Introducere

Dinamica economică actuală şi acerba concurenţă existentă pe toate pieţele, indiferent de profil,
impun modificări majore în sistemul de conducere al întreprinderilor şi adoptarea unei noi
conduite manageriale. În acest context, se aplică tot mai adesea sistemul de management al
performanţelor şi guvernanţa corporatistă, ca sisteme de conducere moderne şi extreme de
eficiente . Datorită creşterii continue a competitivităţii mediului de afaceri naţional şi
internaţional,este foarte important și actual ca managerii de astăzi să îşi axeze acţiunile, în primul
rând, pe creşterea eficacităţii întreprinderilor și maximizării valorii, ceea ce implică existenţa
unui sistem de management bine definit, modern şi performant. În contextul actual, în care
pieţele sunt din ce în ce mai competitive şi mai exigente, întreprinderile trebuie să fie capabile să
se adapteze rapid la schimbările din mediul de afaceri, să asimileze aceste schimbări şi să
opereze cu ele la cel mai înalt nivel de eficacitate. Capacitatea de absorbţie a informaţiilor şi de
adaptare la nou depind atât de caracteristicile şi structura întreprinderilor, cât şi de capacităţile
manageriale şi de leadership de la nivelul acestora cee ace face absolut necesar adaptarea unor
strategii corecte de conducere și gestionare a activității.

Scopul studiului este de a sublinia avantajele implimentării unei guvernanțe corporative de către
managerii întreprinderilor prin adoptarea unui Cod de guvernață corect și cu perspectivă de
dezvoltare pe termen lung.

Obiectivul studiului se reflect în enumerarea direcțiilor de dezvoltare ce se deschid prin aderarea

la guvernanța corporativă, fapt motivat de probabilitatea sporită de atragerea investitorilor prin
siguranța transparenței oferite acestora; calea liberă spre piața de capital național cât și
internațional și desemenea corectitudinea și ordinea operațiilor din cadrul activității întreprinderii
ceea ce motivează pe toți cei implicați în procesul producției ceea ce servește ca un combustibil
perfect pentru eficientizarea productivității în condițiile unei concurențe loiale.

Metodele folosite se axează pe lecturare, comparare și analiză comparativă.

 1.1 Conceptul de conducere corporativă

Termenul de conducere corporativă a apărut în limbajul comun in anii ’70 in Statele Unite ale
Americii în mijlocul scandalului Watergate cînd s-a descoperit implicarea companiilor
americane în politică, prin contribuții acordate diferitelor partide politice. În anul 1999 au fost
elaborate Principiile OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) privind
administrarea corporațiilor, care sunt astăzi singurul set de principii unanim acceptate pe plan
mondial, fiind recunoscute ca unul dintre cei 12 piloni de baza ai stabilității financiare
internaționale. Guvernanța este un concept foarte amplu care include o supervizare solidă și
eficace a modului în care ceva este realizat, condus, controlat sau gestionat, în scopul protejării
intereselor componentelor respectivei arii, domeniu, organizații sau instituții. Conceptul de
conducere corporativă se referă la transparența tranzacțiilor și la necesitatea monitorizării
sistemului de control intern în vederea asigurării capabilității acestuia de evaluare a riscurilor
posibile care să dea un plus de siguranță managementului organizațiilor.

1.2 Guvernanţa corporativă – aspecte fundamentale

Procesul de îmbunătăţire a eficienţei economice de ansamblu în întreprinderile de azi trebuie

să pornească de la buna guvernanţă şi conducere a acestora. Administrarea întreprinderilor este
deja pe deplin recunoscută ca fiind esenţială pentru stabilirea unui climat de investiţii atractiv,
caracterizat prin existenţa unor firme competitive şi a unor pieţe eficiente. La momentul actual,
există numeroase studii şi probe empirice care arată că anumite aspecte fundamentale privind
guvernanţa corporativă joacă un rol cheie în îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor, în
primul rand, prin uşurarea accesului acestora la pieţele de capital, ceea ce sporeşte încrederea
investitorilor şi contribuie la creşterea competitivităţii întreprinderilor.

Conducerea corporativă reprezintaă un set de legi, norme, regulamente și coduri de conduită

adoptate în mod voluntar, care permit unei firme să atragă resursele umane și materiale necesare
activității sale și-i oferă totodată posibilitatea de a desfășura o activitate eficientă, care să
genereze plusvaloare pe termen lung pentru acționari, grupuri de interes și pentru societate în
ansamblu.

Practic, guvernanța corporativă este o încercare de implementare a unor sisteme de analiză

riscurilor, verificare, evaluare, control care să contribuie la realizarea unui management eficient

2
pentru funcționarea acestora. Conceptul de guvernanță corporativă este susținut actualmente de
auditul intern, care are un rol important de jucat in asistarea reorganizării sistemului de control
intern și consilierea managementului general. Guvernanța corporativă a aparut ca un răspuns la o
serie de eșecuri spectaculoase în domeniul privat, într-un timp relativ scurt, care au zguduit, prin
amploarea lor, încrederea investitorilor în modul cum erau conduse atât marile corporații, cât și
instituțiile publice.

1.3 Principiile guvernanţei corporative

Principiile guvernanţei corporative implică o serie de măsuri care duc, în final, la creşterea
transparenţei societăţilor, ceea ce le face mai atractive. În plus, implementarea măsurilor de
guvernanţă corporativă reprezintă o preocupare a managerilor companiilor listate la bursă, dar şi
a autorităţilor. Importanţa implementării guvernanţei corporative este esenţială în atragerea unor
investitori importanţi. Studii recente fac chiar legătura între performanţa companiilor şi eficienţa
modelului de guvernanţă corporativă aplicat. Investitorii acordă, mai nou, o mare importanţă
sistemelor de guvernanţă corporativă implementate în companii şi sunt dispuşi să plătească în
plus pentru rezultate bune în acest domeniu. Totul ţine de modalitatea în care firma reuşeşte să
organizeze un sistem ideal: satisfacerea cerinţelor clienţilor, angajaţilor, furnizorilor,
distribuitorilor etc., răsplata fiind, în cazul unor rezultate bune, valoarea sporită şi durabilă.
Respectarea principiilor guvernanţei corporative este recunoscută ca fiind din ce în ce mai
importantă nu doar în termeni de etică, dar şi esenţială în dezvoltarea unei afaceri sănătoase şi
prospere. Întreprinderile care respectă standardele înalte ale guvernanţei corporative vor câştiga
încrederea clienţilor, încrederea celor care furnizează surse de finanţare, precum şi încrederea din
partea acţionarilor, ceea ce va duce la o mai bună performanţă a acestora pe piaţă. Exerciţiul
evaluării riscului este menit să ajute o întreprindere să-şi maximizeze potenţialul, prin
concentrarea asupra obiectivelor strategice şi pe termen lung, precum şi prin optimizarea
nivelului de risc asociat operaţiunilor sale. Guvernanţa corporativă a apărut şi s-a dezvoltat fiind
influenţată pe rând de mediile economice bazate pe proprietatea familială, capitalul bancar,
investitorii instituţionali sau societăţile anonime.

Principiile OECD au servit ca punct de referință la realizarea codurilor naționale privind

guvernanța corporativă. Cuvintele cheie din definiția guvernanței corporative sunt „echilibru” și
„responsabilizare”.

3
În Moldova COMISIA NAŢIONALĂ A PIEŢEI FINANCIARE a adoptat HOTĂRÎRE Nr.
67/10 din 24.12.2015 cu privire la aprobarea Codului de guvernanță corporativă.

Prezentul Cod prevede cele mai bune practici naţionale şi internaţionale şi reprezintă un set de
standarde de guvernanţă pentru managementul şi acţionarii societăţii în aplicarea conducerii
eficiente a unei societăţi, direcționate spre:
1) protejarea şi promovarea drepturilor acţionarilor şi a altor părţi interesate relevante;
2) clarificarea rolurilor de guvernare ale organelor de conducere;
3) asigurarea funcţionării societăților pe acțiuni într-un mediu lipsit de corupţie;
4) promovarea intereselor managerilor, angajaţilor şi acţionarilor prin armonizarea cadrului
normativ, precum şi prin alte măsuri.

1.4 Modele de guvernanță corporativă

Modelul de guvernanță corporativă american se bazează pe dominația persoanelor independente și

acționarilor individuali care nu sunt legați de corporație prin relații de afaceri (“outsiders”). Capitalul
social este dispersat la o mulțime de acționari care se interesează preponderent de dividende.
Acționarii sunt “agresivi și revoluționari” în sensul accelerării implementării politicilor eficace, fiind
predispuși pentru reorganizarea rapidă a subdiviziunilor neprofitabile și finanțarea unor noi activități
profitabile.

Modelul de guvernanță corporativă german se bazează pe concentrarea înaltă a capitalului, însă,

spre deosebire de modelul american, cel german se manifestă prin faptul că acționarii majoritari
sunt legați de corporatie prin interese comune și iau parte la conducerea si controlul
intreprinderii (“insiders”).

Modelul de guvernanță corporativă japonez se particularizează prin coeziunea la nivel de

companii și la nivel de afaceri a unor grupuri industriale numite holdinguri. Modelul japonez în
care statul are un rol activ s-a manifestat in decursul anilor prin participarea la planificarea
strategica a companiilor.Din analiza celor trei tipuri de modele se poate constata ca modelul
american și, in special, cel german, se intâlnesc cu precădere în sistemul de management
moldovenesc.

4
Concluzie

Într-o economie în continuă schimbare, atât la nivel naţional, cât şi mondial, durabilitatea
întreprinderilor poate fi asigurată inclusiv prin aplicarea unui sistem de management eficient,
implementarea unor metode de conducere moderne, motivarea corespunzătoare a angajaţilor,
promovarea performanţelor la nivel individual şi organizaţional şi punerea accentului, în primul
rând, pe rezultate. Un business în creștere este mereu în căutare de capital. Pentru un antreprenor,
listarea la bursă îi permite implimentarea guvernanți corporative care este o oportunitate
atractivă datorită posibilității de a genera bani dintr-o ofertă publică secundară prin care
acționarul își vinde participația într-o companie.Având în vedere tendinţa de pe piaţa
internaţională, consider că guvernanţa corporativă va rămâne ca o prioritate pentru
managementul de vârf al companiilor mult timp de acum înainte, deoarece companiile care vor
adopta o cultură organizaţională transparentă şi un model eficient de conducere vor avea
performanţe mult mai bune, iar cele care vor refuza să accepte acestă realitate, absolut necesară,
vor înregistra rezultate mai slabe. La momentul actual, guvernanţa corporativă este aplicată ca
sistem de conducere doar la nivelul întreprinderilor mari din Moldova. Având în vedere
avantajele acestui model de conducere, preconizez o extindere şi la nivelul întreprinderilor mai
mici. Necesitatea guvernanţei corporative e apare, în primul rând, datorită dinamicii mediului de
afaceri naţional şi internaţional. Este de la sine înţeles faptul că instabilitatea pieţei, combinată
cu presiunea din partea acţionarilor şi nesiguranţa economică, creează premisele riscului ca
managementul de vârf al firmei să acţioneze incorect din punct de vedere etic. De aici,
importanţa unui model eficient de guvernanţă corporativă controlează şi evaluează performanţa
companiei, satisfăcând în acelaşi timp nevoile tuturor părţilor interesate şi, implicit, creând
valoare adăugată, va creşte şi mai mult. În aceste condiţii, guvernanţa corporativă poate
reprezenta un instrument de conducere care să contribuie la maximizarea valorii companiei. Este
necesar un sistem de guvernanţă corporativă care să implice toţi factorii decizionali, precum şi
toți angajaţii. Guvernanța corporativă are un rol important, întrucât sprijină maximizarea valorii
deținerii în companie pe termen lung, și în stimularea atenției investitorilor asupra companiei,
prin transparentizarea și eficientizarea activităților și proceselor din cadrul companiei, întrucât
investitorii au nevoie de informații corecte, de calitate și diseminate la timp pentru a putea lua
decizii de investiție