UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

DOMENIUL DE STUDII: MINE, PETROL SI GAZE
PROGRAMUL DE MASTERAT: TEHNOLOGIA TRANSPORTULUI, DEPOZITARII SI
DISTRIBUTIEI HIDROCARBURILOR

PROIECT LA
TRANSPORTUL SI INMAGAZINAREA GAZELOR LICHEFIATE

TEMA: PROIECTAREA UNUI APARAT DE SCHIMB DE CALDURA IN CARE SE

CONDENSEAZA PROPAN

Coordonator: Șef lucr. dr. ing. Suditu Silvian

Masterand: Ciutac Petruț

Specializarea: MTTDDH
Grupa: 21406
Anul: II

2019
 CUPRINS

ETAPA I DE LUCRU..............................................................................................................................................3

ETAPA II-A DE LUCRU

CALCULUL TERMIC DE PREDIMENSIONARE A CONDENSATORULUI DE PROPAN.................................................7

ETAPA A III-A DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE TRANSFER DE CALDURA PRIN CONVECTIE 2 PE PARTEA APEI DE

RACIRE................................................................................................................................................................9

ETAPA A IV-A DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE 1 AL PROPANULUI CARE SE CONDENSEAZA.....................12

ETAPELE V SI VI DE LUCRU
DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER DE CALDURA...........................................................14
DIMENSIONAREA APARATULUI DE SCHIMB DE CALDURA................................................................................14

CONCLUZII........................................................................................................................................................19

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................22

2
 TEMA DE PROIECT

Sa se efectueze calculul termic de dimensionare a unui aparat de schimb de

caldura in care se condenseaza propan.
Date initiale:
'
 temperatura propanului la intrarea in condensator: t 1 =(24+0,5⋅N ) ° C ;
'
 apa de racire are: - la intrare, temperatura de t 2=15 °C ;
''
 - la iesire, temperatura de t 2=21 °C ;
 apa de racire circula prin interiorul tevilor, iar propanul prin exterior;
¿

 debitul de propan este m =(7 +0,1⋅N ) t /h ;

ETAPA I DE LUCRU

 Sa se stabileasca datele initiale, functie de valoarea lui N (numarul curent din apel);
 Sa se calculeze debitul de propan in unitati ale Sistemului International (SI);
 Sa se traseze diagrama de variatie a temperaturii in condensator;
 Sa se calculeze diferenta medie logaritmica de temperatura, in ipoteza ca cele doua fluide
circula in contracurent.

Schimbatoare de caldura

Sunt aparate termice in care are loc transferul de caldura de la un agent termodinamic mai
cald, la altul mai rece.

Clasificarea aparatelor de schimb de caldura:

a) dupa destinatie:
- vaporizatoare sau condensatoare;
- incalzitoare sau racitoare;
b) dupa tipul constructiv:
- de suprafata (cu tevi sau cu placi);
- prin amestec;
c) dupa modul de circulatie a agentilor termici:
- echicurent;
- contracurent;
- curent incrucisat sau mixt;
d) dupa regimul de lucru:
- stationar;
- nestationar;
e) dupa modul de preluare a dilatarilor termice:
- rigide;
- semielastice;
- elastice;

3
 f) dupa numarul de treceri ale agentului termic:
- cu o trecere;
- cu mai multe treceri;
g) dupa transformarile fizico-chimice suferite de agentul termic in proces de schimb de caldura:
- fara schimbarea starii de agregare;
- cu schimbarea starii de agregare;
- au loc reactii chimice (ardere).

In figura 1 este prezentata diagrama de variatie a temperaturilor celor doua fluide in lungul
suprafetei despartitoare, la un schimbator de caldura cu circulatia agentilor termici in contracurent.
S-au notat: 1 - fluid cald; 2 - fluid rece; indicele prim (') - intrare; indicele secund (") - iesire.

Transformarile termodinamice din aparatele de schimb de caldura, daca se neglijeaza

pierderile de presiune, sunt izobare. In fiecare aparat circula fluidul cald, caracterizat prin debit
masic, capacitate calorica masica la presiune constanta si temperatura de intrare, respectiv iesire,
¿ ¿
m1 ; c p,1 ; t '1 >t''1 si fluidul rece, caracterizat de asemenea prin
m2 ; c p,2 ; t '2 <t ''2 .

Ecuatiile principale ale schimbatoarelor de caldura

Calculul termic al schimbatoarelor de caldura de suprafata se bazeaza pe urmatoarele

ecuatii principale:

 ecuatia de bilant termic:

Q́1=Q́2 + Q́d (1)
 ecuatia de transfer de caldura:
Q́=k ∙ A ∙ ∆ T med .lg (2)

In relatia (1), fluxul termic cedat de agentul cald, lichid sau gaz perfect, este:

Q́ 1=ḿ ∙c p , 1 ( t '1−t '1' ) (3)

iar pentru un gaz real sau vapori:

Q́1=ḿ1 ∙ ( h'1−h'1' ) (4)

Figura 5. Variatia temperaturii la un schimbator de caldura

cu circulatia agentilor termodinamici in contracurent.

4
 Fluxul termic preluat de agentul rece, pentru cele doua situatii privind fluidul de lucru, are
expresia:

Q́2=ḿ2 ∙ c p ,2 ( t '2' −t '2 ) (5)

Q́2=ḿ2 ∙ ( h''2 −h'2 ) (6)

Diferenta medie logaritmica de temperatura, med ,lgΔT ,

se masoara in (K), dar in calculul
acesteia se introduc temperaturile fluidelor fie numai in (K), fie numai in (°C), deoarece reprezinta o
diferenta si rezultatele obtinute sunt egale in cele doua cazuri.

Daca se neglijeaza caldura disipata, rezulta ca:

Q́=Q́ 1=Q́ 2 (7)

Diferenta medie logaritmica de temperatura:

ΔT max −ΔT min

ΔT med ,lg=
ΔT max
ln
ΔT min (8)

Cand circulatia agentului are loc in curent incrucisat sau mixt, se calculeaza cu relatia (8)
diferenta medie logaritmica de temperatura, considerand ca fluidele circula in contracurent, dupa
care se aplica un coeficient ε < 1, unde ε = f (T' 1, T''1, T'2, T''2) si de asemenea depinde de modul de
circulatie al agentilor termici. Coeficientul ε se citeste din diagrame specifice.

ΔT med , ci=ε⋅ΔT med , cc (9)

In timpul functionarii schimbatoarelor de caldura, apar depuneri (piatra, namol, alge), pe

suprafetele de schimb de caldura. Din cauza depunerilor se micsoreaza coeficientul global de
transfer de caldura kdepuneri < kproiectare si este necesara curatarea suprafetelor de schimb de caldura.

Daca in schimbatorul de caldura are loc schimbarea de faza a unui agent termodinamic,
fluxul termic se calculeaza cu relatia:

Q́=ḿ ∙r (10)

In care r este caldura latenta specifica de vaporizare/condensare, [J/(kg K)].

 date initiale:
N = 10;
'
t 1 =( 24+0,5 ⋅ N ) =( 24+0,5 ⋅10 )=29 ° C=29+273,15=302,15 K ;

t '1 =t '1' =29 °C=302,15 K ;

'
t 2 =15° C=15+273,15=288,15 K ;

5
 ''
t 2 =21 ° C=21+273,15=294,15 K ;
•
m =( 7+ 0,1⋅ N ) =( 7+0,1 ⋅ 10 )=8 t /h ;

 debitul de propan in SI:

•
t 1000
m =( 7+ 0,1⋅ N ) =( 7+0,1 ⋅ 10 )=8 =8 ⋅ =2,22 Kg / s ;
h 3600

 diferenta medie logaritmica de temperatura, in ipoteza ca cele doua fluide circula in contracurent:

∆ T min =T '1−T '2' =29−21=8 ℃

'' '
∆ T max =T 1 −T 2=29−15=14 ℃

∆ T max −∆ T min 14−8

∆ T med , lg = = =10,72 ℃
∆ T max 14
ln ln
∆ T min 8

 diagrama de variatie a temperaturii in condensator:

T'1 =302,15 K

propan

apa

ETAPA II-A DE LUCRU

CALCULUL TERMIC DE PREDIMENSIONARE A CONDENSATORULUI DE
PROPAN

Date initiale:

 Apa de racire circula prin interiorul tevilor, iar propanul prin exterior;
d 2 25
 Condensatorul este tubular,cu tevi orizontale din otel cu diametrul = ;
d 1 21

6
 Deoarece propanul dizolva uleiul antrenat de compresor, se considera ca suprafata exterioara a
tevilor este curata. La interior se considera un strat de depuneri de piatra cu grosimea de δ p =
0,2 mm;
 Conductivitatea termica a materialului tevii este λOL = 46,4 W/(m·K), iar a stratului de piatra λp =
1,2 W/(m·K).

Etape de lucru:

Din Anexa 1 vom folosi următoarele date corespunzătoare temperaturii de saturație (t 1' =t1''
= 29 °C => T1' =302,15 K)

t T p h' h''
ᵒC K kg/cm2 bar kcal/kg kJ/kg kcal/kg kJ/kg
20 293.15 8.498 8.33369 111.94 468.67 194.94 816.175
25 298.15 9.676 9.48891 114.74 480.393 195.97 820.487
30 303.15 11.02 10.80693 117.84 493.373 196.91 824.423
35 308.15 12.46 12.21909 121.13 507.147 197.82 828.233
40 313.15 14.01 13.73912 124.41 520.880 198.65 831.708

 Presiunea propanului la temperatura de saturatie (vaporizare/condensare/lichefiere),

t1' =t1'':

( T '1−T 1 ) ⋅ ( p303,15− p298,15 )

p= p298,15 + =¿
( T 2−T 1 )
(302,15−298,15 ) ⋅ ( 10,80693−9,48891 )
¿ 9,48891+ =10,54 ¯¿
( 303,15−298,15 )

 Entalpia vaporilor saturati uscati de propan, la temperatura de saturatie t1'' = 29 °C:

'' '' ( T '1' −T 1) ⋅ ( h'303,15

'
−h'298,15
'
)
h =h
1 298,15 +
( T 2−T 1 )
( 302,15−298,15 ) ⋅ ( 824,432−820,487 )
h'1' =820,487+ =823,64 kJ / kg
( 303,15−298,15 )

 Entalpia lichidului saturat de propan, la temperatura de saturatie t1' = 29 °C:

' ' (T '1−T 1) ⋅ ( h'303,15−h'298,15 )

h =h
1 298,15 +
( T 2−T 1 )
(302,15−298,15 ) ⋅ ( 493,373−480,393 )
h'1=480,393+ =490,78 kJ / kg
( 303,15−298,15 )
'' '
r=h1 −h1=823,64−490,78=332,86 kJ /kg

7
  Fluxul termic cedat de propanul care se condenseaza este:

Q́ 1=ḿ ∙ ( h'1' −h'1 )=2,22∙ ( 823,64−490,78 ) =739,69W

 Fluxul termic preluat de apa de racire, pentru un randament al izolatiei η iz = 1, este:

Q́2=Q́1 ∙ ηiz =739,69∙ 1=739,69 W

 Debitul de apa de racire necesar este:

Q́ 2 739,69
ḿ 2= = =29,45 kg / s
''
c p ,2 ( t −t
2
'
2 ) 4,1868 ∙(21−15)

Se considera capacitatea calorica masica a apei (caldura specifica), cp,2 = 4,1868 kJ/(kg·K).

 Viteza optima de curgere a apei in interiorul tevilor este w2 = 0,5 m/s ... 2 m/s; Se
alege w2 = 1 m/s.

 Diametrul efectiv al tevilor este d3 = d1 - 2·δp = 0,0206 m;

 Sectiunea de curgere a apei de racire, daca se considera densitatea apei ρ 2 = 1000 kg/m3:
•
m2 29,45
S 2= = =0,0294 m2
ρ2 ⋅ w2 1000⋅1

 Numarul de tevi montate in paralel, prin care circula apa de racire, pentru realizarea vitezei
alese, este:

4 ⋅ S2 4 ⋅0,0294
n= 2
= =88,35 ; Se aleg89 tevi .
π ⋅d 3 π ⋅0,020 62

ETAPA A III-A DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE TRANSFER DE CALDURA PRIN

CONVECTIE  2 PE PARTEA APEI DE RACIRE

 Temperatura medie a apei de racire este:

t 2, m=t '1' − Δt med,lg =29−10,72=18,28 ℃

Din Anexa 2 vom folosi următoarele date corespunzătoare temperaturii medii a apei de racier:

8
 t ρ ν cp λ
[0C] [kg/m3] [m2/s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
10 999,7 1,300· 10-6 4,19 0,575
20 998,2 1,000· 10-6 4,18 0,599

 Marimile termofizice ale apei la temperatura medie t2,m au valorile:

- conductivitatea termica:

( t 2,m−t 1 ) ⋅ ( λ2 f ,20−λ 2 f ,10 ) ( 18,28−10 ) ⋅ ( 0,599−0,575 )

λ2 f =λ 2 f ,10 + λ2 f =0,575+ =0,595 W / ( m ⋅ K )
( t 2−t 1 ) ( 20−10 )

- vascozitatea cinematica:

( t 2, m−t 1 ) ⋅ ( ν 2 f , 20−ν 2 f ,10 )

ν 2 f =ν 2 f ,10 +
( t 2−t 1 )

−6 ( 18,28−10 ) ⋅ ( 1300−1,000 ) ⋅ 1 0−6 −6 2

ν 2 f =1,300 ⋅1 0 − =1,052 ⋅ 10 m / s
( 20−10 )

- densitatea:

( t 2,m −t1 ) ⋅ ( ρ2 f ,20−ρ2 f ,10 )

ρ2 f =ρ2 f , 10 +
( t 2−t 1 )
( 18,28−10 ) ⋅ ( 999,7−998,2 ) ⋅1 0−6
ρ2 f =999,7− =998,46 kg/m 3
( 20−10 )

- capacitatea calorica masica:

( t 2,m−t 1 ) ⋅ ( c p 2 f ,20−c p 2 f ,10 )

c p 2 f =c p 2 f ,10 +
( t2 −t1 )
( 18,28−10 ) ⋅ ( 4,19−4,18 )
c p 2 f =4,19− =4,1817 kJ / ( kg ⋅ K )
( 20−10 )

 Se considera temperatura peretilor tevii: tp1 = tp2 = tp = t2'' + 1 = 21 + 1 = 22 °C;

 Criteriul Reynolds:

w e ⋅ d 3 w2 ⋅ ρ2 f ⋅d 3 1 ⋅0,0206
ℜ2 f ¿ = = =19588,28
ν2 f μ2 f 1,052 ⋅ 1 0
−6

 Criteriul Prandtl:

μ2 f ⋅c p 2 f ν 2 f ⋅ ρ2 f ⋅c p 2 f 1,052⋅1 0−6 ⋅998,46 ⋅4,1817 ⋅1 03

Pr 2 f ¿ = = =7,381
λ2 f λ2f 0,595

9
  Pentru calculul Pr2p se aplica o relatie analoaga cu cea de mai sus, iar caracteristicile
termofizice sunt ale apei de racire, la temperatura tp=22ᵒC;

t ρ ν cp λ
[0C] [kg/m3] [m2/s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
20 998,2 1,000· 10-6 4,18 0,599
30 995,7 0,805· 10-6 4,17 0,617
- conductivitatea termica:

( t2 p −t1 ) ⋅ ( λ 2 p , 30−λ2 p , 20) ( 22−20 ) ⋅ ( 0,617−0,599 )

λ2 p= λ2 p ,20 + λ2 p=0,599+ =0,603 W / ( m⋅ K )
( t 2−t1 ) ( 30−20 )

- vascozitatea cinematica:

( t2, p −t1 ) ⋅ ( ν 2 p ,30−ν2 p , 20)

ν 2 p=ν 2 p ,20 +
( t 2−t 1 )
( 22−20 ) ⋅ (1000−0,805 ) ⋅1 0−6
ν 2 p=1,000 ⋅1 0−6− =0,961⋅1 0−6 m2 /s
(30−20 )

- densitatea:

( t 2, p−t 1 ) ⋅ ( ρ2 p ,30−ρ 2 p , 20 )
ρ2 p=ρ2 p , 20+
( t 2−t 1 )
( 22−20 ) ⋅ ( 998,2−995,7 ) ⋅1 0−6 3
ρ2 p=998,2− =997,7 kg/ m
( 30−20 )

- capacitatea calorica masica:

( t2, p −t 1) ⋅ ( c p 2 p , 30−c p 2 p , 20 )
c p 2 p=c p 2 p ,20 +
( t2−t 1 )
( 22−20 ) ⋅ ( 4,18−4,17 )
c p 2 p=4,18− =4,178 kJ / ( kg ⋅ K )
( 30−20 )

μ 2 p ⋅c p 2 p ν 2 p ⋅ ρ2 p ⋅c p 2 p 0,961 ⋅1 0−6 ⋅ 997,7 ⋅4,178 ⋅ 1 03

Pr 2 p ¿ = = =6,648
λ2 p λ2 p 0,603

 Criteriul Nusselt se calculeaza cu relatia:

0,25 0,25
Pr 2 p
0,8
N u 2 f =0,021⋅ ℜ2 f ⋅ Pr 2 f ⋅
0,43
( )
Pr2 f
=0,021 ⋅ 19588,28 ⋅7,381
0,8 0,43
⋅ ( 6,648
7,381 ) =131,14

 Deoarece Re > 104, regimul de curgere al apei este turbulent, iar raportul dintre lungimea
tevilor si diametrul interior l/d3 > 50;

 Calculul coeficientului de transfer de caldura prin convectie 2 pe partea apei de racire:

10
 λ2 f 0,595
α 2=N u2 f ⋅ =131,14 ⋅ =3787,04 W / ( m2 ⋅ K )
d3 0,0206

11
 ETAPA A IV-A DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE  1 AL PROPANULUI

CARE SE CONDENSEAZA

Temperatura in stratul limita al peliculei de condensat, formata pe exteriorul tevilor, este:

t lm=0,5⋅ ( t p +t 1 )=0,5 ∙ ( 22+29 )=25,5 ° C=298,65 K

Proprietatile termofizice ale propanului in zona peliculei de condensat sunt:

1. Densitatea propanului:
ρ v + ρl
ρ p=
2

unde ρv este densitatea vaporilor saturati de propan si se calculeaza cu formula:

p TN 10,54 273,15 3
ρv = ρg , N ⋅ ⋅ =1,964 ⋅ ⋅ =18,69 kg/ m
pN T 1,01325 298,65

M 44 3
ρg ,N = = =1,964 kg/m
22,4 22,4
ρl este densitatea propanului in stare lichida si se calculeaza cu formula
3
ρ l=a+ √ b−c ⋅t =265,0081+ √ 68967,18−724,9193 ⋅25,5=489,69 kg /m

in care constantele au urmatoarele valori :

A b C
265,0081 68967,18 724,9193

astfel densitatea propanului va fi:

ρ v + ρl 18,69+ 489,69
ρ p= = =254,19 kg/m3
2 2
2. Capacitatea calorica masica:
c v propan +c l propan
c m propan =
2

unde: c v este capacitatea masica a vaporilor saturati de propan si se calculeaza cu formula:

2 −3 −6 2
c v propan =A 0 + A1 ⋅ T + A 2 ⋅T c v propan =1,717+270,9 ⋅ 10 ⋅298,65−94,55 ⋅10 ⋅ 298,65
kJ 74,19 ⋅1 03
c v propan =74,19 = =1686,10 ( J /kg ⋅ K )
( kmol ⋅ K ) 44

A0 A1 A2
1,717 270,9 ∙10
−3
−94,55∙ 10
−6

12
 c l este capacitatea masica a propanului in stare lichida si se calculeaza cu formula:

2 3
c l propan= A 0 + A 1 ⋅T + A2 ⋅T + A 3 ⋅ T
2 −2 2 −5 3
¿−56,1179 ⋅10 +101,811 ⋅ 298,65−43,3590 ⋅1 0 ⋅ 298,65 +63,15 ⋅ 1 0 ⋅ 298,65
¿ 2942,74 ( J /kg ⋅ K )

in care constantele au urmatoarele valori :

A0 A1 A2 A3
−56,1179 ∙ 10 2
101,811 −43,3590 ∙10 −2
63,15 ∙10−5

c v propan +c l propan 1686,10+2942,74

c m propan = = =2314,42 J / ( kg ⋅ K )
2 2

3. Conductivitatea termica: λ=A + B⋅T +C ⋅T + D⋅ T

2 3

in care constantele au urmatoarele valori :

A B C D
3,67647 ∙10
−1
−13,93 ∙ 10
−4
16,3519∙ 10
−7
0

λ=3,67647 ⋅10−1 −13,93⋅1 0−4 ⋅298,65+16,3519 ⋅1 0−7 ⋅298,652+ 0 ⋅298,653

¿ 0,097 W / ( m⋅ K )

Se utilizeaza relatia: N u l=0,72 ⋅ ( G al ⋅ K u l ⋅ Pr l )0,25

0,25
N u l=0,72 ⋅ ( G al ⋅ K u l ⋅ Pr l )0,25=0,72⋅ ( 1,196 ⋅1 09 ⋅20,05⋅ 2,161 ) =345,58

Se determină Criteriul Kutateladze:

'' ' 3
r h −h 332,86 ⋅1 0
K ul= = = =20,55
c m propan ⋅ ( t fl −t p ) c m propan ⋅ ( t fl −t p ) 2314,42 ⋅ ( 29−22 )

Se determină Criteriul Galileu:

3
g ⋅d 2
G al = 2
νl
3
g ⋅d 2 9,806 ⋅ 0,0253
G al = 2
= =1,196 ⋅1 09
−7 2
νl ( 3,58 ⋅1 0 )
in care vascozitatea cinematica se determina astfel:
μl 91 ⋅ 10−6 −7 2
νl = = =3,58⋅ 1 0 m /s
ρ l 254,19

Se determină Criteriul Prandtl:

13
 μ l ⋅ c pl ν l ⋅ ρl ⋅ c m propan 91⋅1 0−6 ⋅2314,42
Prl ¿ = = =2,161
λl λl 0,097

Se determina coeficientul de transfer de caldura prin convectie α 1 pe partea propanului:

λl 0,097
α 1=N u l ⋅ =345,58 ⋅ =1347,40W / ( m2 ⋅ K )
d2 0,025

ETAPELE V SI VI DE LUCRU

DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER DE CALDURA

DIMENSIONAREA APARATULUI DE SCHIMB DE CALDURA

Corectarea coeficientului de convectie 1 al vaporilor de propan ce se condenseaza. In cazul

condensarii pe un fascicul de tevi, coeficientul de convectie 1 depinde de numarul de randuri de
tevi intalnite cat si de sistemul de asezare al tevilor in fascicul. Valoarea medie a lui 1 se calculeaza
cu relatia:

α 1=
∑ α 1i ; α 1i =ε i⋅α '1
Nr

α 1,1=α 1,2=α '1=1347,40 W / ( m2 ⋅ K )

α 1,3=0,90 ⋅α '1=0,90 ⋅ 1347,40=1212,66 W / ( m2 ⋅ K )

α 1,4=0,85 ⋅ α '1=0,85 ⋅1347,40=1145,29 W / ( m2 ⋅ K )

' 2
α 1,5=0,80 ⋅α 1=0,80 ⋅ 1347,40=1077,92 W / ( m ⋅ K )

α 1,6=0,76 ⋅ α '1=0,76 ⋅1347,40=1024,02W / ( m2 ⋅ K )

' 2
α 1,7=0,73 ⋅α 1=0,73 ⋅ 1347,40=983,60W / ( m ⋅ K )

α 1,8=0,70 ⋅α '1=0,70 ⋅1347,40=943,18W / ( m2 ⋅ K )

α 1=
∑ α 1 i = ( 1347,40+ 1347,40+ 1212,66+1145,29+1077,92+1024,02+983,60+943,18 )
Nr 8
2
¿ 1135,18 W / ( m ⋅ K )

Coeficientul global de schimb de caldura longitudinal:

14
 π
kl =
1 1 d 1 d 1
+ ⋅ln 2 + ⋅ ln 1 +
α 1 ⋅d 2 2 ⋅ λOL d 1 2⋅ λ p d 3 α 2 ⋅d 3

π
kl = =54,21 W / ( m ⋅ K )
1 1 0.025 1 0.021 1
+ ⋅ ln + ⋅ ln +
1135,18 ⋅0.025 2 ⋅46,4 0.021 2 ⋅1,2 0.0206 3787,04 ⋅ 0.0206

Coeficientul de schimb de caldura raportat la 1 m2:

d m=0,5⋅ ( d 1+ d 2) =0,5 ⋅ ( 0,021+0,025 ) =0,023 m

kl 54,21
k= = =750,31 W / ( m2 ⋅ K )
π ⋅d m π ⋅0,023

Suprafata necesara de schimb de caldura a condensatorului:

Q 739,69 ⋅1 03
S= = =91,95 m2
k ⋅ Δt m 750,31⋅10,72

Lungimea aparatului pentru un numar (ales) n = 89 de tevi:

S 91,95
l' = = =14,30 m
n⋅ π ⋅d m 89 ⋅π ⋅0,023

Deoarece condensatorul se realizeaza in 6 treceri, lungimea aparatului va fi:

l ' 14,30
l= = =2,38 m
z 6

Numarul total de tevi montate pe placa tubulara va fi:

ntot =z ⋅n=6 ⋅ 89=534 tevi

Tevile se dispun pe placa tubulara pe laturile unor hexagoane regulate concentrice, cu pasul
t = 35 mm in cate y randuri orizontale pentru fiecare drum de apa. Deci pe fiecare sector,
corespunzator unui drum de apa se pot plasa un numar 89 de tevi. Diametrul interior al mantalei
aparatului este de x mm.

Fluxul de caldura longitudinal schimbat intre fluide este:

ql =k l ⋅ ( t 1−t 2m ) =54,21⋅ ( 29−18,28 ) =581,27W / ( m⋅ K )

Temperaturile reale ale peretilor tevii vor fi:

1 1
t p 1 =t 1−ql ⋅ =29−581,27⋅ =22,48° C
π ⋅d 2 ⋅ α 1 π ⋅0,025⋅1347,40

1 d 1 0,025
t p 2 =t p 1−ql ⋅ ⋅ ln 2 =22,48−581,27 ⋅ ⋅ ln =21,39 ° C
2 ⋅ λOL d1 2⋅ 46,4 0,021

15
 1 d 1 0,021
t p 3 =t p 2−ql ⋅ ⋅ ln 1 =21,39−581,27⋅ ⋅ ln =19,91 ° C
2 ⋅ π ⋅ λp d3 2 ⋅π ⋅1,2 0,0206

Se constata ca temperatura medie a peretelui tevii tpm =0,5·(tp1 + tp2) =21,93 °C coincide cu
valoarea estimata initial si ca urmare nu mai este necesara reluarea calculelor (sau se reiau calculele
pentru alta valoare a temperaturii peretelui).

Prin modificarea numarului de tevi de la 89 (considerata initial), la 534 , viteza reala de

curgere a apei se modifica.

Aceasta crestere a vitezei nu este de natura sa modifice sensibil valoarea coeficientului

global de schimb de caldura.

Diferenta medie de temperatura a fost determinata in ipoteza circulatiei fluidelor in

contracurent si cu o singura trecere. Deoarece s-a adoptat formula constructiva cu 6 treceri, este
necesara corectia valorii obtinute stiind ca:

Δ t m ,ci =ε ci ⋅ Δt m ,ci =0,99⋅ 10,72=10,61 K

Se obtine

δ t ,i =t '2' −t '2=21−15=6 ° C
' ''
δ t , e=t 1−t 1 =29−29=0 ° C

Cu aceste valori rezulta:

δ t ,i 6
P= ' '
= =0,43
t −t1 2
29−15

δt,e 0
R= = =0
δ t ,i 6

Factorul de corectie εci , pentru sistemul de circulatie ales si valorile P si R de mai sus, se
obtine din figura si are valoare 0,99. Deci suprafata de schimb de caldura reala va fi:

Q 739,69⋅1 03
S= = =93,82 m2
k ⋅ε ci ⋅ Δ t m ,ci 750,31⋅0,99 ⋅10,61

ceea ce conduce la o lungime a aparatului:

S 93,82
l' = = =14,59 m
n⋅ π ⋅d m 89 ⋅π ⋅0,023
'
l 14,59
l= = =2,43 m
z 6

Dimensionarea aparatului de schimb de caldura:

 diametrul interior al mantalei schimbatorului de caldura este:

16
 4
√ n 4
√
D i= ⋅d e ⋅ β 1 ⋅ β 2 ⋅ ⋅ sin α= ⋅0,03 ⋅ 1,167 ⋅1,017 ⋅
π ψ π
534
0,8
⋅sin 60=1,00 m

de - diametrul exterior al tevii, de = 30 mm = 0,03 m;

X 1 0,035
β 1= = =1,167
d e 0,03

X 2 0,0305
β 2= = =1,017
de 0,03

X1 - distanta intre doua tevi pe orizontala;

X2 - distanta intre doua tevi pe verticala;

ψ -coeficient de acoperire a suprafetei interioare; pentru schimbatoare de caldura cu singura

trecere ψ = 0,8 ... 0,9, iar pentru schimbatoare cu mai multe treceri ψ = 0,6 ... 0,8. Se alege ψ =0,8;

n - numarul de tevi.


diametrul exterior al mantalei schimbatorului de caldura:

de 0,03
De =Di +2⋅ + 2⋅ S+2 ⋅δ =1,00+2 ⋅ +2 ⋅0,0025+2 ⋅0,0055=1,05m
2 2

S = 2,5 mm = 0,0025 m;

δ = 5,5 mm = 0,0055 m.

17
Stabilirea schemei constructive a aparatului de schimb de căldură
 CONCLUZII

Până la inventarea schimbătoarelor de căldură cu plăci, schimbătoarele tubulare

(țeavă în țeavă sau fascicul de țevi în manta) erau singurele aparate disponibile pentru cele
mai multe aplicații. Multitudinea tipurilor de schimbătoare cu plăci oferă posibilitatea unor
soluții viabile, pentru o gamă largă de aplicații în toate ramurile industriale. punerilor
mecanice.

Schimbătoarele cu plăci sunt uşor de întreținut şi curățat, fără demontare, prin

sistemul de “spălare pe loc” prin inversarea sensului de circulație a agentului sau prin
adăugarea unor soluții de spălare. Controlul suprafețelor plăcilor, înlocuirea garniturilor sau
curățarea mecanică a depunerilor se face deosebit de uşor prin demontarea pachetului de
plăci deşurubând tiranții, sau scoaterea flanşei de capăt în cazul schimbătoarelor sudate.

Utilizate în sistemele de încălzire şi condiționare, în industria alimentară şi a

băuturilor, industria chimică şi farmaceutică, industria navală, în instalații industriale şi de
procesare, industria frigorifică, industria aeronautică etc., schimbătoarele de căldură cu plăci
răspund necesarului de presiuni înalte şi temperaturi ridicate, durată de viață mare, în
condiții de lucru cu medii deosebit de corozive, respectând protecția mediului prin
desfăşurarea proceselor termice în circuite închise.

19
ANEXA 1

Proprietatile vaporilor saturati de propan:

ANEXA 2
Proprietatile fizice ale apei
t ρ ν cp λ
[0C] [kg/m3] [m2/s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
0 999,9 1,790· 10-6 4,21 0,881
10 999,7 1,300· 10-6 4,19 0,575
20 998,2 1,000· 10-6 4,18 0,599
30 995,7 0,805· 10-6 4,17 0,617
40 992,2 0,659· 10-6 4,17 0,634
50 988,1 0,556· 10-6 4,17 0,648
60 983,2 0,479· 10-6 4,18 0,660
70 977,8 0,415· 10-6 4,19 0,668
80 971,8 0,366· 10-6 4,20 0,675
90 965,3 0,326· 10-6 4,21 0,681
100 958,4 0,295· 10-6 4,22 0,683
 BIBLIOGRAFIE

1. Carabogdan, I., Gh.,s.a., Instalatii termodinamice industriale, Culegere de probleme, vol l.

Editura Tehnica Bucuresti, 1983;

2. Chiriac, Fl., Instalatii frigorifice, Editura Didactica si Pedagogica, 1981;

3. Cristescu, T., Transportul si Inmagazinarea gazelor lichefiate, Note de curs, 2018;

4. Cristescu, T., Transportul si Inmagazinarea gazelor lichefiate, Etape de lucru pentru

proiect, 2018;

5. Cristescu, T., Proprietati termice ale zacamintelor de hidrocarburi, Editura Universal Cartfil,
Ploiesti, 1998;

6. Cristescu, T., Termodinamica, Editura Universitatii Petrol – Gaze din Ploiesti, 2009;