Seminar 2-3

Teme pentru dezbatere:

Introducere în economie, Obiectul științei economice
Afirmații economice pozitive și normative , Metode și tehnici de analiză economică
Întrebări cheie:
De ce studiem “Economia”?
Ce este „tensiunea” dintre Resurse și Nevoi?
De ce orice Alegere este un Compromis?
Ce este analiza marginală?
Care sunt particularitățile Științei Economice în comparație cu alte științe?
Apa este indispensabilă vieții. Beneficiul marginal al consumului unui pahar cu apă este mare sau mic?
La ce servește un model economic?
Temă de cercetare pe Internet
Căutați pe Internet (vezi și g) Ipoteza „caeteris paribus”
http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/), înainte h) Raritate economică
de seminar semnificația următorilor termeni. i) Alocarea resurselor
a) Microeconomie j) Echilibru general
b) Macroeconomie k) Economie naturală
c) Economie de piață l) Bani
d) Economie de comandă (centralizată) m) Lichiditate
e) Cost de oportunitate n) Fluxuri economice
f) Factori de producție o) Elasticitate
p) Funcție de producție
q) Funcție de utilitate

http://www.ziare.com/economie/analiza-economica/ce-este-un-economist-de-la-cititori-1079052

Un economist este acea persoana care incearca astazi sa explice de ce previziunile pe care le-a
facut alaltaieri nu s-au adeverit ieri!

Da, este un banc, dar un banc inspirat din realitatile economice zilnice. Cu ce se ocupa de fapt un
economist? Care este fisa postului lui? Stim cu totii ca economia este un domeniu vast, un domeniu care
include o multime de subdomenii. Nu este arhitectura, care se ocupa doar cu design-ul cladirilor. Nu este
industria constructoare de masini, care se ocupa doar cu manipularea metalelor. Economia este
mecanismul din spatele constructiei de masini, din spatele arhitecturii si a AutoCad-ului, este existenta in
fiecare domeniu.

Un economist este un contabil. Un economist inseamna un statistician. Inseamna un bun cunoscator al

legislatiei fiscale. Inseamna un vizionar, un interpret. Este un artist pentru ca trebuie sa creeze, trebuie
sa faca in asa fel incat sa transforme munca sa intr-o arta. Economistul vizionar incearca sa creeze pe
baza datelor de care dispune si din analiza pietei un rezultat viabil peste douazeci de ani. Fara o
cunoastere aprofundata a legislatiei fiscale nu se poate numi economist.

Un economist trebuie sa gandeasca probabilistic si sa fie capabil sa analizeze posibilitatile care il

afecteaza dintr-o piata. Fara cunostinte de baza in ale contabilitatii, economistul nu poate fi economist.
Trebuie sa cunoasca ceea ce inseamna conturile, un bilant etc.

Pe spusele economistului, o piata isi construieste trendul. Acest trend aduce castiguri sau
pierderi jucatorilor. Dar ce se intampla daca apare economistul dupa o luna si anunta ca trendul pe
care l-a indus mai devreme a fost bazat pe cifre eronate? Asta nu inseamna ca au fost inselati cei care
au pierdut si ca au fost favorizati cei care au castigat? Economistul nu isi va cere scuze, ci va gasi o
explicatie plauzibila pentru ceea ce s-a intamplat in piata in intervalul previzionat.

1
Seminar 4

Teme pentru dezbatere:

Economia de piață.
Raritate și alegere
Costul de oportunitate
Întrebări cheie:
Cum funcționează o economie de piață?
Care este rolul piețelor în economie?
Care este rolul prețurilor și legătura acestora cu utilizarea optimă a resurselor?
Ce reprezintă conceptul de „mână invizibilă”?
De ce cost=renunțare?
Ce este costul de oportunitate?
De ce costul de oportunitate poate fi crescător?
Exerciții
1. Desenați modelul fluxurilor circulare:
a) Reprezentați fluxurile ce apar când un student cumpără un pachet de biscuiți
b) Analizați situația plății de dividende de către o companie către un investitor particular
c) Analizați situația unui student angajat la un restaurantul „Mâncare Iute”

2. O economie poate produce doar două bunuri conform tabelului:

Variante Arme Alimente

de
producţie
A 0 20
B 1 19
C 2 17
D 3 13
E 4 8
F 5 0

a) Reprezentați grafic frontiera posibilităților de producție

b) Calculați costul de oportunitate al trecerii de la varianta C la varianta D
c) Calculați costul de oportunitate al trecerii de la varianta E la varianta F
d) Comparați rezultatele de la b) și c)

3. O economie poate produce doar două tipuri de bunuri: alimente și haine.

a) Desenați o curbă a frontierei posibilităților de producție pentru alimente și haine.
b) Explicați de ce ar putea să aibă o formă concavă. Explicați de ce ar putea să aibă o formă liniară.
c) Arătați un punct imposibil de atins. Arătați un punct posibil dar ineficient.
d) Cum se va modifica graficul dacă o nouă descoperire va dubla productivitatea doar în industria textilă
e) Cum se va modifica graficul dacă o nouă descoperire va dubla productivitatea în economie

2
Seminar 5

Teme pentru dezbatere:

Modelul de specializare conform teoriei avantajului comparativ
Introducere în modelul comportamentului consumatorului
Întrebări cheie:
Ce este avantajul absolut?
Ce este avantajul comparativ?
Care sunt ipotezele esențiale ale modelului comportamentului consumatorului?
Exerciții
1. Într-o oră Victor poate să culeagă 10 kg mere sau să pescuiască un pește, iar Mihai poate să culeagă 30
kg mere sau să pescuiască 2 pești. Cine deține avantajul comparativ în pescuit?
2. Presupunem că în România sunt activi 10 mil. lucrători. Dacă economia României ar produce doar
televizoare și grâu, atunci într-un an un lucrător ar realiza fie 2 televizoare, fie 1 tonă de grâu.
a) Calculați costul de oportunitate pentru un televizor și respectiv o tonă de grâu.
b) Desenați curba posibilităților de producție. Dacă românii vor să „consume” în fiecare an 10 mil.
televizoare, atunci ce consum de grâu ar fi posibil în lipsa oricăror relații de comerț exterior? (marcați
punctul pe grafic)
c) Presupunem că Bulgaria ar dori să importe 10 mil. televizoare. Deoarece nu dispune de bani, oferă
pentru fiecare aparat 1 tonă de grâu. Este o afacere bună pentru România?
d) Presupunem că România acceptă schimbul cu Bulgaria. Dacă românii continuă să cumpere 10 mil.
televizoare pe an, ce cantitate de grâu pot ei consuma acum? (marcați noul punct pe grafic)
3. Corabia lui Tom și Jerry s-a scufundat dar ei s-au salvat pe o insulă. Singurele posibilități de hrănire sunt
peștii și nucile de cocos. Tom are nevoie de 1 oră pentru a găsi o nucă de cocos și 2 ore pentru a prinde un
pește. Jerry are nevoie de 1,5 ore pentru a găsi o nucă și de 4 ore pentru un pește.
a) Ce naufragiat deține avantaj absolut? pentru ce bun?
b) Cum ar putea să se specializeze Tom și Jerry? De ce?
c) Ce raport de schimb (nuci ptr. un pește) ar fi avantajos pentru ambii naufragiați?

4. Utilitatea consumului de bomboane de ciocolată pentru domnul X este dată în tabelul:

Cantitate (bucăți) Utilitate totală (unități de utilitate)
0 0
1 40
2 60
3 75
4 85
5 90
6 90
a. Calculați utilitatea marginală.
b. Ce relație există între util. totală și util. marginală?
Întrebări de tip grilă

3
4
Seminar 6
Teme pentru dezbatere:
Modelul comportamentului consumatorului, cu ipoteza alegerii unei combinații de două bunuri
Legea generală a cererii
Definiția elasticității cererii în funcție de preț
Întrebări și Exerciții
1. Jerry cumpără doar cașcaval și alune.
a) în anul 2015 Jerry a câștigat 200€. Un kg de cașcaval costa 4€ iar o cutie de alune 2€ . Desenați
linia constrângerii bugetare pentru 2015.
b) în anul 2016 prețurile cresc cu 10%. Din fericire și salariul lui Jerry crește tot cu 10%. Desenați
noua dreaptă a constrângerii bugetare. Stabiliți modificarea cantităților de cașcaval și alune
consumate.

2. Tom se hrănește doar cu pește și lapte. Din cauza unui val de frig lacurile țării îngheață iar prețul
peștelui crește foarte mult. Desenați efectul frigului asupra constrângerii bugetare a lui Tom.

3. Conform graficului:
a) care este rata marginală de substituție în punctele A și B ?
b) ce evoluție a avut prețul lui X?

4. Venitul lui Popeye scade în anul 2017. Consecința este că el cumpără mai mult spanac. Este
spanacul pentru el un bun normal sau inferior? Ce se întâmplă cu curba cererii lui Popeye pentru
spanac?
Întrebări de tip grilă
1.

2.

3. Presupunem că bunurile X și Y sunt complementare și că prețul bunului X crește. În această

situație: a) cantitatea cerută pentru X se reduce, iar cererea pentru Y scade; b) cantitatea cerută
5
pentru X se reduce, iar cererea pentru Y crește; c) cererea pentru ambele bunuri se reduce; d)
cererea pentru ambele bunuri crește; e) cererea pentru X crește, iar oferta de Y se reduce.

4. Presupunem că bunurile X și Y sunt substituibile și că prețul bunului X crește. În această situație:

a) cantitatea cerută pentru X crește, iar cererea pentru Y se reduce; b) cantitatea cerută pentru X se
reduce, iar cererea pentru Y crește; c) cererea pentru ambele bunuri se reduce; d) cererea pentru
ambele bunuri crește; e) cererea pentru X crește, iar oferta de Y se reduce.

5. Toate variantele de consum de pe curba de indiferență: a) presupun aceleași cheltuieli totale

pentru consumator; b) asigură consumatorului aceeași utilitate totală; c) conțin aceleași cantități din
cele două bunuri; d) conțin întotdeauna bunuri normale; e) reprezintă puncte de echilibru pentru
consumator.

6.Toate variantele de consum de pe linia bugetului (constrângerii bugetare): a) presupun aceleași

cheltuieli totale; b) au aceeași utilitate; c) conțin aceleași cantități din cele două bunuri; d) conțin
întotdeauna bunuri normale; e) reprezintă puncte de echilibru pentru consumator.

6
Seminar 7 – Lucrare de control 1

7
 Seminar 8
Teme pentru dezbatere:
Elasticitatea cererii
Comportamentul producătorului.
Producție, costuri şi profit
Întrebări și Exerciții
1. Una din măsurile tradiționale de combatere a fumatului este impunerea de impozite ce determină creșterea
prețului produselor din tutun.
a) în Germania a fost estimată o elasticitate a cererii în funcție de preț de 0,4. Dacă un pachet de țigări costă
în medie 4€, cu cât ar trebui să crească prețul pentru a determina o reducere a consumului cu 20%?
b) după impunerea taxei, efectele vor fi mai mari pe parcursului unui an sau pe parcursul a 5 ani?
c) de ce elasticitatea cererii pentru țigări este mai mare pentru studenți decât pentru adulți peste 30 ani?

2. Comentați afirmația:
„Un război generalizat în Golful Persic poate determina creșterea veniturilor tuturor producătorilor de petrol
în timp ce un atentat asupra unei conducte din Irak va reduce veniturile aceste țări”.

3. O firmă are funcția de producție: Q=2L+K+2LK. WmgL=2+2K. WmgK=1+2L. Determinați cantitatea

maximă ce poate fi produsă atunci când prețul unei unități de muncă este w = 2 u.m., prețul unei unități de
capital este r= 4 u.m. iar costul maxim pe care firma este dispus să-l suporte este C=21 u.m.

4. Un producător realizează la t0 cu 10 angajați o cantitate de 100 de unități. La t1 sunt angajați încă 5

lucrători iar producția devine 300 de unități. Calculați productivitatea medie la t0 și t1.

5. Un producător realizează la t0 cu 10 angajați o cantitate de 100 de unități. La t1 este angajat încă un

lucrător iar producția devine 120 de unități. Calculați productivitatea marginală a muncii.

6. Un pescar observă următoarea relație dintre timpul petrecut la pescuit și captura obținută:
Ore Pește (bucăți)
0 0
1 5
2 9
3 12
4 14
5 15
a) Care este productivitatea marginală a fiecărei ore de pescuit?
b) Reprezentați grafic funcția de producție. Explicați forma acesteia
Întrebări de tip grilă

8
9
Seminar 9

Teme pentru dezbatere:

Producție, costuri și profit
Întrebări și Exerciții
1. Completați spațiile libere:

Q CFT CVT CT CFM CVM CTM Cm

0 10 - - - -
1 5
2 4
3 5
4 32
5 8

2. O firmă are următoarea funcție a costului total:

CT  12  20Q  8Q 2  Q 3
a) determinați funcțiile costului total mediu, costului variabil total,
costului variabil mediu și costului marginal.
b) determinați volumul producției la care costul variabil mediu este
minim.

Întrebări de tip grilă

1. Costul de producție reflectă: a. consumul în expresie bănească al factorilor de
producție; b. expresia bănească a cheltuielilor fixe și materiale; c. timpul de muncă
umană, necesar pentru producerea unui bun economic; d. expresia cantitativă a
consumului de capital propriu.
2. Dacă, pe termen scurt, producția unei întreprinderi sporește cu 25%, costul fix
mediu: a. scade cu 80%; b. crește cu 25%; c. scade cu 20%; d. crește cu 20%.
3. Care din următoarele relații nu este posibilă: a. CV < CT; b. CTM > CVM; c.
CTM < CT; d. CT < CF (unde: CF – costul fix; CV – costul variabil; CT – costul
total; CVM – costul variabil mediu; CTM – costul total mediu).

10
4. Pentru producătorul care păstrează neschimbat volumul producției, masa
profitului crește când: a. veniturile firmei scad, iar costurile rămân constante; b.
prețul produsului se majorează; c. costul de producție crește, iar venitul total rămâne
neschimbat; d. scade nivelul prețului.
5. La momentul t0, costul total mediu al unei firme producătoare a bunului B a fost
1.000 u.m./buc.. La momentul t1, costul total ocazionat de procesul de fabricație s-a
majorat cu 20%, iar producția a crescut cu 10%. În aceste condiții, costul marginal
(în u.m.) este: a. 1.000; b. 2.000; c. 1.200; d. 1.100.
6. Când producția este zero, costul total este: a) egal cu costul fix; b) mai mic decât
costul variabil; c) mai mic decât costul fix; d) egal cu costul variabil; e) mai mare
decât costul fix.
7. În situația în care prețul de vânzare al unui bun este de 100 u.m., costurile fixe
totale sunt de 50.000 u.m., iar costul variabil unitar de 50 u.m., nivelul producției la
care profitul total este nul, este de: a) 100 unități; b) 2.000 unități; c) 3.000 unități; d)
4.000 unități; e) 1.000 unități.

11
 Seminar 10
Teme pentru dezbatere:
Oferta, echilibrul pieței
Întrebări și Exerciții
1. Guvernul ajunge la concluzia că în România berea este prea ieftină. Se impune o taxă de 2 lei /litru.
a) Reprezentați grafic echilibrul pe piața berii înainte de impunerea taxei. Marcați pe grafic: prețul plătit de
consumatori, prețul încasat de producători, cantitatea de echilibru.
b) Reprezentați grafic echilibrul pe piața berii după impunerea taxei. Marcați pe grafic: prețul plătit de
consumatori, prețul încasat de producători, cantitatea de echilibru. Ce s-a întâmplat cu cantitatea de echilibru?

2. În S.U.A. are loc o dezbatere foarte intensă privind combaterea criminalității prin reducerea cantității de
arme de foc vândute. Sunt propuse mai multe măsuri:
a) impunerea unei taxe asupra cumpărătorilor de arme.
b) impunerea unei taxe asupra vânzătorilor de arme.
c) fixarea unui preț minim pentru arme.
d) impunerea de taxe pentru muniție.
Reprezentați grafic și explicați efectul fiecărei măsuri asupra pieței armelor de foc.

3. Se votează o lege pentru impunerea unei taxe de 10.000€ pentru fiecare autoturism de lux vândut. Prețul
plătit de cumpărători va crește cu mai mult de 10.000€, cu exact 10.000€ sau cu mai puțin de 10.000€?
Argumentați grafic, ținând cont de elasticitatea ofertei și cererii pentru autoturisme de lux.

4. Pe o piață cererea și oferta sunt date de relațiile Qc=150-3P, Qo=30+2P.

a) Calculați prețul și cantitatea de echilibru.
b) Dacă guvernul impune pe piață un preț maxim de 15 u.m., analizați consecințele acestei măsuri.

5. Un an ploios afectează negativ producția de floarea soarelui.

a) reprezentați grafic efectul condițiilor meteorologice asupra ofertei de ulei de floarea soarelui și asupra
prețului de echilibru.
b) pe piața vor intra noi consumatori sau piața va fi părăsită de unii consumatori? Argumentați.
c) stabiliți grafic și analizați prin prisma răspunsului de la punctul b) modificarea surplusului consumatorului.

6. Presupunem că un doctor publică o demonstrație conform căreia consumul de înghețată în cantități mari
poate preveni gripa.
a) reprezentați grafic efectul acestui eveniment asupra cererii de înghețată și asupra prețului de echilibru.
b) pe piața vor intra noi producători sau piața va fi părăsită de unii producători? Argumentați.
c) stabiliți grafic și analizați prin prisma răspunsului de la punctul b) modificarea surplusului producătorului.

8. Mr. Mango este foarte însetat. Dacă ar putea cumpăra o sticlă de 0,5l de apă, ar fi dispus să plătească 10 lei.
După ce ar bea-o, ar mai fi dispus să plătească 5 lei pentru încă o sticlă. Pentru o a treia sticlă ar plăti 2 lei.
Pentru orice preț mai mic decât sau egal cu 1 leu ar cumpăra-o și pe a patra.
a) Stabiliți curba cererii pentru apă a domnului Mango.
b) Stabiliți grafic și calculați surplusul consumatorului atunci când prețul unei sticle este de 3 lei.
c) Cum se modifică surplusul consumatorului atunci când prețul scade la 1,5 lei.

9. Din cauza instabilității din zona Golfului Persic prețul petrolului se dublează.
a) ce efecte ar putea avea această scumpire asupra echilibrului pieței benzinei.
b) sunteți parlamentar iar partidul din care faceți parte vă solicită să sprijiniți o „înghețare” a prețului
benzinei. Ce argumente puteți aduce împotriva acestei măsuri?
Întrebări de tip grilă

12
1. Curba cererii unui bun se deplasează spre dreapta, caeteris paribus, dacă: a) prețul
unitar crește; b) prețul unitar scade; c) veniturile medii ale cumpărătorilor cresc,
bunul respectiv fiind normal; d) veniturile medii ale consumatorilor cresc, bunul
fiind inferior; e) prețurile factorilor de producție din care se obține scad.
2. Curba cererii unui bun se deplasează spre dreapta, caeteris paribus, dacă: a) prețul
unitar crește; b)prețul unitar scade; c) preferințele consumatorilor pentru acest bun
scad; d) se anticipează o creștere a prețului bunului respectiv; e) prețurile factorilor
de producție din care se obține scad.
3. Curba cererii unui bun se deplasează spre stânga, caeteris paribus, dacă: a) prețul
unitar crește; b) prețul unitar scade; c) veniturile medii ale cumpărătorilor cresc,
bunul respectiv fiind normal; d) veniturile medii ale consumatorilor cresc, bunul
fiind inferior; e) prețurile factorilor de producție din care se obține scad.
4. Curba ofertei unui bun se deplasează (translatează) spre stânga, caeteris paribus,
dacă: a) prețul unitar al bunului crește; b) prețul unitar al bunului scade; c) prețurile
factorilor de producție din care se obține bunul scad; d) prețurile factorilor de
producție din care se obține bunul cresc; e) niciunul dintre răspunsurile de mai sus
nu este corect.
5. Dacă pe piața unui bun cererea și oferta se reduc concomitent și în aceeași
proporție, prețul și cantitatea de echilibru: a) cresc; b) scad; c) rămân neschimbate;
d) este constant, scade; e) este constant, crește.

13
Seminar 11
Teme pentru dezbatere:
Concurenta perfecta
Întrebări și Exerciții
1. Andrei deține o mașină Renault și a decis să se înregistreze ca șofer UberX, pe o piață în care prețul
se stabilește liber în funcție de cerere (numărul de comenzi din partea clienților) și oferta (numărul de șoferi
înregistrați UberX). În medie, Andrei are 10 curse zilnic, iar prețul obținut pentru fiecare cursă este de 15
lei. Costul variabil mediu al fiecărei curse este de 8 lei, iar costul fix zilnic este de 20 de lei.
a) Calculați profitul mediu obținut zilnic pentru fiecare cursă. Explicați dacă sunt îndeplinite condițiile
ca Andrei să continue să fie șofer UberX pe termen scurt, respectiv pe termen lung.
b) Ca urmare a creșterii numărului de șoferi UberX, tariful/km se reduce. Prin urmare, numărul zilnic de
curse ale lui Andrei devine 8, iar prețul obținut pentru fiecare cursă este de 10 lei (CVM si CF sunt cele
inițiale). Explicați dacă sunt îndeplinite condițiile ca Andrei să continue să fie șofer UberX pe termen scurt,
respectiv pe termen lung.
c) Ca urmare a reducerii numărului de comenzi, tariful/km se reduce și mai mult. Prin urmare, numărul
zilnic de curse ale lui Andrei devine 7, iar prețul obținut pentru fiecare cursă este de 7 lei (CVM si CF sunt
cele inițiale). Explicați dacă sunt îndeplinite condițiile ca Andrei să continue să fie șofer UberX pe termen
scurt, respectiv pe termen lung.

Întrebări de tip grilă

14
Fie o firmă care acţionează în condiţiile concurenţei perfecte are funcţia costului total:
CT=3Q2+2Q+15. Dacă preţul P=20, iar firma produce în condiţii de echilibru pe termen scurt,
cantitatea de echilibru şi profitul unitar sunt:a)4; 2; b)3; 4;c)4; 3;d)2; 4;e)2; 2;

15
Seminar 12 – Lucrarea de control 2

16
Seminar 13
Teme pentru dezbatere:
Monopol
Întrebări și Exerciții
1. Dați un exemplu de monopol creat prin intervenția statului. Este o alegere greșită crearea acestui
monopol?
2. Definiți conceptul de „monopol natural”. Ce legătură există între dimensiunea pieței și caracterul de
monopol natural al unui sector/industrii?
3. Dispunem de următoarele date privind un monopol:
Preț Cantitate cerută Venit total Venit mediu Venit marginal
P Q CA=PQ CA/Q
11 0
10 1
9 2
8 3
7 4
6 5
5 6
4 7
3 8
a) Completați datele din tabel
b) Reprezentați grafic curba cererii și curba Venitului Marginal
c) De ce Vmg este mai mic decât prețul?
d) De ce Vmg poate fi negativ?
4. Desenați curbele cererii, Vmg, Cmg și CTM pentru un monopol. Arătați cantitatea și prețul la care profitul
este maxim.
5. De ce autoritățile statului controlează deciziile firmelor de a fuziona? Considerând efectul asupra
bunăstării sociale, explicați un motiv negativ și unul pozitiv pentru fuziunea a două companii importante.
6. Tom, Jerry și Mickey dețin împreună singura cârciumă dintr-un oraș. Tom ar dori să vândă cât mai multe
băuturi în condițiile în care nu înregistrează pierderi. Jerry are drept țel maximizarea cifrei de afaceri iar Mickey
este interesat de maximizarea profitului. Cei trei prieteni conduc afacerea prin rotație câte un an. Stabiliți pe
baza a trei grafice combinația preț-cantitate ce va fi urmărită de fiecare dintre cei trei prieteni.

Întrebări de tip grilă

1. Presupunem că o firmă de pe o piață cu concurență perfectă produce ultima unitate dintr-un bun la un cost
de 10 u.m., iar prețul pieței pentru bunul respectiv este de 12 u.m./buc. În aceste condiții, producătorul
rațional va decide: a) creșterea volumului de producție; b) reducerea volumului de producție; c) menținerea
volumului de producție; d) încetarea activității pe termen scurt; e) părăsirea pieței respective.
2. O firmă cu poziție de monopol are funcția de cost marginal Cmg = 3Q. Dacă cererea este dată de funcția
P=20-Q, atunci pentru maximizarea profitului, producția firmei trebuie să fie: a) Q=3; b) Q=4; c) Q=5; d) Q=10;
e) Q=20

17
Seminar 14 - Recapitulare

18