat un testament prin care randuia cum sa fie administrate bunurile manastirii si cum sa se
organizeze opera de asistenta sociala din veniturile ei;
- Cap. 1 – “manastirea sa fie sloboda, nesupusa si nestapanita de niciun fel de obraz, nici de domnul
tarii, nici de arhiereul care va fi dupa vremi, nici de vreunul din boieri”;
Patriot luminat.
- Perioada grea pentru Antim incepe odata cu venirea pe tron a primului domnitor fanariot, Nicolae
Mavrocordat;
- 1716 – razboi intre turci si austrieci;
Se da vestea ca armatele austriece au intrat din Transilvania in T.R. pe Valea Oltului;
Mavrocordat este nevoit sa paraseasca capitala si sa se indrepte spre Dunare, luandu-l cu
el si pe mitr. Antim si pe cativa boieri;
La Calugareni, Antim are o discutie aprinsa cu domnitorul si ii spune ca se intoarce la
Bucuresti pentru ca nu isi poate parasi turma;
Intors la Bucuresti, Antim impreuna cu boierii uneltesc impotriva fanariotului si il aleg ca
domn pe Patrascu Brezoianu;
Vestea despre armatele imperiale se confirma a fi doar un zvon, iar Mavrocordat se
intoarce la Bucuresti in prima jumatate a lunii septembrie 1716;
- Reasezat in scaun, Mavrocordat incepe pedespirea adversarilor sai, printre care si mitr. Antim;
- Antim este chemat la Curte unde este inchis de soldatii turci;
- Mavrocordat cere patriarhului ecumenic Ieremia III caterisirea lui Antim, data de sinodul
patriarhal de la Constantinopol;
- Principala acuza – „s-a facut vinovat fata de puternica imparatie si de domnul T.R.”;
- Este scos din randul arhiereilor si caterisit, urmandu-i pe scaun Mitrofan de Nissa;
- Este condamnat la exil in Muntele Sinai;
- Anton Maria del Chiaro scria ca a fost ridicat intr-o noapte pentru a fi dus spre locul de exil, insa
pe drum soldatii turci l-au omorat si l-au aruncat fie in raul Marița, care strabate Bulgaria si se
varsa in Marea Egee, fie in afluentul acestuia, Tungea, undeva in apropierea orasului Enos;
- Nu se cunoaste data exacta a uciderii lui, insa crima a avut loc dupa 22 septembrie 1716, intrucat
la aceasta data, mitropolitul Antim semna un document privitor la anumite datorii ale sale;
- 21 iunie 1992 – trecut de Sfantul Sinod al B.O.R. in randul sfintilor, ca zi de praznuire fixandu-
se data de 27 septembrie a fiecarui an;
*** sentinta sinodului patriarhal de la Constantinopol din 1716 a fost anulata de la 8 martie
1966 de acelasi sinod patriarhal, prezidat de patriarhul ecumenic Athenagoras.
- Desi era de alt neam, mitr. Antim si-a pus toate cunostintele si priceperea in slujba Bisericii si
poporului roman;
- A slujit neamul nostru mai ales pe calea tiparului, aducand cuvant de invatatura si pastorire
duhovniceasca nu numai pentru pastoritii sai, ci si pentru credinciosii de limba greaca, araba si
georgiana;
- Prin munca lui, Ortodoxia romaneasca s-a ridicat la un prestigiu deosebit in fata celorlalte
popoare ortodoxe;
- de tiparirea cartilor sale se leaga un alt mare merit al sau:
desavarsirea procesului de romanizare a slujbelor bisericesti si de faurire a unei limbi
liturgice romanesti, folosita pana astazi;
- ca episcop si mitropolit, a intruchipat pe adevaratul pastor, care isi pune sufletul pentru
credinciosii sai, dovedind aceasta prin:
cartile de invatatura pentru preoti si credinciosi;
predicile sale, cu indrumari pentru viata moral-religioasa a credinciosilor si infierarea
pacatelor vremii;
testamentul sau, unul dintre cele mai frumoase modele ale genului, prin care lasa toata
agoniseala sa pentru opere de caritate;
moartea sa cu adevarat muceniceasca, indurata pentru ca a indraznit sa se ridice impotriva
turcilor si a primului domn fanariot;
- toate aceste aspecte ne fac sa-l consideram pe Antim Ivireanul cel mai de seama mitropolit al
Ungrovlahiei din toate timpurile;