Chiar daca pare simplu: deschisi gura inspiri, ai o pauza – apnee si expiri prelungit, uneori insotit de

extensie musculara, cascatul este un mecanism destul de complicat intins pe o perioada de peste 6
secunde.

Cum bine este cunoscut cascam atunci cand suntem plictisiti sau obositi, aceste aspect fiind
demonstrare stiintific. Insa exista date care afirma ca parasutistii casca inainte de selat, muzicienii
casca inainte de a intra pe scena si cainii casca inainte de a ataca, toate acestea nu au legatura cu
oboseala sau plictiseala. De ce cascam?

Acestea sunt cateva teorii supuse cercetarilor

Cresterea aportului de oxygen/dioxid de carbon – ideea sustine ca prea putin dioxid de carbon
(CO2) sau prea mult oxigen(O2) produce cascatul pentru a reechilibra sistemul.

Daca l-am fi intrebat pe Hipocarate ce este cascatul ne-ar fi raspuns ca este scoaterea „aerului rau”,
dar asa cum am invatat din experienta nu toate teoriile sunt si corecte, de aceea au fost facute
cateva studii care au demontat aceasta teorie, autorii studiului au concluzionat „ipoteza ca CO2 / O2
influenteaza cascatul, a fost respinsă deoarece respirația nici O2 pur și nici gazele mari în CO2 nu au
avut un efect semnificativ asupra căscatului, deși ambele au crescut rata de respirație.”

Excitatia nervoasa – prin cascat se stimuleaza si improspateaza creierul obosit. Studiile au aratat ca
nu exista nici o diferenta semnificativa in excitatia nervoasa inainte si dupa cascat – masurarea fiind
facut cu EEG.

Reglarea presiuni in urechea interna – cu totii am remarcat faptul ca se efectueaza reglarea

presiunii la nivelul urechii in momentul in care cascam. Dar acest fapt nu este demonstrat si pe de
alta parte daca inghitim sau mestecam are efect similar.

Efectul de termoreglare autorii (Gallup AC, Gallup GG Jr) sustinand faptul ca „Căscatul excesiv pare a fi
simptomatic al afecțiunilor care cresc temperatura creierului, cum ar fi afectarea sistemului nervos
central, lipsa de somn și inhibitori specifici de recaptare a serotoninei”.