Avortul reprezintă întreruperea prematură a sarcinii ce are ca rezultat moartea fătului.

Întrebarea care se pune este dacă avortul este un act moral sau nu. În dezbaterea privind avortul
există
două mari tabere.
Conservatorii, pe de o parte, susțin că avortul este imoral în majoritatea cazurilor. Singura
situație în care avortul ar trebui permis este aceea în care este evident ca viața mamei este în
pericol și
că, oricum ar fi, fătul nu va supraviețui nașterii. Nu există însă un acord între conservatori cu
privire la
situația excepțională când viața fătului pune în pericol viața mamei. Conservatorii influențați de
tradiția creștină susțin că avortul direct, când fătul este ucis în mod intenționat, nu este niciodată
permis.
Liberalii, pe de altă parte, consideră că avortul este permis moral în toate situațiile în care
mama alege, conștientă de situația ei, să facă un avort. În afară de cazurile în care alege să facă
un
avort pentru că viața ei este în pericol, avortul este justificat și atunci când sarcina a apărut ca
urmare a
unui viol sau a unui incest sau când copilul s-ar putea naște grav bolnav. Însă liberalii merg și
mai
departe și susțin că avortul este permis moral chiar numai pentru că mama consideră că un copil
ar
avea consecințe negative pentru cariera ei, sau că pur și simplu s-a răzgândit și nu mai dorește
sarcina.
Între conservatori și liberali sunt cei ce susțin o poziție moderată conform căreia în unele
situații avortul este moral iar în altele nu. De exemplu, un moderat poate să accepte că avortul
este
moral în situația unui viol, când este cert că copilul va naște grav bolnav sau când păstrarea
sarcinii
pune în primejdie viața mamei. Însă nu poate să accepte ca moral un avort bazat pe simpla
dorința a
mamei de a-și urma cariera sau pe faptul că s-a răzgândit și nu mai consideră convenabil să ducă
la bun
sfârșit sarcina.