Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI”din BACĂU

Facultatea de Inginerie
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://www.ub.ro/inginerie/; e-mail: decaning@ub.ro

Program de studii: Știința și ingineria produselor alimentare


An: 1

Disciplina: ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ

Proiect: DEPUNEREA ELECTROCHIMICĂ A Ni ȘI A


ALIAJULUI NiW PE OȚEL 42CrMo4

Coordonator științific: Masterand:

Prof. univ. dr. ing. VALENTIN NEDEFF Ing. RĂU DIANA-NICOLETA

BACĂU
2020
1
CUPRINS

INTRODUCERE ...................................................................................................................................... 3
1. STUDIU BIBLIOGRAFIC ............................................................................................................... 4
1.1.Cromarea ................................................................................................................................. 4
1.2.Electrodepunerea..................................................................................................................... 4
1.2.1.Avantajele electrodepunerii ............................................................................................. 5
1.2.2.Legea lui Faraday ............................................................................................................. 5
1.3.Aliajul Ni-W ........................................................................................................................... 7
1.3.1.Aplicaţiile acoperirilor electrolitice Ni-W ....................................................................... 7
2. PARTEA EXPERIMENTALĂ......................................................................................................... 7
2.1.Natura substratului .................................................................................................................. 7
2.2.Etapele de manipulare ............................................................................................................. 8
2.3.Calcule .................................................................................................................................... 9
CONCLUZII ........................................................................................................................................... 10
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................... 11

2
INTRODUCERE

Acest proiect constă în depunerea electrochimică a nichelului și a aliajului Ni-W pe oțelul


42CrMo4, pentru înlocuirea cromului hexavalent. Este cunoscut faptul că învelişurile ce conţin
Cr6+ sunt interzise de către REACH (Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European
şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricţionarea şi
autorizarea substanţelor chimice), deoarece aceşti ioni fac parte din grupa substanţelor CMR
(carcinogene, mutagene și toxice pentru reproducere). În ziua de astăzi, fără autorizaţie, nu mai
este posibil să se utilizeze băile electrolitice bazate pe Cr6+ [1].
Învelişul de Ni-W poate fi un bun substituent pentru cromarea substraturilor în aplicațiile
sale. Temperatura maximă de utilizate pentru Cr este de 450 °C și pentru Ni este de 350 °C,
motiv pentru care Ni nu este suficient pentru a fi folosit precum Cr la temperaturi ridicate.
Wolframul este adăugat pentru a mări temperatura de utilizare. În comparație cu straturile de Cr,
cele de Ni-W își mențin duritatea la temperaturi de până la 550 °C și au o rezistență mai mare la
coroziune și uzură [2].

3
1. STUDIU BIBLIOGRAFIC

1.1. Cromarea

Cromarea este o tehnică de depunere electrochimică ce utilizează o baie electrolitică de


crom hexavalent pentru a forma învelişuri pe diferite obiecte. De obicei, cromarea este produsă
în procesele industriale datorită rezistenței la frecare, uzură și coroziune [1].
Din păcate, Cr (VI) este o substanță carcinogenă și mutagenă, extrem de toxică și
dăunătoare mediului [3]. Este listată în Anexa XIV din REACH și este interzisă în UE începând
cu 21 septembrie 2017, astfel este necesară înlocuirea acestuia [1].

1.2. Electrodepunerea

În procesul de electrodepunere (depunerea electrochimică sau galvanizarea), anodul este


conectat la borna pozitivă, iar catodul (metalul care trebuie acoperit) este conectat la borna
negativă. Ambele sunt scufundate într-o soluție care conține un electrolit și sunt conectate la o
sursă externă de curent. Când se aplică curentul, anodul este oxidat - atomii de metal se dizolvă
în soluția electrolitică. Acești ioni de metal dizolvați se reduc pe suprafața substratului pentru a
forma o acoperire (figura 2) [4].

ANOD CATOD
Ni (s) →Ni2+ (aq) + 2 e-Ni2+ (aq) + 2 e- → Ni (s)
Figura 2: Nichelare electrolitică

Procesul de electrodepunere în care sunt utilizate două metale pentru aceeaşi depunere se
numește co-depunere [5].

4
1.2.1. Avantajele electrodepunerii

Obiectivele principale ale electrodepunerii sunt: aspectul, protecția, proprietățile speciale


ale suprafeței, proprietățile tehnice sau mecanice.
Galvanizarea este utilizată pe scară largă în domenii precum aeronautică, domeniul
autoturismelor, al electronicelor, al bijuteriilor [6].
Depunerea electrochimică este în general utilizată datorită următoarelor avantaje [7]:
•Grosimea și morfologia nanostructurii pot fi controlate precis prin reglarea parametrilor
electrochimici;
• Depunerile sunt relativ uniforme și compacte;
• Se obțin rate mai mari de depunere;
• Echipamentul este ieftin;
• Pot fi acoperite obiecte cu forme diferite.

1.2.2. Legea lui Faraday

Michael Faraday a arătat că o cantitate de substanță depusă la catod (cantitatea de nichel


sau Ni-W) este direct proporțională cu o cantitate de electricitate ce trece prin sistem și poate fi
calculată cu expresia:
𝐼×𝑡 𝑀
𝑚𝑡 = × (1),
𝐹 𝑛
unde:
mt - cantitatea de nichel depozitată la catod (sau dizolvată la anod) în grame - (masa teoretică);
I - Intensitatea curentului electric, în amperi;
t - timpul în care curentul trece, în ore;
M - masa atomică a nichelului (58,69 g/mol);
n - numărul de electroni din reacția electrochimică;
F - constanta lui Faraday (96.500 C).
Această expresie poate fi scrisă și sub următoarea formă (2):

mt = ct × I × t (2),
unde:
ct - o valoare constantă - M/(F × n) și arată că masa sau cantitatea depusă depinde de curent și de
timp.
Drept rezultat, se poate calcula și masa teoretică (3):

𝑚𝑡 = 𝑑 × 𝑒 × 𝑆 (3),
unde:
d - densitatea nichelului (g/cm3);

5
e - grosimea stratului depus (µm);
S - Suprafața substratului (dm2).
Această ecuație (4), în legea lui Faraday, oferă timpul necesar pentru a depune un strat de
nichel sau de Ni-W cu grosimea specificată, la diferite valori ale densităţii de curent:

𝐹 × 𝑛 × 𝑚𝑡
t= (4)
𝑀×𝐼

O expresie pentru calcularea grosimii stratului după depunere (5), se poate obține prin
împărțirea masei teoretice la produsul dintre densitatea nichelului (d = 8,9 g/cm3) și suprafața
probei, S și înmulțirea cu 100 (pentru a obține grosimea în micrometri) [8]:

𝑚𝑡
𝑒= × 100 (5)
𝑑×𝑆

Deci, grosimea stratului depinde de asemenea de densitatea curentului și de timp.


Viteza de depunere (6) (μm/min) este grosimea (e) împărțită la timp (t):

𝑒
𝑉 = (6)
𝑡

Densitatea curentului, măsurată în A/dm2, este raportul dintre intensitate şi suprafaţa


probei (7):
𝐼
dc = 𝑆 (7),

rezultând că intensitatea, măsurată în amperi, este produsul dintre densitatea de curent și


suprafața probei (8):
I = dc ×S (8).

De regulă, o cantitate mică de curent este consumată în descărcarea ionilor de hidrogen în


apă. Hidrogenul eliberat formează bule de gaz pe suprafața catodului [9]. Eficiența / randamentul
procesului (9) (%) a fost, de asemenea, calculată pentru a cunoaște rata de depunere folosind
următoarea formulă, bazată pe legea lui Faraday [10]:

∆𝑚
𝑅𝑓 = × 100 (9)
𝑚𝑡

Δm = masa depusă (m2-m1)


mt = masa teoretică (g).

6
1.3. Aliajul Ni-W

Acoperirile cu metale și aliaje a diferitelor substraturi realizate prin depunerea


electrochimică sunt utilizate pe scară largă în ultimul timp pentru a spori duritatea suprafeței,
electroconductivitatea, rezistența la uzură şi la coroziune. Printre acestea se numără aliajele cu
molibden sau wolfram şi cu metalele din grupa fierului, în special aliajele Ni-W, fiind
considerate a fi depuneri electrolitice foarte promițătoare, având caracteristici bune de
funcționare [11].
Este demn de menționat faptul că procesele tradiționale de formare a aliajelor nu pot fi
utilizate în producția aliajului nichel-wolfram datorită diferenței enorme a punctelor de topire
(nichel: 1445 °C și wolfram: 3410 °C). Cu toate acestea, depunerea electrochimică a acestor
aliaje prin intermediul unor anumiţi electroliți reprezintă o metodă economică și simplă, care
permite aplicarea unui strat uniform și adecvat de nichel-wolfram pe diferite suprafeţe. Acest
fenomen se numește co-depunere indusă [12].

1.3.1. Aplicaţiile acoperirilor electrolitice Ni-W

Domeniul de aplicare al acoperirilor electrolitice Ni-W este vast. De exemplu, rezistența


mare la coroziune a acestor aliaje a făcut posibilă aplicarea acestora ca învelișuri dure. Se știe că
aliajele Ni-W exercită o activitate catalitică și pot fi utilizate precum catalizatori pentru oxidarea
gazelor de eșapament ale motoarelor cu combustie internă.
Dar cea mai importantă zonă este aceea a aeronauticii, unde materialele sunt supuse
condițiilor extreme [13].

2. PARTEA EXPERIMENTALĂ

2.1. Natura substratului

Substraturile sunt discuri de oțel comun de crom-molibden: 42CrMo4 cu diametrul de 30


mm. Compoziţia chimică a oţelului în procente este prezentată în tabelul 1, iar restul reprezintă
procentul de fier (Fe) și cu puține impurități neglijabile.

Tabel 1: Compoziția chimică a oțelului 42CrMo4


C Mn Si P S Cr Mo
0.38-0.45 0.60-0.90 0,40 0.035 0.035 0.90-1.20 0,15-0,40

Primele cifre din denumirea oţelului arată conţinutul în sutimi de procente de carbon:
0,42 % C. Cr şi Mo sunt simbolurile elementelor din aliaj trecute în ordinea importanţei lor (de

7
la inferior la superior), iar ultima cifră arată conţinutul principalului element (Mo) în sutimi de
procente (0,4%) [14].

2.2. Etapele de manipulare

Etapele utilizate pentru manipulare sunt următoarele (figura 10):


1. Curățarea cu acetonă;
2. Degresare electrolitică catodică: baie RN1013, agitare magnetică: 30 °C, U = 3 V timp de 3
minute;
3. Clătire în apă distilată: temperatura camerei, 30 secunde;
4. Aplicarea lacului izolant; Cântărire (m1);
5. Degresarea electrolitică catodică: aceleași condiții (2);
6. Clătire: aceleași condiții (3)
7. Activare: HCI 20% volum, la temperatura camerei, 2 min.
8. Clătire: aceleași condiții (3);
9. Depunerea propriu-zisă: baie Ni Watts, agitare magnetică, 50 oC, la timp diferit și densități de
curent diferite (figura 11);
10. Clătire: aceleași condiții (3);
11. Uscarea cu aer comprimat; Cântărire (m2).

2.

1. 3. 4. 5. 6.
Figura 10: Etapele manipulării: 1. Curăţare; 2. Degresarea electrolitică catodică; 3. Clătire; 4.
Activare; 5. Clătire; 6. Depunere.

În figura 11 este prezentată schema băii unde are loc depunerea, la o temperatură de
50 C și la timpi și intensități diferite, în funcție de denstitățile de curent aplicate [15].
o

8
Figura 11: Schema băii de depunere

În tabelul 2 sunt prezentate piesele rezultate în urma procesului de electrodepunere.

Tabel 2: Probele după electrodepunere

Ni Ni-W Ni-W Ni-W Ni-W Ni-W


1 A/dm2 0,25 A/dm2 0,5 A/dm2 1 A/dm2 1,5 A/dm2 2,5 A/dm2

2.3. Calcule

Pentru a determina timpul și intensitatea pentru etapa de acoperire pentru ddc, calculele
se fac cu ajutorul formulei lui Faraday (tabelul 3).

Tabel 3: Intensitatea și timpul pentru fiecare ddc


Densitatea de curent (A/dm2) 0,25 0,5 1 1,5 2,5
Intensitatea (A) 0,03 0,07 0,14 0,21 0,35
Timpul (min) 478 295 147 98 59

În tabelul 4, randamentul faradic, grosimea practică și viteza au fost calculate după


electrodepunere:

9
Tabel 4: Calcule după depunere
ddc (A/dm2) Proba Rf (%) Grosimea (µm) Viteza (µm/min)
1 Ni 80 24 0,16
0,25 Ni-W 64 16 0,03
0,5 Ni-W 66 20 0,06
1 Ni-W 87 26 0,18
1,5 Ni-W 94 28 0,29
2,5 Ni-W 95 28 0,48

Randamentul straturilor depuse pentru fiecare ddc este determinat și prezentat în figura
12.
Rf (%)

100

80
Ni W
60
0.25 0.5 1 1.5 2.5
ddc (A/dm2)
Figura 12: Evoluția randamentului în funcție de densitatea curentului catodic

Graficul din figura 12 arată că randamentul crește odată cu creșterea densității, dar și
grosimea și viteza de depunere cresc (tabelul 3). La 2,5 A/dm 2 (randamentul este de 95%), ceea
ce face posibilă obținerea unei grosimi reale apropiate de cea teoretică.

CONCLUZII

Scopul acestui studiu este înlocuirea cromului cu Ni-W la diferite densități de curent și
compararea lor cu Ni pentru a vedea avantajele încorporării W în înveliș.
S-a constatat că nu este relevantă concentrația de W în înveliș și nu există nici o corelație
clară între densitatea de curent și concentrația de wolfram. Importanța variației densitatății de
curent este vizibilă la grosimea stratului depus pe substrat.
În studiul efectuat, s-a constat că cea mai bună probă este cea acoperită cu Ni-W la
densitatea de curent de 2,5 A/dm2, având cea mai mare grosime, iar timpul de depunere este cel
mai mic, acest lucru fiind cel mai important în procesele industriale. Pentru a evidenția
proprietățile acestei probe, toate calculele efectuate s-au raportat la proba de referință a stratului
depus ce conține doar Ni.

10
BIBLIOGRAFIE

1. ***http://www.sentinabay.com/News/chromium-vi-will-be-banned, (accesat la data de:


20.02.2019);
2. Io Mizushima, Electrodeposition of Ni-W Alloy and Characterization of Microstructure and
Properties of the Deposits, Materials and Process Technology, IPL Technical University of
Denmark, DTU (decembrie 2006);
3. IARC, Volum 49: Chromium, Nickel, and Welding, Lyon: International Agency for Research
on Cancer (1990);
4. Corrosion Prevention, Metallic and Ceramic Coatings Electroplating, [online], disponibil pe
site-ul:https://www.corrosionpedia.com/definition/447/electroplating, (accesat la data de:
17.03.2019);
5. ***https://chem.libretexts.org/Bookshelves/Analytical_Chemistry/Supplemental_Modules_(
analytical_Chemistry)/Electrochemistry/Electrolytic_Cells/Electroplating, (accesat la data
de: 10.02.2019);
6. ***https://chem.libretexts.org/Ancillary_Materials, (accesat la data de: 25.02.2019);
7. ***https://www.slideshare.net/PRATHAMESHDESHPANDE10/honing-lapping-
electroplating, (accesat la data de: 10.02.2019);
8. George A. Di Bari, Volum 3: Electrodeposition of nickel [1-36];
9. Ian Rose, CliveWhittington, (2014) Nickel plating handbook, NICKEL INSTITUTE, [5-
78];
10. K.R. Sriraman, S. Ganesh Sundara Raman, S.K. Seshadri, Synthesis and evaluation of
hardness and sliding wear resistance of electrodeposited nanocrystalline Ni–W alloys,
Materials Science and Engineering A 418 (2006) [303–311];
11. Dmitriy V. Suvorov, Gennady P. Gololobov, DmitriyYu. Tarabrin, Evgeniy V. Slivkin,
Sergey M. Karabanov și Alexander Tolstoguzov, (2018), Electrochemical Deposition of
Ni–W Crack-Free Coating;
12. M.H. Allahyarzadeh, M. Aliofkhazraei, A.R. Rezvanian, V. Torabinejad, A.R. Sabour
Rouhaghdam, (septembrie 2016) Ni-W electrodeposited coatings: Characterization,
properties and applications, Surface and Coatings Technology;
13. Aurélie Godon, Relations Structure / Composition / Propriétés de revêtements
électrodéposés de nickel de taille de grain nanométrique, (1 februarie 2012) [14-259];
14. ***https://www.astmsteel.com/product/42crmo4-alloy-steel/, (accesat la data de:
22.03.2019);
15. ***https://www.thomasnet.com/articles/metals-metal-products/nickel-plating-history,
(accesat la data de: 22.03.2019).

11