Drept civil curs 8

Condiția actului juridic civil

Def! Acele componente care trebuie sau pot să intre în structura actului
juridic civil, deci elementele din care este alcătuit actul juridic civil
Clasificarea condițiilor
1. În funcție de aspectul la care se referă, avem
 Condiții de fond (intrinseci). Acestea sunt
− Capacitatea
− Consimțământul
− Obiectul
− Cauza
− *Aceasta se numește forma actului juridic civil
 Condiții de formă (extrinseci)
2. În funcție de criteriul obligativității sau neobligativității distingem
între
 Condiții esențiale care trebuie îndeplinite în mod obligatoriu sub
sancțiunea nulității. Aceatea sunt
− Capacitatea
− Consimțământul
− Obiectul
− Cauza
− Forma ad validitatem (forma cerută pentru valabilitatea
actului)
 Condiții neesențiale care pot lipsi din actul juridic fără să
afecteze valabilitatea acestuia (ex. Forma când nu e cerută ad
validitatea)
 3. După sancțiunea care intervine în cazul nerespectării, avem
 Condiții de validitate în lipsa cărora intervine sancțiunea
nulității
 Condiții de eficacitate în lipsa cărora intervin alte sancțiuni (ex.
Inopozabilitatea)
4. În funcție de vocația lor, distingem
 Condiții generale care privesc toate actele juridice civile
 Condiții speciale care privesc anumite acte juridice civile
CAPACITATEA-vezi semestrul 2
CONSIMȚĂMÂNTUL
− Reprezintă exteriorizarea hotărârii de a incheia un act juridic civil
− Este o condiție de fond, esențială, generală și condiție de
valabilitate.
− Poate sa fie de 2 feluri
a) expresă, atunci când se exteriorizează prin manifestări de
natură să o facă în mod nemijlocit cunoscută
cocontractanților și terților
b) tacită sau implicită, atunci când aceasta se deduce
(acceptarea tacită a succesiunii). Nu trebuie confundată cu
tăcerea. Spre deosebire de Dreptul Roman unde tăcerea
valorează consimțământ (qui tacet consentire videtur=cine
tace pare a consimți)
În Dreptul Civil Roman tăcerea valorează consimțământ în urmatoarele
situații
1. Când legea prevede în mod expres acest lucru (art 1810 CC privind
tacita relocațiune)
2. Dacă prin voința expresă a părților se atribuie tăcerii această
valoare
 3. Când tăcerea are valoare de consimțământ potrivit obiceiului
Exista 2 principii
1. Principiul libertății actelor juridice civile numit și principiul
autonomiei de voință
 Este reglementat în articolul 1169 CC
 Conținutul acestui principiu poate fi exprimat astfel: S de drept
civil sunt libere să încheie sau să nu încheie un act juridic civil
 Părțile sunt libere să stabilească așa cum doresc conținutul
acestuia
 Părțile sunt libere să modifice actul juridic încheiat
 Părțile sunt libere ca prin acordul lor să pună capăt actului
juridic încheiat anterior
 Există și excepții: donația nu poate fi revocată, decât în cazurile
expres prevăzute de lege
2. Principiul voinței reale numit și principiul voinței interne
 Principiul priorității voinței interne nu este consacrat în mod
expres dar ele rezultă în mod implicit din anumite dispoziții
legale, cum ar fi
− art 1266 al 1 CC potrivit cu care interpretarea contractelor
se realizează după voința concordantă a părților și nu după
sensul literar al termenilor
− art 1289 al 1 CC care prevede: contractul secret produce
efecte numai între părți
− reglementarea viciilor de consimtamant
Exceptii de la acest principiu
− În caz de simulație terților de bună credință nu le poate fi opus
actul juridic secret
 − Excepția care rezultă din dispozițiile art 1191, al 2 din CC de la
1864. Este posibil ca voința consemnată într-un înscris, să nu fie
cea reală și totuși această voință să și producă efectele deoarece
legea nu permite proba cu martori
Condițiile de valabilitate a consimțământului
Art 1204 CC potrivit cu care consimțământul trebuie să fie serios, liber
și exprimat în cunoștințe de cauză
1. Consimțământul trebuie să fie exprimat în cunoștință de cauză,
adică să provină de la o persoană cu discernământ.
2. Să fie serios, exprimat cu intenția de a produce efecte juridice
3. Să fie liber, să nu fie afectat de vicii de consimțământ (eroare, dol,
violență, leziune)
Situații când consimțământul nu este exprimat cu intenția de a
produce efecte juridice
1. Când consimțământul este dat în gluma din prietenie, curtoazie sau
complezență
2. Atunci când manifestarea de voință s-a făcut sub condiție pur
cotestativă din partea debitorului (art 1403, CC)
3. Manifestarea de voință este vagă
4. Manifestarea de voință s-a făcut cu o rezervă mentală cunoscută de
destinatarul acesteia
Vicii de consimțământ
1. Eroarea