Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
bomplect cooperativizată
reţelor sarcini ¿zvorîte om hoiari-
Ieri dimineaţă la cabinetul de giiici, membru al Biroului Politic r.Je partidului şi guvernului.
partid a avui loc constituirea co- al C.C. al P.M.R., a delegaţilor or
mandamen ului Festivalului raional- Darea de seamă precum şi discu
ganizaţii,or raionale şi orăşeneşti ţiile ia care au luat parte numeroşi
orăşenesc ai tineretului. de partid, precum şi a unui număr
■v _ ______________ . De cîteva
Dp zile ss-a
rîle v a ritp terminat
-a term ir coo Tovarăşul Leica Adam, prim ser de invitaţi. ueiegaţi şi invitaţi, au dezvăluit şi
perativizarea şi In cei de-al cincilea ere!ar al comitetului raional de multe deficienţe existenţi:, propu-
iu darea de seamă a comitetului niud măsuri pentru înlăturarea lor.
sat, Bordea, ultimul din comuna Şte partid şi membru al C.C. al U.T.M. regional de partid expusă de iov.
fan cel Mare. Odată cu cooperaţi- a vorbit despre importanţa festiva Îndeosebi s-a pus accentul pe întă
U. Bereziţchi, membru al C.C. ai rirea disciplinei in muncă, Mosirea
vizarea satului Bcrdeat comuna Şte lurilor tinerelului ca mijloc de i'.m.K. şj prim secretar al comite
sti îngere a legăturilor între tineri, om piin a rezervelor interne, scur
fan cel Mare este complect coope lui iu regional Bacău ai P.M.K., s-a tarea termenelor de dare in luucţl-
de intensificare a acitivi.âţii cultu- arătat că muncitorii, tehnicienii şi
rativizată. r*il-artistice şi sportive, de mani une a obiectivelor industriale, iefte-
Succesele obţinute în cooperativi inginerii din întreprinderile indus Jtnea construcţiilor de locuinţe, ri
festare a voinţei tineretului de a triale ale regiunii noastre, sub con
zarea agriculturii acestei comune se participa acJv la cons'.iuirea socia dicarea producţiei ia hectar şi in-
datoresc muncii politice şi organi lismului şi apărarea păcii. ducerea organizaţiilor de partid, au tensiiicarea muncii politice, astfel
In comandament au fos[ aleşi 29 objinut succese însemnate în rea ca în 1960, sectorul sociaJist-^oo^e-
zatorice desfăşurate de comitetul lizarea sarcinilor trasate de cel ratist al agrK.ul.urii reg unii noas
comunal de partid, de organizaţiile tovarăşi. Ca preşedinte a fost ales
Iov. Ghiţă Mircea. vicepreşedinte de-al doilea Congres al partidului tre să fie precumpănitor.
de bază săteşti şi sfatul popular privind îndeplinirea pfanu.ui de In încheierea dezbaterilor a vorbit
al sfatului popular raional, ca vi
comunal- Aceste succese se datoresc cepreşedinte al comandamentului a producţie, precum şi intrarea in tov. Alexandru Drăghici care a sub
şi exemplului personal al comuniş fost ales tov. I. Mitran, iar ca se- funcţiune a unor obiective de mare
însemnătate ca; rafinăria 10 O- liniat rezultatele obţinute, precum
tilor care s-au înscris printre primii creta r tov. V. Bordei anu. şi orjncipalele lipsuri ce s-au ma-
in Mnităţilte socialiste existente. In continuarea şedinţei de con- neşti, termocentrala Borzeşti, iamiJ
niiestat în activitatea organizaiţiei
Un puternic avînt a luat munca siiiijire, t°v. D. Soroceam*, prim- norul de la Roman, combinatul de
carne şi altele. Datorită creşterii regionale, de partid şi a organu ui
poîitică în ultima perioadă. !n luna seefetar al comitetului raional'
U.T.M. a expus planul de măsuri investiţiilor, care în 1959 se ridică său de conducere, a analizat cau
decemorie a fost cooperaţi vizat sa al corrandameniului. Se prevede ca la peste 1,8 miliarde lei pentru re zele acestor lipsuri şi a indicat mă-
tul Ştu beşti, jar la începutul acestui efapa I-a de pregătire a festiva giunea Bacău, se oontinuă marile surj.e ce trebuie luate pentru îm*
an — satul Bordea. La cooperati lii ji să se desfăşoare pînă la 15 iucrări începute :comb natul chimic bună.ăjirea muncii în v.itor, ast
vizarea satului Bordea, o contribu februarie, etapa Il-a de la 15 fe fel ca sarcinile puse de Congresul
şi cel de cauciuc sintetic de Ia Bor-* al II-lea al partidului, precum şi
ţie de seamă au adus-o agi ta (o ţi bruarie la 1 aprilie, iar festivalul /eşti, combinatul de îngrăşămuute
propriu-zis, între 2 şi 3 mai. Planul azofoase Roznov, hidrocentrala de Plenara din noiembrie 1958 a
care au desfăşurat o largă muncă
stabileşte ca în etapa I-a să fie ,,V. I. Lenin“, fabricile de relon UC. al P.M.R. pentru dezvoltarea
de convingere in rindul fă anilor economiei naţionale în anul 1959,
reactivizate 80 de echipe artistice şi rolan Săvineşti etc.
muncitori cu gospodărie individua din căminele culturale şi întreprin să fie duse cu succes la îndepli
lă. Agitatorii Maria Romilă. depu Ocupîndu-se de problema trans
deri şi să se creeze 15 formaţii formării socialiste a agriculturii, nire.
tată, C. Apefrei, deputat, Gheorghe noi artistice. Pentru a putea parii- darea de seamă a arătat că in pre in ziua a doua a lucrărilor, a fost
Lămăiic, preşedintele întovărăşirii, rina la etapa superioară fiecare er zent pe întreaga regiune sînt con ales noul comitet regional de par
Vasile Băeşu şi mulţi alţii au ară rliipă artistică trebuie să susţină stituite 71 G.A.C., două coopenti- tid. In prima sa şed nţă p.enară, co
tat ţăranilor muncitori difri satul cel puţin 5 spec'acole. De înfiinţa mitetul şi-a ales biroul compus din
rea a noi echipe şi de reactivizarea ve agricole de producţie cu rentă,
Bordea ce foloase le aduce munca 11 membri şi 4 supleanţi. Secreta
celor existente se vor ocupa îndea 701 întovărăşiri agricole cu 73.094 riatul este compus din tovarăşii D.
laolaltă, pe tarlale întinse. Ca e- proape Casa de cultură a sindica familii şi cu o suprafaţă de 96.782 Bereziichi, prim secretar, N. Pasca*
xemple au fost folosite rezultatele telor şi Casa raională de cultură. hectare teren. Rezultate mai bune ru, A. Cnlimandric, Gh. unguraşu
obf'nute de colectiviştii din satul în munca politici de transformare şi N. Botoşanu, secretari.
Serbpsti în sporirea produc'iilor,
dezvoltarea ramurilor producţie
etc. care le-.°u adus mari venituri.
Mulţi colectivist?, din veniturile pri Cultura sfeclei de zahăr poate
mite de Ia gospodărie, şi-au con
struit case noi, şî-au cumpărat a-
parate de radio. A crescut simţitor
să se extindă în raionul nostru
nivelul lor de fraj. Printre sarcinile trasate de Ple vegetaţie şi o temperatură medie de suprafaţa planificată pentru anul
Munca politică a avut un puter nara C.C al P.M.R. din 26—28 no 9 gri.de ceisius pe timpul celor 4 1059 este cu mult prea mică şi se
nic efect convingător. Numai în iembrie 1958, este şi aceea ca secto luni de vegetaţie in.ensă, sînt con- impune o mărire a suprafeţelor ce
decursul primelor 10 zile din anul rul industrial al zahărului să fabri diţiuni.e climatO-pedologice cerute urmează a se însămînţa.îndeosebi
acesta zeci de ţărani muncitori din ce cantităţi mereu sporite de zahăr, de sfecla de zahăr pentru realiza în comunele: Mărgineni, Dochia,
sătul Bordea şi-au manifestat dorin astfel ca in 1900 să acoperim nece rea de producţii mari. Tupilaţi, Ştefan cel Mare, Girov,
ţa de a păşi şi ei pe calea arătată sităţile de consum din producţia In raion.il nostru cultivarea sfe Bîrgăoani şi Roznov. Cu toate re
de perfid, singura &re duce spre proprie, liciiidind importul de zahăr, clei a început înainte de-al doilea zultatele mulţjmi'oare obţinute de
b°lşug şi fericire. iar în 1964 cantitatea de zahăr pe război mondial, însă pe supraieţe unităţile agricole socialiste, cît şi
Sectorul socialist al comunei Şte cap de locjitor să crească la 20 ki mici, iar dupa anul 1944 suprafeţei de unii cu.fivatori individuali, în
fan cel Mare cuprinde, odată cu lograme faţă de 5,5 kilograme cit cresc în special în perioada ly5o— cheierea de contracte pentru anul
era în anul 1938 şi să dispunem în 1957, în care timp se realizează 1959 încă nu s-a terminat, iar în
cooperativizarea întregii comune,
o gospodărie colectivă şi cinci în acelaşi timp de însemnate cantităţi producţii medii pe raion de la 11 ce priveşte unităţile socialiste au
pentru export , la 13.500 kg. rădăcini la hectar, de- contractat abia 24 la sută din su
tovărăşiri agricole care totalizează
Sporirea cantităţi de zahăr se păşindu-se astfel producţiile reali* prafaţa planificată pe raion, supra
1509 hectare teren arabil cu 960 za.e de raioanele Adjud şi Bacău.
poate realiza prin: a) Mărirea ca faţă mult prea mică faţă de posi
familii. Lle se vor bucura şi de pacităţii de prelucrare a fabricilor Producţiile realizate de unităţile bilităţi.
cum înainte de toate avantajele pe de zahăr existen.e. b) Înfiinţarea socialiste şi o parte din cultivatorii Sînt G.A.C.-uri şi întovărăşiri a-
care le oieră statul nostru agricul de noi fabrici de zahăr, c) Sporirea individuali depăşesc cu n u it media gricole care au încheiat contracte
turii socialiste. suprafeţelor de cultură a sfeclei, d) raionului ajungînd pînă Ca pentru supraieţe mici faţă de posi
In momentul de faţă sarcina cea Sporirea producţiei de rădăcini şi de 27—28.000 ki.ograme la hectar. Dăm bilităţile existente. De exemplu gos
mai importantă care stă în faţa or zahăr la unitatea de suprafaţă. mai jos cîteva exemple: G.A.C. podăria colectivă din comuna Do-
ganizaţiilor de partid, ţ sfatului Referindu-ne la sporirea suprafe Mărgineni a obţinut pe suprafaţa hia—2 hectare, gospodăria colectivă
popular al comunei Ştefan cel Ma ţelor de sfeclă şi spre a se evita de 2 hectare 54.940 kg. sfeclă, res I rineşti din con.u.ia AWgineni —
re este de a consolida această vic greşelile comise pînă în anul 1959 pectiv 27.470 kg. la hec.ar. G.A.C. 4 hectare, gospodăria agricolă colec-.
torie, de a lupta pentru întărirea e- i şi anume de a se cultiva sfecla de Tupilaţi a reajzat 46.740 kg. de pe tivă Vad din comuna Dragomireşti
zahăr în orice regiune indiferent de suprafaţa de 2 hectare, adică 23.370 — 4 hectare, iar 21 întovărăşiri a-
conomico-ofganizatorică a gospodă gr icol e contractează abia 50 hecta
riei colective şi a întovărăşirilor, producţiile de rădăcini ce se pot kg. la hectar, ţăranul muncitor cu
cbţine, Plenara hotărăşte ca pe vii gospodărie individuală Tăbăcaru A. re. Numai G.A.C. Şerbeşti, comuni
de a convinge pe membrii întovără Ş efan. cel /Mare şi G A.C. „Drumul
tor cultura de sfecia de zahăr să se loan, din comuna Războieni> la
şiţi să-şi alăture cu încredere tot lui Lenin“ din comuna Mă-glneni
extindă în regiunile cu condiţii fa suprafaţa de 0,25 hectare a obţinut
pămîntul la cel existent azi în în vorabile. 4990 kg., ceea ce reprezintă 19.960 au încheiat contracte pe cîtc 10 hec
tovărăşiri, de a lărgi gospodăria co Terenurile nisipoargiloase şi cer kg. la hectar etc. tare şi G.A.C. ,,21 Decen brie“ din
lectivă din Şerbeşti prin primirea noziomurile aşezate pe văi, precipi Producţiile de sfeclă realizate în comuna Tupilaţi — 8 hectare.
de noi membri. taţiile anuale de circa 600 mm. şi condiţiunile climatopedologice ale a. Mulţi din cei solicitaţi f ind in-,
cu o repartiţie bjnă fn lunite de cestui raion ne demonstrează că vitaţi de crganele regiunii- de culr
'ură a sfeclei de zahăr P h tra
TTTTt t TTtTTTTt
Neamţ, a fabricii de zahăr Sascut,
să încheie contracte, ori amînă pe
(Foto: ŞIMON POMPEI). Rdspunzînd chemării partidului motive neîntemeiate, ori caută să
diminueze suprafeţele prevăzute de
ja în planul de producţie. Terenu
vtoreporterul nostru a surprins citeva aspecte din casele cote* in aceste zile numeroşi muncitori fruntaşi în pro şi candidatul de partid că tuş mecanic. Natal ia
iv ’¿or din Şerbeşti In care belşugul şi viata nouă au Intrat odată membri şi candidaţi de ducţie. 1a tă-1, de exemplu, rile cele mai potrivite şi posibili*
Marin Postolache. Pe de- bnâchescu, Mihai Marian,
u 'firea lor In gospodăria colectivă. Soţia colectivistului C. Gfifu partid din întreprinderile pe tov. Nicolae Cristea, o parte ne pare rău că Ion Ceauşu, Vasile Sam- 'atea de aplicare a regulilor agro
din oraşul nostru au luat sau „moş Cristea**, cum nu mai fac parte din co son, lăcătuşi şi alţi membri tehnice spre a putea obţine prod-jc-
r morţiş să se fotografieze cu vaca, oile şi purcelul, căci, după
cunoştinţă de chemarea îi spunem noi. E condu lectivul nostru, dar ne şi candidaţi de partid. De ţii de peste 30.000 kg. la hectar le
spus ea „să vadă şi cei cu gospodărie individuală că noi colec- par.iduiui şi guvernului cător auto. Cu „Zisul“ gîndim la sarcinile mari asemenea, au mai plecat au G.A.C-urile .cooperativele agri
avem şi aşa ceva pe Ungă casă1* (foto 1). de a plefca să lucreze la lui de 4 tone a făcut pe care vor trebui să numeroşi muncitori de la cole de producţie cu rentă şi înto
; ioan Chiriac este unul din cei mai harnici şl gospodari colecti- uzina de fibre sintetice re 2J3.644 de km. fără re le îndeplinească acolo. Noi „Reconstrucţia“, ,.Zorile vărăşirile agricole.
După cum se şi vede ,,purceluşul“ de 250 kilograme acum atlr• lon de la Săvineşti, pen paraţii capitale. Era şi ne vom -strădui ca în lo noi“, „Comuna din Pa
tru a întări colectivul de membru în biroul organi ris“ etc. De ce anume sînt determinate u-
iafa... să nu aveţi nici o grijă grinda este nouă ca şl casa pe care cul lor sa creştem alţi nităţlle socialis'e care întîrzie în
dcut-o de clnd a intrat In colectivă. Şi... vinul din butoiaş din muncă de aici şi în acelaşi zaţiei de bază. Cînd i s-a muncitori de nădejde, alţi In întreprinderile din cheierea contractelor sau reduc su
timp de a contribui la în -, puS problema să plece la comunişti destoinici, care care au plecat au păstrat
a am gustat şi noi, va merge de minune cu o fripturică. Are cu cc tărirea organizaţiei de
ndri omul căci det munca In gospodăria colectivă i-a îndestulai
relon, nu a stat p e . gîn- să ne facă cinste întot cu cinste calitatea de prafeţele din planul de producţie?
partid. Chemarea a găsit duri. A plecat cu inima deauna şi pes e tot“. Nu este sfecla de zahăr o cultură
ai r u de toate. (foto 2—5). un puternic răsunet deschisă. A plecat să ducă membru de partid şi -titlul
«Mulţi muncitori de nă de frjn-taş în producţie şi rentabilă?
casa colectivistului Vastfe Iftintie Paveleseu e bună voie şi... mu. — De la noi de la Au la îndeplinire sarcina de Producţia de rădăcini de sfeclă
întreaga familie este foarte fasionată: Vasile după cărţi agro. tobaza T. A., spunea partid. dejde, comunişti şi frun au dus la îndeplinire cu
tovarăşii I. Danciu, se- Tot acolo au plecat şi taşi în producţie au plecat consecvenţă sarcinile ce Ing. PtSLARU IOAN
■e şi in special de piscicultura, Elena, soţia sa, după albituri cu şeful regitintl de cultură a sfeclei
cre'.arul organizaţiei de tovarăşii Ion Onu, meca şl din alte întreprinderi Ic^au fost Încredinţate.
"C <£ naţionale pe care singură şi le coase şl Eugen, feciorul, du> din oraş. De la 1.M.S* Fără îndoială că şi în. de zahăr Piatra Neamţ
bază, au pleca ţ ţTel nic auto, Constantin Hot-
*ă ,aticé populară transmisă de aparatul de radio (fofa 4)+ . mtmbri fo partid şi un nog, mecanic, amtndoi ,,Ceahlău", de pildă, *u noul lor loc de munci vw
M a t o 4% w fld , mm tim «t VUfii ***»!*< îvftffit (Ctattenort fn
P L A C A R A w -m
Pag. I-«
I
n ultimele săptămîni la Pe milioane. In Anglia în anul li
kin se auzea adeseori urmă
toarea întrebare: unde s-o fi
La începutul celui de al 10-lea an a existat excedent de producţii
ramurile atît de hotărftoare alej
împotmolit iarna? V. Ovcinnikov dustriei ca producţia de oţel, fo
Pe unde s-o fi rătăcit oare iar şi cărbune.
na? In piscurile Altaiului? Pe în Chineze reflectă mişcarea impotu- la socialism la comunism.
(15— 17 ianuarie inclusiv) oasă înainte a întregii ţări care Ţările socialiste urmăresc să cîş- Astfel, cu un an în urmă
tinderile nisipoase ale Mongoliei? a produs de peste două ori maij
JOI PE PROGRAMUL 1 SIMliATA PE PROGRAMUL 1 Printre pădurile de-a lungul imviu- întinereşte pe zi ce trece... tige maximum de timp în întrecerea
. Anul care s-a scurs a a r ă a t o- paşnică a socialismului cu capi a- ţină fon'ă decît Anglia, iar în |
lui Amur? Sau poate vremurile i-au zent a întrecut-o. Cu un an înj
6.15 Emisiune pentru sate. 8.00 5.55 Sfatul medicului: „Anghina luat-o înainte — vremurile pe care dată mai mult c^ în ţările socia 1ismul. La sesiunea jubiliară a So
liste timpul trece' mai repede,arco* vietului Suprem al U.R.S.S. s-a ar mă producţia de cărbune din
Materiale din presă. 9.00 Muzică pectorală'*. 6.15 Emisiune pentru sa le trăiesc azi Pekinul şi întreaga
din opere. 10.00 Din muzica popoa le. 9.U0 Valsuri. 9.30 File din is Icrîndu-şi necontenit zborul. Să ne răta', că peste 15 ani Uniunea So Chineză a reprezentat aproxii
Chină? 50 la sută din cea a Angliei]
relor. 12.00 Muzică uşoară. 14.40 toria luptelor poporului nostru pen întoarcem cu gîndjrile cu luni în vietică va ajunge şi va depăşi actu
Această trecere fulgerătoare a urmă. Prin ce s-a remarcat anul alul volum al producţiei din S.U.A. tn prezent a depăşit-o considefl
„Strîns uniţi“ — emisiune de cîn- tru libertate. 11.03 Muzică de estra
tece. 15.45 Unirea Ţărilor Romîne timpului o resimţi în capitala R.P. 1957 ? In prezent, citind tezele raportului Ca şi pentru Uniunea Sovic
dă. 12.30 Melodii populare. 14.00
oglindită în poezia populară. 17.15 AUizică. 17.30 Roza vîmurilor. 18.30 Chineze la orice pas. Oraşului nu-i Primul satelit artificial a l pămîn. lui N. S. Hruşciov, vedem că în anul 1958 a fost pentru China]
Cîntcce de pace. 19.30 Gntece ale Muzică uşoară. 19.05 La ordinea ajunge ziua. Îndată ce se lasă în unul 1970 va fi rezolvată în mod an de recoltă fără precedent îi|
tulul. Cea de a 40- a aniversare a
compozitorilor noştri pentru marea tunericul, deasupra censului Peki practic principala sarcină economi toria ei. Ţăranii au săvîrşi't o fj
zilei. 19.40 Jocuri populare. 21.00 Marelui Octombrie. Iar aci, la Pe
prie enie. 22.30 Doine şi jocuri nului se aprinde o vilvătaie ' de că a U.R.S.S. — de a întrece cele cu adevărat eroică,* sporind re
Muzică de dans. 22.30 La sfîrşit de kin în acele zile Partidul Comunist
populare. 23.00 Concert de noapte. aur. Pînă in prezent o lumină atît mai dezvoltate ţări capitaliste în dc cereale şi bumbac cu aproape
săptămînă, cîntcc, joc şi voie buna. Chinez arăta poporului:
de puternică putea fi văzută numai ceea ce priveşte producţia pe cap la sută.
iu zilele de sărbători, cînd piaţa Peste 15 ani Uniunea Sovietică Statele Unite sînt unul din]
PE PROGRAMUL li PE PROGRAMUL U va pu'ea să ajungă şi să întreacă de. locuitor.
liananmîn era plină de mulţimea Să examinăm lozinca lansată de mai mari producători de grîaf
14.07 Muzică de estradă. 15.35 SI aţele Unite... Poporul chinez tre
14.30 Program emis de Studioul Cîntece muncitoreşti. 16.45 Tribuna voioasa. In prezent aceleaşi reflec Clima: „Să ajungem Anglia în 15 lume. Cu toate acestea China!
toare au o altă sarcină: să alunge buie sa ajungă şi să întreacă în depăşit anul aoesta în ce prq
Regional Iaşi. 16.30 Vorbeşte Mos Radio. 17.25 Din muzica popoare aceeaşi perioadă Anglia. ani P.
cova I 17.30 Rapsodia romînă. 19.00 lor. 18.05 Rapsodii romîneşti. 19.0G noaptea de pe şantierele de con In anul 1958 în R. P. Chineză a recolta globală dc grîu. Jaţ
Sn învăţăm limba rusă cîntînd. 20.00 Concert de muzică populară. 19.45 strucţie. Prin ce s-a remarcat anul 1958? fost elaborat de 1,5 ori mai mult e sc renumiţi prin recolte
Dc toate pentru toţi. 21.15 Cîntece Montajul „Povestirile lui Hoff- Constructorii muncesc,zi şi noap Prin tezele istorice ale raportului oţel decît în întreaga istorie de de orez irigat. Chiha însă a
ostăşeşti. 23.15 Muzică corală cla mann“ de Offenbacii. 22.00 Muzică te, pentru ca în ziua celei dc a zop lui N. S. Hruşciov care va fi pre t*uto în ceea ce priveşte prodtj
50 de ani a metalurgiei vechii Chi
sică. 23.40 Muzică populară. cea aniversări a republicii capitala zentat la cel de-al XXl-lea Con ne. Infrrun an producţia de metal la hectar a acestei culturi. In j
de dana. gres al P.C.U.S. cu privire la cifre
ţării să devină şi mai frumoasă. In s-a dublat. Chineză au apărut şase prori
VINERI PE PROGRAMUL I piaţa Tiananmîn se înalţă munţi le de con'rol ale măreţului plan sep- In anul 1957 China a produs — Hunan. Guandun, Sîcf
Şliri interne şi externe zilnic pe tenal. Uniunea Sovie'ică păşeşte în- I'ziansi, Hubei, Honan — cai
fi. 15 Emisiune pentru sa'e. 7.30 programul 1 la orele: 5, 6, 7, II, 13, întregi de pietriş, material lemnos, peste 5 milioane tone oţel. In
Melodii populare. 8.00 Materiale din 16, 17, 19, 20, 22 şi 23.52; pe pro fier-beton. Centrul oraşului se re Ir-o nouă perioadă istorică — perl* rulcs de pe toate suprafeţele ^
anul .1958 — peste 11,3 milioane
presă. li.03 Muzică de estradă. gramul 11 la orele: 14. 16. 18. 21 ti construieşte în întregime. Noi clă oada unei construiri desfăşurate a ii'îuţate în medie cî'e 1.000
tr ne. Pentru a mări producţia în
12.25 Scriitori ai Unirii: N. T. Oră- 23. diri monumentale, care se vor î- societăţii comuniste. A avut Ioc cea aceeaşi proporţie Anglia la timpul dc orez de pe un mu, adică cîM
şanu. 13.05 Muzică din operele —■ — uălţa în piaţa principală, formează de-a şasea Plenară a C.C. al Par chintale la hectar!
ei a avut nevoie de 32 de ani. Fran
compozitorilor sovietici. 14.30 Muzi împreună cu porţile străvechi Tian tidului Comunist Chinez. Plenara a In anul 1958 s-a născut U|
ţa — 29. Jnponia — 20, iar S.U.A.
făcut bilanţul „anului marelui salt“,
că populară. 1615 Vorbeşte Mosco
va! 17 15 Simfonia l-a „Rustica-
ÎNŞTIINŢARE anmîn şi monumentul eroilor re
voluţiei, un ansamblu arhitectonic a făcut o analiză ştiinţifică mar
— de 7 ani. loarea tradiţie: orice realizare]
marcabilă în muncă este denii
Inlr-un singur *an, decalajul din
de Nlcolae Buicllu. 18.05 Ac'ualita- Bolnavii care au fost operaţi pen unitar. xistă a victoriilor repurtate şi a tre China şl Anglia s-a redus la ju ,.spu*nic“. Această tradiţie anj
lea în ţările sochliste. 19.05 Jurna tru ulcer de stomac sau duodenal O muncă încordată se desfăşoa formulat precis sarcinile care stau liîc adînc. „Sputnicii“ chinezi]
mătate. Indicei ne care l-a fixat
lul satelor. 20.15 Cîn'ece patrioti sau pentru altă boală de stop r ră şi la periferia oraşului. Îndată în prezent în faţa poporului chinez: China pe anul 1959 ..este de 18 înrudiţi cu cei sovietici, dec
ce. 21.24 Muzică uşoară. 22.30 Din sînt înştiinţaţi pe această cale să ce ieşi dincolo de zidirile oraşu — Lupta pentru accelerarca con milioane tone oţel — ceea ce re gi cutate* lor apasă pe acelaşi]
fn'clrnil popoarelor. se prezinte la un control medical şi lui apre răsărit — vezi. construc struirii socialismului; prezintă producţia actuală de oţel Ier al balanţei istoriei.
1»F. PROGRAMUL II radiologie In zilele de miercuri şi ţia unui nou stadion. In apusul o* ~ Lup'a pen^u transformarea a Angliei. Vor putea oare englezii Sputnic... Cu el şi-a întîr
14 07 Concert simfonic. 15.00 Mu simbătă dimineaţa, între orele 8-— raşului se ridică de asemenea car Chinei în vii orii 15—20 ani într-un să ocupe anul acesta primul loc? cca 6* -a 40-a aniversare Ţara]
zica. Î6.50 Curs de limba rusă. 12 la spitalul de stat nr. 1 camera tiere întregi. puternic stat socialist cu o indus Este îndoielnic. In prezent China vieţi»'1. Sputnic — cu acest
17.30 Cîntece haiduceşti. 18.05 Din 107 etajul I, serviciul chirurgical. Pekinul nu a cunoscut nicioda trie, agricultură, ştiinţă, cultură sub ochii noştri a sporit producţia păşeşte în cea de-a 10-a anii
vl*’ţn muzicală a oraşelor şi regiur Bolnavii se vor prezenta de dimi tă o asemenea amploare a lucrări moderne şi dezvoltate, pregă'indu-se de fontă de la 6.000.000 tone la re a sa şi China populară .
nilor patriei. 23.15 Melodii popu neaţă pe nemlncaţt şl vor avea la lor de construcţie. Această trans- nstfel premizele materiale şl spiri \ 6.000.000, îar producţia de cărbu (După an articol publici
lare. dinţii dta un pachet de cilobarlum iormare rapidă a capitalei R.P. tuale pentru tm e rta uHeHoar? de ne de la *130.000.000 tene — la 870 zîtml „Pravla*4).
BxUeti* H Adminlitriţli, PUtrk N n at. Of. A!«- <*1 • » W- l i («lift* II » - n o ~ Ţ ty ftj M<i«pr|n4«M m oqqr Icí „U Anfwt*. - W î *• ţ. ! H