Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT LA
TRANSPORTUL SI INMAGAZINAREA GAZELOR LICHEFIATE
2019
CUPRINS
ETAPA I DE LUCRU..............................................................................................................................................3
ETAPELE V SI VI DE LUCRU
DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER DE CALDURA...........................................................14
DIMENSIONAREA APARATULUI DE SCHIMB DE CALDURA................................................................................14
CONCLUZII........................................................................................................................................................19
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................22
2
TEMA DE PROIECT
ETAPA I DE LUCRU
Sa se stabileasca datele initiale, functie de valoarea lui N (numarul curent din apel);
Sa se calculeze debitul de propan in unitati ale Sistemului International (SI);
Sa se traseze diagrama de variatie a temperaturii in condensator;
Sa se calculeze diferenta medie logaritmica de temperatura, in ipoteza ca cele doua fluide
circula in contracurent.
Schimbatoare de caldura
Sunt aparate termice in care are loc transferul de caldura de la un agent termodinamic mai
cald, la altul mai rece.
a) dupa destinatie:
- vaporizatoare sau condensatoare;
- incalzitoare sau racitoare;
b) dupa tipul constructiv:
- de suprafata (cu tevi sau cu placi);
- prin amestec;
c) dupa modul de circulatie a agentilor termici:
- echicurent;
- contracurent;
- curent incrucisat sau mixt;
d) dupa regimul de lucru:
- stationar;
- nestationar;
e) dupa modul de preluare a dilatarilor termice:
- rigide;
- semielastice;
- elastice;
3
f) dupa numarul de treceri ale agentului termic:
- cu o trecere;
- cu mai multe treceri;
g) dupa transformarile fizico-chimice suferite de agentul termic in proces de schimb de caldura:
- fara schimbarea starii de agregare;
- cu schimbarea starii de agregare;
- au loc reactii chimice (ardere).
In figura 1 este prezentata diagrama de variatie a temperaturilor celor doua fluide in lungul
suprafetei despartitoare, la un schimbator de caldura cu circulatia agentilor termici in contracurent.
S-au notat: 1 - fluid cald; 2 - fluid rece; indicele prim (') - intrare; indicele secund (") - iesire.
In relatia (1), fluxul termic cedat de agentul cald, lichid sau gaz perfect, este:
4
Fluxul termic preluat de agentul rece, pentru cele doua situatii privind fluidul de lucru, are
expresia:
Cand circulatia agentului are loc in curent incrucisat sau mixt, se calculeaza cu relatia (8)
diferenta medie logaritmica de temperatura, considerand ca fluidele circula in contracurent, dupa
care se aplica un coeficient ε < 1, unde ε = f (T' 1, T''1, T'2, T''2) si de asemenea depinde de modul de
circulatie al agentilor termici. Coeficientul ε se citeste din diagrame specifice.
Daca in schimbatorul de caldura are loc schimbarea de faza a unui agent termodinamic,
fluxul termic se calculeaza cu relatia:
Q́=ḿ ∙r (10)
date initiale:
N = 10;
'
t 1 =( 24+0,5 ⋅ N ) =( 24+0,5 ⋅10 )=29 ° C=29+273,15=302,15 K ;
5
''
t 2 =21 ° C=21+273,15=294,15 K ;
•
m =( 7+ 0,1⋅ N ) =( 7+0,1 ⋅ 10 )=8 t /h ;
diferenta medie logaritmica de temperatura, in ipoteza ca cele doua fluide circula in contracurent:
propan
apa
Date initiale:
Apa de racire circula prin interiorul tevilor, iar propanul prin exterior;
d 2 25
Condensatorul este tubular,cu tevi orizontale din otel cu diametrul = ;
d 1 21
6
Deoarece propanul dizolva uleiul antrenat de compresor, se considera ca suprafata exterioara a
tevilor este curata. La interior se considera un strat de depuneri de piatra cu grosimea de δ p =
0,2 mm;
Conductivitatea termica a materialului tevii este λOL = 46,4 W/(m·K), iar a stratului de piatra λp =
1,2 W/(m·K).
Etape de lucru:
Din Anexa 1 vom folosi următoarele date corespunzătoare temperaturii de saturație (t 1' =t1''
= 29 °C => T1' =302,15 K)
t T p h' h''
ᵒC K kg/cm2 bar kcal/kg kJ/kg kcal/kg kJ/kg
20 293.15 8.498 8.33369 111.94 468.67 194.94 816.175
25 298.15 9.676 9.48891 114.74 480.393 195.97 820.487
30 303.15 11.02 10.80693 117.84 493.373 196.91 824.423
35 308.15 12.46 12.21909 121.13 507.147 197.82 828.233
40 313.15 14.01 13.73912 124.41 520.880 198.65 831.708
7
Fluxul termic cedat de propanul care se condenseaza este:
Q́ 2 739,69
ḿ 2= = =29,45 kg / s
''
c p ,2 ( t −t
2
'
2 ) 4,1868 ∙(21−15)
Se considera capacitatea calorica masica a apei (caldura specifica), cp,2 = 4,1868 kJ/(kg·K).
Viteza optima de curgere a apei in interiorul tevilor este w2 = 0,5 m/s ... 2 m/s; Se
alege w2 = 1 m/s.
Sectiunea de curgere a apei de racire, daca se considera densitatea apei ρ 2 = 1000 kg/m3:
•
m2 29,45
S 2= = =0,0294 m2
ρ2 ⋅ w2 1000⋅1
Numarul de tevi montate in paralel, prin care circula apa de racire, pentru realizarea vitezei
alese, este:
4 ⋅ S2 4 ⋅0,0294
n= 2
= =88,35 ; Se aleg89 tevi .
π ⋅d 3 π ⋅0,020 62
Din Anexa 2 vom folosi următoarele date corespunzătoare temperaturii medii a apei de racier:
8
t ρ ν cp λ
[0C] [kg/m3] [m2/s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
10 999,7 1,300· 10-6 4,19 0,575
20 998,2 1,000· 10-6 4,18 0,599
- conductivitatea termica:
- vascozitatea cinematica:
- densitatea:
w e ⋅ d 3 w2 ⋅ ρ2 f ⋅d 3 1 ⋅0,0206
ℜ2 f ¿ = = =19588,28
ν2 f μ2 f 1,052 ⋅ 1 0
−6
Criteriul Prandtl:
9
Pentru calculul Pr2p se aplica o relatie analoaga cu cea de mai sus, iar caracteristicile
termofizice sunt ale apei de racire, la temperatura tp=22ᵒC;
t ρ ν cp λ
[0C] [kg/m3] [m2/s] [kJ/(kgK)] [W/(mk)]
20 998,2 1,000· 10-6 4,18 0,599
30 995,7 0,805· 10-6 4,17 0,617
- conductivitatea termica:
- vascozitatea cinematica:
- densitatea:
( t 2, p−t 1 ) ⋅ ( ρ2 p ,30−ρ 2 p , 20 )
ρ2 p=ρ2 p , 20+
( t 2−t 1 )
( 22−20 ) ⋅ ( 998,2−995,7 ) ⋅1 0−6 3
ρ2 p=998,2− =997,7 kg/ m
( 30−20 )
( t2, p −t 1) ⋅ ( c p 2 p , 30−c p 2 p , 20 )
c p 2 p=c p 2 p ,20 +
( t2−t 1 )
( 22−20 ) ⋅ ( 4,18−4,17 )
c p 2 p=4,18− =4,178 kJ / ( kg ⋅ K )
( 30−20 )
Deoarece Re > 104, regimul de curgere al apei este turbulent, iar raportul dintre lungimea
tevilor si diametrul interior l/d3 > 50;
10
λ2 f 0,595
α 2=N u2 f ⋅ =131,14 ⋅ =3787,04 W / ( m2 ⋅ K )
d3 0,0206
11
ETAPA A IV-A DE LUCRU
1. Densitatea propanului:
ρ v + ρl
ρ p=
2
p TN 10,54 273,15 3
ρv = ρg , N ⋅ ⋅ =1,964 ⋅ ⋅ =18,69 kg/ m
pN T 1,01325 298,65
M 44 3
ρg ,N = = =1,964 kg/m
22,4 22,4
ρl este densitatea propanului in stare lichida si se calculeaza cu formula
3
ρ l=a+ √ b−c ⋅t =265,0081+ √ 68967,18−724,9193 ⋅25,5=489,69 kg /m
A b C
265,0081 68967,18 724,9193
A0 A1 A2
1,717 270,9 ∙10
−3
−94,55∙ 10
−6
12
c l este capacitatea masica a propanului in stare lichida si se calculeaza cu formula:
2 3
c l propan= A 0 + A 1 ⋅T + A2 ⋅T + A 3 ⋅ T
2 −2 2 −5 3
¿−56,1179 ⋅10 +101,811 ⋅ 298,65−43,3590 ⋅1 0 ⋅ 298,65 +63,15 ⋅ 1 0 ⋅ 298,65
¿ 2942,74 ( J /kg ⋅ K )
A B C D
3,67647 ∙10
−1
−13,93 ∙ 10
−4
16,3519∙ 10
−7
0
13
μ l ⋅ c pl ν l ⋅ ρl ⋅ c m propan 91⋅1 0−6 ⋅2314,42
Prl ¿ = = =2,161
λl λl 0,097
ETAPELE V SI VI DE LUCRU
α 1=
∑ α 1i ; α 1i =ε i⋅α '1
Nr
α 1=
∑ α 1 i = ( 1347,40+ 1347,40+ 1212,66+1145,29+1077,92+1024,02+983,60+943,18 )
Nr 8
2
¿ 1135,18 W / ( m ⋅ K )
14
π
kl =
1 1 d 1 d 1
+ ⋅ln 2 + ⋅ ln 1 +
α 1 ⋅d 2 2 ⋅ λOL d 1 2⋅ λ p d 3 α 2 ⋅d 3
π
kl = =54,21 W / ( m ⋅ K )
1 1 0.025 1 0.021 1
+ ⋅ ln + ⋅ ln +
1135,18 ⋅0.025 2 ⋅46,4 0.021 2 ⋅1,2 0.0206 3787,04 ⋅ 0.0206
kl 54,21
k= = =750,31 W / ( m2 ⋅ K )
π ⋅d m π ⋅0,023
Q 739,69 ⋅1 03
S= = =91,95 m2
k ⋅ Δt m 750,31⋅10,72
S 91,95
l' = = =14,30 m
n⋅ π ⋅d m 89 ⋅π ⋅0,023
l ' 14,30
l= = =2,38 m
z 6
Tevile se dispun pe placa tubulara pe laturile unor hexagoane regulate concentrice, cu pasul
t = 35 mm in cate y randuri orizontale pentru fiecare drum de apa. Deci pe fiecare sector,
corespunzator unui drum de apa se pot plasa un numar 89 de tevi. Diametrul interior al mantalei
aparatului este de x mm.
1 1
t p 1 =t 1−ql ⋅ =29−581,27⋅ =22,48° C
π ⋅d 2 ⋅ α 1 π ⋅0,025⋅1347,40
1 d 1 0,025
t p 2 =t p 1−ql ⋅ ⋅ ln 2 =22,48−581,27 ⋅ ⋅ ln =21,39 ° C
2 ⋅ λOL d1 2⋅ 46,4 0,021
15
1 d 1 0,021
t p 3 =t p 2−ql ⋅ ⋅ ln 1 =21,39−581,27⋅ ⋅ ln =19,91 ° C
2 ⋅ π ⋅ λp d3 2 ⋅π ⋅1,2 0,0206
Se constata ca temperatura medie a peretelui tevii tpm =0,5·(tp1 + tp2) =21,93 °C coincide cu
valoarea estimata initial si ca urmare nu mai este necesara reluarea calculelor (sau se reiau calculele
pentru alta valoare a temperaturii peretelui).
Se obtine
δ t ,i =t '2' −t '2=21−15=6 ° C
' ''
δ t , e=t 1−t 1 =29−29=0 ° C
δ t ,i 6
P= ' '
= =0,43
t −t1 2
29−15
δt,e 0
R= = =0
δ t ,i 6
Factorul de corectie εci , pentru sistemul de circulatie ales si valorile P si R de mai sus, se
obtine din figura si are valoare 0,99. Deci suprafata de schimb de caldura reala va fi:
Q 739,69⋅1 03
S= = =93,82 m2
k ⋅ε ci ⋅ Δ t m ,ci 750,31⋅0,99 ⋅10,61
S 93,82
l' = = =14,59 m
n⋅ π ⋅d m 89 ⋅π ⋅0,023
'
l 14,59
l= = =2,43 m
z 6
16
4
√ n 4
√
D i= ⋅d e ⋅ β 1 ⋅ β 2 ⋅ ⋅ sin α= ⋅0,03 ⋅ 1,167 ⋅1,017 ⋅
π ψ π
534
0,8
⋅sin 60=1,00 m
X 1 0,035
β 1= = =1,167
d e 0,03
X 2 0,0305
β 2= = =1,017
de 0,03
trecere ψ = 0,8 ... 0,9, iar pentru schimbatoare cu mai multe treceri ψ = 0,6 ... 0,8. Se alege ψ =0,8;
n - numarul de tevi.
diametrul exterior al mantalei schimbatorului de caldura:
de 0,03
De =Di +2⋅ + 2⋅ S+2 ⋅δ =1,00+2 ⋅ +2 ⋅0,0025+2 ⋅0,0055=1,05m
2 2
S = 2,5 mm = 0,0025 m;
δ = 5,5 mm = 0,0055 m.
17
Stabilirea schemei constructive a aparatului de schimb de căldură
CONCLUZII
19
ANEXA 1
5. Cristescu, T., Proprietati termice ale zacamintelor de hidrocarburi, Editura Universal Cartfil,
Ploiesti, 1998;
6. Cristescu, T., Termodinamica, Editura Universitatii Petrol – Gaze din Ploiesti, 2009;