Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Științe Socio-Umane

Departamentul de Relații Internaționale, Științe Politice și
Studii de Securitate
Specializare: Masterat Securitate și Relații Internaționale

Uniunea Europeană și problema migrației

Masterand:
Robert Vornicescu
Coordonator:
Prof. univ. dr. Stelian SCĂUNAȘ

Sibiu
2019
Cuprins

Introducere ............................................................................................................................................. 2
Capitolul I. Migrația umană. Analiză conceptuală................................................................................... 3
Capitolul II. Migrația și Uniunea Europeană. Măsuri ale Uniunii Europene în domeniul migrației.
Abordarea din perspectiva României ca stat membru al UE. ................................................................. 4
2.1 Fenomenul migrației și Uniunea Europeană. ................................................................................ 4
2.2 Date statistice privind fenomenul migrației la nivelul Uniunii Europene ..................................... 5
2.3 Măsuri ale Uniunii Europene în domeniul migrației. .................................................................... 6
2.4 Abordarea României cu privire la problema migrației. ................................................................. 8
Concluzii .................................................................................................................................................. 9
Bibliogafie .............................................................................................................................................. 10

1
Introducere

În prezenta lucrare mi-am propus să abordez tema migrației, din dorința de a cerceta modul în
care Uniunea Europeană abordează problema migrației, întrucât migrația este un fenomen tot
mai prezent în societățile care compun Uniunea Europeană, astăzi.

În încercarea de a aborda tema, voi analiza conceptul de migrație umană, plasând fenomenul
din punct de vedere istoric, legându-l de impactul asupra societăților și continuând cu analiza
modului în care fenomenul migrației se manifestă la nivelul Uniunii Europene. Voi căuta să
expun modul în care Uniunea Europeană răspunde provocărilor migrației, voi prezenta o serie
de măsuri prin care Uniunea Europeană abordează problema migrației și voi prezenta câteva
date statistice. De asemenea, mi-am propus să expun și abordarea problemei migrației și din
perspectiva României ca stat membru al Uniunii Europene.

2
Capitolul I. Migrația umană. Analiză conceptuală.

General vorbind, fenomenul migrației presupune deplasarea unei populații umane, dintr-un loc
într-altul, temporar sau permanent, din diverse motive. Migrația poate fi internă, când populația
schimbă locul viețuirii în cadrul aceluiași stat (de exemplu, populația poate migra dintr-o
regiune în alta, în funcție de condiții), sau externă, când populația pleacă dintr-un stat în altul.
Motivele migrației pot varia, printre ele putem aminti factori climatici, terorism, război,
calamități naturale, nevoia unui trai mai bun.

Ca și plasare în timp, migrația a existat încă din cele mai vechi timpuri și a evoluat în forme
diverse. În timp, un fenomen migraționist de nivel ridicat duce la apariția societăților
multiculturale. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă societățile dezvoltate, în care alte
grupuri de oameni au migrat, din punctul meu de vedere, din motive economice,sau din nevoia
de siguranță. Vedem în ultimii ani, odată cu debutul crizei siriene și a situației tensionate din
Orientul Mijlociu, că oamenii au emigrat din nevoia de securitate și protecție față de pericolul
terorismului sau al războiului. Din punctul meu de vedere, stabilirea unui individ într-o societate
dezvoltată îi deschide acestuia noi orizonturi în materie de dezvoltare personală și profesională.
O societate dezvoltată care primește, în timp un număr de migranți, devine multiculturală, fiind
nevoită să accepte moduri diferite de viață și viziuni diferite de dezvoltare. Astfel, ,,localnicii”
trăiesc la un loc cu cei care vin din exterior, iar cele două sau mai multe populații își
,,împrumută” obiceiuri și moduri de viață, devenind, poate, mai deschise una față de cealaltă.

3
Capitolul II. Migrația și Uniunea Europeană. Măsuri ale Uniunii
Europene în domeniul migrației. Abordarea din perspectiva României
ca stat membru al UE.

2.1 Fenomenul migrației și Uniunea Europeană.

În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a confruntat cu cea mai gravă criză a migrației după
cel de-al doilea Război Mondial. Oamenii care încearcă azi să atingă țărmurile Europei (de
exemplu prin Italia sau Grecia) sau aleg să intre în Europa prin Turcia, au căi și motive diferite
pentru care aleg să migreze spre Europa. Statistic, în 2015 și 2016 peste un milion de refugiați
au intrat în Uniunea Europeană, majoritatea dorind să scape de războiul din Siria și de
conflictele din alte state.1 Din nevoia de protecție internațională, mulți oameni sosesc în
Uniunea Europeană și solicită azil. Protecția internațională li se acordă întrucât oamenii își
părăsesc statele de origine și nu se pot întoarce pentru că li se pune în pericol viața sau ar fi
persecutați. Astfel, Uniunea Europeană este responsabilă să-i protejeze pe cei care pășesc în
spațiul Uniunii, iar statele membre analizează cererile de azil și hotărăsc cine primește protecție
prin statutul de refugiat. O atenție specială se oferă copiilor. Comisia Europeană face eforturi
să se asigure că sunt luate măsuri adecvate pentru protecția copiilor. Acest lucru se întâmplă
întrucât numărul copiilor migranți și în special neînsoțiți este tot mai mare, iar aceștia devin o
categorie vulnerabilă. Vedem cum mulți dintre cei care cer azil și protecție din partea Uniunii

1
Portalul Uniunii Europene, Colecția ,,UE și…”. UE și criza migrației,
http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/migration-crisis/ro/ accesat la 15 iunie 2019

4
Europene sunt copii sau vin din teama războiului, însă nu toți cei care ajung în Europa au nevoie
de protecție internațională. Mulți dintre imigranți vin din dorința de a-și împunătăți existența,
de a-și căuta rostul. Aceștia sunt numiți migranți economici2 și de cele mai multe ori ei nu
primesc azil. Aceștia sunt returnați statelor de origine sau unui stat pe care l-au tranzitat (prin
măsuri coercitive, dacă nu acceptă de bună voie să părăsească țara în care cer azil), dacă cererea
lor de azil nu este legitimă.

În ultimii ani, mii de indivizi și-au pierdut viața în încercarea de a ajunge pe teritoriul
Uniunii Europene, deoarece au folosit căi și metode nesigure și uneori ilegale. Ei au plătit
membri ai rețelelor de crimă organizată și traficanți de persoane care să-i sprijine în trecerea
frontierei. Unele state membre ale Uniunii Europene (cum ar fi Italia și Grecia) au simțit o
presiune ridicată, întrucât acestea au fost nevoite să asigure adăpost, hrană și apă celor care le
alegeau ca și rută de intrare în Uniunea Europeană. Fluxul ridicat de migranți a determinat
statele din Spațiul Schengen să introducă o serie de controale la frontierele cu alte state chiar și
din Spațiul Schengen, chiar dacă știm că în Spațiul Schengen este asigurată libera circulație
tuturor cetățenilor.

2.2 Date statistice privind fenomenul migrației la nivelul Uniunii Europene

Potrivit Parlamentului European, în 2016, din cele 1,2 milioane de cereri de azil făcute
de imigranți, un sfert provin din Siria măcinată de război. Următoarele în acest top sunt
Afganistan și Irak. În aceste țări, solicitanții de azil se confruntă cu stări de război și amenințări
din partea unor grupui extremiste.

Dacă punem la socoteală o statistică ce cuprinde perioada 2015-2016, mai mult de 2,5
milioane de oameni au solicitat azil în Uniunea Europeană. Frontex, agenția europeană de
supraveghere a frontierelor a surprins mai mult de 2,3 milioane de treceri frauduloase a
frontierei. În primele 6 luni din 2017, 2030 de persoane și-au pierdut viața în Marea Mediterană.

Potrivit Comisiei Europene, mai exact Eurostat3, la 1 ianuarie 2017, în Uniunea

Europeană trăiau aproximativ 22 de milioane de cetățeni din afara UE. Mai exact, cifra oferită
de Comisia Europeană este de 21,6 milioane, reprezentând 4,2% din populația totală a Uniunii.

2
Ibidem.
3
Analiză Eurostat, în Portalul Comisiei Europene - https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Migration_and_migrant_population_statistics/ro#Popula.C8.9Bia_migrant.C4.83:_.C
3.AEn_UE_tr.C4.83iesc_aproape_22_de_milioane_de_cet.C4.83.C8.9Beni_din_afara_UE , accesat la 15 iunie
2019.

5
16,9 milioane de cetățeni care locuiau în UE au și cetățenia altui stat non-UE. 20,4 milioane de
cetățeni erau născuți într-un stat din afara Uniunii Europene.

2.3 Măsuri ale Uniunii Europene în domeniul migrației.

În mai 2015, Comisia Europeană a implementat Agenda Europeană privind migrația4,

propusă de Comisia Europeană. Potrivit Agendei, Comisia Europeană propune măsuri imediate,
cum ar fi:

- salvarea de vieți omenești pe mare5, prin intensificarea eforturilor de căutare și salvare și

prin triplarea bugetului unor operațiuni ale Frontex, Triton și Poseidon pentru ca acestea
să-și poată mări capacitățile și întinderea geografică pe care acționează. Pe lângă aceste
operațiuni, o serie de state membre au sprijinit logistic cu nave și aeronave acțiunile de
salvare a refugiaților pe mare.
- vizarea rețelelor infracționale de persoane care introduc ilegal imigranți6, prin operațiuni
care fac parte din politica europeană de securitate și apărare (PASC), operațiuni care să
ducă la distrugerea navelor care aduc ilegal imigranți și care sunt desfășurate în virtutea
dreptului internațional. Frontex și Europol vor realiza profile ale navelor folosite de rețelele

4
Portalul Comisiei Europene – Agenda Europeană privind migrația. Material consultat în format electronic.
https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-
migration/background-information/docs/communication_on_the_european_agenda_on_migration_ro.pdf
accesat la 15 iunie 2019
5
Ibidem
6
Ibidem

6
 de crimă organizată pentru a introduce ilegal imigranți, pe baza unor tipare și vor
monitoriza deplasarea acestor nave.
- transferul ca răspuns la nivelul ridicat al fluxului ridicat de sosire în Uniunea Europeană,
întrucât sistemul de azil al statelor membre este supus la o presiune ridicată, cauzată de
necesitatea statelor care primesc azil de a asigura nevoi de bază ale indivizilor care cer azil.
Pentru ca statele membre din prima linie să facă față acestei presiuni, Comisia Europeană
va trebui să răspundă rapid. Astfel, Comisia a propus stabilirea unui sistem temporar de
distribuire a persoanelor care au nevoie de protecție, pentru ca toate statele membre care
participă la acest efort comun să răspundă echitabil și echilibrat la numărul mare de
imigranți. Statele de destinație vor fi responsabile cu examinarea cererilor de azil. Sistemul
de redistribuire va ține cont de criterii precum nivelul PIB, rata șomajului, dimensiunea
populației, numărul de solicitanți de azil și rata de transfer anterioară. Potrivit Comisiei
Europene, Uniunea Europeană are nevoie de un sistem permanent de împărțire a
responsabilității între statele membre, pentru numărul mare de refugiați și solicitanți de
azil. În implementarea acestui sistem, Comisia Europeană ține cont de eforturile voluntare
ale fiecărui stat de a răspunde problemelor legate de migrație.
- relocarea, ca abordare comună privind acordarea de protecție persoanelor strămutate.
Potrivit Comisiei Europene, Uniunea Europeană are datoria de a participa la ajutorul oferit
persoanelor care au nevoie de protecție internațională. Ajutorul oferit imigranților este de
fapt o responsabilitate a întregii comunități internaționale, iar sarcina de a stabili cine nu
poate sta în țara de origine în siguranță revine Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor
Unite pentru Refugiați. Unul din scopuri este acela de a nu lăsa imigranții vulnerabili să
ajungă să recurgă la rețelele de crimă organizată care introduc ilegal imigranți sau fac trafic
pentru a fugi din calea războiului sau a altor factori care pun viața omului în pericol în
statul de origine.
- colaborarea cu state terțe, dinafara spațiului european, precum Niger, pentru abordarea
problemei migrației; înființarea de programe regionale de protecție, de exemplu în nordul
Africii.
- securizarea frontierelor Uniunii Europene și salvarea de vieți omenești, de exemplu prin
crearea unui standard european în ceea ce privește securitatea frontierelor sporirea
eforturilor comune ale echipelor de pază de coastă ale statelor membre și consolidarea
atribuțiilor acestor echipe.

7
 Dincolo de eforturile specifice și măsurile elaborate în Agenda europeană privind migrația,
Uniunea Europeană încearcă să aprofundeze cauzele care duc la migrație. UE colaborează cu
principalele state de origine și cele de tranzit (precum cele din Africa: Etiopia, Mali, Niger,
Nigeria și Senegal) ale imigranților.

În perioada 2015-2017, de la bugetul Uniunii s-au alocat 17,7 miliarde de euro pentru a
face față fenomenului migrației. Această sumă s-a împărțit astfel: 10,3 miliarde s-au dus spre
finanțare înafara Uniunii Europene, 2,7 miliarde pentru ajutor umanitar, 0,6 miliarde fond
fiduciar (fond cu scop determinat) pentru Siria, 2,4 miliarde de euro fond fiduciar de urgență
pentru Africa. Printr-un ajutor umanitar, Uniunea Europeană sprijină refugiați și migranți din
țări precum Irak, Iordania, Liban și Turcia, Tot în cifre, pentru a susține instrumentul pentru
refugiații din Turcia, Uniunea Europeană și statele membre au alocat 2,2 miliarde de euro
pentru asistență umanitară și neumanitară. În iunie 2017 s-au semnat contracte pentru 48 de
proiecte în valoare de peste 1,6 miliarde de euro. De asemenea, Uniunea Europeană este
donatorul principal în efortul internațional de a răspunde crizei din Siria, alocând pentru aceasta
9,4 miliarde de euro.

La 12 septembrie 2018, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat

Starea Uniunii Europene, anunțând și rezultatele implementării Agendei europene pentru
migrație, după patru ani de la inițierea proiectului. Astfel, avem:

- reducerea cu 97% a numărului de migranți sosiți pe ruta Est-mediteraneană;

- reducerea cu 80% a numărului de migranți de pe ruta Central-mediteraneană;
- salvarea a 690 000 de vieți pe mare.7

2.4 Abordarea României cu privire la problema migrației.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la București, ,,România promovează un

răspuns european comun la problema migrației”8. România se arată solidară cu eforturile
europene comune de a răspunde problemei migrației, iar un mod concret prin care România
răspunde este participarea la procesul de relocare al migranților din Italia și Grecia, gestionarea
unui segment din frontiera externă a UE din postura de stat aflat la granița Uniunii, contribuții

7
Ministerul Afacerilor Externe din România, Politicile UE în domeniul migrației și azilului.
https://www.mae.ro/node/35902 accesat la 15 iunie 2019
8
Ibidem.

8
la activitatea agențiilor UE angrenate în problema migrației, agenții precum cea pentru Paza
Europeană de Frontieră şi de Coastă și Biroul European de Sprijin în domeniul Azilului.
România susține cooperarea cu statele de origine și cele de tranzit ale migranților pentru a
gestiona eficient problema migrației. De asemenea, România contribuie și la implementarea
acordului UE-Turcia.

În calitate de stat care exercită președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene,

migrația reprezintă, alături de lupta împotriva terorismului și securitatea internă, al doilea Pilon
de priorități - ,,Europa siguranței” al Programului țării noastre la președinția Consiliului
Uniunii Europene. În primul semestru din 2019, în calitate de deținător al Președinției
Consiliului Uniunii Europene, România lucrează cu toți factorii implicați în formularea de
soluții care să garanteze o gestionare eficientă a fenomenului migrației. România pune accent
în abordarea fenomenului migrației pe asigurarea și gestionarea eficientă a frontierelor externe
ale Uniunii Europene și pe cooperarea cu statele de origine și tranzit ale migranților.

Concluzii

Această analiză vine din dorința de a studia fenomenul migrației în Europa, mai exact
felul în care Uniunea Europeană răspunde provocărilor lansate de fenomenul migraționist
pricinuit, în ultimii ani, din punctul meu de vedere, de situația tensionată din afara continentului
european. Mai exact, din punctul meu de vedere, fenomenul migraționist a devenit mai
proeminent în Europa odată cu declanșarea crizei siriene. Numărul mare de oameni veniți din
Orient în căutarea protecției față de conflictele armate din Orient (Siria, Irak,Afganistan)
dezvoltă necesitatea Uniunii Europene de a răspunde adecvat nevoilor milioanelor de oameni
care cer azil în statele membre UE. În acest context, instituțiile europene (Parlament, Comisie,
Consiliu, Agenții subordonate) s-au văzut nevoite să elaboreze, cu participarea activă a statelor
membre, strategii și măsuri care să protejeze milioanele de oameni care fug din calea războiului,
a extremismului sau a sărăciei (de exemplu Agenda Europeană pentru Migrație). De asemenea,
Uniunea Europeană s-a văzut nevoită să acorde asistență pe mai multe planuri atât statelor
membre afectate de fenomenul migraționist, cât și statelor de origine sau de tranzit ale
populațiilor migratoare. Din punctul meu de vedere, problema migrației în Europa este într-o
evoluție continuă, ceea ce poate crea, cumva vulnerabilități la nivelul Uniunii Europene. Unele

9
state membre sunt mai capabile să răspundă fluxului mare de migranți, față de altele. Unele
state care sunt direct afectate de fenomenul migraționist simt mai multă presiune cauzată de
contactul mai rapid cu fluxul de migranți, față de altele. Acest lucru a determinat Uniunea
Europeană să gândească un sistem de împărțire a migranților între statele membre, ceea ce a
cauzat, uneori, nemulțumire.

Din moment ce Agenda Europeană pentru Migrație a fost lansată recent (2015), consider
că implementarea măsurilor cuprinse în acest document va continua, astfel că rămâne de văzut
și analizat modul în care toți actorii implicați (state și organizații) vor răspunde solicitărilor și
provocărilor ce vor veni și cum va evolua impactul măsurilor luate.

Bibliogafie
Surse online

1. Site-ul oficial al Uniunii Europene - http://www.europa.eu

2. Site-ul oficial al Parlamentului European - http://www.europarl.europa.eu/portal/ro
3. Comisia Europeană – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Bruxelles, 13.05.2015, în
format electronic, pe portalul Comisiei Europene, http://www.ec.europa.eu
4. Site-ul Ministerului Afacerilor Externe din România, http://www.mae.ro
5. Portal Eurostat - https://ec.europa.eu/eurostat/home

10
11