Sunteți pe pagina 1din 9

Tema 1: Conţinutul turismului rural: particularităţile naturii

1.1 Definirea conceptului de turism rural


1.2 Trăsăturile specifice turismlui rural și ecologic
1.3 Impactul și necesitatea dezvoltării turismului rural
1.4 Avantajele și dezavantajele practicării turismului rural

1.1Definirea Definirea conceptului de turism rural și ecologic


Practicarea turismului rural dateaza din Antichitate, cînd se efectuau pelerinaje la locurile
sfinte, efectuarea de băi sau participarea la diferite manifestări festive.

Turismul rural este o definitie formata din doi termeni: turism si spatiu rural, cu sensuri
foarte exacte care trebuie sa fie explicate.
Turismul este o activitate economica caracterizata de un ansamblu de bunuri si servicii
oferite persoanelor care iau parte într-o astfel de activitate, care sunt numiti turisti.
Trebuie amintit faptul ca, pentru a putea vorbi despre fenomenul turistic dintr-o anumita
zona, este necesar sa se verifice existenta unui flux de turisti care sa viziteze zona respectiva.
Pentru ca turistii sa vina, e nevoie mai întâi sa existe posibilitatea de cazare. Daca nu se
procedeaza asa, vor exista numai fluxuri de turisti care nu vor contribui la dezvoltarea bogatiei
zonei, ci numai vor utiliza resursele fara alta posibilitate de a oferi beneficii importante pentru
comunitate.
Spatiul rural, cealalta componenta a produsului turistic, este mult mai dificil de definit. In
general, putem aprecia ca spatiu1 rural este un spatiu cultural rezultat din relatia dintre natura si
activitatea umana de-a lungul mai multor secole. Astfel, în zona rurala, urmele activitatii
productive legate de sectorul primar, cum ar fi cladirile, modificarile peisajului sau amenajarea si
dezvoltarea teritoriului sunt înca prezente si active.
Ca definitie unanim acceptata, turismul rural este un tip de servicii turistice în zone
rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate în mici centre
rurale. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind decorate într-un
stil rustic, care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie deosebita gastronomiei
locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem familial.
Practicarea turismului rural se face într-un spatiu rural bine pastrat, cu specificul sau rustic,
dar nu necesita neaparat activitati în sectorul primar.

Turismul rural nu este un fenomen recent. Interesul pentru petrecerea timpului liber la tara s-a
dezvoltat înca din secolul XIX în tari precum Franta, Marea Britanie, Germania s.a., ca o reactie fata de

1
stressul si conditiile sordide ale oraselor aflate în plina expansiune în contextul dezvoltarii
impetuoase a industriei.

Un factor care a marcat decisiv promovarea turismului rural în tarile Europei Occidentale a
survenit în deceniul 5 al secolului nostru când, în majoritatea legislatiilor europene, s-a adoptat
sistemul concediilor de odihna platite de catre angajatori. Acest fapt a generat o cerere turistica fara
precedent care a stimulat, la rândul ei, afirmarea unor forme inedite de prestatie turistica în mediul
rural, sensibil diferentiate de la o tara la alta. În scurt timp, activitatea turistica desfasurata în mediul
rural a capatat ponderi notabile în tari precum Franta, Marea Britanie, Elvetia, Austria, Italia, Germania,
Irlanda s.a.

Prin turismul rural, turistii descopera viata la tara, gospodaria proprietarului si mai ales
obiceiurile si traditiile practicate in mediul rural. Pentru a se pastra originalitatea mediului rural
este necesara contributia intregii societati rurale pentru amenajarea si intretinerea spatiului rural.

Gospodaria este structura de primire turistica cea mai reprezentativa pentru turismul
rural, aici intalnindu-se primirea si gazduirea turistilor cu serviciile de servire a mesei, care
includ oferirea unor alimente prospete si bauturi din surse proprii, locale, precum si cu elemente
legate de arta si creatia populara, de manifestarile etnofolclorice, traditii, sarbatori.

Dezvoltarea turismului rural apare ca o consecinta a stresului urban datorat poluarii, a


aglomeratiei umane, a stresului fizic si psihic a existentei moderne ce a luat amploare din ce in ce
mai mult. In aceste conditii, turismul rural poate fi considerat o necesitate pentru relaxare si
deconectare a omului modern de la stresul urban, intr-un spatiu adecvat si placut si mai ales la un
pret rezonabil.

1.2Trăsăturile specifice turismlui rural și ecologic

Turismul rural s-a dezvoltat datorita cresterii timpului liber a populatiei, a veniturilor si a
stresului cotidian, datorita originalitatii satelor turistice rurale.

Acest tip de turism este benefic mai ales copiilor datorita mediului sanatos de viata, atat prin
alimentatie naturala, cat si prin legatura sa cu natura si animalele din gospodarie. Reintoarcerea la
natura reprezinta pentru toate categoriile de populatie nevoia de sanatate, refacere fizica si psihica.

Persoanele care practica aceasta forma de turism pot fi intalnite in diversele zone ale
globului: aproape intreaga Europa, Australia, Asia si chiar Africa, remarcandu-se astfel de fluxuri
turistice si preocupari de practicare a serviciilor turistice.

2
Turismul rural este caracterizat de anumite trasaturi specifice, si anume:

 apropierea de natura;
 un mediu curat, nepoluat;
 posibilitatea de a cunoaste locurile si oamenii acelor locuri;
 posibilitatea integrarii in activitatile locale ce se desfasoara;
 posibilitatea cunoasterii istoriei acelor locuri prin vizitarea anumitor obiective;
 linistea si lipsa aglomeratiei din mediul urban.

In acceptiunea Organizatiei Mondiale a Turismului si a altor organizatii europene de turism


rural, turismul rural este o forma a turismului care include orice activitate turistica organizata si
condusa in spatiul rural de catre populatia locala, valorificand resursele turistice locale ( naturale,
cultural – istorice) precum si dotarile, structurile de primire turistice, inclusiv pensiunile si fermele
agroturistice.

Din definitia data de catre aceste organizatii se poate afirma ca activitatile turismului rural
trebuiesc desfasurate in interiorul unor localitati rurale, sa se desfasoare intr-un spatiu deschis prin
contact nemijlocit cu natura, accesul la organizarea obiceiurilor traditionale si practicarea acestora.
In zonele rurale trebuie pastrat caracterul traditional prin conservarea modului de viata rural, a
activitatilor desfasurate de catre populatia locala.

3
Pentru decelarea trasaturilor de baza ale turismului rural putem avea în vedere analiza
comparativa a caracteristicilor care îl detaseaza de turismul urban sau de statiune:

turism urban....................................................................turism rural

pondere redusa a suprafetelor neconstruite.....pondere ridicata a suprafetelor neconstruite

concentrare de populatie peste 10.000 loc............concentrare de populatie sub 10.000 loc.

densitate ridicata a populatiei.................................................densitate redusa a populatiei

împrejurimi ocupate de constructii....................................................împrejurimi "naturale"

activitati numeroase în interiorul vetrei................activitati numeroase în exteriorul vetrei

infrastructura densa............................................................................infrastructura redusa

cladiri si institutii importante...........................................cladiri mici de importanta locala

intreprinderi de importanta nationala.............................intreprinderi de importanta locala

absenta activitatilor agricole, forestiere..................activitati agricole, forestiere, pastorale

activitati turistice autonome.........activitati turistice destinate finantarii altor activitati

resedinta departe de locul de munca...............resedinta apropiata de locul de munca

influenta sezoniera modesta..................................influenta sezoniera intensa

vizitatori numerosi.........................................................vizitatori putin numerosi

relatii anonime cu vizitatorii..................................................relatii personale cu vizitatorii

gestiune profesionista.....................................................................gestiune amatoare

atmosfera cosmopolita............................................................................atmosfera locala

constructii moderne.numeroase..................................constructii traditionale

atitudine de dezvoltare progresiva..................................................atitudine de conservare

suscita un interes general...........suscita.interes doar pentru anumite categorii de persoane

comercializare larga......................................................comercializare prin canale restânse

În concluzie, turismul rural poate fi definit ca fiind acel tip de activitate turistica asociata mediului
rural, care gestionata într-un mod adecvat asigura perenitatea spatiului rural si convergenta intereselor
economice si spirituale ale ofertantilor de produse turistice si respectiv clientelei turistice.

4
1.3Impactul și necesitatea dezvoltării turismului rural și ecologic

Turismul rural s-a dezvoltat , fara indoiala valorificand caracteristicile deosebit de favorabile celor
trei elemente principale ce concura la infaptuirea actului turistic.

● Spatiul rural (vatra si mosia satului) ca suport al procesului de vietuire si derulare a


activitatii specifice. Acesta consta in densitatea redusa a populatiei si a marimii asezamintelor bine
aerisite si umane.

● Populatia rurala ca element al eternitatii de veacuri a obiceiurilor si traditiilor populare


ale satelor, factor al transfomarii mediului natural, a resurselor locale.

● Produsele naturale, bogatiile naturale care satisfac cerintele personale si pe cele ale
ofertei turistice, destinate persoanelor care vin in gazda.

La finele secolului XX, turismul rural și ecologic este un domeniu care incepe să câştige o tot
mai mare importanţă. O strategie pentru acest turism care protejează resursele turistice a fost
publicată în 1994, de către Secretariatul Naţional de Turism din Mexic, în colaborare cu Alianţa
Mondială pentru Natură, adoptată ulterior şi de O.M.T. Aceasta include câteva idei esenţiale menite
să pună în echilibru natura şi turismul:
1. Zonele unde se practică turismul ecologic trebuie să fie considerate de interes continental sau
mondial şi să facă parte din patrimoniul turistic al planetei şi unde se cer respectate cu o rigoare
deosebită teritoriile cu stiluri de viaţă tradiţionale ale populaţiilor locale;
2. Prin turism ecologic, se încearcă minimalizarea efectelor negative asupra mediului local şi
natural, ca şi asupra populaţiilor locale;
3. Turismul rural si ecologic trebuie să contribuie la gestionarea spaţiilor protejate şi să
amelioreze relaţiile dintre comunităţile locale şi persoanele abilitate să gestioneze aceste spaţii
protejate;
4. Această formă de turism trebuie să furnizeze avantaje economice și sociale locuitorilor zonelor
turistice şi să asigure participarea lor în luarea deciziilor în ceea ce priveşte genul şi volumul
activităţilor turistice şi care trebuie astfel autorizate;
5. Noul turism poate să favorizeze o interacţiune autentică între populaţia de primire şi turişti, ca
şi un interes real pentru o dezvoltare durabilă şi protecţia zonelor naturale, atât în ţările
receptoare cât şi în cele emitente de turişti;
6. Prin turism rural se încearcă lărgirea spectrului de activităţi economice tradiţionale (agricultură,
creşterea animalelor, pescuit etc.) fără a le marginaliza sau înlocui, pentru ca economia locală
să nu fie subordonată schimbărilor şi influenţelor interne şi externe;

5
Societatea Internaţională de Turism (TIES), între anii 1991 şi 2015 a publicat un set de principii
ale ecoturismului în urma intâlnirilor între oamenii de afaceri, academicieni, comunităţi, ONG-uri,
guveme, pe baza cărora s-au trasat lini de coordonare care să ajute la achiziţionarea de perforrnanţe
în ecoturism. Acestea sunt:
a. Reducerea impactelor umane;
b. Cultivarea respectului şi grijei pentru mediu şi cultură;
c. Generarea de experienţe pozitive atît pentru turişti, cît şi pentru comunităţile gazdă;
d. Furnizarea de beneficii financiare directe pentru conservare;
e. Furnizarea de beneficii financiare şi imbunătăţirea vieţii populaţiei locale;
f. Mărirea sensibilităţii climatului politic, de mediu şi social al ţărilor gazdă ;
g. Ecoturismul este ,non-consumativ/non-extractiv" ;
h. Ajuta la dezvoltarea conştiinţei ecologice ;
i. Este centrat pe valorile etice a relaţiilor dintre om şi natură.
Ecoturistul trebuie să fie implicat sau educat cu privire la importanţa conservării resurselor,
iar beneficiile trebuie să provină din afaceri responsabile, care armonizează interesele agenţilor
economici cu cele de mediu şi ale comunităţilor gazdă. . Ecoturismul poate furniza veniturile atât de
necesare pentru protejarea parcurilor naționale și a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi
obținute din alte surse.
Desi este o realitate recenta, turismul rural poseda indicii certe ca nu este un fenomen de
crestere temporara sau conjuncturala. Pe lânga cauzele de ordin general care actioneaza asupra
fenomenelor de crestere economica, în cazul turismului rural se remarca acumularea progresiva, pe
termen lung, a unor motivatii complexe, ireversibile, deseori disimulate, ferite însa de perisabilitatea
specifica retetelor turistice de tip conventional.

Dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai sustinuta a turismului rural se detaseaza:

- Cresterea intervalului temporal alocat odihnei si recreerii, dublata de fragmentarea


vacantelor/concediilor în 2-3 sau chiar 4 minivacante, din care una, potentiala, poate fi petrecuta într-un
sat turistic. În perioada civilizatiei pre-industriale, oamenii care atingeau vârsta de 70 de ani, putin
numerosi, consacrau muncii mai mult de 200.000 de ore din cele 600.000 de ore ale existentei lor. În
prezent, oamenii civilizatiei industriale care tind, în general, spre vârsta de 70 de ani, consacra muncii
de la 75.000 de ore pâna la maximum100.000 de ore. Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere
reprezinta, în general, un factor important al dezvoltarii turismului.

- Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii înregistreaza o crestere spectaculoasa. Chiar daca
în prezent, în tara noastra, modul de obtinere a alimentelor este, din fericire, mai putin artificializat
comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este mai putin adevarat ca factorii de stres generati de
6
precaritatea economica, hipertrofierea, disfunctionalitatea si poluarea marilor orase, afecteaza tot mai
evident starea de sanatate a populatiei. Orientarea tot mai vadita a scopului sejurului spre activitati de
recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea cotidiana este fireasca si se înscrie într-o strategie mai
mult sau mai putin deliberata de mentinere a sanatatii.

- Perfectionarea industriei de echipament sportiv si turistic ofera turistilor o gama tot mai variata si
mai perfectionata de utilitati necesare practicarii diverselor forme de recreere si le asigura independenta
si securitate personala sporita în raport cu intemperiile naturii.

- Autenticitatea este o calitate din ce în ce mai solicitata. Provenind, în majoritatea cazurilor, dintr-un
mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri anoste,
relatii colective impersonale etc., turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea vietii de la
tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.

- Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt deloc surprinzator,
dat fiind nivelul de stress mental specific majoritatii lucratorilor.

1.4Avantajele și dezavantajele practicării turismului rural

În pofida faptului ca deocamdata turismul rural detine o pondere redusa pe piata turistica,
tendintele sale de crestere sunt evidente si deci poate genera efecte pozitive asupra vietii socio-
economice rurale. Turismul rural poate atrage dupa sine mutatii în utilizarea fortei de munca prin
încurajarea si finantarea unor noi tipuri de activitati care pot sa confere un plus de vitalitate unor stari
economice deficitare si perfectibile.

Avantajele practicării turismului rural:

- Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca este o consecinta extrem de importanta pentru
majoritatea zonelor rurale confruntate în general cu fenomenul de depopulare survenit în special ca urmare a
absentei unei perspective materiale certe a locuitorilor. Aportul de lichiditati provenite din prestatii turistice
pot ajuta la conservarea locurilor de munca în servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local,
asistenta medicala. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor.

- Crearea de noi locuri de munca este posibila în conditiile în care implementarea locala a turismului rural
este realizata cu succes. Crearea locurilor de munca este asociata în special practicilor hoteliere si de
restaurant.

7
- Diversificarea modului de utilizare a fortelor de munca. Marea majoritate a zonelor rurale prezinta o
slaba diversitate în modul de utilizare a fortei de munca ocupata aproape în totalitate în sectorul agricol.
Diversificarea activitatilor într-un context economic favorabil poate atrage dupa sine de asemenea
stabilizarea populatiei rurale.

- Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea desemneaza situatia în care, la nivel
individual sau familial, asgurarea existentei se realizeaza prin prestarea unor activitati suplimentare (cel
putin una), în completarea activitatii de baza. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a închiria
camere, de a ajuta administratia locala prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de ski
s.a.). Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul declinului unui tip de
activitate, cât si în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea sezoniera a activitatilor agricole.

- Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora în mediile economice si politice.


Numeroase studii efectuate în tari cu traditie în turism rural au evidentiat ca veniturile medii ale
agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de gazduire, prin promovarea vizitelor în fermele
agricole care poseda diverse functii de atractie (echitatie, vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin
vânzarea produselor specifice gospodariei, prin cresterea ponderii utilizarii fortei feminine în activitati
neagricole s.a.

- Promovarea si sustinerea artei populare si a industriei locale de artizanat. Arta si artizanatul rural ocupa
un loc important în patrimoniul cultural al regiunilor si al natiunilor. Turismul rural poate ajuta aceste
activitati atât prin recunoasterea importantei lor, cât si prin comercializarea produselor de artizanat.
Ponderea, gradul de conservare si originalitatea acestor activitati prezinta importante contraste la nivel
regional si national.

- Ameliorarea gradului de utilizare a fortei de munca feminine. Rolul femeilor în comunitatea rurala este
în general relativ limitat, rolul decisiv în prestarea activitatilor direct productive revenind barbatilor.
Implantarea în mediul rural a activitatilor turistice ofera posibilitatea punerii în valoare a energiei si
talentului insuficient utilizate ale fractiunii feminine a populatiei.

Dezavantajele practicării turismului rural:

Desi dezvoltarea turismului rural prezinta numeroase avantaje, nu trebuie omis ca ea poate genera si o
serie de probleme. În general, restructurarile economice survenite în mediile cu echilibru sensibil implica
o doza de risc care poate dobândi caracter perturbator. De aceea, problemele referitoare la posibilitatile
de gestionare a riscurilor prin intermediul beneficiilor sunt oportune. Dificultatile care survin cel mai
frecvent în evolutia fenomenului turistic rural decurg în principal din urmatoarele aspecte.

8
- Presiunea asupra mediului. Turismul rural se desfasoara în medii naturale cu echilibru fragil. Mai
mult, destinatiile turistice cele mai atractive sunt tocmai cele mai sensibile. Acestea sunt, în principal,
zonele montane, cele din preajma lacurilor si a râurilor, precum si cele de cîmpii. Astfel, drumețiile
intensive distruge vegetatia; zgomotul si deseurile îndeparteaza animalele salbatice; circulatia turistica
poate aduce prejudicii culturilor agricole. În general, linistea si autenticitatea naturii pot fi serios
afectate. Desigur, aceste probleme pot fi solutionate într-o oarecare masura printr-o gestionare atenta si
competenta a spatiului destinat activitatilor turistice rurale.

- Presiunea socio-culturala. La fel cum un flux mare de vizitatori poate perturba mediul natural, în
mod similar, turistii pot destabiliza cadrul socio-cultural intim structurat al comunitatii rurale. Mult mai
importanta, din punct de vedere sociologic, este influienta culturii moderne asupra culturii traditionale,
influienta care implica aproape întotdeauna modificarea culturii traditionale.

- Caracterul limitat al disponibilitatilor de cazare. În regiunile rurale de mare interes turistic sporirea
afluxului turistic poate genera probleme de gazduire deoarece comunitatile mici rareori dispun de un
excedent major de spatiu locativ.

- Diferentierea teritoriala a potentialului turistic rural. Numarul si tipologia asezarilor rurale sunt
enorme în majoritatea tarilor, inclusiv Republica Moldova, însa nu toate spatiile rurale prezinta aceeasi
deschidere potentiala spre activitatea turistica. Exista regiuni avantajate de calitatea peisajului natural
sau cultural, de gradul de modernizare a transporturilor si serviciilor, de o pozitie privilegiata în raport
cu ariile de provenienta a turistilor sau cu principalele rute turistice etc.

- Receptivitatea agricultorilor. Agricultorii reprezinta elementul determinant al functionarii economiei


rurale si a existentei peisajului de care depinde turismul rural. Acestia percep într-o maniera extrem de
inegala si adeseori lenta posibilitatile pe care le ofera turismul. Situatia este elocventa mai ales în
contextul în care cererea clientelei nu este conturata corespunzator.

- Absenta structurilor de cooperare. În general, intreprinderile din mediul rural sunt de talie mica si
sunt putin deschise relatiilor de schimb si de cooperare. Instaurarea acestor relatii ar permite economii
importante la nivelul comercializarii, formarii si aprovizionarii. Gruparile de tip cooperativ ar putea de
asemenea sa negocieze cu organismele guvernamentale pentru obtinerea suporturilor financiare
necesare ameliorarii infrastructurii si sa colaboreze cu agentii de pe piata turistica în scopul informarii
si atragerii turistilor sau chiar a perfectarii unor programe de marketing turistic.

S-ar putea să vă placă și