UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE, INGINERIE

ELECTRICĂ ȘI ELECTRONICĂ

ENERGIE INTELIGENTA:
INTERNETUL LUCRURILOR / IoT – DOMENII DE DEZVOLTARE
Raport de cercetare – Master UEESR, Anul II, semestrul 1

Profesor coordonator : Masterand:

Prof. dr. ing. habil. Marian GĂICEANU Viorel Cătălin ŢÎNU

Rezumat
Cu toții am auzit că Internetul lucrurilor (IoT) ne va schimba viața. Dar cum? IoT se referă
la extragerea datelor din experiențele noastre de zi cu zi și la interpretarea acestor date pentru a
adăuga valoare vieții noastre [1].
Lucrarea de fata își propune definirea termenilor relevanți, introducerea in domeniul IoT,
dar si trecerea in revista a principalelor domenii de dezvoltare. Se va discuta, totodată, despre
tehnologiile ce au făcut IoT posibil. In final, vor fi prezentate si analizate perspectivele de evoluție
a domeniilor de dezvoltare in contextul eficientei si inteligentei energetice sub presiunea etichetei
de „secol al vitezei”.
Cuvinte-cheie: Internetul lucrurilor (IoT), eficienta energetica, tehnologie, evoluție, Cloud1,
Industry 4.02, conectivitate digitala.
Abstract
We have all heard that the Internet of Things (IoT) will change our lives. But how? IoT
refers to extracting data from our daily experiences and interpreting these data to add value to
our lives [1].
The present paper aims to define the relevant terms, the introduction in the field of IoT,
but also the review of the main development areas. At the same time, the technologies that made
IoT possible will be discussed. Finally, the evolution prospects of the development domains will
be presented and analyzed in the context of energy efficiency and intelligence under the pressure
of the "century of speed" label.

1
O soluție de utilizare a resurselor informatice externe (servere, spațiu de stocare, aplicații si servicii) prin
intermediul Internetului; In prezent, noțiunea de cloud computing acoperă tot ceea ce tine de livrarea de servicii de
găzduire pe internet [10];
2
Este o transformare semnificativă a întregii producții industriale prin unificarea tehnologiilor digitale și a
internetului cu industria convențională.
Introducere
În epoca „big data” [2] și a IoT,
conectivitatea digitală există peste tot, de la
linia de producție, la rețeaua electrică, clădiri,
spitale, transport și în locuințe.
Suntem înconjurați de soluții de
Energie Inteligentă care colectează date,
învață și furnizează informații detaliate
exploatabile cu scopul de a îmbunătăți
calitatea vieții și a mediului prin
îmbunătățirea managementului energiei
electrice [3].
Figura 1 Internetul lucrurilor - aplicații
Internet of Things (IoT), tradus în
română ca Internetul lucrurilor, se referă la
miliardele de device-uri existente în întreaga
lume, care sunt conectate la internet,
colectând și schimbând date. Din punct de
vedere comercial, multe dintre aceste obiecte
vizează îmbunătățirea a ceea ce e cunoscut ca
Quality of Life (QoL), în traducere calitatea
vieții, ușurând responsabilitățile zilnice ale
persoanelor. Pe de altă parte, la nivel
industrial, interconectarea utilajelor și
aparatelor revoluționează piața. Conform
unui raport Gartner, mai mult de 50% din
business-urile noi vor incorpora elemente ale
Internetului lucrurilor [4].
Evolutie
Din ce în ce mai mult, organizațiile
dintr-o varietate de industrii folosesc IoT
pentru a funcționa mai eficient, pentru a
înțelege mai bine clienții, pentru a oferi un
serviciu îmbunătățit pentru clienți, a
îmbunătăți procesul decizional și a crește
valoarea afacerii.
Primul IoT, a fost o mașină de
codificare creată la Universitatea Carnegie
Mellon la începutul anilor 1980. Folosind
web-ul, programatorii puteau verifica starea
mașinii și puteau determina dacă ar fi o
băutură rece care să-i aștepte la tonomatul
Coca-Cola.
IoT a evoluat de la comunicarea
dintre mașină și mașină (M2M), adică mașini
care se conectează reciproc printr-o rețea fără
interacțiune umană. M2M se referă la
conectarea unui dispozitiv la un nor (cloud),
gestionarea acestuia și colectarea datelor
online.
În prezent IoT este o rețea de senzori
de miliarde de dispozitive inteligente care
leagă oamenii, sistemele și alte aplicații
pentru colectarea și partajarea datelor. Ca
bază, M2M oferă conectivitatea care permite
IoT.
Întregul ecosistem IoT este alcătuit
din dispozitive inteligente care utilizează
procesoare integrate, senzori și hardware de
comunicații pentru a colecta, trimite și
acționa asupra datelor pe care le obțin din
mediile lor. Dispozitivele IoT partajează
datele senzorilor pe care le colectează prin
conectarea la un gateway IoT sau la alt
dispozitiv de margine în care datele sunt fie
trimise către nor (cloud) care urmează să fie
analizate sau analizate local.
Protocoalele de conectivitate, de rețea
și de comunicare utilizate cu aceste
dispozitive web depind în mare măsură de
aplicațiile specifice IoT desfășurate [5].
Împreună cu alte dezvoltări
tehnologice, cum ar fi Cloud computing,
rețelele inteligente, nanotehnologia şi
robotica, universul Internetului lucrurilor
asigură un uriaș pas înainte spre o economie
caracterizată prin eficiență sporită,
productivitate, siguranță și profit [6].
Tehnologii
În ultimii ani, au fost dezvoltate
numeroase soluții de interconectare a
obiectelor inteligente în sisteme cu diferite
scale și obiective. Se vorbește deja despre
orașe inteligente (smart cities), case
inteligente (smart homes), monitorizare
digitală a sănătății (digital health), a unor
procese industriale sau a poluării mediului
etc.
Conform [7], principalele
funcționalități oferite de sistemele IoT pot fi
grupate în 5 categorii, astfel:
 culegerea și pregătirea datelor;
 conectivitate, protocoale de comunicații;
 servicii de monitorizare, control și
descoperire dispozitive;
 autentificare, autorizare, controlul
integrității și securitatea datelor;
 analiza și procesarea datelor, asigurarea
interfeței utilizator pentru acces la
funcțiunile sistemului
 Figura 2 Internetul lucrurilor - arhitectura in 5 straturi
În timp ce ideea de IoT există de mult
timp, o colecție de progrese recente într-o
serie de tehnologii diferite a făcut-o practică.
Principalele tehnologii implicate, care
stau la baza dezvoltării soluțiilor IoT,
conform [8], sunt:
 Acces la tehnologia senzorilor de putere
redusă, cu consum redus. Senzorii
accesibili și fiabili fac tehnologia IoT
posibilă pentru mai mulți producători.
 Conectivitate. O serie de protocoale de
rețea pentru internet a facilitat conectarea
senzorilor la „cloud” și la alte „lucruri”
pentru transferul eficient de date.
 Platforme de calcul cloud. Creșterea
disponibilității platformelor cloud
permite atât întreprinderilor, cât și
consumatorilor să acceseze infrastructura
de care au nevoie pentru a se extinde fără
să fie nevoiți să gestioneze totul.
 Învățare automată și analitică. Odată cu
avansările analitice si în învățarea
mașinilor, împreună cu accesul la
cantități variate și vaste de date stocate în
cloud, întreprinderile pot obține
informații mai rapid și mai ușor. Apariția
acestor tehnologii aliate continuă să
împingă limitele IoT, iar datele produse
de IoT alimentează și aceste tehnologii.
 Inteligența artificială conversațională
(AI). Progresele în rețelele neuronale au
adus procesarea limbajului natural (NLP)
pe dispozitivele IoT (cum ar fi asistenții
personali digitali Alexa, Cortana și Siri)
și le-au făcut atrăgătoare, accesibile și
viabile pentru utilizarea la domiciliu.
Eficienta energetica si nevoia de
eficienta
În multe industrii, costurile cu energia
electrică reprezintă frecvent al doilea cel mai
mare cost operațional, însă energia este greu
de monitorizat, iar fluctuațiile de energie pot
avea un impact negativ asupra întregii linii de
producție.
Totuși, majoritatea companiilor nu
dispun de sisteme eficiente de măsurare și
instrumente de modelare și/sau instrumente
de performanță și de management pentru a
optimiza consumul de energie în activitățile
de producție, cu atât mai puțin în timp real la
nivelul întregii linii de producție.
 De regulă, fiecare echipament dispune la
momentul achiziției de un software
“personalizat” dar, de cele mai multe ori,
acesta nu permite vizualizarea compactă a
datelor colectate de la întreaga linie de
producție. Astfel, datele, deși accesibile, sunt
greu de înțeles ori de vizualizat și lipsite de
valoare predictivă pentru incidente
Ca atare, Internetul Lucrurilor nu este
despre “lucruri”, ci mai degrabă despre
conectarea oamenilor la informații corecte,
automatizarea proceselor pentru reducerea
costurilor și crearea de interdependențe între
nivelul operațional al unei organizații și cel
de business, fiind astfel un instrument de
mentenanță predictivă sau o poliță de
asigurare inteligentă menită să contribuie la
creșterea calității produselor prin optimizarea
proceselor [9].
Aplicatii IoT
Posibilitatea IoT de a furniza informații
despre senzori, precum și de a permite
comunicarea dintre dispozitiv și dispozitiv
conduce la un set larg de aplicații.
Următoarele sunt unele dintre cele mai
populare aplicații [5] :
 orașele inteligente
 mașinile inteligente
 aparatele inteligente
 clădirile inteligente
 casa inteligentă
 smart TV
 agricultura inteligentă
Clădirile inteligente pot să reducă
costurile cu ajutorul senzorilor care
detectează câți ocupanți sunt într-o cameră.
În agricultură, sistemele de creștere
inteligentă bazate pe IoT pot contribui la
monitorizarea, de exemplu, a luminii, a
temperaturii, a umidității și a umidității
solului pe câmpurile de cultură, utilizând
senzori conectați. IoT este, de asemenea util
în automatizarea sistemelor de irigare.
Într-un oraș inteligent, senzorii și
implementările IoT, cum ar fi iluminatoarele
stradale inteligente și contoarele inteligente,
pot contribui la atenuarea traficului, la
conservarea energiei, la monitorizarea și
abordarea problemelor de mediu și la
îmbunătățirea canalizării și implicit a calității
vieții cetățenilor.
Difuzoarele inteligente, cum ar fi Echo-ul
Amazon și Home-ul Google, facilitează
redarea muzicii, setarea cronometrelor sau
obținerea de informații.
Termostatele inteligente ne pot ajuta să
ne încălzim casele in lipsa prezentei, iar
becurile inteligente pot face să pară că
suntem acasă chiar și atunci când suntem
plecați.
Privind dincolo de casă, senzorii ne pot
ajuta să înțelegem cât de zgomotos sau poluat
ar putea fi mediul nostru.
Autovehiculele autonome și orașele
inteligente ar putea schimba modul în care
construim și gestionăm spațiile noastre
publice [5].
Perspective de evoluție a domeniilor
de dezvoltare
 Sectorul industrial. Producătorii pot
obține un avantaj competitiv folosind
monitorizarea liniei de producție pentru a
permite întreținerea proactivă a
echipamentului atunci când senzorii
detectează un defect iminent. Senzorii pot
măsura efectiv atunci când producția este
compromisă. Cu ajutorul alertelor de
senzori, producătorii pot verifica rapid
 exactitatea echipamentului sau îl pot
scoate din producție până la repararea
acestuia. Acest lucru permite companiilor
să reducă costurile de operare, să obțină
un timp de funcționare mai bun și să
îmbunătățească gestionarea performanței
activelor [8].
 Sectorul auto. Pe lângă avantajele
aplicării IoT pe liniile de producție,
senzorii pot detecta o eroare iminentă a
echipamentului pe vehiculele aflate deja
pe drum și pot avertiza șoferul cu detalii
și recomandări. Datorită informațiilor
cumulate colectate de aplicațiile bazate
pe IoT, producătorii de automobile și
furnizorii pot afla mai multe despre
modul de menținere a mașinilor în
funcțiune și proprietarii de mașini pot fi
informați [8].
 Transport si logistica. Sistemele de
transport și logistică beneficiază de o
varietate de aplicații IoT. Flotele de
autoturisme, camioane, nave și trenuri
care transportă mărfuri pot fi
redirecționate în funcție de condițiile
meteorologice, disponibilitatea
vehiculului sau disponibilitatea șoferului,
datorită datelor senzorilor IoT [8].
 Comerț. Aplicațiile IoT permit
companiilor cu amănuntul să gestioneze
stocurile, să îmbunătățească experiența
clienților, să optimizeze lanțul de
aprovizionare și să reducă costurile
operaționale [8].
 Sectorul public. Avantajele IoT în
sectorul public și în alte medii legate de
servicii sunt la fel de largi. De exemplu,
instituțiile deținute de guvern pot folosi
aplicații bazate pe IoT pentru a anunța
utilizatorii lor de întreruperi în masă și
chiar de întreruperi mai mici ale
serviciilor de apă, energie electrică sau de
canalizare [8].
 Sănătate. Unul dintre punctele forte al
IoT este capacitatea sa de a monitoriza
neinvaziv pacienții spitalizați, a căror
stare fiziologică necesită o atenție
deosebită. Această abordare de
monitorizare inteligentă înlocuiește
supravegherea de către un personal
profesionist, dar intermitent, cu un flux
continuu și automatizat de informații
lipsite de erori și fără necesitatea de a se
angaja în mod activ cu pacienții. [8].
 Sanatate generala in toate industriile. IoT
poate fi utilizat pentru a îmbunătăți
siguranța lucrătorilor. Angajații din medii
periculoase, cum ar fi mine, câmpuri de
petrol și gaze, precum și centrale chimice
și electrice, de exemplu, trebuie să știe
despre apariția unui eveniment periculos
care ii poate afecta. Aplicațiile IoT sunt,
de asemenea, utilizate folosind aparate
care pot monitoriza sănătatea umană și
condițiile de mediu. Nu numai că aceste
tipuri de aplicații îi ajută pe oameni să
înțeleagă mai bine propria sănătate, ci
permit medicilor să monitorizeze
pacienții de la distanță [8].
Concluzii
Internetul obiectelor/lucrurilor
(Internet of Things – IoT) se constituie într-
un catalizator de transformare revoluționară,
cantitativă și calitativă, a cunoașterii și
interacțiunii noastre cu mediul în care trăim
și lucrăm zi de zi.
Aplicațiile IoT sunt numeroase și
diverse, pătrunzând practic în toate domeniile
vieții de zi cu în zi a indivizilor,
întreprinderilor și societății în ansamblu.
Acestea se referă la medii "inteligente" în
domenii cum ar fi: transport, clădiri, orașe,
case, agricultură, sănătate, turism, mediu și
energie, fabrici.
 Bibliografie

[1] K. Gill, „THE INTERNET OF THINGS (IOT) TODAY,” [Interactiv]. Available:

https://kallesgroup.com/the-internet-of-things-today/. [Accesat 18 ianuarie 2020].

[2] V. Mayer-Schönberger și K. Cukier, Big Data: A Revolution That Will Transform How We Live, Work,
and Think, London: John Murray, 2013.

[3] „Energie Inteligentă: În ce mod gândirea noastră IoT contribuie la dezvoltarea managementului
energiei,” [Interactiv]. Available: https://www.eaton.com/ro/ro-ro/company/news-
insights/internet-of-things.html. [Accesat 18 ianuarie 2020].

[4] „Ce înseamnă „Internet of Things” și care sunt schimbările aduse de acesta?,” [Interactiv].
Available: https://www.asw.ro/ce-inseamna-internet-of-things-si-care-sunt-schimbarile-aduse-de-
acesta/. [Accesat 18 ianuarie 2020].

[5] ana, „TEHNOLOGII DIGITALE: IOT,” [Interactiv]. Available: https://smartcityblog.ro/tehnologii-

digitale-iot/. [Accesat 18 ianuarie 2020].

[6] M. DÍAZ, C. MARTÍN și B. RUBIO, „State-of-the-art, challenges, and open issues in the integration of
Internet of things and cloud computing,” Journal of Network and Computer Applications, vol. Vol.
67, pp. 99-117, 2016.

[7] A. BAHGA și V. MADISETTI, Internet of Things: A Hands-On Approach., Bahga & Madisetti.

[8] „What Is the Internet of Things (IoT)?,” [Interactiv]. Available: https://www.oracle.com/internet-

of-things/what-is-iot.html. [Accesat 18 ianuarie 2020].

[9] „IOT PENTRU INDUSTRIE: STUDII DE CAZ REALE ȘI APLICABILITATE,” [Interactiv]. Available:
http://smartcitypro.ro/iot-pentru-industrie-studii-de-caz-reale-si-aplicabilitate/. [Accesat 18
ianuarie 2020].

[10] D. Petru, „CE ESTE CLOUD-UL? 100 DE PERSOANE, 100 DE RASPUNSURI DIFERITE,” [Interactiv].
Available: https://blog.livehosting.ro/ce-este-cloud-ul-100-de-persoane-100-de-raspunsuri-
diferite/. [Accesat 18 ianuarie 2020].