NOȚIUNI INTRODUCTIVE

• DEFINIȚIE: reprezintă îmbunătățirea calității vieții pacienților și

familiilor acestora, care se confruntă cu probleme asociate
unei boli amenințătoare de viață, prin prevenția și ameliorea
suferinței prin identificarea precoce și printr-o evaluare și
tratament corespunzătoare ale durerii și ale altor simptome
și probleme fizice, psiho-sociale și spirituale
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Pacienții care benefiază de îngrijiri paliative:
 Cancer
HIV și SIDA
 Boală neurologică progresivă
 Boală pulmonară în stadiul avansat și terminal
 Boală cardiacă și renală în stadiul terminal
 Boală psihică în stadiu avansat
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Ce aduce nou
• Îngrijirea paliativă implică o “abordare holistică” – priveşte persoana
ca întreg.
• Pacienţii sunt mai mult decât trupuri/organe bolnave, au minte,
emoţii, suflet şi fac parte dintr-o familie şi dintr-o comunitate.
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Imaginați-vă următoarea situație
• Femeie salariată singură care își îngrijește cei trei copii minori, soțul decedând de cancer
pulmonar în urmă cu 3 luni. Văduva a rămas cu un credit la bancă pe următorii 25 ani obținut
pentru construcția unei case. A întârziat 2 luni rata din cauza salariului mic și a demersurilor
anevoiose pentru obținerea pensiei de urmaș pentru cei trei copii minori avuți în grijă. A încercat
să stabilescă o întâlnire cu asistentul social dar nu a reușit să obțină încă o audiență.
• Nu mai are poftă de mâncare, a slăbit mult și simte multă tristețe și neliniște și se întreabă ce va
pune pe masă copiilor a doua zi.
• Rudele locuiesc în celălalt colț al țării și nu au posibilități finanaciare. Îi reproșează că nu trebuia
să plece de acasă.
• Vecinii o privesc cu milă și compasiune, dar șușotesc pe la colțuri << Ce i-a trebuit așa casă mare
să-și construiască? Trebuia să-și pună bani deoparte>>
• A încercat să ceară ajutor, fără răspuns, se roagă la Dumnezeu, dar nu și-a pierdut speranța.
NOȚIUNI INTRODUCTIVE

• Stabiliți o listă de probleme și îngrijorări:

1. Fizice: scadere ponderală, apetit diminuat, oboseală
2. Psihologice: îngrijorare, temeri, tristețe, neliniște
3. Sociale: lipsa familiei, aspecte legate de locul de muncă, lipsa
banilor, datorii la bancă, răutățile vecinilor și invidia.
4. Spirituale: rugăciune, nu și-a pierdut speranța
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Calitatea vieții
Îngrijirea paliativă vizează calitatea vieții:
• Îngrijirea paliativă se referă nu doar la îngrijirea la sfârşitul vieţii –
poate să înceapă din momentul diagnosticării unei boli incurabile.
• Poate merge în paralel cu chimioterpie, antiretrovirale, cardiotonice,
antidementiale.
• Complementară cu alte îngrijiri şi oferă abordarea personalizată.
• Scopul nu este prelungirea sau scurtarea vieţii, ci acela de a
îmbunătăţii calitatea vieţii pt timpul care a rămas de trăit.
NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Calitatea vieții

„Contezi pentru că tu eşti tu. Contezi până în ultimul moment al vieţii tale şi vom face
tot ce putem ca să te ajutăm nu doar să mori împăcat,dar şi să trăieşti până mori.‟
,, odată l-am întrebat pe un om care ştia că va muri de ce are nevoie cel mai mult de la
cei care îl îngrijijeau.
A spus: de cineva care să pară că mă înţelege.
Într-adevăr, este imposibil să-l înţelegi total pe celălalt, dar nu voi uita niciodată că el
nu a cerut succes, ci doar de cineva căruia să-i pese suficient de mult cât să încerce
[să-l înţeleagă].‟
Dame Cicely Saunders
COMUNICAREA
ÎN ÎNGRIJIREA PALIATIVĂ
COMUNICAREA
• Definiție: reprezintă un ansamblu de cuvinte și gesturi prin intermediul
cărora se transmit și se primesc mesaje
• Elementele necesare:
- Emițător: claritate, structură, dimensiunea informației,conținutul, defecte
de vorbire
- receptor: hipoacuzie, motivație, nivel de înțelegere, alte probleme,
suferința
- mesaj
- cale de transmitere
- feedback
COMUNICAREA
• Comunicarea în echipă: infirmier, asistent, asistent șef, medic curant, medic
șef de secție, director medical, director financiar/economic, manager
- raport de tură
- Importanța transmiterii incidentelor de pe tură
- datele ce trebuie comunicate- alterarea în comunicare, la ce se ajunge
- comunicarea cu pacientul
- comunicarea cu aparținătorii pacientului, relaționarea
- comunicarea cu cei veniți în practică și voluntariat- sunt membrii echipei
- comunicarea cu organele de control și răspunderea- sancțiunea personală
COMUNICARE
- comunicarea nonverbală la pacienti, membrii echipei și familie
- barierele în comunicare la ce duc- să se spună adevarul în față?
- modul în care trebuie să comunicăm
- ce facem când un coleg ne enervează, un pacient ,un aparținător
- ce facem când nu am înțeles ce a scris medicul sau ce a spus
- ce facem când nu răspund medicii la telefon
COMUNICAREA
Comunicarea veștilor proaste

• Comunicarea veștii proste se aseamană cu spargerea unui ou,

necesită o oarecare grijă, practică și îndemânare, altfel se întâmplă un
pocinog
• Iar ceea ce se sparge este viziunea omului asupra viitorului său

Avery Weissman
COMUNICAREA
Comunicarea veștilor proaste

Comunicare

 Transmitere seacă de informaţii?

 Implicare afectivă, emoţională?
 Mesaj unilateral?
 Parteneri în dialog?
COMUNICAREA
Comunicarea veștilor proaste

Transmiterea veștii proaște 

• Este un proces ce solicită emoțional intens pe cel care transmite
vestea proastă,
• Este inconfortabil și adesea tulburător pentru personalul medical mai
ales când exista riscul de identificare cu pacientul (vârsta apropiată,
experiențe similare…).
COMUNICAREA
Comunicarea vestilor proaste
Care sunt ariile de importanță vitală în comunicarea cu pacienții incurabili?
• Comunicarea cu pacienții în mod onest și direct
• Deschiderea la discuții despre moarte
• Oferirea veștilor proaste într-un mod ................
• Capacitatea de a asculta pacienții
• Încurajarea întrebărilor din partea pacienților
• Atenție la momentul în care pacienții sunt pregătiți să discute despre
moarte
Wenrich M at all. Arch Intern Med 2001 161:858-874 (studiu calitativ 20
grup focus 137 participanți)
DUREREA IN INGRIJIREA
PALIATIVA
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Durerea in ingrijirea paliativa
• Scopul:
- inlaturarea sau ameliorarea durerii cu minim de reactii advers
- asigurarea confortului atat pentru pacient cat si pentru familie
• Consideratii generale:
- pentru indepertarea durerii trebuie sa luam in considerare toti factorii
implicati: somatici, psihologici, sociali, spirituali
- necesitatea scalei de apreciere a intensitatii durerii
Durerea in ingrijirea paliativa
• Evaluarea durerii- abilitatea de a diagnostica si de a face un plan de
tratament initial cuprinde: istoric; examinarea fizica; teste radiologice
si alte investigatii;
• Examinarea fizica si anamneza: localizare; iradiere; intensitate;
aparitia puseelor dureroase; pozitie antalgica; consecintele durerii;
durata; caracterul durerii (presiune, arsura, intepatura ,crampe);
prezenta tratamentului si efectul acestuia; problem sociale; problem
psihoemotionale
Durerea in ingrijirea paliativa
• Masurarea intesitati durerii cu ajutorul scalelor uni- si
multidimensionale:
Unidimensionale: masoaraintensitatea, “cantitatea de durere”:
verbal,numerica, analog vizuala-cel mai des folosita
Multidimensionale: evalueaza si “calitatea” durerii: chestionare
despre durere.
• Pacientul trebuie crezut intotdeauna
• Daca sunt mai multe dureri trebuie evaluate separat
Tipuri de durere
• Alodinie: durere provocată de un stimul care, în mod normal, nu
provoacă durere
• Cauzalgie: durere continuă cu caracter de arsură, allodinie şi
hiperpatie succesive sau o leziune nervoasă traumatică; adesea
intervin tulburări ale funcţiilor vaso-motorii, precum şi, mai târziu,
tulburări trofice
• Durere centrală: durere asociată cu o leziune a sistemului nervos
central
Tipuri de durere
• Disestezie: senzaţie neplăcută de furnicături, junghi sau arsură
spontană sau provocată
• Hiperestezie: creşterea sensibilităţii la stimuli specifici
• Hiperalgezie: creşterea răspunsului la un stimul care, în mod normal,
este dureros
• Hiperpatie: sindrom dureros caracterizat prin creşterea reacţiei la un
stimul, în special la un stimul repetitiv Parestezie: senzaţie anormală,
spontană sau evocată
Durerea in ingrijirea paliativa
• Controlul cu succes al durerii necesita evaluarea tuturor aspectelor
suferintei pacientului= DUREREA TOTALA
cultu
ral
Simp
spirit
tome
ual
fizice
dure
re

psih
soci
ologi
al
c
DUREREA IN INGRIJIREA PALIATIVA
- analgezia:
• Sa fie simpla
• dozele trebuie frecvent revazute
• exista doza optima de opioid nu doza maxima de opioid (pentru
treapta a IIIa)
• tratamentul trebuie sa fie neintrerupt, la intervale regulate, plus
suplimentare
Durerea in ingrijirea paliativa
• Reguli de analgezie OMS:
- ADMINISTRARE REGULATA
- ADMINISTRARE PER OS
- ADMINISTRARE CONFORM TREPTELOR DE ANALGEZIE
Durerea in ingrijirea paliativa

Treapta III
Opioide puternice
+/- Co-analgezice
Treapta II
Opioide Medii
TreaptaI +/- Co-analgezice
Analgezice neopioide
+/- Co-analgezice
Durerea in ingrijirea paliativa
• Reguli:
-treapta I se poate combina cu II sau III
- treptele II sau III nu se pot combina intre ele
- medicamentele opioide de pe treapta III nu au doza maxima
Durerea in ingrijirea paliativa
ANLGEZICE DE TREAPTA I:
• ASPIRINA
• PARACETAMOL
• ALGOCALMIN
• PIAFEN
• ANTIINFLAMATORE NESTEROIDIENE ( IBUPROFEN, DICLOFENAC,
KETOPROFEN, INDOMETACIN, NAPROXEN, PIROXICAM)
Durerea in ingrijirea paliativa
ANLGEZICE DE TREAPTA II:
• TRAMADOL
• CODEINA/DIHIDROCODEINA
• OXYCODONA PANA LA DOZA MAX. 40MG/24 ORE
AU DOZA MAXIMA SI DUPA DEPASIREA ACESTEIA SE INTENSIFICA
EFECTELE SECUNDARE
Durerea in ingrijirea paliativa
ANLGEZICE DE TREAPTA III:
• FENTANIL PLASTURE
• FENTANIL CU ACTIUNE RAPIDA: LUNALDIN ADM. SUBLINGUAL
• MORFINA ORALA CU ACTIUNE RAPIDA- SEVREDOL
• MORFINA ORALA CU ACTIUNE RETARD- VENDAL, MST
• OXICODONA
• SPRAY FENTANIL
• BUPRENORFINA
• METADONA (SINTALGON)
NU EXISTA DOZA MAXIMA EXISTA DOZA OPTIMA.
Tipuri de opioide
• *Oxicodone 10 mg este echivalenta cu 20 mg de morfina
• -Oxycontin comprimate de 10 mg, 20mg,  40mg,  80 mg . Se
administreaza 10-20 mg la 12 ore.
• -Oxidolor comprimate de 10mg, 20mg, 40mg, 80 mg cu oxicodona .
se administreaza la 12 ore.
• -Metadona (sintalgon) tablete de 5 mg si fiole de 10 mg/ml. Doza
este de 20 mg de 3-4 x /zi
• – Meperidina(Mialgin), fiole de 100 mg/2ml. Se administreaza 75-10
mg la 4 ore, SC, IM,  IV in perfuzie de 250 ml SF
Tipuri de opioide
• Morfina sulfat oral:
• –MST continus, tablete cu eliberare modificata de 10, 30,60, 100, 200 mg. Se  
administreaza 1 tableta la 12 ore
• –MS contin, tablete de 15mg, 30 mg, 60 mg, 100 mg,200 mg. Se administreaza la 8-12 ore.
• -Sevredol cp de 10mg si 20 mg si 50 mg. Se administreaza la 4 ore, initial 10-30 mg la 4 ore.
• *Morfina clorhidrat :
•             -Morfina fiole de 20 mg/ml. Se administreaza 10 mg la 3-4 ore SC, IM IV in perfuzie
de SF
• -Vendal retard de 10,30, 60 100 mg. Se administreaza la 12 ore
•*
Durerea in ingrijirea paliativa
Efecte secundare:
• Constipatie
• Greata, varsaturi
• Halucinatii
• Somnolenta
• Confuzie
• Agitatie
• Transpiratii
• Prurit
• Depresie respiratorie.
CONSTIPATIA

NOTIUNI DE BAZA
CONSIPATIA
Definitie: emisiune rara de scaune, in cantitate mica,uscate cu
discomfort sau dificultate insotit de manifestari generale si
abdominale
CONSTIPATIA
• Cauzele constipatiei:
1.Datorate bolii:
- Tumori abdominale gigante cu compresie intrinseca si extrinseca
- Boli ale maduvei spinarii: paralizie L5-S1
- Dementa – mobilizare deficitara, apetit exagerat,
CONSTIPATIA
2. Cauze datorate efectelor secundare ale bolii:
– aport alimentar insuficient
– dietă săracă în fibre
– deshidratare
– inactivitate
– confuzie
– depresie
Cauze posibile de constipaţie în medicina paliativă:
1. Medicamente
– Opioide
– Cu efect anticolinergic:
• hyoscină-hidrobromid sau butilpromid
• fenotiazine
• antidepresive triciclice
• anticonvulsivante
– Antacide (Ca, Al)
– Diuretice
– Fier
– Vincristină
CONSTIPATIA
2.Boli asociate:
– Diabet zaharat
– Hipotiroidism
– Hipercalcemie
– Hipopotasemie
– Diverticuli
– Hernie
– Colopatie funcţională
– Rectocel
– Fisură anală
– Hemoroizi
CONSTIPATIA
Evaluarea si examinarea pacientului :
• Cavitatea bucala
• Abdomenul
• Tuseul rectal
• Regimul recent al scaunelor
• Regimul eliminarilor fecale inainte de imbolnavire
• Laxative?
• Medicamente constipante?
• Regimul alimentar
• Stadiul evolutiv al bolii
CONSTIPATIA
• Planul de ingrijire
• Masurile pe care pacientul le prefera
• Impactul asupra calitatii vietii (imbunatatirea)
• Identificarea factorilor de risc
• Buna documentare
• Realizarea confortului personal
• Tratament medicamentos
CONSTIPATIA
Planul de ingrijire:
• Masurile pe care pacientul le prefera
• Impactul asupra calitatii vietii (imbunatatirea)
• Identificarea factorilor de risc
• Buna documentare
• Realizarea comfortului personal
• Tratament medicamentos
CONSTIPATIA
Tratament:
1. Laxative de volum: metil celuloza
2. De lubrefiere: ulei de parafina, de ricin
3. Osmotice : lactuloza; laxative saline (sulfat de magneziu)
4. De stimulare: Senna, Bisacodyl
DIAREEA

NOTIUNI INTRODUCTIVE
DIAREEA
• Definitie: eliminarea de scaune frecvente si moi (minim 3 scaune de
consistenta moale in 24 de ore)

• Are frecventa mai redusa decat constipatia

• Devine cronica daca dureaza mai mult de trei saptamani

DIAREEA
• Cauzele diareei:
o Tumori
o Gastrectomii
o Chimioterapie
o Radioterapie
o Medicamente
o Ocluzie intestinala
o Boli asociate bolii de baza
o Dieta inadecvata
o Malabsorbtie
DIAREEA
Evaluarea scaunului:
• Cantitate
• Frecventa
• Miros
• Aspect
• Consistenta
DIAREEA
• Tratament :
-igieno-dietetic
-medicamentos: simptomatic (Smecta) sau specific (in functie de
cauza)
GREATA SI VARSATURILE IN
INGRIJIREA PALIATIVA

NOTIUNI INTRODUCTIVE
GREATA SI VARSATURILE IN INGRIJIREA PALIATIVA

• Definitie- senzatia subiectiva descrisa ca o necesitate imperioasa si

neplacuta de a varsa
• Varsatura- expulzie fortata a continutului gastric prin cavitatea bucala
• Tratament:
-antiemetice cu actiune central: haloperidol, metoclopramide,
ondansetron, granisetron, benzodiazepine
- prochinetice: metoclopramide, domperidon
- Antisecretorii; scobutil, octeotrid
GREATA SI VARSATURILE IN INGRIJIREA PALIATIVA

1. Simptome asociate cu greata si 2. Complicatii:

varsatura: • Anorexie
• Paloare • Deshidratare
• Transpiratii reci • Slabiciune
• Letargie
• Hipersalivatie
• Depresie
• Tahicardie • Malnutritie
• Diaree • Refuzul tratamentului
• Dezechilibrul electrolitic
• Fracturi
GREATA SI VARSATURILE IN INGRIJIREA PALIATIVA

1.Obiective în abordarea pacientului 3. Tratament:

cu greata si voma
- antiemetice cu actiune central:
• Identificarea cauzei(lor) haloperidol, metoclopramide,
• Îndepartarea / corectarea cauzei(lor) ondansetron, granisetron,
2.Cauzele gretei si varsaturii benzodiazepine
• Chimice - prochinetice: metoclopramide,
• Viscerale domperidon
• Centrale - Antisecretorii: scobutil, octeotrid
• Vestibulare
DISPNEEA

NOTIUNI INTRODUCTIVE
DISPNEEA

•Definitie: dificultate in
respiratie, sete de aer
DISPNEEA
Incidenta

• Apare la 1/3-3/4 din pacienti

• Creste odata cu evolutia bolii
• Apare in special in ultimele 6 saptamani de viata la 70% din cazuri
DISPNEEA
Cauze de aparitie:
• Asociate cancerului : tumori obstructive de cai respiratorii mari
intraluminale sau extraluminale( pleurezii masive, limfangita
carcinomatoasa, bronhoplegie, anemie secundara)
• Asociata tratamentului: operatii mutilante- pneumectomie; fibroza
pulmonara postradioterapie
• Asociata altor boli cu afectare generala a organismului: anemie, BPOC,
std. VII din dementa, pneumonie, SARS Cov2, boli musculare, boli
cardiace std final.
DISPNEEA
• Dispnee→Anxietate→Teama de moarte→Panica→Dispnee
• Masurarea dispneei (evaluare) presupune aplicarea unui instrument
de producere a acesteia 4 grade de dispnee :
1. Aveti dispnee cand va grabiti pe un teren neted, urcand scari sau la
eforturi mari?
2. Aveti dispnee cand va plimbati cu persoana de aceeasi varsta?
3. Trebuie sa va opriti sa respirati cand va plimbati pe un teren neted?
4. Aveti dispnee de repaus?
DISPNEEA
• Alte intrebari:
-Ce va produce lipsa de aer?
-Ce faceti pentru a preveni dispneea?
-Ce credeti ca nu puteti face din cauza dispneei?
-Ce simtiti atunci cand nu aveti aer?
-Cat de frecvent aparea ceasta senzatie?
-Apare ziua sau noaptea?
-Este insotita de alte simptome?
DISPNEEA- TRATAMENT
• MASURI GENERALE:
- calm, nu intratati in panica, atitudine linistitoare
- terapie ocupationala
- ventilatia camerei
- exercitii de relaxare
- oxigen daca se considera
- ajutarea expectoratiei: aerosoli, expectorante, antitusive
DISPNEEA- TRATAMENT
• Tratament simptomatic:
- Bronhodilatatoare: Miofilin
- Corticoterapie: HHC
- Opioide: Morfina
- Anxiolitice: Anxiar
- Antibiotice
TUSEA
• DEFINITIE: reflex de aparare, care ajuta la eliberarea cailor respiratorii de corpi
straini, secretii si trebuie in general incurajata
• Tipuri de tuse : umeda sau uscata
• Tratament nemedicamentos: sfatuit cum sa tuseasca; tapotare; inhalatii aerosoli;
evita fumatul; exercitii de respiratie
• Ideal – terapia antitusiva ar trebui sa fie specifica , directionata catre cauza de
baza, terapia nespecifica se administreaza atunci cand tratamentul etiologic este
ineficient.
• Tratament medicamentos tuse umeda: tratam cauza; expectorante; protusive
• Tratament medicamentos tuse seaca: tratam cauza; emoliente; emoliente si
antitussive inclusive opioid
ESCARE DE DECUBIT
NOTIUNI INTRODUCTIVE
ESCARE DE DECUBIT
• Zone localizate de tesut mort

• Sunt rezultatul tulburarilor circulatiei sanguine si limfatice la nivelul

pielii si tesuturilor subiacente ca urmare a compresiei si a forfecarii
ESCARE DE DECUBIT
• Factori intrinseci
(rezistenta scazuta a tesuturilor la presiune)

• Factori extrinseci
ESCARE DE DECUBIT
1.Factori intrinseci: 2. Factori extrinseci: compresia
• varsta inaintata • fortele de forfecare (cutare)
• deficit neurologic • incontinenta
• imobilizarea
• afectiuni vasculare
• tehnici defectuoase de mobilizare
• deficiente nutritionale, deshidratare
• igiena precara (tegument, asternut)
• cancer, diabet, septicemii • umezeala (folii de plastic sau musama)
• obezitatea, casexia • medicatia
• sedarea • imbracamintea improprie
• transpiratia • pozitia inadecvata a pacientului in pat
ESCARE- CLASIFICARE
• Gradul 1: eritem tegumentar,microcirculatia intacta,temperatura
locala modificata, calitate alterata a tegumentului, durere
• Gradul 2: eritem, microcirculatie afectata, escoriatii
superficiale sau vezicule
• Gradul 3: pierdere de substanta in grosimea pielii si subcutanat, cu
exudat
• Gradul 4: afectarea fasciei profunde, distrugerea musculara pana la
os, exudat, necroza
ESCARE DE DECUBIT
Evaluarea escarelor
• Istoric - durata, eficacitatea tratamentului precedent
• Localizarea, dimensiunile, gradul escarei
• Prezenta exudatului, hemoragiei, necrozei
• Durerea, semne de infectie
• Factori care influenteaza negativ evolutia - RT, subnutritie, steroizi, alte boli
• Prezenta / absenta tesutului de granulatie
• Impactul psihologic - anxietate, depresie, imagine corporala alterata, izolare
ESCARE DE DECUBIT
Obiectivele tratamentului:
• Mentinerea calitatii vietii
• Vindecarea escarelor
• Prevenirea agravarii escarelor
• Controlul durerii si al disconfortului
• Prevenirea infectarii escarelor
• Controlul mirosului si al exudatului
• Reducerea hemoragiei
ESCARE DE DECUBIT
Fiziologia vindecarii plagilor

1. Faza acuta inflamatorie – eliberarea histaminelor din celulele lezate si

migratia leucocitelor (macrofage si polimorfonucleare) catre locul afectat.

2. Faza de distrugere – eliminarea tesutului mort de catre macrofage si

polimorfonucleare

3. Faza proliferativa – infiltrarea plagii cu noi vase de sange, sprijinite de tesut

conjuctiv

4. Faza de maturizare – reepitelizare, contractia marginilor plagii si reorganizarea

tesutului conjuctiv
ESCARE DE DECUBIT
FACTORI CARE INTARZIE VINDECAREA
• Hipoxia
• Deshidratarea
• Exudatul in exces
• Scaderea temperaturii locale
• Prezenta necrozei
• Corpi straini
• Noi traume
• Infectii, secretii purulente
• Edemul, inflamatia
• Radioterapia
• Chimioterapia
• Steroizi (doze mari / timp
indelungat)
• Deficiente de nutritie, circulatie
• Tehnici deficitare si materiale
nepotrivite
ESCARE DE DECUBIT
FACTORI CARE INTARZIE VINDECAREA:
Scaderea temperaturii:
• expunerea indelungata a plagii la temperatura ambianta in timpul
efectuarii pansamentului
• irigarea (spalarea) plagii cu solutii sub temperatura corpului (37oC)

Procesele vindecarii incetinesc sau inceteaza total timp de 3 –

8 ore
ESCARE DE DECUBIT
FACTORI CARE INTARZIE VINDECAREA:

Deshidratarea – prin expunerea plagii la aer

Mediul uscat -impiedica migrarea celulelor epiteliale

ESCARE DE DECUBIT
Vindecarea in mediu umed:
• Fluidul produs de plaga este cunoscut sub numele de exudat.
• Exudatul spala continuu plaga mentinand-o umeda; in acelasi timp
asigura necesarul de glucoza, proteine si electroliti.
• Mediul umed ofera conditii optime pentru migrarea si mitoza celulelor
epiteliale.
• Exudatul, datorita continutului de leucocite, lupta impotriva bacteriilor.
• Vindecarea plagii are loc de trei ori mai repede intr-un mediu umed
fata de unul uscat.
ESCARE DE DECUBIT
CARACTERELE PANSAMENTULUI
• Sa fie non-aderent
• Sa mentina umiditatea
• Sa permita schimburile gazoase
• Sa fie impermeabil pentru bacterii
• Sa permita indepartarea exudatului in exces
• Sa fie un bun izolator termic
• Sa nu aiba efect toxic
• Sa protejeze plaga de alte traumatisme
• Sa nu deranjeze si sa fie comode pentru pacient
ESCARE DE DECUBIT
Metode de curatare a plagii

Metode de curatare a plagii:

 Folosirea tampoanelor
- are drept rezultat redistribuirea bacteriilor pe suprafata plagii si nu indepartarea lor din
plaga
- poate cauza noi traume, distrugand tesutul de granulatie
- lasa in plaga fibre fine care actioneaza precum corpii straini si intarzie vindecarea (mentin
inflamatia)
Irigarea plagii
• Irigarea sub presiune, folosind o seringa de 20-30 ml cu ac 18-20 G
• Indeparteaza microorganismele si corpii straini
• Presiune redusa in cazul plagilor curate, neinfectate
• Fluidele incalzite la temperatura corpului
ESCARE
• Vindecarea plagilor
Primara- la plagile chirurgicale cand cele doua buze sunt tinute
apropiate si vindecarea se produce ca prima intentie.
Secundara- la plagile cu lipsa de substanta unde tesutul de granulatie,
hranit de capilare noi, dezvolta la marginile plagii cellule epiteliale ce
migreaza catre centrul plagii.
ESCARE
• Factori care intarzie vindecarea:
- Scaderea emperaturii:
 Expunerea indelungata a plagii la temperature ambianta in timpul
efectuarii pansamentului
 Irigarea (spalarea) plagii cu solutii sub temperature corpului (37)
- Deshidratarea – prin expunerea plagii la aer
 Migrarea celulelor epiteliale in plaga este impiedicata intr-un mediu
uscat
Procesele vindecarii incetinesc sau inceteaza total timp de 3-8 ore
ESCARE
• Principiul vindecarii in mediu umed
 Fluidul produs de plaga este cunoscut sub numele de exudat
 Exudatul spala continuu plaga mentinand-o umeda; in acelasi timp
asigura necesarul de glucoza, protein si electroliti;
 Mediul umed ofera conditii optime pentru migrarea si mitoza celulelor
epiteliale
 Exudatul, datorita continutului de leucocite, lupta impotriva bacteriilor
Vindecarea plagii are loc de trei ori mai repede intr-un mediu umed fata
de unul uscat
ESCARE- metode de curatire a plagii
• Folosirea tampoanelor:
 Are drept rezultat redistribuirea bacteriilor pe suprafata plagii si nu
indepartarea lor din plaga
 Poate cauza trauma, distrugand tesutul de granulatie
 Lasa in plaga fibre fine care actioneaza precum corpii straini si intarzie
vindecarea ( entin inflamatia)
ESCARE- metode de curatire a plagii
• Irigarea plagii
 Irigarea sub presiune, folosind o seringa de 20-30ml cu ac de 18-20 G
 Indeparteaza microorganismele si corpii straini
 Presiune redusa in cazul plagilor curate, neinfectate
 Fluidele incalzite (ser fiziologic, apa) la temperatura corpului
ESCARE- pansamente
• HYDROCOOLLOID –fabricat din diferiti polimeri naturali; este waterproof (poate
face dus cu el); protective impotriva microorganismelor; exudatul va fi absorbit si
transformat in gel; poate fi lasat 7 zile;
• HYDROGEL- ajuta la debridarea plagii si permite schimbul de gaze; promoveaza
mediul umed, absoarbe exudatul in exces; trebuie schimbat la 2-3 zile; se
indeparteaza prin irigare cu ser fiziologic;
• ALLEVYN – nu este adherent la suprafata plagii; poate absorbi de 10 ori greutatea
lui in lichid; se poate folosi in plagi cavitare adanci; poate fi lasat pana la 4 zile;
• ALGINATE – este hemostatic si biodregadabil; este extreme de absorbant; poate
fi schimbat la 2-3 zile; nu se foloseste pe plagi uscate, cu necroza prezenta.
INGRIJIREA PACIENTULUI IN
FAZA TERMINALA
NOTIUNI INTRODUCTIVE
FAZA TERMINALA
• Faza terminala este asociata cu perioada de timp de la sfarsitul vietii
care incepe in momentul instalarii procesului activ al mortii.
• Moartea activa este procesul de decompensare al intregului organism
• Ultimele ore se refera la ultimele 48 de ore de viata
• Procesul de deces are un curs diferit pentru fiecare pacient in parte
CAUZE
• Aparatul cardiovascular:
-scaderea volumului vascular, a tensiunii arteriale si a pulsului prin
deshidratare cauza si de transpiratie si scaderea ratei metabolismului
- Semne :culoare cadaverica; tegumente umede si reci/ palide sau
cenusii
• Sistemul respirator: congestie pulmonara, tahipnee, dispnee, hipoxia,
respiratia stertoroasa, respiratia Cheyene-Stokes.
• Sistemul musculo-scheletal: slabiciune musculara, astenie marcata,
imobilizare; musculatura gurii devine flasca cu dificultate la inghitire cu
aparitia de secretii in orofaringe (horcait)
FAZA TERMINALA
• Sistemul renal : scaderea functiei cardiace scade functia renala si
apare oliguria; relaxarea sfincteriana este urmata de incontinenta
urinara;
• Sistemul neurovegetativ : dezorientare; letargie (obnubilare-precoma-
coma-moarte); agitatie ( confuzie-halucinatii-delir-mioclonii-convulsii-
precoma-coma-moarte)
FAZA TERMINALA
Diagnosticul apropierii mortii:
• Deteriorarea starii generale a pacientului de la zi la zi
• Pacient somnolent, confuz, agitat
• Lipsa de interea fata de mancare si lichide
• Reducerea functiei intestinale sau urinare, poate apare incontinenta
• Respiratie neregulata, uneori zgomotoasa
• Schimbarea culorii tegumentului- piele pamantie sau cianotica, maini
si picioare reci.
FAZA TERMINALA
Temerile pacientilor:
• Deces in dureri
• Pierderea demnitatii ( ex. : incontinenta urinara, confuzie)
• Singuratatea in fata mortii
• Deces cu multe persoane in preajma
• Ce se intamola dupa deces
FAZA TERMINALA
Temerile familiei:
• Sa fie singura cu cel iubit in timpul decesului
• Sa nu stie ce sa faca atunci cand pacientul are dureri
• Sa nu poata fi capabili de ingrijire in faza terminala
• Rectia la jelire
FAZA TERMINALA- TRATAMENT
• Intrerupeti administrarea unor medicamente
• Continua medicatia pentru controlul simptomelor
• Simptomele si tratamentul se vor evalua in permanenta
• Adaptati cale de administrare, dupa caz
• Evitarea inerventiilor inutile: perfuzii,
• Incurajarea familiei sa fie pe langa pacient- poate auzi chiar daca nu poate raspnde
• Explicatii despre respiratia zgomotoasa sau incontinenta
• Sa nu hraneasca pacientul daca nu poate inghiti- sufocare si suferinta
• Perfuziile nu vor prelungi viata si nu previn setea- mentirea cavitatii bucale umeda