1 Adrian Gorun1 PDF

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr.
2/2012
VISUL AMERICAN DESPRE THE AMERICAN DREAM ON

DEMOCRAȚIE DEMOCRACY
Prof. univ. dr., Adrian Gorun1 Prof. Ph D, Adrian Gorun
Abstract Despre America – lider mondial – s-a Abstract The scholars have writtena lot about the
scris enorm, îndeosebi în ultimii 70 de ani. Între uimirea world leader – USA- especially in the last 70 years.
lui A. de Tocqueville2 şi recenta analiză a Between A. de Tocqueville’s amazement and Paul Starobin
americanismului, întreprinsă de Paul Starobin3 campează recent analysis of Americanism many studies (articles,
mii de lucrări (articole, studii, cercetări comparatiste, studies, monographs, ample books) have been written,
monografii, cărţi de anvergură), fiecare reprezentând each of them representing contributions to an idea
contribuţii la un tezaur ideatic ce-şi pune amprente thesaurus that put an imprint on the last century’s
asupra generaţiilor ultimului secol. Nimic de neglijat, generations. All of them are worth being taken into
excepţie contraexemplul prezentat mai sus. Şi consideration. The studies enable free descriptions where
întreprinderile prin care se dă frâu liber descrierilor prin the American dream is focused on negative phenomena,
care America ar concentra visul unei existenţei yet nonetheless important. They are important for both
cvasigenerale, ca şi descrierile (de loc puţine) orientate decoding some secrets connected with the mystery of USA
îndeosebi spre surprinderea fenomenelor negative şi and for grasping the increase and decrease of USA as a
nicidecum marginale cu care se confruntă America au market leader. The present paper intends to explore the
importanţa lor. Atât pentru desluşirea unor „taine” legate American democracy as it was understood by its founding
de misterul Americii, cât şi pentru înţelegerea resorturilor fathers and the way it is nowadays.
creşterii şi descreşterii Americii ca putere mondială.
Lucrarea de față își propune să exploreze democrația Key-words: democracy, American dream,
americană, așa cu a fost ea înțeleasă de părinții fondatori liberalism, Declaration of Independence
și modul în care se prezintă ea în zilele noastre.
Cuvinte cheie: democației, visul american,

liberalism, Declarația de Independență
The emergence and development of any
civilization potentially represents a fertile ground
Apariţia şi dezvoltarea oricărei civilizaţii
for realistic approaches and also for introducing
reprezintă, potenţial, un teren fertil pentru
hypothetical speculations through which the
abordări realiste, dar şi pentru introducerea unor
indicative is replaced by conditional. Historians
speculaţii ipotetice prin care indicativul este
are aware of major differences in factual
substituit prin condiţional-optativ. Istoricii
unfolding of events and the desiderata expressed
conştientizează diferenţele majore dintre
by normative and post-factum judgements,
derularea în fapt a evenimentelor şi dezideratele
repudiating the hypothetical scenarios founded
exprimate prin judecăţi normative şi post-
on “what if”. Not even the rise of American
factum, repudiind scenariile ipotetice, întemeiate
nation and the emergence of American
pe „dacă”. Nici naşterea naţiunii americane şi
civilization are an exception from the imaginary
afirmarea civilizaţiei ei n-au fost şi nu sunt
sideslip. In The End of American Century and
exceptate de derapajele către imaginar. În
the New World Powers, Paul Starobin
Sfârşitul secolului american şi noile puteri
enumerates a range of hypothetical situations in
mondiale, Paul Starobin enumeră o serie de
favour of USA, which launched them towards
situaţii ipotetice favorabile S.U.A., care le-au
1
Președintele Senatului Universității ”Constantin Brâncuși din Tg-Jiu
2
Vezi A. de Tocqueville, De la démocratie en Amerique, Gallimard, 1961
3
Este vorba de autorul cărţii Sfârşitul secolului american şi noile puteri mondiale, Editura Litera, 2011
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Science Series, Issue 2/2012
7
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2012
propulsat spre poziţia de dominaţie globală. the position of global domination. Accordingly,
Astfel, în deschiderea Părţii întâi, sub titlul in the beginning of Part I, The Way to the Zenith,
Drumul spre culme, P. Starobin consemnează: P. Starobin writes down: “One of the
„Una din realităţile fundamentale ale Lumii Noi fundamental realities of the New World was the
a fost contactul mortal dintre colonizatorii din deadly contact between European colonizers and
Europa şi populaţia de amerindieni. Cea mai the Amerindians. The greatest threat was not, in
mare ameninţare nu a constat, însă, în armele de fact, the colonizers’ fire guns, though they were
foc ale coloniştilor, deşi şi acestea reprezentau a real danger, but the microbes as smallpox,
un pericol, ci în microbi precum variola, gripa şi influence or measles brought by Europeans in
pojarul, pe care i-au adus în Virginia, în secolul Virginia in 17th century and in front of which the
al XVII-lea, şi în faţa cărora indienii nu aveau Indians did not have any immunity. The
imunitate. Civilizaţia americană ar fi avut un cu American civilization would have been totally
totul alt caracter dacă indienii s-ar fi dovedit mai different if the Indians had been more resistant in
rezistenţi în faţa europenilor nou-sosiţi. Sau dacă the face of the newly-come Europeans; or if the
misionarii iezuiţi din Franţa, în locul puritanilor Jesuit missionaries in France, instead of puritans
din Insulele Britanice, ar fi fost cei care şi-ar fi in British Islands were the one who established
stabilit un avanpost pe teritoriul ce avea să their avant-posts on the territory which was to
constituie ulterior Noua Anglie”4. become lately New England”.
Sunt interesante asemenea situaţii ipotetice Such hypothetical situations are interesting
create, însă, luând forma unor scenarii posibile, to examine, nonetheless, as possible scenarios
suferă de două ori de inconsistenţă. they are twice inconsistent. One arouses from the
O primă inconsistenţă izvorăşte din însăşi immanence of historical science itself which put
imanenţa ştiinţei istorice care, exprimată în cel in simple words, does not answer the questions
mai simplu mod cu putinţă, nu răspunde la like for instance: What if? What would have
întrebări de tipul: cum ar fi fost dacă?, cum ar fi been the most desirable way for the events to
fost dezirabil să se întâmple?, ci la întrebarea occur? Yet the real question is: How did it
cum a fost? Apoi, inconsistenţa se originează în happen? The inconsistency lies in the uncertainty
însăşi incertitudinea pe care o incumbă orice aroused by any hypothetical approach, the
demers ipotetic, posibilităţile implicând possibilities involving degrees of probabilities
inevitabil grade de probabilitate şi, prin urmare, and consequently multifarious possible
o multiplicare a scenariilor posibile. Adică, o scenarios. Namely, a hypothetical situation
situaţie ipotetică nu poate conduce invariabil cannot invariably lead to unique and undoubted
spre concluzii unice, indubitabile. conclusions.
Tocmai de aceea, spre a explica visul This is precisely the reason why which we
american este nevoie să apelăm la istoria reală şi should resort to real history, not to an imaginary
nu la o istorie imaginară. history for explaining the American dream. The
Statele Unite au fost întemeiate în secolul al United States were set up in 18th century, a
XVIII-lea, secol foarte agitat în Anglia, când tormented century for England when the 13
cele treisprezece colonii britanice au fost lăsate British Colonies were left to chance, with the
în voia sorţii, guvernul britanic având multe many issues that the British government had to
probleme de rezolvat în insulă. Deşi aveau solve. Though they had governors named by the
4
Paul Starobin, Sfârşitul secolului american şi noile puteri mondiale, Editura Litera, Bucureşti, 2011, p. 29
8
guvernatori numiţi de Coroană, coloniile aveau royalty, the Colonies had laws and taxes of their
legi şi taxe proprii. Era normal, deci, ca ei, own. So it was as natural for the colonists to
coloniştii, să revendice drepturi egale cu cele ale require equal rights with the English population,
englezilor, că este de la sine înţeles că-şi pot that it went without saying they had the
exercita dreptul constituţional de autoguvernare, constitutional right to self-governing through
prin reprezentanţii aleşi. elected representatives. In 1763, at the end of
În anul 1763, la sfârşitul unui război de seven-year war, a conflict arouses between the
şapte ani, apare un conflict între colonişti şi colonists and the British governing: the
guvernarea britanică: guvernul a stabilit majorări government established increased taxes for the
de taxe pentru colonişti, coloniştii opunându-se, colonists; the colonists opposed invoking
invocând încălcarea drepturilor lor de către infringement of law by the English and
englezi şi nelegitimitatea hotărârilor unui illegitimacy of a Parliament’s decisions upon
Parlament asupra populaţiei din colonii, atâta colonist population, as long as this population
vreme cât această populaţie nu este reprezentată had no representation in the British Parliament.
în Parlamentul britanic. De altfel, invitaţia As a matter of fact, the British invitation was
britanicilor a fost considerată de colonişti un considered infringement of property law by the
atentat la dreptul de proprietate. Răspunsul colonists. The Parliament’s answer, invoking
Parlamentului prin care se invoca o reprezentare virtual representation of all English people to
virtuală a tuturor englezilor în puterea legislative power was declined by the colonists
legislativă, a fost respins de colonişti în numele on behalf of real representation.
reprezentării reale. These are the real premises of army revolt
Acestea sunt premisele reale ale revoltei in 1775, a rebellion which in the first place had
armate din 1775, revoltă care la debuturi are only a demanding character – they recognized
doar caracter revendicativ – se recunoştea the Royal authority, still they invoked gaining of
autoritatea Coroanei, dar se invoca dobândirea rights – yet, in time the rebellion becomes a fight
drepturilor – însă, pe parcurs, se transformă în for independence.
luptă pentru independenţă. The colonists’ mood was nourished also by
Starea de spirit a coloniştilor se alimentează the arguments exposed by Thomas Paine in the
şi din argumentele expuse de Thomas Paine în pamphlet Good Sense (published in February
pamfletul Bunul simţ (publicat în februarie 1776); the pamphlet was based on arguments
1776), pamflet întemeiat pe argumente similar to those stated by J. Locke in The Second
asemănătoare celor formulate de J. Locke în Al Treaty, nevertheless the arguments were much
doilea tratat, însă exprimate mult mai tranşant more trenchant expressed by Paine. Governing, a
de Paine. Guvernământul, un rău necesar, are necessary evil was meant to ensure enforcement
menirea de a asigura respectarea drepturilor, dar of law; still it exercises constraints upon people
el exercită constrângeri asupra oamenilor, by controlling their private lives. The
controlând vieţile lor particulare. Menirea government is meant to defend the individual, to
guvernământului este aceea de a apăra individul, protect its natural rights; in case it rises against
de a-i proteja drepturile naturale; dacă el se the individual, obedience is not legitimate
întoarce împotriva individului, supunerea nu mai anymore and the government does not represent
este legitimă, iar guvernământul nu mai a necessary evil, but an undesirable one.
reprezintă un rău necesar, ci unul intolerabil. Disobedience is justified when the government
Nesupunerea este justificată atunci când abandoned its meaning and the actions to replace
9
guvernământul şi-a abandonat menirea, iar the government with a new one meant to protect
acţiunile de înlocuire a guvernământului its citizens are legitimate.
intolerabil cu altul, care să protejeze cetăţenii, In Paine’s vision, given the colonies’
sunt legitime. situation, breaking the bonds with Great Britain
În viziunea lui Paine, aceasta fiind situaţia was required and setting up an independent state.
coloniilor, se impunea ruperea legăturilor cu This state had to be a republic (monarchy was
Marea Britanie şi întemeierea unui stat considered incompatible with individual
independent. Acest stat trebuie să fie o republică freedom) with a government to represent the
(monarhia era considerată incomparabilă cu colonies; the republican form of government was
libertatea individuală), cu un guvernământ care compatible with the desire of self-governing.
să reprezinte coloniile. Iar forma republicană de On 2 Julie 1776, six months after the
guvernământ era compatibilă cu dorinţa de publication of Good Sense, the Continental
autoguvernare. Congress declared: “These United Colonies are
La 2 iulie 1776, la şase luni după publicarea and had to be free and independent states of
Bunului simţ, Congresul continental declara: law”; two days later, the Congress adopted
„Aceste colonii Unite sunt şi trebuie să fie de Declaration of Independence, a document edited
drept state libere şi independente, iar două zile by Thomas Jefferson. The arguments stated in
mai târziu, Congresul a adoptat Declaraţia de the Declaration and other phrases bear
independenţă, document redactat în principal de resemblances with those exposed by John Locke
Thomas Jefferson. Argumentele Declaraţiei, ca in Second Treaty. Thus, some truths are
de altfel şi unele formulări, sunt asemănătoare considered to go without saying as those
celor expuse de J. Locke în Al doilea tratat. referring to equality between all the people, their
Astfel sunt considerate anumite adevăruri ca endowment by God with indefeasible rights such
fiind evidente de la sine, aşa cum sunt cele as life, freedom and seeking for happiness;
referitoare la egalitatea dintre toţi oamenii, setting governments among people to ensure
înzestrarea lor de către Creator cu drepturi exercising these rights, legitimacy of power with
inalienabile precum Viaţa, Libertatea şi căutarea the consensus of governing people and the
Fericirii, instituirea Guvernămintelor între legitimacy to replace the government that break
oameni pentru a asigura exercitarea acestor the aim for which they were set up etc. After this
drepturi, legitimarea puterii în consimţământul preamble, the Declaration presented the claims
guvernaţilor şi legitimitatea înlocuirii constituted as proofs of transforming the British
Guvernămintelor care încalcă scopul pentru government in a destroyer of the aims for which
care au fost instituite etc. it was set up, ensuring the legitimate right for the
După acest preambul, Declaraţia prezintă colonists to “transform it and abolish it and to set
revendicările ce se constituie în dovezi ale up a new government”.
transformării guvernământului britanic în Declaration of Independence outlines ideas
distrugător al scopurile pentru care a fost asserted by Locke, Paine, Jefferson which makes
instituit, ceea ce asigură dreptul legitim pentru T. Ball and R. Dagger to undertake an analysis
colonişti „să-l transforme si să-l abolească, să of maximum synthesis and word extremely
instituie un nou guvernământ”. interesting conclusions: “Two characteristics of
În Declaraţia de Independenţă sunt these ideas are worth a special attention. The
conturate idei susţinute de Locke, Paine, first is that <<all the people are created
Jefferson, ceea ce-i face pe T. Ball şi R. Dagger equal…>>. This vindication caused certain
10
să întreprindă o analiză de sinteză maximă şi să confusion when the Declaration was published,
formuleze concluzii deosebit de interesante: for part of the <<patriot>> colonists and the
„Două caracteristici ale acestor idei merită o <<Torries>> remarked it was hypocrite for a
atenţie specială. Prima este că «toţi oameni sunt country based on slavery to proclaim equality for
creaţi egali…». Această revendicare a cauzat o all the people. In fact, Jefferson himself as a
oarecare încurcătură când Declaraţia a fost slave owner undertook a passionate attack
publicată, pentru că o parte a coloniştilor against slavery in the initial draft of the
«patrioţii» dar şi «torry» au remarcat că era Declaration. Yet it was eliminated by other
ipocrit pentru o ţară sclavagistă să proclame members of the Congress, still the idea that
egalitate tuturor oamenilor. De fapt, Jefferson, el everybody was created equal was maintained.
însuşi un deţinător de sclavi, a realizat un atac The second feature of the Declaration that
vehement contra sclaviei în proiectul iniţial al is worth a special attention is that it defends the
Declaraţiei. Acesta a fost eliminat de alţi individuals’ rights and liberties against
membri ai Congresului, totuşi ideea că toţi government. Yet again an idea typical for the
oamenii au fost creaţi egali a rămas. first liberals emerges, who saw the government
O a doua trăsătură a Declaraţiei care merită an ongoing threat for individual freedom. This
o atenţie specială este aceea că apără drepturile concern may indicate the influence of classic
şi libertăţile indivizilor împotriva guvernului. republicanism with his constant warning on the
Din nou apare o idee tipică primilor liberali, care menace of corruption. Indeed, the republican
vedeau în guvernare o ameninţare continuă la tradition and the liberal one was so closely
adresa libertăţii individuale. Această preocupare intertwined at that point that a clear distinction
poate indica o influenţă a republicanismului between is difficult to achieve. Nonetheless there
clasic cu avertizarea lui constantă asupra were differences in what the emphasis of the
pericolului corupţiei. Într-adevăr, tradiţia issue was concerned. While the republicans were
republicană şi cea liberală erau atât de strâns concerned with both peoples’ corruption and the
îmbinate în acest punct, încât este greu de făcut government’s corruption, the first liberals were
o distincţie între ele. Dar existau diferenţe de exclusively worried about the government’s
accentuare a problemei. Republicanii erau abuse of power. Freedom as the republican saw,
îngrijoraţi atât de coruperea oamenilor, cât şi de was at large a matter of self-stating of each by
coruperea guvernului, în timp ce primii liberali political participation and accordingly closely
erau îngrijoraţi aproape în exclusivitate de related to civic virtue, whereas from liberal
abuzul de putere al guvernului. Libertatea, aşa perspective, freedom was more a matter to be
cum o vedeau republicanii, era în general o free in the face of the government’s interference
chestiune de autoafirmare a fiecăruia prin and virtue was what was learned and practiced in
participare politică şi astfel, legată îndeaproape private life”.
de virtutea civică, pe când, din perspective American philosophy was initiated by
liberale, libertatea era mai mult o problemă de a taking over some European Enlightenment ideas,
fi liber faţă de amestecul guvernului, iar virtutea especially of liberal spirit characterizing this
era ceea ce se învaţă şi se practică în viaţa current and transmuted it in organizing a new
privată”5. state. Yet it was not only a matter of taking over
Filosofia americană a debutat prin preluarea some theoretical principles, but another kind of
5
Terence Ball, Richard Dagger, op. cit., pp.71-72
11
unor idei ale iluminismului european, mai ales a relating to its values, a practical relation. In The
spiritului liberal ce caracteriza acest curent şi l-a Profile of American Philosophy, Preface to
transmutat în organizarea unui nou stat. Dar nu American Philosophy, the scholar Andrei Marga
e vorba doar de o preluare a principiilor explains this issue: “Thomas Jefferson embodied
teoretice, ci de un alt gen de raportare la valorile in the most obvious way among the ancestors
ei, o raportare practică. În Profilul filosofiei and contemporaries of setting up the United
americane, Prefaţă la Filosofia americană, States of America this <<practicality>> relating
Andrei Marga explică această problemă: to Enlightenment current. Its philosophy and
„Thomas Jefferson întruchipează cel mei clar especially its core, which is a philosophy of state
printre antecesorii şi contemporanii creării organization (s.n.), were encompassed in the
Statelor Unite ale Americii această raportare bases of American state. It engendered a
«practică» la iluminism. Filosofia sa şi, pragmatic philosophy justifying the democratic
îndeosebi, nucleul ei, care este o filozofie a governing where the ideas are maintained by
organizării statului (s.n.) s-au «încorporat» în strong moral assumption and are considered
fundamentele statului american. Ea a generat o through the prism of the consequences upon
filosofie pragmatică, ce justifică guvernarea practice in life”.
democratică, în care ideile sunt susţinute de A point of view expressed by John Gray is
puternice asumpţii morale şi se consideră prin worth specifying here related to the American
prisma consecinţelor în practica vieţii”6. contribution to liberal tradition. John Gray
Un punct de vedere ce trebuie precizat aici asserts that the Americanism was less influenced
este cel exprimat de John Gray în legătură cu by the Enlightenment views comparatively to the
contribuţia americană la tradiţia liberală. Acesta French pro-liberal philosophy, and that in the
susţine că americanismul a fost mai puţin American contribution different influences
influenţat de concepţiile iluministe comparativ exists. After presenting and analyzing different
cu filosofia proliberală franceză, dar că există în sources of English speaking world liberalism
contribuţia americană influenţe foarte variate. and of French liberalism, sources that generated
După ce indică şi analizează sursele diferite ale divergent evolutions and traditions, Gray shows
liberalismului lumii vorbitoare de limba engleză that these sources are not very different in depth,
şi ale liberalismului francez, surse care au since, although English liberalism set up the
generat evoluţii şi tradiţii divergente, Gray requirement of freedom by resorting to ancient
demonstrează că aceste surse nu sunt în doctrines and historical precedents and the
profunzimea lor diferite, întrucât, deşi French liberalism fundamentally resorted to
liberalismul englez a întemeiat cerinţa libertăţii, abstract principles of natural rights, nevertheless
făcând apel la doctrinele anticilor şi la in England “the forefathers of liberalism in 18th
precedente istorice, iar liberalismul francez a century did not refer only to historical myth of
apelat în mod fundamental la principiile old constitution but also to the idea of natural
abstracte ale drepturilor naturale, totuşi, în right based on Bible authority”. Starting from
Anglia „părinţii liberalismului din secolul al here, Gray stresses that the analysis on liberalism
XVIII-lea nu s-au referit numai la mitul istoric al “encompassed by two divergent traditions is not
vechii constituţii, ci şi la ideea de drept natural easy to maintain in American case, where
întemeiat pe autoritatea scripturii”7. Pornind de resorting to natural rights was made in the
6
Andrei Marga, Profilul filosofiei americane, Prefaţă la Filosofia americană, Vol. I, Editura All, 2000, p.7
7
J. Gray, Liberalismul, p. 49
12
aici, Gray subliniază că analiza liberalismului beginning of the movement”.

„ca integrându-se în două tradiţii divergente nu In order to maintain his point of view, Gray
este uşor de susţinut în cazul american, unde brings the following arguments:
apelul la drepturile naturale a fost făcut de la - Lafayette’s symbolic gesture to send the
început”8. key of destroyed Bastille to George Washington,
În susţinerea punctului său de vedere, Gray a gesture to recognize France debt towards USA;
aduce drept argumente: - The plain references to natural and
- gestul simbolic al lui Lafayette care inalienable rights in 1776 Declaration of
trimite cheia Bastiliei distruse lui George Independence;
Washington, gest prin care se recunoaşte - Virginia Constitution (1776) resorting to
îndatorarea Franţei faţă de America; an abstract principle (not to a historical
- referinţele explicite la drepturile precedent), respectively invoking the undoubted,
naturale şi inalienabile din Declaraţia de inalienable and unquestionable right of the
Independenţă de la 1776; people to change or abolish an unjust governing;
- Constituţia din Virginia (1776), the principle exerted a certain influence upon the
constituţie ce face apel la un principiu abstract French revolutionary, too. “It seems, thus – Gray
(şi nu la un precedent istoric), respectiv writes down – that the American example is not
invocarea dreptului indubitabil, inalienabil şi an argument in interpreting the English language
inatacabil al oamenilor de a schimba sau aboli o liberalism as being in the first place a movement
guvernare injustă, principiu ce a exercitat o of defending the ancient liberties and the French
anumită influenţă şi asupra revoluţionarilor liberalism as the side of abstract speculation.
francezi. „Se pare, deci, – consemnează J. Gray Undoubtedly the millenary history of autocracy
– că exemplul american nu este un argument în in France resorted to ancient liberties, even less
interpretarea liberalismului de limbă engleză ca plausible than in England, which means that the
fiind în primul rând o mişcare de apărare a liberal claims could not be maintained here (as
libertăţilor antice şi liberalismul francez ca Montesquieu and others did it) by a historical
reprezentând latura speculaţiei abstracte. Fără and social analysis declining the resort to natural
îndoială că istoria milenară a autocraţiei în rights. Both the English liberal movement and
Franţa făcea apelul la libertăţile antice, chiar şi the French one utilized concomitantly the
mai puţin plauzibil decât era în Anglia, ceea ce historical analysis and the resort to abstract
nu înseamnă că pretenţiile liberale nu puteau fi principles and natural rights”.
susţinute aici (aşa cum au făcut-o Montesquieu An exceptional analysis of liberal
şi alţii) de o analiză istorică şi socială care să democratic theory and it correlation with the
refuze apelul la drepturile naturale. American dream is accomplished by Andrei
Atât mişcarea liberală engleză, cât şi cea Marga in studies which define his position in
franceză au folosit deopotrivă analiza istorică şi contemporary philosophy. By making ample
apelul la principiile abstracte şi la drepturile references to W. Ceaser, Gottfried Dietze,
naturale”9. Rogers M. Smith, Russell Hardin, John Rawls,
O analiză de excepţie a teoriei democraţiei P. Manent and other scholars concerned with
liberale şi a corelaţiei ei cu Visul American este tracing the elements conferring identity to
realizată de Andrei Marga în lucrări ce-i Americanism, A. Marga demonstrates that on the
8
Ibidem.
9
Idem, p. 50
13
definesc poziţia în filosofia contemporană. one hand the essence of American Dream
Făcând şi ample referinţe la James W. Ceaser, fulfilment – popular governing – and on the
Gottfried Dietze, Rogers M. Smith, Russell other, the modality in which the theoretical bases
Hardin, John Rawls, P. Manent şi alţi autori of liberalism joins the democracy in USA. Thus
preocupaţi de detectarea elementelor ce dau Declaration of Independence enshrines the
identitate americanismului, A. Marga inalienable rights of the individual (an implicitly
demonstrează pe de o parte esenţa realizării the idea of equal protection of these rights)
Visului American – guvernarea populară şi, pe whereas American Constitution expresses the
de altă parte, modalitatea în care fundamentele form based on Declaration of state organization
teoretice ale liberalismului sunt cuplate cu and operation. Only the popular governing
democraţia în S.U.A. Astfel, Declaraţia de represents the vehicle through which the
Independenţă consfinţeşte existenţa drepturilor dynamics of pursuing happiness, of fulfilling the
inalienabile ale individului (şi implicit ideea American dream can be outlined. Resorting to
unei egale protecţii a acestor drepturi),iar Dietze, Andrei Marga illustrates the constant
Constituţia americană exprimă forma – bazată dynamic of this dream; the ascent of desires for
pe opţiunile din Declaraţia de organizare şi new liberties and new life standards, towards
funcţionare a statului. Numai guvernarea new degrees of happiness where the material and
populară poate reprezenta mijlocul prin care spiritual satisfactions are concomitantly fulfilled
dinamica urmăririi fericirii, a realizării Visului and generate new aspirations.
American, prinde contur. Apelând la Dietze, The American Dream expresses the
Andrei Marga ilustrează constanţa dinamicităţii individual’s tendency towards new areas to
acestui Vis: ascensiunea dorinţelor pentru noi achieve happiness and its fulfilment “is the
libertăţi şi noi standarde de viaţă, către noi grade essence of American democracy, its rational
de fericire în care satisfacţiile de ordin material substance”. Here by resorting to J.W. Ceaser he
şi spiritual sunt deopotrivă împlinite, dar şi, concludes: “The political regime which resulted
deopotrivă, generatoare de aspiraţii noi. from materializing the aforementioned option is
Visul American exprimă tendinţa better characterized as “a liberal democracy”.
individului spre noi zone ale realizării fericirii, The collocation is utilized by Ceaser precisely to
iar realizarea sa „este esenţa democraţiei illustrate the intertwining the realities expressed
americane, substanţa ei raţională”. Aici, apelând by the two words: “By joining the two words
la J. W. Ceaser, conchide: „Regimul politic care suggests that this regime is not merely a kind of
a rezultat din concretizarea amintitei opţiuni este regime, but it is based on the fusion of the two
cel mai bine caracterizat ca oliberal governmental principles. In each of the two
democracy”10. Sintagmă utilizată de Ceaser component terms the germs of the same sets of
tocmai spre a ilustra îngemănarea dintre ideas lie. One of the currents emphasizes the
realităţile pe care le exprimă cele două cuvinte: protection of rights, limited governing and
„Folosirea celor două cuvinte sugerează că acest processes of deliberate making the decision,
regim nu este un tip pur si simplu, ci este bazat characteristics which form the core of modern
pe fuziunea celor două principii guvernamentale. constitutionalism…The other word always
În fiecare din termenii componenţi folosiţi este emphasizes the power of people and the
germenele aceloraşi seturi de idei. Unul dintre democratic grasping of justice according to
10
A. Marga, Filosofia unificării europene, p. 350
14
curente accentuează protecţia drepturilor, guvern which the government exists to promote the
limitat şi procese de elaborare deliberată a interests of the people as a whole (or of
deciziei, caracteristici ce formează nucleul majority), but not the interests of a chosen or
constituţionalismului modern… Celălalt cuvânt delineated minority”.
din această compunere accentuează întotdeauna The analysis on the substance of American
puterea poporului şi înţelegerea democratică a Dream cannot be achieved outside the space of
justiţiei conform căreia guvernul există pentru a American spirituality or outside the origin of this
promova interesele poporului ca un întreg (sau spirituality. As A. Marga notices, the right to
ale majorităţii), nu interesele unei minorităţi life, freedom and seeking for happiness are “the
selecte sau delimitate”11. initial values, fundamental and organizing of
Analiza esenţei Visului American nu se American spirituality. In United States of
poate realiza în afara spaţiului spiritualităţii American they did not follow – as some
americane, a originii acestei spiritualităţi. Aşa European conservative hurried to generalize –
cum constată A. Marga, dreptul la viaţă, the tactic of satisfying some selfish interests; on
libertatea şi căutarea fericirii sunt „valorile the contrary they aroused from a spiritual vision
iniţiale, fundamentale şi organizatoare ale where justice, democracy and wealth are
spiritualităţii americane. În Statele Unite ale unconditioned and unshakeable values yet
Americii promovarea lor nu a rezultat nicidecum subordinating to a high sense of human life. The
– aşa cum s-au grăbit să generalizeze practical values of American life, encompassed
conservatorii europenişti din tactica satisfacerii in structuring the fundamental institutions of the
unor interese egoiste, ci dintr-o viziune spirituală United States of America are under the tutelage
impunătoare, în care justiţia, democraţia, of a superior sense of human life. And the other
bunăstarea sunt valori necondiţionate şi de way round: the perception of this sense
nezdruncinat, ce se subordonează, însă, unui continuously induces an evaluation landmark in
sens înalt al vieţii umane. Valorile practice ale practical actions of the New World citizens, so
vieţii americane, cuprinse în structurarea that they could justifiably say that spirituality
instituţiilor de bază ale Statelor Unite ale has become here a practical value”.
Americii, sunt puse sub tutela unui sens superior Consequently, as a political value, the
al vieţii umane. Şi invers: percepţia acestui sens American spirituality has yielded in the mind of
induce continuu un reper de evaluare în acţiunile the above mentioned author a range of effects
practice ale cetăţenilor Lumii Noi, încât s-a among which:
putut spune, justificat, că spiritualitatea a  Declaration of Independence considers
devenit aici o valoare practică”12. the rights as necessary acts;
Pe cale de consecinţă, fiind o valoare  Rationality of spirituality makes the acts
politică, spiritualitatea americană a produs în pass in the space of morality and then the space
viziunea autorului citat o serie de efecte printre of institutional construction;
care:  Rationalized spirituality becomes “an
 drepturile sunt considerate în Declaraţia unusual ample force in motivating the people
de Independenţă datorii (necessary acts); and ultimately in the effective changing of the
 raţionalitatea spiritualităţii face ca world”.
datoriile să treacă în spaţiul moralităţii şi apoi The originality of American spirituality
11
James W. Ceaser, Liberal Democracy and Political Science, John Hopkins University Press, 1922, p. 8
12
Andrei Marga, Profilul filosofiei americane, p. 8
15
al construcţiei instituţionale; has to be looked for in Protestantism in which

 spiritualitatea raţionalizată devine „o the new doctrine of God’s realm is immediate
forţă de amploare neobişnuită în motivarea and absolute and in which responsibility is
oamenilor şi, până la urmă, în schimbarea placed on the forefront of practical duties of each
efectivă a lumii”. Christian. So the doctrine of moral order and of
Originalitatea spiritualităţii americane fundamental law – “the first postulate of USA’s
trebuie căutată în protestantism în care noua romantic democratic belief in the mid of 19th
doctrină a Împărăţiei lui Dumnezeu este century” had a theological basis: Protestantism.
imediată şi absolută şi în care, responsabilitatea “The Americans’ practical life – Marga writes
este ridicată pe primul plan al datoriilor practice down – was under the tutelage of an ideal, which
ale fiecărui creştin. Deci, doctrina ordinei was the core of the long debated
morale şi a legii fundamentale – „primul postulat <<Puritanism>> of the New World.
al credinţei democratice romantice a Americii de Nevertheless, here, the people of the New World
la mijlocul secolului al XIX-lea” are un not only took over <<Evangelic Protestantism>>
fundament teologic: protestantismul13. „Viaţa or <<Puritanism>>, but also altered them
practică a americanilor – scrie Andrei Marga – a precisely and essentially. Benjamin Franklin’s
fost pusă astfel sub tutela unui ideal, care a fost oeuvre, (Autobiography, 1771) represents the
miezul mult discutatului «puritanism» al Lumii cultural locus where the change occurred. The
Noi. Dar şi aici, oamenii Lumii Noi nu doar au famous Puritan virtues (temperance, peace,
preluat «protestantismul evanghelic» sau order, determination, economizing, honesty,
«puritanismul», dar le-au şi modificat într-un justice, moderation, cleanliness, sereneness,
sens precis şi esenţial. Prin opera sa, Benjamin respect, humbleness, restraint) are indispensable
Franklin (Autobiografie, 1771) reprezenta locul for a happy life; their reasoning is not purely
cultural în care s-a produs schimbarea. theological anymore, it become in fact
Faimoasele virtuţi puritane (temperanţa, liniştea, necessary: if these virtues are cultivated, the aim
ordinea, hotărârea, economia, sinceritatea, <<happiness in life>> (collocation quoted in
justiţia, moderaţia, curăţenia, seninătatea, Herbert Wallace Schneider, The Puritan Mind,
respectul, umilinţa, cumpătarea) rămân Henry Holt & Company, New York, 1930,
indispensabile pentru o viaţă fericită, dar p.256) is reached.
raţiunea lor nu mai este doar teologică, ci devine The result was the respect for human
de-a dreptul utilitară: dacă se cultivă acele dignity, deep rooted in spirituality and also
virtuţi, se atinge scopul care este «fericirea în individualism; yet it is not about individualism in
viaţă» (sintagmă citată din Herbert Walance itself, but one including in self-consciousness the
Schneider, The Puritam Mind, Henry Holt an other, as a universal rule”.
Company, New-York, 1930, p. 256). It follows that the origin in Protestantism is
Rezultatul a fost respectul pentru demnitatea not enough for the American spirituality to prove
persoanei, ancorat profund în spiritualitate, şi un its specific character or its manifestation. The
individualism, dar nu un individualism care este people of New World did not <<take over>> the
ca atare, incluzând în conştiinţa de sine pe Evangelic Protestantism in an abstract form, by
celălalt, printr-o regulă capabilă de simply stating the Puritan virtues or by
13
Idem, p. 7. Autorul face trimitere la Ralph Henry Gabriel, The Cours of American Democratie Thought, The Roland
Company, New-York, 1940, p. 28
16
universalizare”14. emphasizing their <<indispensable>> character

Prin urmare, numai originea în <<for a happy life>>, but they produced the
protestantism nu-i este suficientă spiritualităţii <<change>> of Evangelic Protestantism and
americane spre a-şi dovedi specificitatea şi nici Puritanism <<in a precise and essential sense>>,
măcar manifestarea. Oamenii Lumii Noi nu au changing <<the reason>> of virtues by passing
«preluat» protestantismul evanghelic într-o from pure theological to that utilitarian.
formă abstractă, prin simpla declarare a virtuţilor John Winthrop’s sermon held in March
puritane sau prin evidenţierea caracterului lor 1630 in Southampton in front of his co-nationals
«indispensabil pentru o viaţă fericită», ci au before Arbella to start her journey to America is
produs «modificarea» protestantismului edifying. Embodying the messenger of those
evanghelic şi puritanismului „într-un sens precis who were leaving an England where poverty
şi esenţial”, modificând «raţiunea» virtuţilor prin make the dog meat “a culinary refinement”, the
trecerea de la teologicul pur, la utilitar. gentry exponent, who was to become the
Predica lui John Winthrop ţinută în martie governor of Massachusetts Bay Colony,
1630 la Southampton, în faţa compatrioţilor săi reminded those who (he included) were leaving
emigranţi înainte ca vasul Arbella să-i pornească their native lands both the pledge with God and
în călătoria spre America, este edificatoare. the pledges they all took. At the same time he
Făcându-se mesajul celor ce părăsesc o Anglie made clear the mission they had to accomplish:
în care sărăcia lucie făcuse din carnea de câine that of being a model for the generations to come
un „rafinament culinar”, micul nobil de ţară, (“we have to think that we shall be like a fortress
devenit primul guvernator al Coloniei Golfului on a hill. The whole wide world is watching
Massachusetts, le aminteşte celor ce-şi părăseau us”). In Paul Starobin’s opinion, Winthrop’s
alături de el ţinuturile atât legământul încheiat cu sermon “is in accordance with a strictly biblical
Dumnezeu, cât şi jurămintele pe care fiecare le-a interpretation, related to the future colony
făcut cu ceilalţi. În acelaşi timp, le învederează settlement like a New Jerusalem, a concept
misia pe care trebuie să o îndeplinească: aceea which currently embraced by some Christians in
de a fi exemplu pentru posteritate („… trebuie să USA”.
ne gândim că vom fi asemenea unei cetăţi pe It is worth noticing that Starobin grasps the
culmea unui deal. Ochii întregii lumi sunt aţintiţi ambivalence of the missionary aim uttered by
asupra noastră”). În opinia lui Paul Starobin, Winthrop, as concomitantly being religious and
predica lui Winthrop „se conformează unei secular for those who colonized America.
interpretări biblice stricte, legate de întemeierea “Winthrop’s words – Starobin writes down
viitoarei colonii ca un nou Ierusalim, concept – were passed on along the generations and as a
îmbrăţişat şi în prezent de unii creştini din secular creed was meant to remind the
America”15. Americans <<the great responsibility>> to
De remarcat, însă, că Starobin surprinde behave wisely, taking into account that <<one
ambivalenţa ţelului misionar rostit de Winthrop, far off day, The High Court of History will judge
el fiind deopotrivă de natură religioasă şi laică each of us>> as the elected president J.F.
pentru cei ce au colonizat America. Kennedy stated in his speech in front of the
„Cuvintele lui Winthrop – scrie P. Starobin Massachusetts State legislative body in January
– au fost transmise de-a lungul generaţiilor şi ca 1961”.
14
Idem, pp. 8-9
15
Paul Starobin, op. cit., p. 34
17
un crez secular, menit să le amintească Virtues are not enough through recognition
americanilor despre «marile răspunderi» de a se and acceptance; they have to be correlated with a
purta cu înţelepciune, ţinând cont de faptul că precise aim: happiness in life (so it is not the
«într-o zi îndepărtată, Înalta Curte a Istoriei ne happiness in another life, happiness after death)
va judeca pe fiecare dintre noi», după cum a and this aim may be accomplished only by
afirmat preşedintele ales John F. Kennedy, în cultivating these virtues. Equal dignity for each –
cadrul unui discurs ţinut la sediul organului derived from the aim of cultivating the puritan
legislativ al statului Massachusetts în ianuarie virtues – lies in the origin of an individualism
1961”16. which has nothing in common with solitude,
Virtuţile nu sunt suficiente prin isolation, but on the contrary, an individualism in
recunoaşterea sau acceptarea lor, ele trebuie which solitude includes the other in self-
corelate cu un scop precis: fericirea în viaţă consciousness, that is ensures the openness
(deci, nu fericirea într-o altă viaţă, fericirea de towards universal. Each relates existentially to
după moarte), iar acest scop poate fi atins numai the others, I fulfils through fulfilling each alter-
prin cultivarea acestor virtuţi. Egala demnitate ego in the community encompassing everybody.
pentru fiecare – izvorâtă din scopul cultivării When specified in relation with its European
virtuţilor puritane – stă la originea unui ascendancy, the American spirit (mind) has been
individualism ce nu are nimic comun cu always invoked by the American philosophy. It
singurătatea, cu izolarea ci, dimpotrivă, un is in this sense that Andrei Marga’s references to
individualism în care singularitatea include în George Santayana have to be understood “who
conştiinţa de sine pe celălalt, adică asigură justifiably saw <<Americanism>> as an driving
deschiderea spre universalizare. Fiecare se force spiritually redundant to <<mercantilism>>
raportează existenţial la ceilalţi, eu-l împlinindu- which was hurriedly reproached, to be more
se numai prin împlinirea fiecărui alter-ego din precise, as a <<moral condition>> to Henry Steel
comunitatea care îi cuprinde pe toţi. Commager who “interpreted the American
Spiritul (mind-ul) american a fost mereu <<spirit>> as a practical approach of the life
invocat de filosofia americană, atunci când s-a matters, joined with the unflinching commitment
specificat în raport cu ascendenţa ei europeană. towards the moral, simple and universal rules”.
În acest sens trebuie înţelese trimiterile lui This morale – A. Marga notices – was
Andrei Marga la George Santayana care „a văzut interpreted as “morale of the pioneer”, a morale
justificat «americanismul» ca o orientare supposed to take the risk, ability and talent to
spiritual refractară la «comercialismul» care i s-a organize and lead in a society where law and
imputat grăbit, mai exact ca o«condiţie morală»” order have to be enforced in primitive
şi la Henry Steel Commager care „interpreta conditions. To this sense he quotes Harold J.
«spiritul» american ca abordare practică a Laski who wrote: “To take the risk, to carry out
problemelor de viaţă, unită cu angajamentul the capacity to organize, even more, to show
neclintit faţă de reguli morale simple, talent for a leadership enforcing law and order in
universale”17. a community struggling with primitive, physical
Această morală – constată A. Marga – a and social conditions, all these are elements in
fost interpretată „drept morală a pionierului”, o the human character which shaped the American
morală ce presupune asumarea riscului, spirit”. Further on, Laski stresses by explaining
16
Ibidem
17
Andrei Marga, idem, p. 9
18
capacitate şi talent de organizare şi conducere the coordinates of American spirit: “That who
într-o societate în care legea şi ordinea trebuie easily accepts the notion of social hierarchy is
impuse în condiţii de primitivitate. În acest sens, not a spirit. That who emphasizes the technical
el îl citează pe Harold J. Lasky care nota: „A perfection of manner refinement is not the spirit
asuma riscul, a arăta curaj, a desfăşura of civilization. It is interested more in the well-
capacitatea de a organiza, chiar mai mult, a arăta done thing, in creating the tools which can
talent pentru o conducere care impune legea şi perform a profession, in stating loud and clear
ordinea într-o comunitate ce luptă cu condiţii what is needed to be said than in method or
primitive, fizice sau sociale, toate acestea sunt convention, in mastery or speech”.
elemente în caracterul omului care au dat formă American spirit is an expression of cultural
spiritului american”. Iar, mai departe, Lasky locus and includes as a premise self-confidence
nuanţează prin explicitarea coordonatelor of some people “ready to face the world and
spiritului american: „Nu este un spirit care adjust their approaches in relation to its
acceptă uşor noţiunea unei ierarhii sociale. Nu resistance” and the democratic belief structured
este spiritul civilizaţiei care accentuează in three unflinching convictions. These
perfecţiunea tehnică a rafinamentului manierei. convictions are: democracy derived from divine
El este interesat mai mult de lucrul bine will; acknowledging the individual’s freedom as
făcut, de crearea instrumentelor care pot să facă a supreme value; the awareness of USA’s
profesie, de a spune pe şleau ceea ce este nevoie mission to promote democracy on earth.
să se supună, decât de metodă sau convenţie, pe Democratic belief underlies the
a măiestriei sau a vorbirii”18. constitutional and as a consequence the
Spiritul american este expresie a locului American democracy and American democracy
cultural şi include, ca premisă încrederea în sine does not lend itself to be reduced to simple
a unor oameni „gata să înfrunte lumea şi să-şi organization and even less to a technique to
adapteze abordările în raport cu rezistenţele make decisions; by contrast it is a real
acesteia” şi credinţa democratică structurată în conception about the man and his destiny on
trei convingeri de nezdruncinat. Aceste earth”, A. Marga remarks. The American spirit is
convingeri sunt: derivarea democraţiei din individualism, yet an individualism which
voinţa divină; recunoaşterea libertăţii cannot be confused, an individualism in which
individului ca valoare supremă; conştiinţa man does not compete with the community,
misiunii Americii de a promova democraţia pe while the private area does not represent
pământ19. isolation, counterpoising to universal: “American
Baza constituţionalului şi, prin urmare, a spirit remained indispensably connected to the
democraţiei americane, este credinţa value of individual freedom as the basis of
democratică, iar democraţia americană „nu se society organization. The American spirit is
lasă redusă la o simplă organizare, şi, cu atât mai individualism. The human individual is at the
puţin, la o tehnică de adoptare a deciziilor ci este centre of practical interest, yet – a fact which is
o adevărată concepţie despre om şi destinul său worth noticing – he articulates his private
pe pământ” remarcă A. Marga. Spiritul american domain as a stage towards the universal being.
18
Ibidem; Este citat Henry Steel Commager, The American Mind An Interpretation of American Tought and Character
Since the 1880’s, Bantom Books, Toronto, New York, London, 1970, cap I
19
Ibidem; Vezi şi Ralph Henry Gabriel, The Course of American Semocracy Thought, The Roland Press Company, New-
York, 1940, pp. 18-24
19
este individualism, însă un individualism American individualism remains unique under

„inconfundabil”, un individualism în care omul the circumstances it is not the outcome of
nu este opus comunităţii, iar sfera privată nu individual or society disjunction, but it lays on a
reprezintă izolare, contrapunere faţă de common thinking of human, society and outer
universalitate: „Spiritul american a rămas, legat space”.
indispensabil de valoarea libertăţii individului ca The coordinates of American mind
fundament al organizării societăţii. Spiritul coordinates – mind characterized, in essence, as
american e individualism. Individul uman stă în individualism – is accomplished by A. Marga
centrul interesului practic, dar – fapt demn de based on ideas launched in the mid of the last
observat – el îşi articulează sfera sa privată ca century by Louis Dembitz Brandeis or Ralph
treaptă către fiinţa universală. Individualismul Barton Perry. Accordingly, Louis D. Brandeis
american rămâne inconfundabil în virtutea considered that American ideals are coordinates
împrejurării că nu rezultă din disjuncţia individ of American spirit, representing “the
sau societate, ci stă pe o gândire împreună a development of individual to his own wellness
individului, societăţii şi cosmosului”20. and common wellness; the individual
Analiza coordonatelor spiritului american – development towards freedom and reaching
spirit caracterizat, în esenţa sa, ca individualism common wellness through democracy and social
– este realizată de A. Marga şi prin fundamentări justice”, while Perry stressing the American
în idei lansate la jumătatea secolului trecut de individualism, spoke about the American
Louis Dembitz Brandeis sau Ralph Barton people’s high “social and gregarious degree”:
Perry. Astfel, Louis D. Brandeis consideră că Should somebody choose only one word to
idealurile americane sunt coordonate ale define USA, that would unreservedly be
spiritului american, ele reprezentând individualism. If individualism were in the sense
„dezvoltarea individului spre binele propriu şi of solitude cult or exaltation of those personal
binele comun; dezvoltarea individului prin features separating the man from those around
libertate şi atingerea binelui comun prin him or effects in withdrawal from society, then
democraţie şi justiţie socială”21, în timp ce Perry, no other word would be less true. American
nuanţând individualismul american, vorbeşte individuality is subject to solitude. The people of
despre înaltul „grad gregar şi social” al USA are highly gregarious and social. The
poporului american: „Dacă ar fi să se limiteze la individual that isolates himself, who does not
un singur cuvânt prin care să se caracterizeze desire to play his part along the others, who does
America, cineva ar alege cuvântul individualism, not row along others on the ship is regarded
folosit însă fără rezerve. Dacă individualismul suspiciously. The Americans bear silence
este luat în sensul de cult al solitudinii sau ca difficultly and even if they are peculiar in a way,
exaltare a acelor trăsături personale care separă make it a whim so that they can live among
omul de cei din jurul său, ori are ca efect peculiar things. Their individualism is a
retragerea în faţa lumii, atunci nici un alt cuvânt collective one; it is not a human being’s
nu ar fi mai puţin adevărat. Individualitatea isolation, but the cooperation of many”.
americană este supusă singularităţii. Poporul We have stated above that the American
Statelor Unite este într-un grad înalt gregar şi Dream represents the rational substance of
20
Idem, p. 10
21
Vezi Louis Dembitz Brandeis, „The Americanism” în Perry Miller (ed), American Tought. Civil War to World War I,
Rinehart&Co Inc, New-York, Toronto, 1954, p. 341
20
social. Individul care se izolează, care nu vrea să liberal democracy theory. Jefferson, Hamilton
ajungă împreună cu alţii să-şi joace rolul, care and Madison are the founders of this theory, the
nu vâsleşte alături de alţii de pe corabie, este last two being the authors of Federalism.The
privit cu suspiciuni. Americanii îndură greu discovered the solution to avoid democracy
liniştea şi, dacă ei prezintă o ciudăţenie, fac un degeneration in a majority dictatorship that
capriciu din ea, astfel încât pot sălăşlui printre suppress the minority and of liberalism slipping
ciudăţenii. Individualismul lor este un into anarchy precisely by joining the two and
individualism colectiv – nu izolarea unei fiinţe building the edifice of liberal democracy.
umane, ci cooperarea multora22”. By taking over the initiative of debates
Am afirmat mai sus că Visul American referring to Virginia Constitution and further on
reprezintă substanţa raţională a teoriei to the Union Constitution, Jefferson crystallized
democraţiei liberale. Jefferson, Hamilton şi the conviction that “the real basis of republican
Madison sunt fondatorii acestei teorii, ultimii government is the citizen’s equal right in what
doi fiind autorii Federalismului. Ei au găsit the person and the property of each and their
soluţia evitării degenerării democraţiei într-o administration are concerned…Let allow each
dictatură a majorităţii care suprimă minoritatea person who fights or pays he urges – to exert his
şi a alunecării liberalismului spre anarhie tocmai just and equal right in choosing them. Let them
prin îngemănarea celor două şi construcţia be subject to approval or disapproval in short
edificiului liberal democracy. intervals. Let allow the executive to be chosen
Asumându-şi iniţiativa dezbaterilor via the same way and for the same period by
referitoare la Constituţia Virginiei şi, ulterior, la those whose agents they are to be”.
Constituţia Uniunii, Jefferson şi-a cristalizat The equality of conditions was the most
convingerea că „adevăratul fundament al important observation which stroke A. de
guvernului republican este dreptul egal al Tocqueville along his journey in USA. In his
cetăţeanului, în ceea ce priveşte persoana şi Introduction to On Democracy in America, he
proprietatea fiecăruia şi în administrarea lor… remarks: “Among the new things which drew my
Să permitem fiecărui om care luptă sau plăteşte attention during my staying in USA, nothing
– îndeamnă el – să-şi exercite dreptul său just şi seemed more striking than equality of
egal în alegerea lor. Să-i supunem pe aceştia conditions. I saw without difficulty the
aprobării sau respingerii la intervale scurte. Să prodigious influence which this first fact exerted
permitem ca executivul să fie ales pe aceeaşi upon society; it gave a certain orientation to
cale şi pentru acelaşi termen de către cei al căror public spirit and a certain formulation to the
agent urmează să fie23”. laws; the governing, new rates and those
Egalitatea condiţiilor a fost cea mai governed – specific abilities. Soon I realized that
importantă constatare care l-a frapat pe A. de this fact was felt beyond the political mores and
Tocqueville pe parcursul călătoriei sale în laws and that it gained a certain authority upon
America. În introducere la Despre democraţie în the civil society more reduced than upon the
America, acesta remarcă: „Dintre lucrurile noi governing body: it created opinions, generated
care mi-au reţinut atenţia în timpul şederii mele feelings, suggested uses and altered what it could
în Statele Unite, nici unul nu mi-a părut mai not. Therefore, insofar as we study the American
izbitor decât egalitatea de condiţii. Am desluşit society, we discover more and more in the
22
Vezi Ralph Barton Perry, Characteristically American, Alfred A. Knopf, New-York, 1949, p. 9
23
Tomas Jefferson, Writings, The Library of America, New-York, 1984, p. 1398
21
fără dificultate înrâurirea prodigioasă pe care conditions equality which seems to derive from
acest prim fapt o exercită asupra mersului each particular fact and I have found it out
societăţii, el imprimă o anumită orientare ceaselessly before me as a central point, where
spiritului public şi legilor o anumită formulare; all my observations meet”.
guvernanţilor procente noi, iar celor guvernanţi Liberal republic is the idea that concerned
– deprinderi specifice. Mi-am dat curând seama concomitantly Hamilton and Madison: “The
că acest fapt îşi face simţită influenţa mult genius of republican liberty seems to claim, on
dincolo de moravurile politice şi de legi şi că el the one hand that not only that the whole power
dobândeşte asupra societăţii civile o autoritate has to derive from the people, but those to whom
de fel mai redusă decât asupra guvernanţilor: power is entrusted have to be kept dependent
creează opinii, generează sentimente, sugerează from the people through a short period of their
uzanţe şi modifică tot ceea ce nu produce el. mandate; it is precisely during this short period,
Aşadar, pe măsură ce studiem societatea trust should not be in few hands if not in many”.
americană, descoperim tot mai mult în egalitatea This kind of government where the power is not
de condiţii acel fapt generator din care părea să personalized, on the contrary it is almost
decurgă fiecare fapt particular şi îl regăseam invisible, is grasped by A. de Tocqueville in
neîncetat dinaintea mea ca un punct central, Chapter V, the paragraph On Administration in
unde sfârşeam prin a se întâlni toate observaţiile New England: “In the USA, the administration is
mele24”. not visible. Why? The Europeans think that they
Republica liberală este ideea ce i-a lay the foundations of freedom by taking from
preocupat deopotrivă pe Hamilton şi Madison: social power few of its rights; the Americans by
„Geniul libertăţii republicane pare să pretindă, dividing its exercising (…). The most striking
pe de o parte, nu numai că întreaga putere thing for the European travelling the USA is the
trebuie derivată din popor, ci că acei încredinţaţi lack of what we call governing body or
cu ea trebuie să fie păstraţi în dependenţa de administration. In America there are written
popor printr-o durată scurtă a mandatului lor; şi laws: enforcing them daily is visible; around us
că tocmai în timpul acestei scurte perioade, everything is alright – but the engine is nowhere.
încrederea nu trebuie să fie în puţine mâini, ci în The hand handling the social mechanism gets rid
mai multe”25. Acest tip de guvernare în care of our sight”.
puterea nu este personalizată, ci este aproape Some specifications are necessary her
invizibilă este surprins de A. de Tocqeville în concerning the meaning of democracy in
cap. V paragraful Despre administraţie în Noua different stages, its historical coordinate as well
Anglie, unde consemnează: „În America, as the transfer of the democracy idea.
administraţia nu e vizibilă. De ce – Europenii We have spoken about the negative
cred că pun temeliile libertăţii luând puterii connotation of democracy for Plato and
sociale câteva din drepturile ei; americanii, Aristotle: democracy represented rather a period
divizându-i exercitarea (…). Lucrul cel mai of transition where the crowd imposed it tyranny
izbitor pentru europeanul care călătoreşte în over the citadel. It was only after A. de
Statele Unite este absenţa a ceea ce noi numim Tocqueville’s book was published On
guvern sau administraţie. În America există legi Democracy in America, democracy is
24
Alexis de Tocqueville, op. cit. p. 41
25
The Debate on The Constitution. Federalist and Antifederalist Speeches. Articles, and Letters During the Struggle over
Ratification, The Library of America, New-York
22
scrise: punerea lor cotidiană în aplicare este understood both as a system of institutions and
vizibilă; în jurul nostru totul funcţionează – şi political practices and also as social condition. In
nicăieri nu descoperim motorul. Mâna care practice, until the mid of 19th century, idealizing
manevrează mecanismul social scapă tot mereu the ancient precedent of Great Generation, the
privirilor noastre”. partisans of freedom idea preferred to utilize
Sunt necesare aici câteva precizări legate representative government or republic instead of
chiar de înţelesul democraţiei în diferite etape, the concept of democracy. So it happened in
de coordonata istorică a acesteia, precum şi de USA where Jefferson’s partisans called
transferul ideii de democraţie. themselves republicans, and their opponents
Am făcut vorbire despre conotaţia negativă called them democrats, namely demagogue.
a democraţiei pentru Platon şi Aristotel: Today the political speech in most states
democraţia reprezenta, mai degrabă, o perioadă with republican government associate democracy
de tranziţie în care mulţimea îşi impunea tirania with the republic which represents not only an
asupra cetăţii26. Abia după publicarea cărţii lui exaggeration, but also ignoring the obvious
Tocqeville Despre democraţie în America realities, constitutional monarchies being with
democraţia este înţeleasă atât ca sistem de anything below republics in promoting and
instituţii şi practici politice, cât şi ca stare developing the democratic regimes.
socială. Practic, până la mijlocul secolului al Andrei Marga synthesizes the options which
XIX – lea, partizanii ideii de libertate, idealizând have made clear liberal democracy with the
precedentul antic al Marii Generaţii, preferau authors of Federalist:
conceptului de democraţie pe cel de  The republic supposes a government
guvernământ reprezentativ sau de republică. Aşa based on people’s representation;
s-a întâmplat şi în Statele Unite unde, partizanii  The representativeness has limited
lui Jefferson s-au intitulat republicani, iar powers by the inalienable rights of individuals;
adversarii îi denumeau democraţi, adică  The fundamental mission of
demagogi27. Azi, discursul politic din representatives is to protect and enhance the
majoritatea statelor cu guvernământ republican individual freedom;
asociază democraţia cu republica, ceea ce  Representativeness’ authority is based on
reprezintă nu doar o exagerare, ci o ignorare a the constitution and comes from the people;
unor realităţi evidente, monarhiile  Power distribution is carried out through
constituţionale nefiind cu nimic mai prejos faţă the constitution and the laws flowing from it;
de republici în promovarea şi dezvoltarea  The officials are directly elected by the
regimurilor democratice. people or appointed by those elected directly;
Andrei Marga sintetizează opţiunile ce au  The individuals enjoy equality in front of
concretizat democraţia liberală la autorii the law and nobody is privileged as a citizen by
Federalistului: law;
 republica presupune guvern bazat pe  Representativeness is established by law
reprezentarea poporului; and has a limited duration.
 reprezentanţa are puteri limitate de By questioning himself: “How liberal is, in
drepturile înalienabile ale indivizilor; fact, liberal democracy, Andrei Marga
26
Vezi Grey Hermet, Poporul contra democraţiei, Institutul European, Iaşi, Studiu introductiv de Daniela Geonea
Pârvulescu, p. 6
27
Vezi Françoise Burgess, Les institution américaines, Paris, PUF, 1992, p. 36
23
 misiunea fundamentală a reprezentanţei formulates a complex answer, since as he

este să protejeze libertatea individuală şi să o accurately notices, the system of liberal
sporească; democracy may function liberally only by
 autoritatea reprezentanţei se bazează pe concomitant correlation of two essential
constituţie şi provine de la popor; conditions:
 distribuţia puterii se face de către  The citizens just like the institutions,
constituţie şi legile derivate din ea; have to be the carriers of rules:
 oficialii sunt aleşi direct de către popor  Procedural formalism characterizing the
sau numiţi de cei aleşi direct; American democracy is itself connected with the
 indivizii se bucură de egalitate în faţa social conditions.
legii şi nimeni nu este, prin lege, privilegiat ca It follows that, liberal democracy is liberal
cetăţean; only if it loses the abstract character of rules, if
 reprezentanţa se stabileşte prin lege şi (concomitantly) the citizens and institutions are
are o durată limitată28. the carriers of rules governing the social
Întrebându-se: „Cât de liberală este, însă , relations, if the procedural aspects which the
democraţia liberală”, Andrei Marga formulează democratic institutions induce are correlated
un răspuns complex întrucât, aşa cum corect with the aspects and events in the social life.
apreciază, sistemul democraţiei liberale poate And at this point, elements of democratic
funcţiona liberal numai prin coalizarea political system are brought at the level of
concomitentă a două condiţii esenţiale: analysis: political culture, individuals’ mentality,
 cetăţenii, întocmai precum instituţiile, the perception upon the results of democratic
trebuie să fie purtătorii regulilor; governing at the level of the individual. “As a
 formalismul procedural ce caracterizează matter of fact – A. Marga finds out – you cannot
democraţia americană, este el însuşi pus în have a democracy able to maintain without
legătură cu condiţiile sociale29. democratic mentalities and you cannot have such
Prin urmare, democraţia liberală este a democracy unless you raise the issue of its
liberală, numai dacă ea abandonează caracterul results in the people’s lives”.
abstract al regulilor, dacă (concomitent) cetăţenii Studying liberal democracy in the United
şi instituţiile sunt purtătorii regulilor ce States of America, Tocqueville noticed that the
cârmuiesc raporturile sociale, dacă aspectele main condition to maintain it is something which
procedurale pe care le incumbă instituţiile transcends it. “For Tocqueville – W. Ceaser
democratice sunt corelate aspectelor şi remarks – the aim of protecting the civil
evenimentelor din viaţa socială. Iar aici, sunt society’s freedom from the threat of state’s
aduse în planul analizei elemente ale sistemului interference is, paradoxically, too important to
politic democratic: cultura politică, mentalitatea leave it on mere iteration of formal liberal
indivizilor, percepţia rezultatelor principle of separation. Principles do not apply
guvernământului democratic la nivelul without saying; they do not just impose
individului. „În definitiv – constată A. Marga –, themselves in society. Real liberty claims a
nu poţi avea democraţie capabilă să se menţină current power in society to resist the state and a
fără mentalităţile democratice şi nu poţi avea o will among the citizens to limit the government
astfel de democraţie dacă nu pui problema power and protect the rights. This power and will
28
Andrei Marga, Filosofia unificării europene, p. 351
29
Ibidem
24
rezultatelor ei în viaţa oamenilor”30. do not emerge miraculously as a consequence of

Studiind democraţia liberală din Statele the simple act of asserting an abstract principle:
Unite ale Americii, Toqueville a sesizat că they have to be promoted. How to achieve
principala condiţie a menţinerii ei este ceva ce o human and social features the arrangements
transcende. „Pentru Toqueville – remarcă James working in time to support the formal principle
W Ceaser – scopul protejării libertăţii societăţii of limited government is a major problem of
civile de ameninţarea întruziunii statului este, în political science in a liberal democracy”.
mod paradoxal, prea important pentru a fi lăsat In substance, democracy in the United
pe seama simplei iterări a principiului liberal States is achieved through a distance kept both
formal al separării. Principiile nu se aplică de la from despotism and libertinism since it is, in
sine; ele nu se impun cu de la sine putere în fact, related to something which transcends it –
societate. Libertatea reală pretinde o putere citizenry awareness for the value of liberty and
actuală în societate, care să reziste statului şi o democracy and an awareness of its desirable
voinţă printre cetăţeni, de a limita puterea results”.
guvernului şi a proteja drepturile. Această putere It is worth doing some remarks upon early
şi voinţă nu apare în mod miraculos drept liberalism in the United States. Thus, along J.
consecinţă a simplului act al asertării unui Gray’s line, it has to be made clear that:
principiu abstract: ele trebuie să fie promovate.  A diversity of perspectives existed for
Cum să dobândească însuşirile umane şi sociale constitutionalists, illustrated by the diversity of
aranjamentele care lucrează peste timp în attitudes expressed in Federalist Papers: from
sprijinul principiului formal al guvernului limitat Jefferson’s radicalism to Hamilton’s American
este una din problemele majore ale ştiinţei Tory, both mediated by the moderate approach
politice într-o democraţie liberală31”. which Madison suggests;
În esenţă, democraţia din Statele Unite se  American liberalism “remains a unique
realizează printr-o distanţă atât faţă de and integral tradition” through the desiderata
despotism, cât şi de libertinism, întrucât „ea este expressed by all the institutions; these desiderata,
în fapt legată de ceva ce o transcende, - o just like the English and French guarantists,
conştiinţă cetăţenească a valorii libertăţii şi expressed the tendency of substantiating “a law
democraţiei şi o conştiinţă a rezultatelor ei governing and not of people”, sentences
dezirabile”32. comprised by the Declaration of Rights prior to
Consider necesar a face câteva remarci 1789 Massachusetts Constitution;
asupra liberalismului timpuriu în Statele Unite.  American constitutionalists, though they
Astfel, în linia lui J. Gray, trebuie precizat că: had many common points of view with French
 a existat o diversitate de perspective Enlightenment, they did not share their aversion
pentru constituţionalişti, ilustrată de diversitatea for Christianism;
atitudinilor exprimate în Federalist Papers: de la  Having been given rise during the
radicalismul lui Jefferson, la tory-ismul Independence War, American constitution
american al lui Hamilton, ambele mediate de represented a Locke position in the sense the
abordarea moderată pe care o propune Madison; right to life, freedom and seek for happiness
 liberalismul american „rămâne o tradiţie were based on natural law considered divine;
30
Idem, p 352
31
James W. Ceaser, Liberal democracy and Political Science, John Hopkins Universty, Press, 1992, pp. 35-36
32
A Marga, op. cit. p. 352
25
unică şi integrală” prin dezideratele exprimate în  The spirit expressed by Federalist Papers
toate instituţiile; aceste deziderate, asemeni was different from French Enlightenment figures
englezilor şi guarantiştilor francezi, exprimau because the writings in the Federalist were
tendinţa fundamentării „unei guvernări a legii, dominated by the awareness of human
nu a oamenilor”, expresii cuprinse în declaraţia imperfection, an awareness that motivated the
drepturilor care precede Constituţia din constitutional projects; the awareness of human
Massachusetts, din 1780; imperfection proved another kind of influence
 constituţionaliştii americani, deşi aveau which the American constitutionalists could
multe puncte de vedere comune cu cele ale accept: that of Scottish Enlightenments,
iluminiştilor francezi, nu au împărtăşit especially Adam Smith’s influence. Although
aversiunea acestora faţă de creştinism; the Scottish philosophers’ reflection was
 născută în perioada Războiului de influenced by the historical context, nonetheless,
independenţă, Constituţia americană reprezintă o comparatively to the French and English liberals,
poziţie lokeană, în sensul că dreptul la viaţă, la they “attempted at basing their liberal principles
libertate şi la căutarea fericirii sunt întemeiate pe in an encompassing theory of socio-economic
legea naturală, considerată divină; development, elaborated in terms of natural
 spiritul exprimat de Federalist Papers laws, not only in historical generalizations. This
este diferit de spiritul iluminismului francez Scottish aspiration towards a science of society
întrucât, scrierile din Federalist sunt dominate de in which liberal ideas were based on a theory of
conştiinţa imperfecţiunii omeneşti, conştiinţă ce human nature and social order was to be found
motivează proiectele constituţionale; conştiinţa also is the great sceptical David Hume’s political
imperfecţiunii umane dovedeşte alt tip de and economic writings”.
influenţa pe care constituţionaliştii americani o Belief in human reasoning (able to find
suportă: cea a iluminiştilor scoţieni, îndeosebi solutions for human imperfections), in his role to
influenţa lui Adam Smith. Deşi reflecţia find and settle the life issues – an option
filosofilor scoţieni a fost condiţionată de immanent to American Puritanism – led to
contextul istoric, totuşi, spre deosebire de overcome it towards mid of 18th century and
liberalii francezi şi englezi, ei „au încercat sa-şi adopting deism in the colonizers’ life. “In 1784 –
întemeieze principiile liberale într-o teorie A. Marga notices – Ethan Allen in his book
cuprinzătoare a dezvoltării sociale şi a Reason, the man’s unique oracle: compendium
structurilor socio-economice, elaborate în system of natural religion, substantiated the
termeni de legi naturale, nu numai de organized deism in the thesis according to which
generalizări istorice. Această aspiraţie scoţiană human reasoning is the divine gift itself, while
către o ştiinţă a societăţii în care ideile liberale God as almighty left the events on natural laws.
sunt întemeiate într-o teorie a naturii umane şi a It was not long after that, that Thomas Paine
ordinii sociale este prezentă chiar şi în scrierile with Reason Age (1794) passed on the wide
politice şi economice ale marelui sceptic David circles of readers the idea of deism and issued a
Hume”33. comprising intellectual movement under the
Încrederea în raţiunea umană (capabilă a catchphrase <<my own mind is my own
găsi soluţii la imperfecţiunile omeneşti), în rolul church>>”.
său în detectarea şi rezolvarea problemelor vieţii Deism engendered practical spirit in
33
J. Gray, op. cit. pp. 50-51
26
– opţiune imanentă puritanismului american – a American culture and starting with Benjamin
condus la depăşirea acesteia către mijlocul Franklin the theological punishment of puritan
secolului al XVIII-lea şi instalarea deismului în virtues was abandoned in favour of considering
viaţa coloniştilor. „În anul 1784 – remarca A. them as conditions of life success. And this
Marga –, Ethan Allen, prin cartea Raţiunea, really happened under the circumstances that
unicul oracol al omului: sistem compediu de Enlightenment movement carrier of Reason
religie naturală, a consacrat deismul organizat facilitated the economic and judicial ideas and
în jurul tezei după care raţiunea umană este chiar conceptions of modern Europe to pervade in
darul divin, iar Dumnezeu, fiind atotputernic, a American colonies. We take into account,
lăsat evenimentele în seama legilor naturii. Nu especially, Grotius and Puffendorf’s natural
peste mult timp, Thomas Paine, cu Epoca right, the idea that work was the source of value
raţiunii (1794) a transmis cercurilor de cititori expressed by William Petty - laissez-faire
largi ideea deismului şi a creat o mişcare promoted by A. Smith. “All these ideas would
intelectuală cuprinzătoare sub deviza «propria join in a coherent approach of human, but above
mea minte este biserica mea»”34. all, social life, which was later called
Deismul a generat în cultura americană humanitarianism and was based on theses like
spiritul practic şi începând cu Benjamin people brotherhood, on behalf of Christ, of the
Franklin se abandonează sancţionarea teologică possibilities of life improvement for those
a virtuţilor puritane în favoarea considerării lor lacking the chance to progress, of equality and
drept condiţii ale reuşitei în viaţă. Şi aceasta se natural rights of all the people, of incomparable
întâmplă în condiţiile în care iluminismul, beauty of God and of human dignity”. And belief
purtător al raţionalismului, facilitează in experience and reason concomitantly with
pătrunderea în coloniile americane a ideilor, recognition of each individual’s abilities to
concepţiilor economice şi juridice ale Europei search for and find the way to truth, in 17th
moderne. Avem în vedere, îndeosebi, dreptul century, became constant coordinates for the
natural al lui Grotius şi Puffendorf, ideea muncii Americans’ economic, moral and religious
ca sursă a valorii, exprimată de William Petty, behaviour. This is the reason why governing
laissez – faire-ul promovat de A. Smith. „Toate “must concord with human nature and moral
acestea se vor reuni într-o abordare coerentă a principles”, a nature which Jefferson saw
vieţii umane, personale şi mai ales sociale, ce a improvable.
luat denumirea de umanitarism şi s-a axat pe The Americans dropped the glorification of
tezele frăţietăţii oamenilor, în numele lui past, even if ancient Rome’s republicanism and
Hristos, a posibilităţii elevării condiţiilor de ancient Greek federalism represented higher
viaţă ale celor mai lipsiţi de şansă prin progres, a forms of political organization comparatively to
egalităţii şi drepturilor naturale ale tuturor what followed in European history, being
oamenilor, a frumuseţi incomparabile a operei concerned with finding appropriate solutions for
lui Dumnezeu, a demnităţii persoanei”35. Iar the rational organization of society. They “were
încrederea în experienţă şi raţiune, concomitent not dedicated to stable, permanent, out of time;
cu recunoaşterea capacităţilor fiecărui individ de they understood they had to change and
a căuta şi găsi calea către adevăr, au devenit, în revolutionize”.
34
A. Marga, Profilul filosofiei americane, p. 15
35
Ibidem
27
secolul al XVII-lea, constante ale The Latin maxim “Ne te quaesiveris extra”
91
comportamentului economic, moral şi religios al is appropriate for the American spirit just as it
americanilor. Tocmai de aceea, guvernarea was appropriate to Socrates and Plato who did
„trebuie pusă în acord cu natura umană şi not utter what their co-nationals wanted to hear,
principiile morale”, natură pe care Th. Jefferson but they uttered their thoughts. As a matter of
o vedea perfectibilă. fact, “Do not seek outside yourself” is the Latin
Americanii au abandonat glorificarea phrase assigned to Socrates “Nosce te ipsum”
trecutului, chiar dacă republicanismul Romei şi (know thyself) that urges to an insight self-
federalismul Greciei antice au reprezentat forme assessment of personal potential and self limits
de organizare politică superioare faţă de ceea ce and also urges to action, with full knowledge of
a urmat în istoria europeană, preocupându-se de the facts. It is for this reason that classic
soluţii pentru organizarea raţională a societăţii. American philosophy is called pragmatism.
Ei „nu s-au dedicat stabilului, permanentului, “Pragmatism philosophy – A. Marga writes –
atemperalului; ei au înţeles să schimbe şi să expressed enthusiasm, trust and entrepreneurial
revoluţioneze”36. spirit in the domain of philosophic issues and
Maxima latinilor „Ne te quaesiveris extra”37 solutions in the aftermath of Secession War and
se potriveşte spiritului americanului aşa cum s-a drove the philosophic solutions towards a new
potrivit lui Socrate şi Platon care au rostit nu horizon, that of consequential-ism, that is of
ceea ce gândeau oamenii şi semenii doreau să approaching knowledge and actions from the
audă, ci propriile lor cugetări. De altfel, maxima perspective of their consequences upon settling
„Nu căuta lucrurile în afara ta” este expresia human life issues”.
latină a maximei atribuită lui Socrate „Cunoaşte- American classic philosophy is expressed
te pe tine însuţi”, îndemn la introspecţie prin through characteristics in which American mind
care se autoevaluează potenţialul personal şi is originated. A. Marga renders these
limitele proprii, dar şi îndemn la acţiune în characteristics in a maximum quintessence:
cunoştinţă de cauză. De acea filosofia americană a) “<<Descartes damnation>>: starting with
clasică este calificată drept pragmatism. the idea of knowledge and ending with mechanic
„Filosofia pragmatismului – scrie A. Marga – a representation of universe, almost the entire
exprimat în sfera problemelor şi soluţiilor array of congruencies of Cartesian philosophy
filosofice atmosfera de elan, încredere şi spirit have been subject to critique and found on behalf
antreprenorial de după încheierea războiului de of knowledge conceived as active interference
secesiune şi a orientat soluţiile filosofice spre un and an evolutionist representation of the world;
orizont nou, cel al consequentialism-ului, adică b) <<Spirit naturalization>>: leaving aside
al abordării cunoştinţelor şi acţiunilor din suggestions ultimately originated in Plato
perspectiva consecinţelor lor în rezolvarea de philosophy, the classic American philosophers
probleme de viaţă ale oamenilor”38. have reduced knowledge to conviction,
Filosofia clasică americană este exprimată encompassed convictions in actions and actions
prin caracteristici în care se originează mindul in nature;
american. O redare a acestor caracteristici c) <<Nature mindalization>> nature is not
36
Henry Steele Commager, Jefferson, Naţionalism and the Enlightenment, George Brazilller, New-York, 1975, p. 136
37
„Nu căuta lucrurile în afara ta”
38
A. Marga, op. cit. p. 22
91
“Do not seek outside yourself” (Lat.)
28
realizează, într-o chintesenţă maximă, Andrei regarded anymore objectively as a neuter and
Marga: ended body, but as a spirit encompassed in
a) „«damnarea lui Descartes»: începând cu achievements;
ideea cunoaşterii şi terminând cu reprezentarea d) <<Moving the accent from substance to
mecanicistă a universului, aproape toate outcome>>: classic American philosophers early
congruenţele filosofiei cartesiene au fost supuse abandoned seeking for real elements which
criticii şi surprinse în numele unei cunoaşteri would hide in its depth in favour of researching
concepute ca inferenţă activă şi a unei the processes and the reality constants derived
reprezentări evoluţioniste a lumii; from these processes;
b) «naturalizarea spiritului»: abandonând e) <<eternity adolescence>>: American
sugestii ce se originează, în ultimă instanţă, în philosophers also have abandoned seeking the
filosofia platoriciană, filosofii clasici americani out of time constants transcending the inevitable
au redus cunoaşterea la convingere, au încadrat finite experience of people, in exchange,
convingerile în acţiuni, iar acţiunile în natură; considering thoroughly this experience and
c) «mentalizarea naturii»: natura nu mai seeking for its structures;
este privită obiectivist, ca un corp neutral şi f) <<Reducing yesterday to tomorrow>>:
încheiat, ci ca spirit încorporat în realizări; American philosophers too were preoccupied
d) «trecerea accentului de pe substanţă pe with history, but above all the history that is
produs»: filosofii clasici americani au abandonat being made (…);
devreme căutarea de elemente ale realităţii ce s- g) <<Conceiving history as something
ar ascunde în profunzimile ei, în favoarea oriented>>: classic American philosophers
cercetării proceselor şi a derivării constantelor embraced from the beginning the idea according
realităţii din aceste procese; to which thought was <<a tool>> to change the
e) «adolescenţa eternului»: filosofii reality rather than rendering reality;
americani au părăsit, de asemenea, căutarea h) <<Disappearance of audience>>: in its
constantelor atemporale ce transcend experienţa systematization, knowledge does not have the
inevitabil finită a oamenilor, aprofundând, în <<audience>> as a model, but those who act;
schimb, această experienţă şi căutându-i i) <<Semiotics as a base>>: the theory of
structurile; divine signs is the new basis for the theoretical
f) «reducţia lui ieri la mâine»: şi filosofii construction in classic American philosophy;
clasici americani s-au preocupat de istorie, dar j) <<Laboratory philosophy supersedes the
mai ales de istoria care se face (…); workshop philosophy>>: circumscribed
g) «conceperea gândirii ca ceva orientat»: American philosophy, <<the researchers’
filosofii clasici americani au îmbrăţişat încă de philosophy>> supersedes <<philosophy of
la început ideea după care gândirea este, mai teachers>>;
curând decât o redare a realităţii, un k) <<Conceiving science as cooperative
«instrument» pentru schimbarea acesteia; investigation>>: science ceases to be considered
h) «dispariţia spectatorului»: în as the outcome of solitary person, obsessed with
sistematizările lor, cunoaşterea nu mai are ca formal systematization and it becomes an
model «spectatorul», ci pe cel care acţionează; endeavour of a team concerned with settling the
i) primatul semioticii: teoria semnelor issues;
divine, în filosofia clasică americană, noua bază l) <<Supremacy of method>>: the theory of
pentru construcţia teoretică; method becomes the framework to approach and
29
j) «filosofia de laborator substituie filosofia understand the science in classic American

de seminar»: în jurul filosofiei americane, philosophy;
«filosofia cercetătorilor» ia locul «filosofiei m) <<Science and society>>: science
profesorilor»; becomes involved in dominating the nature and
k) «conceperea ştiinţei ca investigaţie the actions to rationalize the human actions;
cooperativă»: ştiinţa încetează să fie considerată n) <<Great community>> :
produsul persoanei solitare, dominată de obsesia <<community>> supersedes the individual as
sistematizării formale, şi devine întreprindere a subject of knowledge”.
unei echipe preocupate să rezolve probleme; The American creed has been
l) «supremaţia metodei»: teoria metodei substantiated by such coordinates and these
devine în filosofia clasică americană cadrul de coordinates have accompanied actions in both
abordare şi înţelegere a ştiinţei; home affairs and foreign affairs. The American
m) «ştiinţa şi societatea»: ştiinţa se implică creed is inherent to the individual, community,
în dominarea naturii şi în acţiunile de institutions and the state’s self-awareness. In this
raţionalizare a interacţiunilor umane; way, the United States of America have come to
n) «marea comunitate»: «comunitatea» dictate the rhythm of the world by imposing a
înlocuieşte individul, în poziţia de subiect al global order in which for more than a century
cunoaşterii”39 they have been the main player (actor).
Asemenea coordonate au fundamentat Nonetheless, world order passes through an
crezul american şi au însoţit acţiunile, atât în ample process of “remaking”. By revealing the
planul intern, cât şi în raporturile externe. Crezul subject-matters of the five chapters in his book
american este imanent conştiinţei de sine a Clash of Civilizations and Remaking of World
individului, comunităţii, instituţiilor, statului. Order, S. P. Huntington circumscribes the fifth
Aşa au ajuns S.U.A. să dicteze ritmul lumii, chapter: “Western Survival depends on stating
impunând o ordine mondială în care, mai bine de the Western identity of Americans and on the
un secol, au fost actorul principal. Dar ordinea fact that Westerners should accept that their
mondială parcurge un amplu proces de civilization though unique is not universal and
„refacere”. Dezvăluind conţinuturile celor cinci they should unite in order to renew it and
părţi ale cărţii sale Ciocnirea civilizaţiilor şi preserve it come from non-Western societies.
refacerea ordinii mondiale, S.P. Huntigton îşi Avoiding the World War of civilizations
circumscrie Partea a V-a: „Supravieţuirea depends on the fact that the leaders should accept
Occidentului depinde de reafirmarea identităţii and cooperate in order to maintain the multi-
occidentale a americanilor şi de faptul că civilization character of world politics.”
occidentalii să accepte că civilizaţia lor este
unică însă nu universală şi să se unească pentru a BIBLIOGRAPHY:
o reînnoi şi a o conserva împotriva provocărilor A. de Tocqueville, De la démocratie en Amerique,
Gallimard, 1961
venite din partea societăţilor non-occidentale.
1. Paul Starobin, Sfârşitul secolului american şi noile
Evitarea războiului global al civilizaţiilor puteri mondiale, Editura Litera, Bucureşti, 2011
depinde de faptul că liderii să accepte şi să 2. Terence Ball, Richard Dagger, op. cit., pp.71-72
coopereze pentru a menţine caracterul 3. Andrei Marga, Profilul filosofiei americane, Prefaţă
39
Idem, pp. 21-22
30
multicivilizaţional al politicii globale.”40 la Filosofia americană, Vol. I, Editura All, 2000

A. Marga, Filosofia unificării europene, Editura
Apostrof, Cluj, 1995
BIBLIOGRAFIE:
4. James W. Ceaser, Liberal Democracy and Political
1. A. de Tocqueville, De la démocratie en
Science, John Hopkins University Press, 1922
Amerique, Gallimard, 1961
5. Tomas Jefferson, Writings, The Library of America,
2. Paul Starobin, Sfârşitul secolului american şi
New-York, 1984
noile puteri mondiale, Editura Litera, Bucureşti, 2011
6. James W. Ceaser, Liberal democracy and Political
3. Terence Ball, Richard Dagger, op. cit., pp.71-72
Science, John Hopkins Universty, Press, 1992
4. Andrei Marga, Profilul filosofiei americane,
7. Henry Steele Commager, Jefferson, Naţionalism
Prefaţă la Filosofia americană, Vol. I, Editura All, 2000
and the Enlightenment, George Brazilller, New-York,
5. A. Marga, Filosofia unificării europene, Editura
1975
Apostrof, Cluj, 1995
8. Samuel P. Huntigton, Ciocnirea civilizaţiilor şi
6. James W. Ceaser, Liberal Democracy and
refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, 1997
Political Science, John Hopkins University Press, 1922
9. Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice şi
7. Tomas Jefferson, Writings, The Library of
idealul democratic, Editura Polirom, Iaşi 2000
America, New-York, 1984
8. James W. Ceaser, Liberal democracy and
Political Science, John Hopkins Universty, Press, 1992
9. Henry Steele Commager, Jefferson, Naţionalism
and the Enlightenment, George Brazilller, New-York,
1975
10. Samuel P. Huntigton, Ciocnirea civilizaţiilor şi
refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, 1997
11. Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice
şi idealul democratic, Editura Polirom, Iaşi 2000
40
Samuel P. Huntigton, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, 1997, pp. 27-28
31

1 Adrian Gorun1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Adrian Gorun1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere și Ştiinţe Sociale, Nr.

VISUL AMERICAN DESPRE THE AMERICAN DREAM ON

Prof. univ. dr., Adrian Gorun1 Prof. Ph D, Adrian Gorun

Cuvinte cheie: democației, visul american,

aici, Gray subliniază că analiza liberalismului beginning of the movement”.

al construcţiei instituţionale; has to be looked for in Protestantism in which

universalizare”14. emphasizing their <<indispensable>> character

este individualism, însă un individualism American individualism remains unique under

 misiunea fundamentală a reprezentanţei formulates a complex answer, since as he

rezultatelor ei în viaţa oamenilor”30. do not emerge miraculously as a consequence of

j) «filosofia de laborator substituie filosofia understand the science in classic American

multicivilizaţional al politicii globale.”40 la Filosofia americană, Vol. I, Editura All, 2000

S-ar putea să vă placă și