Iluminare naturală și artificială

Cerințe referitor la proiectul de curs

 De determinat iluminarea naturală normată
 De executat calculul prealabil a golului de fereastră pentru încăperea dată
 De determinat coeficientul iluminării naturale primite
 De construit graficul iluminării naturale din incăperea dată
 De efectuat concluzii despre iluminarea naturala din încăpere
 De determinat numărul instalațiilor de lumină în încăperea dată
 De determinat tipul instalațiilor de lumină din încăpere
 De efectuat concluzii despre iluminatul artificial din încpăpere

Date generale:
1. Localitatea de construcție: Voronej (zona 𝐼𝐼𝐼)
2. Destinția încăperii: Cantină
3. Dimensiunile golului de lumină L, B, H: 6.0 x 5.0 x 4.0

4. Coeficientul mediu de reflexie: 𝜌 𝑚𝑒𝑑 = 0.5

5. Tipul sticlei: Sticlă simplă triplă
6. Tipul cercevelei: Metalica dubla separată
7. Amplasarea suprafeței de lucru: 80cm de la nivelul pardoselei
8. Orientarea golului de lumina: 46° - 135°
9. Distanța de la încăperea proiectată către o construcție 5.5m
10. Înalțimea construcției adiacente 3m
11. Lungimea construcției adiacente 30m

1
 Calculului prealabil a suprafeţelor golurilor de lumină
În conformitate cu СНиП II -4-79 „Естественное и искусственное освещение” C.I.N. normat se
determină după formula:

𝑒𝑛𝐼,𝐼𝐼,𝐼𝑉,𝑉 = 𝑒𝑛𝐼𝐼𝐼 mc

unde: 𝑒𝑛𝐼𝐼𝐼 - valoarea C.I.N., conform tab.1 şi 2;

m – coeficientul climatului luminos, conform tab. 4;

c – coeficientul climatului solar, conform tab.5

Calculului prealabil a suprafeţelor golurilor de lumină pentru iluminarea laterală se efectuează după
formula:
𝑆 𝑒𝑛 ∙𝐾𝑟 ∙ 𝜂0
100 0 = 𝐾𝑐𝑙
𝑆𝑝 𝜏0 𝑟1

unde: 𝑆0 - suprafaţa golurilor de fereastră pentru iluminare laterală;

𝑆𝑝 - suprafaţa pardoselii încăperii;

𝑒𝑛 - valoarea C.I.N. normată;

𝐾𝑟 - coeficientul de rezervă, conform tab.3;

𝜂0 - caracteristica de iluminare a geamurilor, conform tab.26;

𝐾𝑐𝑙 - coeficientul, care ia în consideraţie umbrirea ferestrelor de clădiri opuse , conform tab.27;

𝜏0 - coeficient de trecere a fluxului de lumină, conform formula:

𝜏0 = 𝜏1 𝜏2 𝜏3 𝜏4 𝜏5

unde: 𝜏1 – coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin sticla ferestrei, conform tab.28;

𝜏2 - coeficient, ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de cerceveaua ferestrei, conform

tab.28;

𝜏3 - coeficient, ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de construcţiile portante, conform

tab.28;

𝜏4 - coeficient, ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de dispozitivele parasolare, conform

tab.29;

𝜏5 - coeficient, ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de plasele de sub luminătoare,

conform tab.29;

2
 Pentru determinarea suprafeţei necesare golului de fereastră verificăm cât de corect ea a fost
proiectată, folosind metoda calcului prealabil, conform СНиП II -4-79 „Естественное и искусственное
освещение”.

1. Determinăm coeficientul normat C.I.N. 𝑒𝑛𝐼𝐼𝐼 , conform tab.2 pag. 9 pentru cantină.
Coeficientul normat C.I.N. 𝑒𝑛𝐼𝐼𝐼 = 0.5%

2. Determinăm valoarea coeficienţilor m şi c pentru or. Voronej situat în zona climaterică III
(conform hărţii climatului luminos CSI des.1, pag. 18), conform tab.4 şi tab.5

Or. Voronej este situat 52°N 40°E.

Cantina examinată se află în sectorul 46o-135o cu orientarea NE.

Coeficientul m=1,2 (tab.4);

Coeficientul c=0,95 (tab.5)

3. Determinăm coeficientul normat de iluminare naturală pentru odaia de locuit examinată, după
formula 2.3
𝑒𝑛𝐼𝑉 = 0.5 ∙ 0.8 ∙ 0.65 = 0.26

4. Determinăm coeficient de trecere a fluxului de lumină prin golul de fereastră, conform tab.28,
după formula 3.2
 0 = 0.8 ∙ 0.65 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 = 0.52

unde: 𝜏1 = 0.75 (tab.28, sticlă simplă triplă);

𝜏2 = 0.8 (tab.28, cerceveaua ferestrei metalica dubla unită);

𝜏3 = 1 (tab.28, construcţii portante care formează umbră nu sunt);

𝜏4 = 1(tab.29, parasolare nu sunt);

𝜏5 = 1 (tab.29, plasele de sub luminătoare nu sunt).

5. Determinăm coeficientul mediu ponderat reflexiilor de lumină de la suprafeţe interiore din

camera de locuit

𝜌𝑡𝑎𝑣 ∙𝑆𝑡𝑎𝑣 + 𝜌𝑝𝑒𝑟 ∙𝑆𝑝𝑒𝑟 + 𝜌𝑝𝑎𝑟 ∙𝑆𝑝𝑎𝑟 0.65∙42.35 + 0.5∙65.45 + 0.2∙42.35

𝜌 𝑚𝑒𝑑 = = = 0.458 ≈ 0.5
𝑆𝑡𝑎𝑣 + 𝑆𝑝𝑒𝑟 + 𝑆𝑝𝑎𝑟 42.35+65.45 +42.35

3
unde: 𝜌𝑡𝑎𝑣 = 0.65 (tavanul este vărui de culoare albă şi se află în stare bună)

𝜌𝑝𝑒𝑟 = 0.5(tapete de culoare galbenă);

𝜌𝑝𝑎𝑟𝑑 = 0.2(pardoseau este acoperită cu linoleum de culoare închisă);

𝑆𝑡𝑎𝑣 = 42.35 m2 (suprafaţa tavanului);

𝑆𝑝𝑒𝑟 = 65.45 m2 (suprafaţa pereților fără golul de lumina);

𝑆𝑝𝑎𝑟𝑑 = 42.35 m2 (suprafaţa pardoselii).

6. Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A, conform tab.30.

𝐵 5.5
Calculăm raportul = = 2.5
ℎ1 2.2

unde: B - adâncimii încăperii;

h1 - înălţimea ferestrei.

𝑙𝑐 4.5
Calculăm raportul = = 0.8
𝐵 5.5

unde: lc - distanţa de la punctul de calcul până la perete portant exterior

B - adâncimii încăperii;

𝐿 7.7
Calculăm raportul = = 1.4
𝐵 5.5

unde: L - lungimea încăperii;

B - adâncimii încăperii.
𝐵
ℎ1
𝑙𝑐 2.5
0.8
𝑟1 => 𝐵 => { => 𝑟1 =2.23 (metoda interpolării)
𝐿 1.4
0.5
𝐵
{ 𝜌𝑚𝑒𝑑

7. Determinăm valoarea 𝐾𝑐𝑙 conform tab.27

𝐾𝑐𝑙 = 1 (clădiri opuse nu sunt);

4
 8. Determinăm valoarea 𝜂0 , conform tab.26
𝐿 𝐵 1.4
Pentru determinarea valorii 𝜂0 folosim rapoartele = 1.4; = 2.5; 𝜂0 => {  𝜂0 =14.75
𝐵 ℎ1 2.5

9. Determinăm valoarea coeficientului𝐾𝑟 , conform tab.3, 𝐾𝑟 =1.2

10. Determinăm suprafaţa totală a ferestrei S 0 în baza datelor obţinute, după formula

𝑆𝑝 ∙𝑒𝑛 ∙𝐾𝑟 ∙𝐾𝑐𝑙 ∙ 𝜂0 42.35 ∙ 0.26 ∙ 1.2 ∙ 1 ∙ 14.75

𝑆0 = = = 1.68 ≈ 1.7 𝑚2
100∙𝜏0 ∙𝑟1 100 ∙0.52 ∙2.23

11. Determinăm suprafaţa totală a ferestrei în baza metodei arhitectului

1 1
𝑆𝑓 = ∙ 𝑆𝑝 = ∙ 42.35 = 5.3 𝑚2
8 8

12. Determinăm suprafața reală a golurilor de lumină

𝑆𝑓 = 2.2∙ 2.4 = 5.3 𝑚2

Condiţia calcului este 𝑆0 < 𝑆𝑓 , deoarece 1.7 < 5.3 , condiţia calcului este respectată.

Concluzie: rezultatul obţinut confirmă, că golul geamului cu dimensiunile 2.2 x 2.4 m, iniţial a fost
proiectat corect.

Calculul coeficientului de iluminare naturală

Calculul coeficientului de iluminare naturale pentru iluminarea laterală, conform CНиП II-4-79,
pag.38, se efectuează după formula, fig.3.1:
𝜏0
𝑒𝑐𝑙 =(𝜀𝑙 ∙ q + 𝜀𝑐𝑙 ∙ R) ∙ 𝑟1 (2.3)
𝐾𝑟

unde: 𝑒𝑐𝑙 - coeficientul de iluminare naturală pentru iluminarea laterală calculată;

𝜀𝑙 - coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă fluxul de lumină

directă de la bolta cerească, determinat din diagrama Daniliuc I şi II;

q - coeficientul ce ţine cont de luminozitatea neuniformă a bolţii cereşti, conform tab.35;

𝜀𝑐𝑙 - coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă fluxul de lumină
reflectată de clădirile opuse, determinat din diagrama Daniliuc I şi II;

R - coeficientul ce ţine cont de luminozitatea relativă a clădirilor opuse, conform tab.36.

𝑟1 - coeficientul ce ţine cont de lumina mărirea C.I.N. reflectat de la suprafeţele încăperii şi suprafeţei
terestre aferente clădirii, conform tab.30

5
 Coeficientul geometric de iluminare naturală se determină cu ajutorul diagramelor Daniliuc I ţi II după
formula:

𝜀𝑙 = 0.01(𝑛1 ∙ 𝑛2 ) (2.4)

unde: 𝑛1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;

𝑛2 - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere, în planul încăperii, de la bolta cerească.

Coeficientul geometric de iluminare naturală care ia în consideraţie lumina reflectată de la clădirea

opusă, pentru iluminarea laterală se determină din diagramele lui Daniliuc I și II (CНиП II-4-79, fig.2 şi fig.3)
după formula:

𝜀𝑐𝑙 = 0.01(𝑛1′ ∙ 𝑛2′ ) (2.5)

unde: 𝑛1′ - numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în secţiunea transversală, de la clădirea opusă;

𝑛2′ - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în planul încăperii.

Coeficientul de iluminare naturală (C.I.N.) reprezintă raportul procentual dintre iluminatul natural al
unui punct din încăpere şi iluminarea unei suprafeţe din exterior, sub cerul liber, ferit de razele solare directe.

Controlul sanitar şi de construcţii are sarcina de a supraveghea respectarea condiţiilor normale

pentru funcţiile vizuale. Se determină după următori indicatori: unghiul de incidenţă (pătrundere), unghiul de
deschidere şi aprecierea coeficientului de iluminare naturală. Toate acestea se determină prin metoda de
calcul. La etapa elaborării proiectului şi avizării sanitare preventive C.I.N. se determină după metoda lui
Daniliuc.

Calculul C.I.N. real în încăperea de locuit

Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 2.3. Deoarece,  cl  R  0 (clădiri în faţă

nu sunt) formula se modifică în felul următor:

0
ecl   l  q  r1 
Kr

6
𝑨𝟏 - Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q , conform tab.35.

Q = 14°  q = 0.64

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul 𝑨𝟏 la iluminare naturală, după formula 2.4
𝜀𝑙 = 0.01 ∙ 4.5 ∙ 29.5 = 1.3275
unde: 𝑛1 = 4.5 - numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;

C = 20.5

𝑛2 = 29.5 - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul
din încăpere, în planul încăperii, de la bolta cerească.

0
Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul 𝑨𝟏 , după formula ecl   l  q  r1 
Kr
0.52
𝜀𝑐𝑙 = 1.3275 ∙ 0.64 ∙ 2.23 ∙ = 0.821
1.2

𝑨𝟐 - Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q , conform tab.35.

Q = 17°  q = 0.6775

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul 𝑨𝟐 la iluminare naturală, după formula 2.4
𝜀𝑙 = 0.01 ∙ 6.5 ∙ 35 = 2.275
unde: 𝑛1 = 6.5 - numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;

C = 17

𝑛2 = 35 - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere, în planul încăperii, de la bolta cerească.

0
Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul 𝑨𝟐 , după formula ecl   l  q  r1 
Kr
Determinăm valoarea coeficientului 𝑟1 pentru punctul 𝑨𝟐 , conform tab. 30

7
 𝐵
ℎ1
𝑙𝑐 2.5
0.7
𝑟1 => 𝐵 => { => 𝑟1 =1.88
𝐿 1.4
0.5
𝐵
{ 𝜌𝑚𝑒𝑑

0.52
𝜀𝑐𝑙 = 2.275 ∙ 0.6775 ∙ 1.88 ∙ = 1.256
1.2

𝑨𝟑 - Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q , conform tab.35.

Q = 21°  q = 0.735

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul 𝑨𝟑 la iluminare naturală, după formula 2.4
𝜀𝑙 = 0.01 ∙ 9 ∙ 44 = 3.96
unde: 𝑛1 = 9 - numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;

C = 13

𝑛2 = 44 - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere, în planul încăperii, de la bolta cerească.

0
Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul 𝑨𝟑 , după formula ecl   l  q  r1 
Kr

Determinăm valoarea coeficientului 𝑟1 pentru punctul 𝑨𝟑 , conform tab. 30

𝐵
ℎ1
𝑙𝑐 2.5
0.5
𝑟1 => 𝐵 => { => 𝑟1 =1.51
𝐿 1.4
0.5
𝐵
{ 𝜌𝑚𝑒𝑑

0.52
𝜀𝑐𝑙 = 3.96 ∙ 0.735 ∙ 1.51 ∙ = 1.905
1.2

8
𝑨𝟒 - Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q , conform tab.35.
Q = 28°  q = 0. 83

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul 𝑨𝟒 la iluminare naturală, după formula 2.4
𝜀𝑙 = 0.01 ∙ 14.5 ∙ 56 = 8.12
unde: 𝑛1 = 14.5 - numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;

C = 10

𝑛2 = 56 - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere, în planul încăperii, de la bolta cerească.

0
Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul 𝑨𝟒 , după formula ecl   l  q  r1 
Kr

Determinăm valoarea coeficientului 𝑟1 pentru punctul 𝑨𝟒 , conform tab. 30

𝐵
ℎ1
𝑙𝑐 2.5
0.3
𝑟1 => 𝐵 => { => 𝑟1 =1.16
𝐿 1.4
0.5
𝐵
{ 𝜌𝑚𝑒𝑑

0.52
𝜀𝑐𝑙 = 8.12 ∙ 0.83 ∙ 1.16 ∙ = 3.388
1.2

𝑨𝟓 - Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q , conform tab.35.

Q = 41°  q = 0.99

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul 𝑨𝟓 la iluminare naturală, după formula 2.4
𝜀𝑙 = 0.01 ∙ 23 ∙ 74 = 17.02
unde: 𝑛1 = 23 - numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;

C=7

𝑛2 = 74 - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere, în planul încăperii, de la bolta cerească.

9
 0
Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul 𝑨𝟓 , după formula ecl   l  q  r1 
Kr

Determinăm valoarea coeficientului 𝑟1 pentru punctul 𝑨𝟓 , conform tab. 30

𝐵
ℎ1
𝑙𝑐 2.5
0.2
𝑟1 => 𝐵 => { => 𝑟1 = 1.123
𝐿 1.4
0.5
𝐵
{ 𝜌𝑚𝑒𝑑
0.52
𝜀𝑐𝑙 = 17.02 ∙ 0.99 ∙ 1.123 ∙ = 8.20
1.2

9
8.20
8

4 3.388

3
1.905
2
1.256
0.821
1

0
A1 A2 A3 A4 A5

Condiţia calcului 𝑒𝑐𝑙 ≥ 𝑒𝑛𝐼𝑉 → 0.82% ≥ 0.26%

Concluzie: valoarea C.I.N. geometrică obţinută este mai mare decât cea normată, deci iluminarea
naturală în încăpere corespunde normativilor tehnice în construcţie şi normelor sanitare.

𝑒𝑛𝐼𝑉 𝜏0 𝐾𝑟 𝑟1 𝑛1 𝑛2 𝑛1′ 𝑛2′ 𝜀𝑙 𝜀𝑐𝑙 Q q 𝑒𝑐𝑙

A1 0.26 0.52 1.2 2.23 4.5 29.5 0 0 1.3275 0 14 0.64 0.821
A2 0.26 0.52 1.2 1.88 6.5 35 0 0 2.275 0 17 0.6775 1.256
A3 0.26 0.52 1.2 1.51 9 44 0 0 3.96 0 21 0.735 1.905
A4 0.26 0.52 1.2 1.16 14.5 56 0 0 8.12 0 28 0.83 3.388
A5 0.26 0.52 1.2 1.123 23 74 0 0 17.02 0 41 0.99 8.310

10
 Determinăm C.I.N. geometric în cazul construcţiei unei clădiri
Determinarea valorii coeficienților de iluminare în punctele de calcul în cazul cînd este
prezentă clădirea opusă în fața geamului examinat se face după formula :
𝜏0
𝑒𝑐𝑙 =(𝜀𝑙 ∙ q + 𝜀𝑐𝑙 ∙ R) ∙ 𝑟1 𝐾𝑟

𝜀𝑙 = 0.01(𝑛1 ∙ 𝑛2 )

𝜀𝑐𝑙 = 0.01(𝑛1′ ∙ 𝑛2′ )

R – coeficientul determinat din tab.36 cu ajutorul indicilor clădirii 𝑍1 și 𝑍2

𝑍
R => { 1
𝑍2
𝑙𝑐𝑙 ∙ 𝑙 𝐻 ∙𝑙
𝑐𝑙
Unde: 𝑍1 =
(𝑃+𝑙)∙𝑎
; 𝑍2 =
(𝑃+𝑙)∙ℎ 1

𝑙𝑐𝑙 – lungimea clădirii opuse (30m)

𝐻𝑐𝑙 – înălțimea clădirii opuse (3m)

P – distanța dintre clădirea opusă și încăperea examinată (5.5m)

a – lățimea în plan a geamului (2.4)

ℎ1 - distanța de la suprafața de lucru a încăperii pînă la limita de sus a geamului (2.2m)

l – distanța de la punctul examinat pînă la peretele exterior (variză)

Determinăm C.I.N geometric în puntul de calcul 𝑨𝟏 , după formula 2.3

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat 𝑨𝟏 , conform tab.36

1. Determinăm valoarea coeficientului R , conform tab.36:

𝑙𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 30 ∙ 4.9
𝑍 (𝑃 + 𝑙) ∙ 𝑎 (5.5 + 4.9) ∙ 2.4 6
𝑅 => { 1 => => => { => 𝑅 = 0.204;
𝑍2 𝐻𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 3 ∙ 4,9 0.6
{(𝑃 + 𝑙) ∙ ℎ1 {(5.5 + 4.9) ∙ 2.2

unde: 𝑍1 şi 𝑍2 - indicii clădirii în faţă, pe plan şi secţiune;

𝑙𝑐𝑙 , 𝐻𝑐𝑙 - lungimea şi înălţimea clădirii din faţă, m;

l - distanţa punctului de la punctul de calcul A până la suprafaţa exterioară a peretelui portant, m;

P - depărtarea clădirii proiectate în faţă, m;

a, ℎ1 - lăţimea geamului în plan şi înălţimea de la pardosea până la limita de sus a geamului.

11
 Deoarece, culoarea faţadei conform proiectului corespunde primei coloane din tab.36 valoarea
coeficientului 𝑅 = 0.204 (determinată prin metoda interpolării liniare).

2. Determinăm C.I.N. geometric 𝜀𝑙 , după formula 2.4

𝜀𝑙 = 0.01 ∙ 3 ∙ 29 = 0.87

unde: 𝑛1 =3 - numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;

C = 21.5

𝑛2 = 29 - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere, în planul încăperii, de la bolta cerească

3. Determinăm C.I.N. geometric 𝜀𝑙 , după formula 2.5

𝜀𝑐𝑙 = 0.01 ∙ 2 ∙ 30 = 0.60

unde: 𝑛1′ =2 - numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în secţiunea transversală, de la clădirea opusă;

𝐶 ′ =20

𝑛2′ =30 - numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul din
încăpere în planul încăperii.

4. Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab. 35:

Q = 21°  q = 0.735

5. Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul 𝐀𝟏 , după formula 2.3

0.52
ecl =( 0.87 ∙ 0.735 + 0.6 ∙ 0.204 ) ∙ 2.23 ∙ = 0.736
1.2

A2 – Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2, după formula:

𝜏0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · ,
𝐾𝑟

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A2, conform tab.36:

12
 𝑙𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 30 ∙ 4.025
𝑍 (𝑃 + 𝑙) ∙ 𝑎 (5.5 + 4.025) ∙ 2.4 5
𝑅 => { 1 => => => { => 𝑅 = 0.2073;
𝑍2 𝐻𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 3 ∙ 4,025 0.6
{(𝑃 + 𝑙) ∙ ℎ1 {(5.5 + 4.0.25) ∙ 2.2
Determinăm numărul de raze 𝑛1 , 𝑛2 şi 𝑛1′ , 𝑛2′ cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

𝑛1 = 4 C = 18 𝑛2 = 34.5

𝑛1′ = 2.2 C ′ = 16.5 𝑛2′ = 36

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab.35:

Q = 24°  q = 0.775

Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A2:

𝜀𝑙 = 0.01(𝑛1 ∙ 𝑛2 )= 0.01 ∙ 4 ∙ 34.5 = 1.38

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A2:

𝜀𝑐𝑙 = 0.01(𝑛1′ ∙ 𝑛2′ )= 0.01 ∙ 2.2 ∙ 36 = 0.792

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2 ,după formula 2.3:

0.52
𝑒𝑐𝑙 = ( 1.38 ∙ 0.775 + 0.792 ∙ 0.2073 ) ∙ 1.88 ∙ = 1.005
1.2

A3 – Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3, după formula:

𝜏0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · ,
𝐾𝑟

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A3, conform tab.36:

𝑙𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 30 ∙ 3.15
𝑍 (𝑃 + 𝑙) ∙ 𝑎 (5.5 + 3.15) ∙ 2.4 5
𝑅 => { 1 => => => { => 𝑅 = 0.2033;
𝑍2 𝐻𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 3 ∙ 3.15 0.5
{(𝑃 + 𝑙) ∙ ℎ1 {(5.5 + 3.15) ∙ 2.2

13
 Determinăm numărul de raze 𝑛1 , 𝑛2 şi 𝑛1′ , 𝑛2′ cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

𝑛1 = 6.2 C = 14 𝑛2 = 42.5

𝑛1′ = 2.8 C ′ = 12.5 𝑛2′ = 44.5

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab.35:

Q = 28°  q = 0.83

Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A3:

𝜀𝑙 = 0.01(𝑛1 ∙ 𝑛2 )= 0.01 ∙ 6.2 ∙ 42.5 = 2.635

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A3:

𝜀𝑐𝑙 = 0.01(𝑛1′ ∙ 𝑛2′ )= 0.01 ∙ 2.8 ∙ 44.5 = 1.246

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3 ,după formula 2.3:

0.52
𝑒𝑐𝑙 = ( 2.635 ∙ 0.83 + 1.246 ∙ 0.2033 ) ∙ 1.51 ∙ = 1.597
1.2

A4 – Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4, după formula:

𝜏0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · ,
𝐾𝑟

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A4, conform tab.36:

𝑙𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 30 ∙ 2.275
𝑍 (𝑃 + 𝑙) ∙ 𝑎 (5.5 + 2.275) ∙ 2.4 4
𝑅 => { 1 => => => { => 𝑅 = 0.19;
𝑍2 𝐻𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 3 ∙ 2.275 0.4
{(𝑃 + 𝑙) ∙ ℎ1 {(5.5 + 2.275) ∙ 2.2
Determinăm numărul de raze 𝑛1 , 𝑛2 şi 𝑛1′ , 𝑛2′ cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

𝑛1 = 11 C = 10.5 𝑛2 = 55.5

𝑛1′ = 3 C′= 9 𝑛2′ = 57

14
 Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab.35:

Q = 35°  q = 0.9225

Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A4:

𝜀𝑙 = 0.01(𝑛1 ∙ 𝑛2 )= 0.01 ∙ 11 ∙ 55.5 = 6.105

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A4:

𝜀𝑐𝑙 = 0.01(𝑛1′ ∙ 𝑛2′ )= 0.01 ∙ 3 ∙ 57 = 1.71

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4 ,după formula 2.3:

0.52
𝑒𝑐𝑙 = ( 6.105 ∙ 0.9225 + 1.71∙ 0.19 ) ∙ 1.16 ∙ = 2.994
1.2

A5 – Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5, după formula:

𝜏0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · ,
𝐾𝑟

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A5, conform tab.36:

𝑙𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 30 ∙ 1.4
𝑍 (𝑃 + 𝑙) ∙ 𝑎 (5.5 + 1.4) ∙ 2.4 3
𝑅 => { 1 => => => { => 𝑅 = 0.175;
𝑍2 𝐻𝑐𝑙 ∙ 𝑙𝑙 3 ∙ 1.4 0.3
{(𝑃 + 𝑙) ∙ ℎ1 {(5.5 + 1.4) ∙ 2.2

Determinăm numărul de raze 𝑛1 , 𝑛2 şi 𝑛1′ , 𝑛2′ cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

𝑛1 = 19 C=7 𝑛2 = 74.5

𝑛1′ = 4 C ′ = 5.5 𝑛2′ = 75.5

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab.35:

Q = 46°  q = 1.04

15
 Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A5:

𝜀𝑙 = 0.01(𝑛1 ∙ 𝑛2 )= 0.01 ∙ 19 ∙ 74.5 = 14.155

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A5:

𝜀𝑐𝑙 = 0.01(𝑛1′ ∙ 𝑛2′ )= 0.01 ∙ 4 ∙ 75.5 = 3.02

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5 ,după formula 2.3:

0.52
𝑒𝑐𝑙 = ( 14.155 ∙ 1.04 + 3.02 ∙ 0.175 ) ∙ 1.123 ∙ = 7.421
1.2

Graficul de iluminare al încăperii

8 7.421

4
2.994
3

2 1.597
1.005
0.736
1

0
A1 A2 A3 A4 A5

Condiţia calcului 𝑒𝑐𝑙 ≥ 𝑒𝑛𝐼𝑉 → 0.74% ≥ 0.26%

Concluzie: Deoarece valoarea C.I.N. obţinută este mai mare decât cea normată, deci iluminarea
naturală în încăpere corespunde normativilor tehnice în construcţie şi normelor sanitare.

𝑒𝑛𝐼𝑉 𝜏0 𝐾𝑟 𝑟1 𝑛1 𝑛2 𝑛1′ 𝑛2′ 𝜀𝑙 𝜀𝑐𝑙 Q q 𝑒𝑐𝑙

A1 0.26 0.52 1.2 2.23 3 29 2 30 0.87 0.60 21 0.735 0.736
A2 0.26 0.52 1.2 1.88 4 34.5 2.2 36 1.38 0.792 24 0.775 1..005
A3 0.26 0.52 1.2 1.51 6.2 42.5 2.8 44.5 2.635 1.246 28 0.83 1.597
A4 0.26 0.52 1.2 1.16 11 55.5 3 57 6.105 1.71 35 0.9225 2.994
A5 0.26 0.52 1.2 1.123 19 74.5 4 75.5 14.155 3.02 46 1.04 7.421

16
 Calculul iluminării artificiale pentru sala de expoziție

În conformitate cu „СНиП II – 4 – 79” tab.2 ,p.1, pentru sala de expoziție se normează iluminarea
artificială de En= 200Lx la nivelul suprafeţei de lucru orizontal, care se află la distanța de 0.8m de la nivelul
pardoselei.

Numărul de instalaţii de lumină se calculează după formula:

𝐸𝑛 ∙𝐾𝑟 ∙ 𝑍 ∙𝑆
N=
𝑛 ∙ 𝜙1 ∙ 𝜂
Unde: N – numărul instalaţiilor de lumină;

En – iluminarea normată în Lx

Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”

Z – coeficient de ne uniformitate a luminii (pentru iluminarea medie Z = 1.1)

S – suprafaţa încăperii

n – numărul de becuri în instalaţii (n=4)

𝜙1 - fluxul de lumină a lămpii

η – coeficientul de folosinţă

Coeficientul de folosinţă, η, se determină conform tab. 1.33 Гусев, Климов ‹‹ Строительная

физика››, cu ajutorul indicelui „i” al încăperii, coeficientului mediu de reflexie a sunetului de către pereţi
şi tavan ρmed , şi tipul luminatorului care în cazul dat reprezintă lumină difuză.

𝑆 𝐿 ∙𝐵
i= = ;
𝐻𝑝 ∙ (𝐿+𝐵) 𝐻𝑝 ∙ (𝐿+𝐵)

Unde:

S – suprafaţa încăperii;

Hp – înălţimea calculată de la suprafaţa de lucru până la instalaţia de iluminare;

L, B – lungimea şi lăţimea încăperii;

17
  Efectuăm calculul indicelui „i” al încăperii:
𝑆
i= ;
𝐻𝑝 ∙(𝐿+𝐵)

S = 42.35m2; Hp = 2.6m ;
𝑆 42.35
𝑖= = =1.23
𝐻𝑝 ∙(𝐿+𝐵) 2.6∙(7.7+5.5)

 Calculăm η
ρmed 𝜂
i < 0.8 0.6 0.19
0.4 0.26
0.8 < i < 2 0.6 0.19
0.4 0.37
i>2 0.6 0.3
0.4 0.5
η = 0.28
 Efectuăm calculul N:

En = 200Lx , S =42.35𝑚2 , Kr = 1.5 (tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”),

Z =1.1, n=3, 1 = 2300 ln

𝐸𝑛 ∙ 𝐾𝑟 ∙ 𝑍 ∙ 𝑆 200 ∙ 1,5 ∙ 1,1 ∙ 42.35

𝑁= = = 5.425 ≈ 6
𝑛 ∙ 1  3 ∙ 2300 ∙ 0,28

Concluzie: Pentru sala de expoziție se instalează 6 instalații de lumină fluorescenta cite 3 lămpi
cu putere de 220V de tip ЛД40-2 cu lungimea tubului C=1213,6mm.

18