Barometrul s\n\t\]ii cumpere [i cafea cultivat\ la `n\l]imi, folosind doar

Epura[ul `ngr\[\minte organice? (Asta ca s\ nu spun c\ nu-i nicio

diferen]\ de gust: dac\ se face o prob\, deseori s-ar putea

plin de s\ fie preferat\ cafeaua obi[nuit\, la jum\tate de pre]).

E-uri
Dr. Val Vâlcu
Director Editorial
De Pa[te se g\te[te drob, iar gospodinele gr\bite vor
folosi pate de ficat, adic\ maltoz\, dextrine, carmin, glutamat
monosodic, caragean, nitrit de sodiu, ascorbat de sodiu.
Cozonacul con]ine orbitol, E 420, emulgator, E 471,
stearoil 2 lactilat de sodiu E 481, E 472, acid sorbic, propilen
glicol, carbonat de calciu.Ou\le vopsite au tartrazin\, dac\
trece colorantul prin coaj\. {i de regul\ trece. Asta afl\m de
la televizor. Postul de televiziune este mai r\u ca postul
alimentar. Cel alimentar te `nt\re[te [i te preg\te[te pentru
s\rb\toarea religioas\, posturile TV te sperie: de dou\
s\pt\mâni nu se vorbe[te decât despre E-uri, cancer, boli
cauzate de alimente.
Fac vreun bine aceste discu]ii? Personal, nu cred c\
schimb\ ceva. ~n ultimii 50 de ani, suprafa]a terenului agricol
a crescut cu 15 la sut\. Popula]ia globului a ajuns de la 4 la
7 miliarde. Urbanizarea s-a accelerat. Ar fi minunat s\ ne
putem hr\ni ca acum dou\ sute de ani, dar pentru asta ar
trebuim s\ fim cel mult un miliard, pe toat\ planeta. Cine se
sacrific\, pentru a-i l\sa pe ceilal]i s\ tr\iasc\ natural?
Pân\ una-alta, consider c\ repetarea obsesiv\ a temei
E-urilor poate fi doar o metod\ de promovare a produselor
bio. Reclam\ pentru oamenii cu mul]i bani, care nu mai [tiu
ce bun\t\]i s\ aleag\. Restul se aleg doar cu spaima: ei nu
au destul ca s\ treac\ de la o lun\ la alta, de unde s\ mai
Studiile sociologice arat\ c\ oamenii care m\nânc\ bio
tr\iesc mai mult nu pentru c\ evit\ E-urile, ci pentru c\ tr\iesc
mai bine: au o diet\ mai echilibrat\, au mai mul]i bani
pentru medic [i medicamente, fac sport, sunt mai pu]in
stresa]i.
Studiile prin care se verific\ efectul aditivilor asupra
organismului impun o permanent\ `mbun\t\]ire a acestora,
eliminând substan]ele periculoase. Suntem departe de ideal,
dar oricum st\m mai bine ca la `nceputurile alimenta]iei de
tip ”industrial”. Studii medicale care s\ pun\ rata crescut\ a
bolilor de inim\ pe seama E-urilor sunt pu]ine [i
controversate, `n schimb majoritatea exper]ilor dau vina pe
obezitate, sedentarism, fumat [i alcool, plus consumul excesiv
de sare.
Cât prive[te aditivii de pe masa de Pa[te, v\ dau o re]et\
prin care pute]i sc\pa de riscuri. Mânca]i mai pu]in! O felie
de cozonac, nu un cozonac de c\ciul\. Un ou, dou\ sunt de
ajuns. O por]ie de drob, nu o tav\ `ntreag\. Garantez c\ nu
ve]i p\]i nimic de la E-urile aduse de iepura[. ~nlocui]i a
doua mas\ de Pa[te cu o plimbare `n parc. Merge]i la
biseric\ [i a doua zi, `n loc s\ merge]i la supermarket.
Bucura]i-v\ de Lumina ~nvierii, nu de flac\ra de la cuptorul cu
stufat!
P.S.
Un tip mi-a mul]umit pe Facebook fiindc\ l-a convins s\
se lase de fumat un articol din Doctorul Meu, `n care scriam
c\ adev\ratul Post ar presupune s\ renun]i la ceva important,
cum ar fi ]ig\rile, nu s\ schimbi carnea cu pateul din soia.
M\ bucur. Astea sunt, de fapt, bucuriile jurnali[tilor. Cam
rare, de Cr\ciun [i Pa[te, dar merit\ `ncercat.
S\rb\tori fericite [i vou\, cititorilor!

Editor: Pharma Net Solutions
Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130,
bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti
Tel/fax: 021.330.18.69
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director Editorial: Dr. Val Vâlcu
Director general: Cristin Tocan
Redactor-{ef: Stelu]a Indrei
Secretar de redac]ie: Alina Chiriceanu
Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor,
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela
Leventer, Dr. Iulia Dogaru
Redactori: Oana Radu, Alexandra
Constantin, Gabriel Olaru
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: INTACT IMAGES
Distribu]ie cabinete:
GTS SOLUTION
Distribu]ie vânzare:
HIPARION, HACHETTE
Consultan]\ management:
TOCRIS CONSULTING
Tiraj: 50.000 exemplare
(40.000 exemplare gratuite
[i 10.000 pentru vânzare)
ISSN: 2065 - 1473
Urm\toarea apari]ie:
Mai 2012
Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in
S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i
originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea
oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul
serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul
[i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.
Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate
numai cu acordul medicului sau farmacistului.
Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Român
de Audit al Tirajelor (BRAT)
Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)

3
 Farmacia naturii

Alimenta]ia din perioada Pascal\

Ovidiu Bojor Dup\ S\rb\torile de iarn\, acum, la `nceputul prim\verii, intr\m `n perioada
Dr. farmacist
Pascal\ din punct de vedere religios. Indiferent de convingerile noastre laice,
religioase sau nereligioase, alimenta]ia noastr\ trebuie diferen]iat\ `n func]ie de
sezon. Astfel, dup\ alimenta]ia din timpul iernii, bogat\ `n proteine, glucide [i
mai ales lipide, este necesar\ o perioad\ de purificare a organismului.

ndiferent de opinie,

I dezintoxicarea organismului
este binef\c\toare [i se
realizeaz\ prin perioade de
Pentru oameni cu diferite afec]iuni, regimul alimentar este poate
cel mai eficient mod de ameliorare a s\n\t\]ii cu care trebuie
`nceput orice remediu conven]ional sau natural – complementar,
abstinen]\ pe care simplu le `ncepând cu obezitatea, tulbur\rile de metabolism, bolile
numim posturi. Postul este valabil cardiovasculare etc. Majoritatea afec]iunilor grave pot beneficia de
`n orice anotimp, dar trebuie dieta prescris\ de medicul nutri]ionist.
diferen]iat [i individualizat. Astfel,
diferen]ierea [i etapizarea se va
face tot timpul anului. Unii Exist\ restric]ii de la post?
cercet\tori recomand\ trei zile pe
Desigur, `n special adolescen]ilor [i [i psihic, cred c\ postul, de altfel [i
s\pt\mân\ de alimenta]ie mai
tinerilor `n perioada de cre[tere, medica]ia, ar trebui individualizate.
u[oar\ bazat\ `n special pe fructe
pensionarilor care au dep\[it 70 de ani, Consider c\ o perioad\ de post
[i legume proaspete.
bolnavilor cronici afecta]i de restrictiv\ nu va trebui s\ dep\[easc\
Postul se recomand\ oamenilor
tuberculoz\, Basedow, afec]iuni cronice mai mult de 14 zile cu pauze de o lun\.
s\n\to[i `n scop preventiv ca
gastro-intestinale, celor `n convalescen]\ Pentru supraponderali recomand
mijloc natural de `nt\rire a
[i tuturor celor c\rora le recomand\ s\ nu se ia dup\ reclamele produselor
sistemului imunitar prin
medicul specialist evitarea postului. comerciale care garanteaz\ o sl\bire de
eliminarea toxinelor din ce `n ce
Referindu-ne la perioada pascal\, 14 kg `n dou\ s\pt\mâni. Este un
mai frecvente datorit\ alimenta]iei
consider\m c\ postul este destul de bine atentat la s\n\tatea omului. ~n dietele
industrializate. ~n acela[i timp este
organizat [i repartizat gradual cu diferite de sl\bire (alimenta]ie - stil de via]\ -
[i un exerci]iu de voin]\, de
derog\ri (dezleg\ri). Dac\ ascult\m mi[care) nu este permis s\ sl\bi]i mai
abstinen]\ la intoxica]ia
glasul ra]iunii, glasul organismului fizic mult de 3 kg pe lun\!
endogen\, liber consim]it\ de
foarte mul]i prin consumul de
alimente care fac pl\cere, Postul din tot timpul anului
consumul de alcool, de tutun etc. Consider c\ trebuie axat pe Profita]i de prim\var\ [i apela]i la
Postul mai are [i o semnifica]ie renun]area la alimenta]ia industrial\, la hrana vie pe care ne-o ofer\ natura din
sufleteasc\ [i spiritual\ prin consumul de zah\r rafinat, la b\uturile zone curate, nepoluate, cu atâta
abstinen]a de la gândurile gazoase cu extracte artificiale, coloran]i, d\rnicie: unti[orul, p\p\dia tân\r\,
negative: invidia, gelozia, aromatizan]i, edulcoran]i de sintez\, la leurda, [tevia, m\cri[ul, frunzele de
ne`ncrederea dintre oameni, lipsa gr\simile animale, la gr\simile vegetale ciubo]ica cucului [i `n special urzicile,
de iubire, de `n]elegere, de bun\ hidrogenate (margarina), la alcool, la aliment [i medicament de mare
convie]uire. conserve de carne, la mezeluri etc. importan]\.

4
 Medicin\ de familie

Astenia de
prim\var\
Dr. G\l\]anu Bogdan
Medic specialist medicin\ de familie
Competen]\ acupunctur\ [i
ultrasonografie general\

Toat\ lumea a auzit sau a tr\it prin propria

experien]\ paleta de simptome care apar la
sfâr[itul iernii [i `nceputul prim\verii cunoscute
ca astenia de prim\var\.

~n primul rând trebuie s\ Oboseal\, dureri de cap,

[tim c\ astenia de
prim\var\ nu este o boal\,
ci un cumul de st\ri
fiziologice (normale), care
apar atât la persoanele
s\n\toase, cât [i la cele
care prezint\ o patologie `n
aceast\ perioad\ a anului.
Apoi vom `ncerca s\
analiz\m [i s\ explic\m cât
se poate de clar ce
reprezint\ astenia de
prim\var\ pentru noi.
nervozitate, melancolie
S\ ne oprim mai `ntâi la
semnele care apar `n astenia de
prim\var\. Cu siguran]\ c\ vi s-a
`ntâmplat s\ resim]i]i o anumit\
stare de oboseal\, f\r\ ca aceast\
oboseal\ s\ aib\ un motiv
obiectiv, lips\ de aten]ie,
dezorganizare [i `ntârziere `n
efectuarea unor sarcini pe care `n
mod normal le rezolva]i f\r\ nici
un fel de probleme, pasivitate [i
diminuarea puterii de concentrare,
lipsa energiei efectu\rii activit\]ilor
zilnice, trezire dificil\, chiar [i
dup\ 7-8 ore de somn. Ca [i
simptomatologie poate s\ apar\
cefalee, palpita]ii, nervozitate,
iritabilitate, melancolie, dificult\]i
de comunicare [i apatie, sc\dere a
memoriei, bulimie sau anorexie,
putând ajunge [i la o stare de
depresie u[oar\.

Frecven]\ mai mare la femei

Astenia de prim\var\ poate afecta pe oricine, la orice vârst\, dar s-a observat o frecven]\ mai
mare la femei comparativ cu b\rba]ii (40% din femeile din România sufer\ de astenie de
prim\var\), la persoanele sedentare, la persoanele cunoscute cu un psihic mai fragil [i la
persoanele cu activit\]i stresante.

6
 Medicin\ de familie

Cauze
Un aspect important sunt
cauzele care duc la instalarea
asteniei de prim\var\.
Alimenta]ia este una dintre cauze.
Pe toat\ perioada sezonului rece,
majoritatea persoanelor au
consumat `n cantitate mai mare
carne, produse din carne,
gr\simi, carbohidra]i complec[i,
zah\r, produse procesate,
congelate sau la conserv\. La fel
putem s\ vorbim [i despre
b\uturi, atât cele nonalcoolice,
sucuri, cât [i despre cele
alcoolice, care `n perioada
sezonului rece sunt consumate
preponderent. Toate aceste
obiceiuri alimentare duc la o
epuizare a resurselor de vitamine,
s\ruri [i minerale ale
organismului.
Un alt factor important este
trecerea de la temperaturi sc\zute
la temperaturi mai ridicate,
cre[terea luminozit\]ii prin
m\rirea duratei zilei, toate
acestea ducând la un efort
metabolic al organismului de a se
adapta la noile nevoi zilnice.
O alt\ teorie care explic\
apari]ia asteniei de prim\var\ ar
fi modific\rile hormonale care
apar la trecerea de la sezonul
rece la cel cald. Sc\derea
concentra]iei de endorfine (beta
endorfine, atunci când sunt `n
concentra]ie ridicat\ induc o stare
de bine, au o ac]iune calmant\).
Un alt hormon este hormonul
stimulator al melanocitelor (MSH),
secretat de glanda pituitar\, care
la fel este influen]at\ de
expunerea la lumin\, fiind
crescut\ odata cu expunerea la
lumin\, mai mare prim\vara.

Astenia de prim\var\ nu necesit\ un tratament specific. Sunt câteva lucruri esen]iale `n

prevenirea, limitarea sau ameliorarea manifest\rilor asteniei de prim\var\. Dar este
recomandat ca atunci când manifest\rile au o frecven]\ [i o intensitate care altereaz\
confortul zilnic al pacien]ilor, ace[tia s\ mearg\ s\ consulte medicul.

Recomand\ri
Se impun câteva recomand\ri
`n primul rând legate de
alimenta]ie. Se recomand\
consumul de fructe [i legume
proaspete care aduc organismului
un aport crescut de vitamine [i
minerale. Sucurile naturale de
fructe [i ceaiurile sunt de
asemenea benefice `n aceast\
perioad\. Consumul de fructe,
legume proaspete pe tot parcursul
anului sunt metode foarte indicate
pentru prevenirea apari]iei
asteniei de prim\var\. Atunci
când aportul de vitamine,
minerale [i s\ruri nu poate fi
suplinit doar prin alimenta]ie se
recomand\ suplimentarea cu
produse farmacologice. O alt\
m\sur\ foarte important\ o
reprezint\ exerci]iile fizice. Este fizice se recomand\ plimb\rile `n
indicat\ practicarea exerci]iilor aer liber cât mai mult timp posibil.
fizice, dar cu recomandarea ca Esen]ial\ este odihna.
perioada de odihn\ s\ fie Perioada de somn este
respectat\, deoarece exerci]iile recomandat\ s\ fie de cel pu]in 7
fizice intense pot duce la ore pentru a ajuta organismul s\
epuizarea organismului care este se adapteze [i s\-[i refac\ nivelul
[i a[a sl\bit. ~n cazul persoanelor de energie atât de util pentru
care nu pot s\ practice exerci]ii desf\[urarea activit\]ilor zilnice.
Metodele naturiste pentru reducerea
simptomelor asteniei sunt l\pti[orul de matc\,
polenul, suplimentele de fier [i, bine`n]eles, cum
am spus [i mai sus, alimenta]ia cât mai
natural\ [i procesarea cât mai mic\ a
alimentelor, conservând astfel valorile nutritive
ale acestora. Se recomand\ Reducerea
consumului de cafea sau ceai negru [i
`nlocuirea acestora cu ceai verde sau ceai din
plante medicinale sau din fructe.

7
 Advertorial

Iedera... curiozit\]i... istorie...

~mi da]i voie s\ m\ prezint: sunt iedera
Exist\ 15 tipuri diferite de ieder\ care pot fi `ntâlnite `ntre regiunea mediteranean\ [i partea
estic\ a Asiei. Iedera medicinal\ poart\ denumirea botanic\ „Hedera helix Linné”.
Iedera se ca]\r\ pe pere]i, copaci [i stânci datorit\ r\d\cinilor mici ag\]\toare. Poate atinge peste 20 m
`n\l]ime! Iube[te locurile umbrite, umede [i r\mâne verde tot timpul anului.
Iedera poate tr\i 200-300 ani. S-au descoperit exemplare care au atins chiar 450 de ani. Aceasta `nseamn\ c\
cele mai „b\trâne” exemplare care exist\ [i `n zilele noastre tr\iesc din anul 1560.

Propriet\]i medicinale
Nici nu v\ pute]i `nchipui cât este iedera de
puternic\! Con]ine componente active denumite
„saponine”, care se g\sesc `n special `n frunze. Când
saponinele se dizolv\ `n ap\, ele produc spum\. De aici
provine denumirea, de la cuvântul latin „sapo", care
`nseamn\ s\pun.
~n prezent, autorit\]ile competente din domeniul
medical au recunoscut extractul de ieder\ ca tratament
eficient `mpotriva tusei. ~n form\ medicinal\, saponinele
din frunzele de ieder\ ac]ioneaz\ asupra tractului
respirator `n urm\toarele 3 moduri:
efect mucolitic: mucusul vâscos ce se g\se[te `n
bronhii este lichefiat.
efect de calmare a tusei: deoarece mucusul a
fost lichefiat, poate fi eliminat de cili [i treptat, tusea
se calmeaz\. Senza]ia de tuse dispare.
efect spasmolitic: datorit\ diminu\rii senza]iei de
tuse, musculatura bronhiilor se relaxeaz\, iar tusea
se calmeaz\.
Testele de laborator au demonstrat c\
saponinele sunt eficiente `mpotriva bacteriilor [i
viru[ilor. Iedera poate interveni `n cazul respira]iei
scurte [i a tusei la pacien]ii cu astm. Ac]iunea sa
mucolitic\ poate avea de asemenea o influen]\
pozitiv\ asupra simptomelor.

Cum ajunge medicament

De sute de ani, oamenii au acordat `ncredere
puterii vindec\toare a iederei s\lbatice medicinale
pentru tratamentul afec]iunilor inflamatorii ale tractului
respirator. Engelhard Arzneimittel a valorificat
cuno[tin]ele despre aceast\ putere a naturii [i a f\cut
numeroase [i intense cercet\ri de-a lungul anilor.
Rezultatul `l reprezint\ un extract original de ieder\,
ob]inut printr-o metod\ special\. Pentru ob]inerea
acestui extract se folosesc doar frunzele de ieder\
medicinal\ care provine dintr-o anumit\ zon\
geografic\. Aceste frunze confer\ extractului de ieder\
putere vindec\toare.
Pentru a fi siguri c\ extractul este `ntotdeauna de
aceea[i calitate excelent\, procesul de extrac]ie
standardizat trebuie respectat cu cea mai mare stricte]e.
Frunzele uscate de ieder\ sunt `n prima etap\ sp\late cu
un amestec ce con]ine ap\ [i alcool pentru a elibera
componentele. Dup\ aceast\ faz\ de extrac]ie, alcoolul
este `nl\turat [i concentratul r\mas se usuc\.
Componentele sunt acum `n cea mai pur\ form\.
Acest extract uscat este apoi procesat `n a[a fel `ncât
forma de administrare respectiv\ (sirop, tablete
efervescente, pic\turi) s\ con]in\ aceea[i cantitate de
substan]\ activ\ din frunze de ieder\. Astfel pute]i
beneficia `n mod optim de puterea pur\ a iederei
medicinale.

8
 Advertorial

REVIDOX cu Stilvid 84%

Ultima inova]ie `n materie de anti-`mb\trânire a fost
lansat [i pe pia]a româneasc\
~ncetine[te procesul de `mb\trânire celular\. Reduce stresul oxidativ. Protejeaz\ s\n\tatea inimii. ~mbun\t\]este
aspectul pielii. Reduce nivelul colesterolului r\u (LDL). Acestea sunt principalele efecte benefice ale REVIDOX.
Resveratrolul este una dintre cele mai valoroase substan]e antioxidante care se g\se[te `n struguri, având un poten]ial
antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C [i E la un loc [i fiind de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E `n
protec]ia antioxidativ\ a LDL-colesterolului. Toate efectele resveratrolului sunt posibile dac\ acesta este `n cantit\]i foarte
mari! Extractul integral din sâmburi de struguri din REVIDOX este ob]inut printr-un proces patentat de CSCS (Centrul
Superior de Cercet\ri {tiin]ifice din Spania) `n urma c\ruia se ob]ine o cantitate de Resveratrol de pân\ la de 2.000 de ori
mai mare decât cea ob]inut\ `n mod obi[nuit [i f\r\ a afecta calitatea acestuia. Recent, REVIDOX, produsul care a
revolu]ionat la nivel mondial terapiile anti-aging de ultim\ genera]ie, a fost lansat oficial [i `n România.

Efecte
demonstrate clinic
Studii clinice riguroase au demonstrat c\ REVIDOX are efect
antioxidant, contribuind la `nt\rirea barierelor antioxidante ale
organismului [i reducând stresul oxidativ cu pân\ la 61,9%. Administrarea
zilnic\ a unei capsule scade cu pân\ la 20% nivelul colesterolului r\u
(LDL), reducând semnificativ [i ceilal]i markeri de risc cardiovascular, f\r\
riscuri, efecte adverse sau interac]ii medicamentoase. De asemenea, s-a
observat `ncetinirea apari]iei semnelor interne [i externe ale vârstei,
luptând eficace, din interior, `mpotriva `mb\trânirii celulare.
Re`ntinerirea pielii
Studiile clinice au mai demonstrat c\ suplimentul pe baz\ de
resveratrol are efecte semnificative [i la nivelul pielii. Medicul
dermatolog Victor Cl\tici, prezent la lansare, a m\rturisit c\ a
resim]it pe propria piele efectele benefice ale REVIDOXULUI.
„Iau o capsul\ pe zi, iar acest lucru se vede. Am pielea mai
ferm\ [i mai str\lucitoare”, ne-a spus dr. Cl\tici. Acest produs
anti-aging cre[te gradul de hitratare a pielii cu pân\ la 80% [i
elasticitatea cu 43%, reduce profunzimea ridurilor cu 40% [i
cre[te capacitatea antioxidant\ a pielii cu pân\ la 89%.

O capsul\ REVIDOX = 45 kg struguri

REVIDOX-STILVID este un anti-aging de
ultim\ genera]ie. El este o combina]ie unic\
de extract integral din sâmburi de struguri,
extract uscat de rodie [i seleniu. O singur\
capsul\ din acest supliment alimentar are
virtu]ile terapeutice a 45 kilograme de struguri
sau 45 de litri de vin ro[u. Prof. dr. Juan
Carlos Espin de Gea, cercet\tor `n cadrul
Centrului Superior de Cercet\ri {tiin]ifice, al
doilea institut de prestigiu la nivel mondial, cel
care a descoperit formula unic\ a acestui anti-
aging, a prezentat rezultatele cercet\rilor sale
privind REVIDOX `n cadrul evenimentului de
lansare `n ]ara noastr\.
Potrivit studiilor coordonate de profesorul
Espin de Gea, suplimentul cu stilvid lupt\
eficient, din interior, `mpotriva `mb\trânirii
celulare. De aceea, este una dintre cele mai
noi [i revolu]ionare descoperiri `n domeniul
anti-aging. El ac]ioneaz\ la nivelul genelor
longevit\]ii (numite sirtuine). Practic,
„reseteaz\” func]iile genelor care au fost
alterate de stres emo]ional, social, poluare,
stres alimentar (abunden]a de E-uri).

Romani]a Iovan, imaginea produsului

Evenimentul de lansare REVIDOX s-a
bucurat de prezen]a Excelen]ei Sale,
Ambasadorul Spaniei `n România, Estanislao
de Grandes Pascual, a Prof. Dr. Juan Carlos
Espin de Gea [i a Dr. Pedro Tocabenes -
Vicepre[edinte Actafarma, produc\torul
REVIDOX, având su]inerea Funda]iei “Ana
Aslan Interna]ional”.
Au participat speciali[ti români de
renume: dr. Ileana Turcu, director [tiin]ific
Funda]ia „Ana Aslan International”, dr. Victor
Cl\tici, medic dermatolog la Spitalul Elias,
lector univ. dr. Lygia Alexandrescu,
pre[edintele Societ\]ii de Educa]ie
Nutri]ional\, farmacist Ioana Cacovean,
pre[edintele Patronatului Farmaci[tilor din
România, dr. Dana St\nciulescu, pre[edinte
CoreInvest Health, importatorul produsului `n se simte mai frumoas\ [i mai plin\ de
România. Imaginea Revidox este creatoarea energie de când utilizeaz\ acest supliment
de mod\ Romani]a Iovan, care a declarat c\ alimentar.
www.revidox.ro
facebook.com/revidoxromania

10
 Ortopedie

Când ne las\ genunchii

Articula]iile `mb\trânesc primele
j\m
Cum le prote
Dr. Georgiana Ozana Tache
Medic primar fizioterapie-recuperare medical\
Medic coordonator Centrul de Recuperare
Medical\ „Medical Care”
georgianatache@yahoo.com
021/233.97.27; 0723.626.289

in punct de vedere anatomic, o

D articula]ie constituie totalitatea

elementelor care unesc `ntre ele dou\
sau mai multe oase `nvecinate. Mobilitatea
diferitelor segmente ale scheletului depinde
de felul leg\turii dintre ele. ~n afara p\r]ilor
osoase, no]iunea de articula]ie presupune
existen]a [i a altor structuri [i anume: capsula
articular\, ligamentele, bureletele articulare,
discurile [i meniscurile intraarticulare, precum
[i oasele sesamoide, bursele [i tecile
sinoviale. Starea de s\n\tatea a acestor
structuri ale corpului depinde de mai mul]i
Artroza [i excesul ponderal
factori, precum ereditatea, greutatea Speciali[tii recomand\ evitarea excesului ponderal,
corporal\, dieta, profesia, nivelul [i tipul de[i nu este clar dac\ a fi supraponderal declan[eaz\
activit\]ii fizice desf\[urate de persoana artrita/artroza sau doar o face s\ progreseze mai
respectiv\. repede, dar cu siguran]\, presiunea mai mare exercitat\
asupra articula]iilor le face s\ se degradeze mai rapid.
De[i, potrivit studiilor, putem
De asemenea, tonusul musculaturii satelite articula]iilor
preveni degradarea precoce a
portante, a[a cum sunt genunchii [i [oldurile, dar [i
articula]iilor, acestea sunt
gleznele, ar trebui `ntre]inut [i crescut pentru a se asigura
inevitabil supuse unui proces de
stabilitatea [i a preveni degradarea articular\ precoce.
`mb\trânire, cu mult mai
Exemplul clasic al decondi]ion\rii fizice la efortul
accelerat decât a celorlalte
chiar [i cotidian `l reprezint\ preocup\rile noastre statice,
structuri ale corpului uman. ~n
a[a cum ar fi s\ st\m `n fa]a ecranului unui computer
medie, avem articula]ii cu 12
ore `ntregi. Lipsa de mi[care, dar [i postura defectuoas\
ani mai `n vârst\ decât restul
vor conduce atât la degradarea articular\, cât [i la
organismului, potrivit unui studiu
instalarea unor modific\ri de static\ ale aparatului
efectuat `n Marea Britanie.
locomotor, urmate de suferin]e ce se vor instala `n timp.

12
 Ortopedie

Evita]i sedentarismul!
Practicarea unor activit\]i sportive, precum joggingul sau alergatul pe plan `nclinat, stepper-ul,
mobilizarea de greut\]i sunt eficiente pentru articula]iile considerate s\n\toase, cu structurile componente
[i periarticulare intacte, care sunt protejate de un tonus muscular periarticular adevcat. ~n plus, o persoan\
activ\ nu este supraponderal\ sau obez\. Efectuate corect, exerci]iile sportive nu `ncarc\ presional
articula]iile, iar acestea vor func]iona la parametri a[tepta]i f\r\ s\ se instaleze degradarea articular\,
urmat\ de sindrom algic [i disfunc]ional, secundar procesului degenerativ, subliniaz\ speciali[tii. ~n
schimb, excesul de mi[care, dorin]a de performan]\, uneori nejustificat\, dorin]a de a sl\bi sau de a ne
recondi]iona la efort mult prea rapid [i neconcordant vârstei, capacit\]ii anatomice [i func]ionale reale,
toate acestea ne expun riscului deterior\rii ireversibile a structurilor articulare.

Pentru prevenirea instal\rii durerilor articulare, cel mai important lucru este
constan]a/perseveren]a `n privin]a realiz\rii exerci]iilor fizice. Restric]ionarea activit\]ii
fizice, re]inerea [i teama fa]\ de mi[care nu au justificare.

Recuperare medical\ [i kinetoterapie

Repausul articular se
recomand\ `n situa]ia necesit\]ii
de a urma tratament ortopedic
conservator prin imobilizare [i
conten]ionare articular\ sau
postoperator, de punere `n
repaus relativ a segmentului
respectiv. Chiar [i `n aceste
situa]ii, reluarea progresiv\ a
activit\]ii fizice este obligatorie [i
accentul se va pune pe
programele de recuperare
medical\, ce se concentreaz\ pe
[edin]ele de kinetoterapie.
Acestea asigur\ o bun\ circula]ie
sanguin\, o corect\ lubrifiere
articular\ cu cre[terea mobilit\]ii
`n consecin]\, precum [i
cre[terea tonusului muscular
obligatoriu [i necesar efectu\rii
mi[c\rilor segmentare. Activit\]ile
fizice recomandate `n astfel de
situa]ii sunt plimb\rile `n pas
alert, `notul sau mersul pe
bicicleta cu [ezut. Ele vor urma
programelor de recuperare
medical\.

Pruden]\
Trebuie evitate activit\]ile care presupun mi[c\ri bru[te [i `ntinderi musculare, cum ar fi
jocul de tenis, fotbal, volei, baschet, schi, pentru c\ articula]iile sunt solicitate, `n special
cele ale membrelor inferioare [i ale coloanei vertebrale.

Pantofii sport, mai periculo[i decât cei cu toc

~n contextul desf\[ur\rii
activit\]ii fizice [i sportive, atât `n
scop de recuperare medical\,
`ntre]inere func]ional\, cât [i `n scop
de agrement, `nc\l]\mintea joac\
un rol esen]ial. Dac\ nu sunt ale[i
cu aten]ie, pantofii sport pot deveni
un pericol pentru articula]ii. Studiile
arat\ c\ inciden]a afec]iunilor
articula]iilor `n rândul sportivilor nu
este mai mare decât la alte
persoane, atunci când
`nc\l]\mintea este aleas\ corect, iar
activitatea sportiv\ este atent
efectuat\. Exist\ studii care arat\
faptul c\ pantofii sport pot uneori
s\ duc\ la tensionarea articula]iilor
mai mult decât pantofii cu tocuri.
Ace[tia pot conduce la apari]ia
unor tensiuni suplimentare care se
manifest\ asupra structurilor
musculo-articulare [i care pot
conduce fie la accident\ri frecvente,
fie la deteriorarea articula]iilor cu
instalarea `n timp a artrozei. Mai
mult, un studiu recent al

13
 Ortopedie
cercet\torilor de la Universitatea
din Virginia arat\ c\ tensiunea
produs\ asupra articula]iilor de
c\tre pantofii sport `n timpul
alerg\rii este cu 38% mai mare
decât atunci când se alearg\ f\r\
ace[tia. Mersul pe tocuri duce la
tensiuni asupra articula]iilor
piciorului cu 26% mai mult fa]\ de
mersul f\r\ pantofi.
Asta nu `nseamn\ c\ trebuie
s\ mergem pe tocuri sau s\
renun]\m de tot la pantofi. Va
trebui ca speciali[tii `n domeniu s\
regândeasc\ modelele de pantofi
sport existente pe pia]\ [i s\
reconsidere oportunitatea purt\rii
acestora pe parcursul derul\rii
programelor de recuperare
func]ional\ sau la practicarea
anumitor discipline sportive.
Aceasta sugereaz\ c\ pantofii
trebuie s\ fie schimba]i, raportat la
activitatea desf\[urat\, s\ fie
achizi]iona]i numai dac\ nu
provoac\ disconfort la purtare.

{oldurile, genunchii,
gleznele, cele mai Artroz\, la vârste tinere
Indiferent de cauz\ (reumatismal\, traumatic\,
solicitate neurologic\), articula]iile se degradeaz\ [i apare sindromul
Cele mai solicitate articula]ii sunt
dureros, cât [i cel disfunc]ional, de diferite intensit\]i.
cele considerate portante ([oldurile,
Statisticile actuale subliniaz\ faptul c\ artroza se instaleaz\
genunchii, gleznele), adic\ cele care
la vârste din ce `n ce mai sc\zute, din cauza
poart\ greutatea corpului la mers sau
sedentarismului, supraponderalit\]ii, participarea intens\ la
`n diferitele activit\]i, de la cele de zi cu
traficul rutier. Artroza instalat\ la vârste tinere cre[te riscul
zi, pân\ la cele de performan]\
accidentelor, la activit\]i sportive [i de agrement, f\r\
sportiv\. Se poate ajunge pân\ la
preg\tire [i echipament adecvat, f\r\ o condi]ie fizic\
solicitarea ajutorului din partea
minim necesar\, ceea ce cre[te riscul accident\rilor.
specialistului ortoped-traumatolog. Este
astfel necesar\ adaptarea efortului fizic
[i limitarea ortostatismului (stat `n
picioare) prelungit, aten]ie suplimentar\
Tratament
la schimbarea pozi]iilor. ~n situa]ia instal\rii asemenea este indicat un sejur
~n aceea[i m\sur\, coloana sindromului algic [i a celui `n sta]iunile balneare de profil
vertebral\, `n special segmentele disfunc]ional articular, fie de [i continuarea unui program de
lombar [i cervical atunci când sunt cauz\ traumatic\, fie gimnastic\ medical\ `n scop de
supuse unor suprasarcini sau când reumatismal\, se recomand\ `ntre]inere func]ional\. Acesta
efectueaz\ mi[c\ri bru[te se pot
ini]ierea unui tratament poate consta [i `n practicarea
deteriora [i poate fi necesar\ interven]ie
medicamentos, asistat de un unei activit\]i sportive dintre
neurochirurgical\.
program fiziokinetic [i urmat de cele deja men]ionate, pe toat\
Centurile scheletale cu articula]iile
tratament de `ntre]inere cu durata vie]ii. Rezultatele de
aferente, precum um\rul [i [oldul, dar
suplimente nutritive cu efecte necontestat nu vor `ntârzia s\
[i segmentele periferice precum
benefice asupra articula]ilor. De apar\.
genunchii, coatele, gleznele, pumnii [i
articula]iile degetelor pot fi sediul unor Suplimentele pe baz\ de sulfat de glucozamin\ [i condroitin sulfat
suferin]e ortopedice, dar [i s-au dovedit foarte eficiente pentru ameliorarea durerilor articulare,
reumatologice. Boala artrozic\ poate pentru prevenirea deterior\rii cartilajului articular [i `mbun\t\]irea
avea nu doar localizare vertebral\ func]ion\rii articula]iilor. Potrivit studiilor recente, glucozamina este
(spondiloz\, spondilodiscartoz\), dar [i o substan]\ sigur\ [i poate fi folosit\ pe termen mediu sau lung `n
periferic\.
tratamentul artrozelor f\r\ riscul apari]iei unor efecte adverse.

14
 Fi[a de observa]ie

Opera]ie pe creier, f\r\ bisturiu

Cyber-chirurgia,
la `nceput de drum
Dr. Val Vâlcu
Director Editorial

Nimic nu sperie mai mult ca o opera]ie pe creier. Ar fi posibil\ eliminarea

unor tumori, f\r\ bisturiu? Ar putea medicii s\ p\trund\ `n zone ale creierului
inaccesibile dac\ nu se distruge substan]a cenu[ie din jur?

n 1951, medicii suedezi au punct, cyber-chirurgia folose[te un ghidaj stereotaxic, coordonat

~ `ncercat s\ foloseasc\ pentru

prima dat\ radia]ia pentru
distrugerea unor tumori
trei surse de iradiere, focalizate
`n tumor\. Energia este
transmis\ ]esutului tumoral, f\r\
de calculator, al iradierii, care

neoperabile. Tehnica s-a s\ afecteze substan]a cenu[ie

dezvoltat continuu, dar abia `n
1982, prin folosirea unui
accelerator liniar de particule, s-
au ob]inut rezultate notabile. Din
2004, se poate vorbi de cyber-
chirurgie: instala]ia de iradiere
”simte” pozi]ia pacientului, iar un
computer performant corecteaz\
direc]ia [i nivelul iradierii. Astfel,
respira]ia [i mi[c\rile involuntare
nu mai pot influen]a precizia
bisturiului cu raze gamma, iar
]intele devin milimetrice. Dac\, la
iradierea clasic\, dou\ raze
gamma sunt focalizate `ntr-un
aflat\ pe traseul razelor gamma.
De aproape 10 ani, un
dispozitiv GammaKnife este
accesibil pacien]ilor din
România, la Spitalul Bagdasar
Arseni.
”Efectul este similar unei
iradieri de 4-6 s\pt\mâni, `ntr-o
singur\ [edin]\, ne spune
profesorul Mircea Radu Gorgan,
[eful clinicii de neurochirurgie.
Se realizeaz\ o singur\ [edin]\,
iar pacientul pleac\ vindecat. Nu
este necesar\ anestezia. ~n baza
imaginilor RMN, se efectueaz\
Unitatea gamma knife din
spitalul Bagdasar-Arseni
este limitat\ la zona tumoral\.
Doar dac\ natura tumorii este
necunoscut\ se face o biopsie,
`nainte de iradiere. Bolnavului i
se monteaz\ o casc\ pe cap,
care dirijeaz\ fascicolul de
iradiere, iar razele se vor uni
exact `n punctul ales drept ]int\”,
explic\ prof. Gorgan.

Cel mai apropiat concurent - la Viena

Din p\cate, robotul de la Bagdasar-Arseni nu
poate rezolva, cu toate str\duin]ele medicilor, decât
maximum 1500 de cazuri pe an. Circa 11-20.000
de pacien]i ar beneficia de iradierea cu ghidaj
stereotaxic prin metoda gamma-knife, dar nu
exist\ alte aparate `n ]ar\. Pre]ul robo]ilor a sc\zut
permanent, ajungând comparabil cu al unei
instala]ii RMN performante. Clinicile private nu
investesc `ns\ `n cyber-chirurgie, pentru c\ sunt
greu de ob]inut autoriza]iile `n domeniul nuclear.
Statul nu are fonduri nici pentru a cump\ra, nici
pentru a finan]a noi instala]ii de cyber-chirurgie.
O interven]ie pentru care `n ]ar\ se deconteaz\
1000 de euro de la Casa de Asigur\ri ar costa
11.000 de euro la Istanbul [i peste 15.000 la
Viena. ~n Suedia, unde a fost inventat procedeul, o
clinic\ de vârf solicit\ peste 22.000 de euro pentru
o opera]ie cu ”gamma-bisturiul”.

16
 Fi[a de observa]ie

Vindec\ri `n 95 la sut\ din cazuri

Rezultatele sunt spectaculoase. ”Vom avea parte de rezultate excep]ionale, ne asigur\ prof. Gorgan,
dac\ tumorile sunt mici, descoperite `n faze incipiente. Tumorile benigne sunt vindecate `n 95 la sut\ din
cazuri. La fel ca o boab\ de strugure care se transform\ `ntr-o stafid\ când o rupi de pe arac, prin
iradiere tumora este distrus\ deoarece se distrug sursele ei de alimentare cu sânge [i drenajul venos. ~n
cazul tumorilor maligne, nu e necesar\ cura de citostatice dac\ tumora e surprins\ `ntr-un stadiu
incipient. Practic, se poate iradia o tumor\ care are pân\ la 2-2,5 centimetri. Sunt iradiate [i metastazele
provenite din alte ]esuturi, cu aceea[i condi]ie, legat\ de m\rime”.

Cum se descoper\ Semne de

tumora `n stadii alarm\ `n cazul
operabile unei tumori
Dac\ diagnosticul precoce este cheia vindec\rii, ce cerebrale
semne de alarm\ ar trebui s\ trimit\ pacientul la
medic? ”Un pacient cu dureri de cap care nu trec zile 4Dureri de cap repetate, zile `n [ir
sau s\pt\mâni la rând, f\r\ s\ existe o cauz\ 4Amor]eli `n mân\ sau `n picior
inflamatorie sau infec]ioas\, trebuie s\ fac\ m\car o 4Pierderea, fie [i par]ial\, a gustului
tomografie computerizat\, recomand\ prof. Gorgan. sau mirosului
Ideal ar fi un examen RMN. Dac\ `n creier se dezvolt\ 4Tulbur\ri de memorie [i de
o tumor\ care afecteaz\ substan]a cerebral\, apar comportament, inclusiv diminuarea
probleme legate fie de sensibilitatea unor zone ale performan]ei intelectuale
corpului, fie dificult\]i de vorbire, de echilibru sau de 4Amor]irea obrazului
efectuare a unor mi[c\ri. O persoan\ nu trebuie s\ se 4Apari]ia de mi[c\ri involuntare
autolini[teasc\, s\ pun\ o problem\ sau alta pe (ticuri)
seama vârstei sau altor suferin]e asociate, cum ar fi 4Ame]eli, tulbur\ri de echilibru [i de
reumatismul, sau s\-[i auto-administreze men]inere a direc]iei
medicamente. Toate acestea `ntârzie diagnosticul [i 4Probleme de coordonare a
scad [ansele de vindecare”. mi[c\rilor mâinii sau piciorului
4Tulbur\ri de vorbire [i de auz

Boli tratabile
cu gamma-knife
4Tumori cerebrale, benigne sau
maligne
4Malforma]ii vasculare cerebrale
4Neurinom de nerv acustic
Malforma]ie arteriovenoas\ occipital\ dreapt\ operat\ 4Nevralgie de trigemen
de gradul IV Spetzler Martin 4Chirurgia epilepsiei
Angiografia pre [i postoperatorie

17
 Ortodon]ie

Lifting facial cu… aparatul dentar

Odat\ cu trecerea anilor, tot mai multe persoane apeleaz\ la
tratamente cosmetice [i chirurgicale: augmentarea buzelor,
Dr. Marinela Ciocotisan
lifting facial, `ncercând astfel s\ p\streze cât mai mult aspectul
Specialist `n ortodon]ie, ortopedie dento-facial\ tân\r al fe]ei. Din ce `n ce mai mul]i adul]i prefer\ s\ apeleze
[i tehnic\ lingual\
`n schimb la metode mai pu]in invazive, cum ar fi un
OrthoExclusive Dental Care
tratament ortodontic echivalent instrumentelor anti-aging, care
www.orthoexclusive.ro
ofer\ nu doar un zâmbet frumos, ci [i rezultate remarcabile
Str. Roma nr. 42
0722.88.44.33; 021/230.86.60 pentru o estetic\ facial\ `mbun\t\]it\. Tratamentul „BraceLift”
v\ poate ajuta acum s\ ar\ta]i mai tineri [i s\ v\ sim]i]i mai
`ncrez\tori.

ei mai mul]i oameni `[i doresc un

C zâmbet frumos, din]i drep]i [i albi,

dar un tratament ortodontic poate s\
fac\ mai mult decât s\ `ndrepte din]ii. Prin
`mbun\t\]irea aliniamentului [i l\rgirea
arcadelor dentare, tratamentul ortodontic
poate `mbun\t\]i estetica facial\, buzele fiind
mai pline, iar conturul obrajilor mai fin [i mai
bine subliniat. Zâmbetul devine mai larg [i va
putea compensa pierderea muscular\ care
apare odat\ cu `naintarea `n vârst\.
Tehnica,
pentru orice vârst\
~n timp ce gândul v\ duce imediat la
imaginea bracket-urilor metalice pe care le
poart\ de obicei copiii [i adolescen]ii, o nou\
tehnologie face ca tratamentul ortodontic s\ fie
mai rapid, mai confortabil [i mai discret.
Aceast\ tehnologie avansat\ ajut\ ortodon]ii s\
ob]in\ rezultate remarcabile din punct de
vedere al esteticii `n beneficiul pacien]ilor.
Pacien]ii de obicei ob]in o `mbun\t\]ire
radical\ a aspectului facial. ~n afara faptului c\
pute]i avea din]i drep]i, pute]i ob]ine [i arcade
dentare mai l\rgite care pot sus]ine mai bine
etajul mijlociu [i inferior al fe]ei ca un suport
osos, un zâmbet mai larg cu din]i expu[i mai
mult `nspre comisurile buzelor, ceea ce are ca
rezultat un aspect facial mai tân\r.
Cum func]ioneaz\ sistemul
dentare. Pe parcursul
tratamentului, arcurile `ncep s\
revin\ la forma imprimat\ `n
procesul de fabrica]ie, adic\ la
forma de arcad\ ideal\
mi[când astfel din]ii pân\ când
ace[tia ajung `n pozi]ia
optim\. Sistemul low-force
exercit\ presiuni lejere asupra
Noua tehnologie se din]ilor, iar fluxul de sânge la
realizeaz\ cu sistemul de nivelul ]esturilor `nconjur\toare
bracket-uri Damon. Pacien]ii dintelui nu este `ntrerupt, astfel
au remarcat c\ aceste bracket- `ncât extrac]iile nu mai sunt
uri sunt mai confortabile decât atât de necesare ca `n trecut.
cele tradi]ionale [i extrem de Extrac]ia dentar\ poate avea
u[or de cur\]at. Mai mult decât un impact negativ `n timp
atât, Damon folose[te arcuri cu asupra esteticii faciale. Cu noul
memorie de form\, fabricate sistem pute]i beneficia acum
din aliaje hi-tech, care au de tratamente minim invazive
forma ideal\ a arcadelor f\r\ extrac]ii.
ECT FRUMOS?
DOAR UN ASP
{tim cu to]ii c\ din]ii s\n\to[i sunt importan]i pentru
men]inerea s\n\t\]ii. Uneori nu ne d\m seama de impactul
pe care `l au din]ii `n plan mental [i emo]ional. Din]ii
`nghesui]i pot afecta nu doar vorbirea [i respira]ia contribuind
la tulbur\ri cum ar fi apneea obstructiv\ `n timpul somnului,
dar [i la ne`ncrederea `n sine.

18
 Nutri]ie

S\n\tate [i kilograme mai pu]ine

cu trufandale de prim\var\
Dr. {erban Damian De la anghinare [i sparanghel pân\ la salate, morcovi,
Nutri]ionist spanac [i verde]uri aromate – m\rar, p\trunjel, leurd\,
Centrul de nutri]ie Superfit
urzici, prim\vara vine cu o ofert\ nu numai gustoas\, dar
www.superfit.ro
0722.616.785
[i foarte s\n\toas\. Aceste alimente ne ajut\ s\ ne
cur\]\m organismul dup\ lunile de iarn\, `n care nu am
avut la dispozi]ie prea multe legume [i fructe proaspete [i
`n care am mâncat ceva mai multe preparate bogate `n
gr\sime animal\, mai multe dulciuri [i mai multe
alimente bogate `n proteine.

ulte dintre alimentele specifice prim\verii [i-au dovedit

M valoarea `n detoxifierea organismului, protec]ia

`mpotriva cancerului [i `mbun\t\]irea func]iei
hepatice... Deci, mâncându-le, vei avea mai mult\
energie [i un tonus mai bun.

Verde]urile [i legumele de
sezon ne protejeaz\
`mpotriva stresului oxidativ
Multe dintre bolile civiliza]iei
moderne, cum sunt afec]iunile
cardiovasculare, reumatismale,
neurologice (maladia Alzheimer),
metabolice (diabetul zaharat,
obezitatea) [i chiar fenomenul de
`mb\trânire sunt corelate cu un
proces celular distructiv, numit
„stres oxidativ”. Acesta este
produs de o serie de molecule
instabile numite „radicali liberi”,
care se formeaz\ `n organism
sau pot fi `n mediu din cauza
fumului de ]igar\, alcoolului,
medicamentelor, gazelor de
e[apament, pesticidelor,
alimentelor oxidate, metalelor
grele.
Organismul uman de]ine o
gam\ larg\ de mijloace prin
care controleaz\, elimin\ sau
inactiveaz\ ace[ti radicali liberi.
De asemenea, unele alimente
con]in antioxidan]i care ajut\
organismul s\ reduc\ num\rul
radicalilor liberi [i s\ atenueze
consecin]ele ac]iunii lor. Prezen]a
antioxidan]ilor `n legume [i fructe
este o consecin]\ a faptului c\
toate sistemele biologice au o
tendin]\ natural\ de a reduce
poten]ialul distructiv al reac]iilor
de oxidare [i din acest motiv
[i-au dezvoltat sisteme
multifunc]ionale de ap\rare.
Izotiociana]ii, flavonoidele,
allicina [i o mul]ime de alte
substan]e care se g\sesc `n
verde]urile de prim\var\ au un
rol foarte puternic de protec]ie a
organismului, a[a cum o
dovedesc numeroase studii.

20
 Nutri]ie

Cure de sl\bire
Pe lâng\ efectele detoxifiante [i cele de stimulare a imunit\]ii, verde]urile de prim\var\ se dovedesc
foarte valoroase pentru cei care trebuie s\ scad\ `n greutate. Nu e niciun secret: au foarte pu]ine calorii,
a[a c\ po]i s\ m\nânci cantit\]i mari, pe s\turate, f\r\ s\ `]i faci probleme. Le po]i consuma la orice
mas\ din zi. Un truc util este s\ `ncepi masa cu ele – de exemplu o salat\ mare, care `]i va umple
stomacul [i te va determina s\ m\nânci mai pu]in din felurile bogate `n calorii.

Nu g\ti verde]urile! – ele sunt mult mai valoroase `n forma lor natural\, adic\
SFAT crude. Prin tratare termic\, chiar dac\ nu este agresiv\, se pierde totu[i o parte din
valoarea nutritiv\ a plantei. ~n plus, `n form\ crud\ sunt mult mai gustoase.

Iat\ câteva sugestii pentru
aceast\ prim\var\:
Sparanghelul: are foarte
pu]ine `n calorii [i este bogat `n
substan]e nutritive, cum ar fi
potasiu, acid folic, fibre,
vitaminele C [i A. Sparanghelul
a fost mult timp folosit pentru a
potoli crizele de artrit\ [i ca
diuretic. Se poate prepara la
steamer [i apoi se serve[te cu un
sos u[or de l\mâie. Sau se
preg\te[te sote cu usturoi, ceap\
[i ierburi aromate [i se serve[te
cu paste [i parmezan.
Anghinarea: aceast\ legum\
cu un aspect mai degrab\ ciudat
este bogat\ `n fibre, minerale,
cum ar fi magneziu, [i o surs\
bun\ de vitamine din complexul
B, vitamina C [i alte substan]e
nutritive. Se prepar\ `n baie de
abur [i se serve[te cu un sos pe
baz\ de iaurt, arpagic, usturoi,
ierburi [i un strop de suc de
l\mâie.
Morcovii: sunt o surs\
excelent\ de vitamina A. Doar
doi morcovi ofer\ aproximativ
cât doza zilnic\ recomandat\.
Pe lâng\ alte substan]e nutritive,
morcovii sunt boga]i `n
carotenoizi, care s-au dovedit a
reduce riscul de cancer de
colon, pulmonar, de prostat\ [i
de vezic\ urinar\. Se poate
consuma crud, sub form\ de
gust\ri `ntre mese, sau `n salate
de crudit\]i. De asemenea, se
poate folosi ca baz\ pentru o
mul]ime de mânc\ruri g\tite, `n
special supe [i ciorbe. Sucul
proasp\t de morcovi este gustos
[i hr\nitor.
Ridichile: aceste legume
crocante merit\ mai mult
respect, pentru c\ au `n
compozi]ie cantit\]i mari de
vitamina C, plus calciu.
R\d\cinile vin `n diferite forme
[i culori, fiind mai mult sau mai
pu]in picante.
Verde]uri de prim\var\:
exist\ verde]uri am\rui, cum ar
fi rucola [i p\p\dia, care sunt
excelente pentru ficat. De
asemenea, acum sunt
disponibile l\ptuci [i spanac,
hasma]uchi [i m\cri[ul, care se
pot consuma crude sau g\tite
u[or. Pe lâng\ clorofil\, aceste
verde]uri ofer\ [i vitamina A,
acid folic, complexul de
vitamine B [i vitamina C,
precum [i minerale [i
antioxidan]i. Se taie [i se
amestec\ cu semin]e de
dovleac, ridichi, morcovi ra[i [i
pu]in\ brânz\ feta. Se poate
ad\uga pu]in ulei de m\sline.

21
 Sezon

Hapciu!
Au `nceput
alergiile
de prim\var\
Odat\ cu sfâr[itul iernii ne gândim cu
optimism la parcurile `nflorite din nou, la
copacii [i ierburile care ne bucur\ cu verdele
crud al prim\verii. Cu siguran]\ `ns\ c\ aceia
care se [tiu alergici, dar [i cei cu simptomele
specifice sezonului polenic care nu au fost
confirma]i `nc\ se `ntreab\ cum vor trece [i `n
acest an peste perioada polenurilor.

Dr. Lucia C\rbune

Medic primar alergologie [i
imunologie clinic\
Medic primar pediatrie
Cabinet Alergologie, Bucure[ti,
Bd. Basarabiei nr. 19
www.allergy.ro
Email: lucia.carbune@gmail.com
Ce trebuie s\ [tim despre
alergia sezonier\ [i ce avem de
f\cut practic. Multe dintre informa]ii
sunt doar par]ial cunoscute [i multe
dintre tratamente insuficiente.
Bolile alergice sunt de cauz\
genetic\, constitu]ional\, `n
familiile de alergici de genera]ii
`ntregi se poate observa cum
simptomele specifice sunt din ce `n
ce mai frecvente [i mai intense cu
fiecare sezon.
Sezonul polenic
Afec]iunile cele mai frecvente sunt rinoconjuntivita
polenic\, astmul bron[ic sezonier, dar [i erup]ii cutanate
ap\rute dup\ contactul direct cu ierburi [i polenuri.
Sezonul de vârf este `n func]ie de debutul prim\verii,
dar `n general mai [i iunie aduc cele mai sugestive
simptome, prelungite `ns\ la unii pacien]i (de exemplu cei
cu alergie la Artemisia) pân\ spre sfâr[itul verii, august
chiar septembrie.
Rinoree, l\crimare, str\nut
Simptomele specifice rinoconjunctivitei polenice sunt
foarte cunoscute: rinoree apoas\, l\crimare, prurit nazal [i
ocular, obstruc]ie nazal\, salve de str\nut, care `n nu
pu]ine cazuri pot fi `nso]ite de simptome astmatice
intermitente sau de mai lung\ durat\ ca tuse uscat\,
senza]ie de sufocare, respira]ie [uier\toare.
{i erup]iile de tip prurigo estival, agrav\rile dermatitei
atopice, dar [i eritemul cutanat difuz dup\ contact cu
ierburi pot fi observate `n acest sezon.

22
 Sezon
ntensitatea simptomelor variaz\ `ns\ `n
I func]ie de anumi]i factori meteo. Sunt
deosebit de intense `n zile foarte calde cu
vânt [i mai reduse `n zile cu ploaie. Reac]iile
alergice pot fi accentuate de poluarea marilor
ora[e (este cunoscut c\ alergenicitatea particulei
polenice cre[te mult `n contact cu poluarea), dar [i
Confirmarea diagnosticului de boal\ alergic\ este, pe lâng\ diagnosticul clinic
Teste al simptomelor descrise de c\tre pacient, cel mai important pas. Se efectueaz\
cutanate skin prick test (testare cutanat\ cu extracte alergenice specifice) [i rezultatele se
citesc dup\ 20 de minute.
Antihistaminice,
spray-uri nazale, pic\turi
Tratamentul alergiilor sezoniere are dou\
componente esen]iale:
medica]ia simptomatic\, prin care
1 urm\rim diminuarea semnificativ\ a
simptomelor [i asigurarea unui confort
optim pentru pacient;
medica]ia specific\ imunologic\,
2 imunoterapia specific\ sau vaccinarea
antialergic\.
Tratamentele simptomatice specifice sunt `n
primul rând antihistaminicele de ultim\ genera]ie
(intensive, f\r\ reac]ii adverse [i care uneori sunt
suficiente `n formele u[oare).
Simptomele de rinit\ sunt semnificativ
ameliorate prin aplicarea de spray nazal cu rol
antiinflamator: Avamys, Nasonex, Flixonase,
Rhinocort, `n general 1-2 aplica]ii pe zi. Se pot
folosi ca adjuvante moderne [i anumite
instila]ii/pic\turi, care au rolul de a forma o
pelicul\ protectoare pe suprafa]a mucoasei nazale
pentru a diminua impactul particulelor alergice pe
mucoas\. Tratamentul conjunctivitei alergice
necesit\ aplicare de Opatanol pic\turi, de 1-2 ori
pe zi.
24
la expunerea masiv\. ~n zone rurale apare febra
de fân.
Aceast\ varia]ie a intensit\]ii simptomelor ne
oblig\ la o adaptare a dozei de fond,
recomandat\ [i minim necesar\, `n func]ie de
expunerea de moment (condi]ii meteo, c\l\torii
etc.).
De la alergie la astm
Astmul bron[ic sezonier apare la pacien]i la
care alergia sezonier\ evolueaz\ de mai
mul]i ani [i la care sensibilizarea alergic\
este deosebit de intens\. Tratamentul poate
fi necesar uneori pe toat\ durata sezonului
[i poate necesita chiar doze mari de
tratament antiastmatic.
Vaccinarea
antialergic\
Tratamentul esen]ial `n cazul alergiei este
desensibilizarea alergic\ sau imunoterapia
specific\. Cu acest tratament se ob]ine o
evolu]ie mai lent\ a bolii pe termen lung, prin
diminuarea form\rii de anticorpi specifici [i
prin cre[terea toleran]ei la alergeni: scad
mult simptomele specifice [i necesarul de
medicamente din sezonul polenic. Se
efectueaz\ prin pic\turi sublinguale aplicate
zilnic, diminea]a, 6 luni pe an, timp de trei
ani (trei luni presezonier [i trei luni `n sezon:
noiembrie/decembrie-iunie) sau injec]ii
subcutanate lunare. ~n ]ara noastr\ sunt
avizate produsele specifice Stallergenes [i
Halcis. Rezultatele desensibiliz\rii sunt
semnificative deja din primul sezon al
perioadei de tratament specific.
 Geriatrie

Control total
Tensiunea, monitorizat\ 24 de ore din 24
Monitorizarea ambulatorie (Holter) a tensiunii arteriale (TA) presupune
Dr. Gabriela C`rstescu
montarea unui dispozitiv electronic la nivelul taliei [i o man[et\ de tensiometru
Medic specialist geriatrie
pe antebra]. Dispozitivul realizeaz\, timp de 24 de ore, m\surarea tensiunii [i gerontologie
arteriale la intervale de 10-60 minute, precum [i memorarea acestor valori Geriplus Med
m\surate. Investiga]ia necesit\ revenirea pacientului dup\ 24 ore de la
montare pentru desc\rcarea informa]iei, interpretarea acesteia [i recomand\rile necesare. Monitorizarea
ambulatorie Holter a tensiunii arteriale, timp de 24 de ore, completeaz\ m\surarea tensiunii arteriale la
cabinet [i aduce informa]ii pre]ioase pentru managementul hipertensiunii [i hipotensiunii arteriale.

Informa]ii aduse de monitorizarea Holter:

4Evaluarea st\rii de hipertensiune 4Pentru analizarea necesit\]ii efecte secundare ale administr\rii

arterial\. Studiile au ar\tat c\ `nceperii unui tratament medicamentelor, cauz\ frecvent\ de

tensiunea arterial\ (TA) m\surat\ `n
cabinet are o rela]ie limitat\ cu
tensiunea arterial\ pe 24 ore [i, ca
urmare, cu tensiunea arterial\ din
via]a de zi cu zi. Valoarea prognostic\
a tensiunii arteriale nocturne s-a
dovedit superioar\ celei a tensiunii
arteriale diurne. Exist\, de asemenea,
dovezi c\ evenimentele cardiace [i
cerebrovasculare prezint\ o
prevalen]\ maxim\ diminea]a, posibil
legat\ de cre[terea marcat\ a
tensiunii arteriale la trezirea din
somn, ca [i de al]i factori.
antihipertensiv, dar [i pentru
evaluarea eficacit\]ii tratamentului
prescris. ~n urma analiz\rii [i
interpret\rii valorilor TA `nregistrate se
poate optimiza medica]ia prescris\,
ritmul [i momentul administr\rii
medica]iei.
4Evaluarea combina]iei dintre
hipertensiunea arterial\ de decubit (`n
pozi]ia culcat), predominant nocturn\,
cu hipotensiunea arterial\ ortostatic\
(pozitia ridicat `n picioare). Aceast\
situa]ie este mai frecvent `ntâlnit\ la
vârstnici; riscul de hipotensiune
arterial\ ortostatic\ este accentuat de
medica]ia antihipertensiv\.
Hipotensiunea arterial\ ortostatic\
cre[te riscul de c\dere (cu
consecin]ele nefaste ulterioare) la
vârstnic.
4~n cazul apari]iei de simptome
nepl\cute, ca urmare a tratamentului
antihipertensiv sau `n afara acestuia.
~n cazul pacien]ilor vârstnici, cu
multipl\ patologie [i medica]ie
multipl\, pot ap\rea numeroase
complian]\ sc\zut\ (neglijare,
renun]are la tratament).
Monitorizarea Holter a tensiunii
arteriale poate evalua modific\rile TA
ap\rute ca urmare a diverselor
tratamente, inclusiv cel antihipertensiv.
4Pentru depistarea hipertensiunii
arteriale „de halat alb” (fals\
hipertensiune arterial\) sau
„hipertensiune izolat\ de cabinet”.
Hipertensiunea izolat\ de cabinet
trebuie diagnosticat\ când tensiunea
arterial\ m\surat\ `n cabinet este
mai mare de 140/90 mmHg la
minimum 3 determin\ri, `n timp ce
tensiunea arterial\ medie pe 24 ore
[i tensiunea arterial\ diurn\ sunt `n
limite normale.
4 Pentru evaluarea hipertensiunii
ambulatorii izolate sau
hipertensiunea mascat\ - fenomenul
invers al „hipertensiunii de halat alb”,
care e descris la subiec]ii cu
tensiunea arterial\ de cabinet
normal\ (sub 140/90 mmHg), dar
care pot avea valori crescute ale TA
la domiciliu.

26
 Imagistic\ medical\

Ecografie la puterea a 2-a.

Cinematograful 4 D
Dr. Adrian Mircea Pop Indiferent de tipul de ecograf [i de dotarea tehnic\ a
Medic primar radiologie [i imagistic\ medical\
acestuia, majoritatea examin\rilor ecografice se fac `n
Re]eaua privat\ de s\n\tate Regina Maria
modul 2D, adic\ vizualizarea de sec]iuni efectuate la
Dr. Adrian Nicolescu (co-autor)
diferite niveluri. Odat\ cu progresele tehnologice, au
fost create tipuri speciale de sonde [i de software, care
permit imagini tridimensionale - ecografia 3D sau 4D.
cografia 3D presupune mi[carea automat\ a

E interiorului sondei, urmat\ de reconstruc]ia

imaginii, `n mod static, dup\ ce s-a terminat
achizi]ia. Ecografia 4D permite vizualizarea imaginii
`n trei dimensiuni - 3D, dar `n timp real, timpul fiind
a patra dimensiune. Aceste tipuri de ecografii au o
utilizare limitat\, fiind utile `n special `n sarcin\
pentru c\ aduc detalii suplimentare fa]\ de
ecografia 2D, cum ar fi reconstruc]ia facial\ [i
depistarea unor malforma]ii. Ecografele care au
`ncorporate sonde [i software pentru crearea de
imagini 3D sau 4D sunt ecografe performante [i,
de[i utilizarea acestor tehnici este limitat\ la doar o
parte din totalul examin\rii, imaginea 2D care se
folose[te `n mare parte este de calitate superioar\
fa]\ de aparatele care nu de]in aceste caracteristici.

~n sarcin\
Detectarea anomaliilor fetale
este o parte important\ a
diagnosticului prenatal. Introducerea
examin\rii fetale ultrasonografice de
rutin\ a dus la cre[terea ratei de
detec]ie a anomaliilor fetale, iar
dezvoltarea tehnic\ a
echipamentelor, ca [i `n]elegerea
anatomiei [i fiziologiei fetale au
permis cre[terea acurate]ei
diagnostice [i diagnosticarea mai
precoce a malforma]iilor, cu 3-6
s\pt\mâni fa]\ de examin\rile
anterioare. Diagnosticul
malforma]iilor impune o munc\ de
echip\ `n care sunt implica]i:
obstetrician, genetician, radiolog,
neonatolog, cardiolog pediatru,
chirurg pediatru, anatomo-patolog.
Ecografia reprezint\ principala
metod\ de investiga]ie imagistic\ `n
evaluarea anatomiei fetale [i a
dezvolt\rii normale sau anormale a
fetusului [i singura metod\ eficace
de screening prenatal.
Cele mai multe malforma]ii
fetale se detecteaz\ antenatal
deoarece ele reprezint\ anomalii
structurale ce pot fi detectate cu o
tehnic\ morfologic\ cum este
ultrasonografia. ~n examinarea
ultrasonografic\ obstetrical\ se pot
folosi abordul transabdominal sau
transvaginal, ecografia
tridimensional\, Dopplerul spectral,
color sau Power-Doppler.

28

Transabdominal\
sau transvaginal\
Ecografia transabdominal\ este
cea mai des folosit\ `n practic\, fiind
mai pu]in invaziv\ [i consumatoare
de timp, ofer\ o manevrabilitate
superioar\ a transductorului.
Ecografia transvaginal\ ofer\ o
rezolu]ie superioar\ fa]\ de cea
transabdominal\ furnizând imagini
de calitate mai bun\ `n special la
persoanele supraponderale [i obeze;
este indicat\ `n special `n diagnosticul
precoce de prim trimestru al
malforma]iilor.
Ecografia 4D are un impact
deosebit psiho-emo]ional asupra
p\rin]ilor, oferindu-le tabloul real al
aspectului somatic normal sau
anormal al f\tului. Institutul American
al Ultrasunetelor `n Medicina (AIUM)
recomand\ utilizarea responsabil\ a
ultrasonografiei diagnostice. AIUM
descurajeaz\ utilizarea non-medical\
a ultrasunetelor `n scopuri
psihosociale sau de divertisment.
Utilizarea fie a ecografiei
bidimensionale (2D), fie
tridimensionale (3D) doar pentru
vizualizarea fetusului, ob]inerea unei
poze a fetusului sau pentru
determinarea sexului fetal f\r\
indica]ii medicale este inadecvat\ [i
contrar\ practicii medicale
responsabile. De[i utilizarea general\
a ultrasunetelor pentru diagnosticul
medical este considerat\ sigur\,
energia ultrasunetelor poate produce
efecte biologice.
Imagistic\ medical\
Tehnologie modern\
Ecografia 3D/4D sau
sonografia volumetric\ reprezint\
o tehnologie nou\, cu evolu]ie [i
dezvoltare rapid\ `n imagistica
fetal\, fiind un mijloc
complementar important al
sonografiei 2D `n diagnosticul
precoce al malforma]iilor fetale.
Prin campania de marketing
lansat\ la apari]ia
echipamentelor de ecografie 3D,
treptat, s-a instaurat ideea fals\
c\ ecografia `n modul 3D poate
vedea mai mult [i mai bine decât
cea `n 2D, lucru par]ial adev\rat
numai pentru anumite anomalii
sau sisteme de organe. Calitatea
imaginii 3D este strâns legat\ de
cea a imaginii 2D, care
`ntotdeauna precede achizi]ia
volumului 3D. Achizi]ia unui
volum se poate ob]ine prin 3D
static, 3D/4D `n timp real sau
STIC, folosindu-se o tehnologie
Cel mai performant
ecograf din ]ara noastr\
Un ecograf revolu]ionar
numit Veluson E8 Expert BT 12
a fost introdus `n premier\ `n
România, de la `nceputul
anului, la Policlinica Regina
Maria Floreasca. Cu ajutorul
acestui aparat se poate efectua
o gam\ variat\ de ecografii:
obstetricale, morfologie fetal\,
genitale, mamare. Calit\]ile
echipamentului VOLUSON E8
Expert BT 12 sunt `n primul
rând legate de imaginea
anatomic\ excep]ional\ pe care
o ofer\, care permite
particular\, cea a transductorilor
volumetrici. Achizi]ia 4D permite
captarea rapid\ a mai multor
volume - la ora actual\ pân\ la
40/sec – ob]inându-se o imagine
„live” 3D, ce permite vizualizarea
mi[c\rilor fetale `n timp real.
Astfel, ecografia 4D u[ureaz\
vizualizarea unei anumite regiuni
de interes, putându-se observa
modific\rile fe]ei sau mi[c\rile
trunchiului [i ale membrelor.
Aceast\ tehnic\ ne ajut\ s\
`n]elegem mai bine atât
dezvoltarea somatic\ [i
func]ional\ a fetusului, cât [i
originile tulbur\rilor motorii [i
senzitive ce se manifest\ la nou-
n\scut, eviden]iind diverse
anomalii fetale de pozi]ie sau
mi[care. Indiferent de vârsta
sarcinii, posibilitatea examin\rii
`n 3D [i 4D reprezint\ un
beneficiu.
explorarea f\tului de la vârste
foarte mici, `n primul trimestru,
`n cele mai mici detalii. Pentru
prima dat\ se poate folosi
tehnica Hdlive. Aceasta este o
tehnic\ extraordinar\ de
interpretare a datelor, care
genereaz\ imagini surprinz\tor
de realiste ale fetusului. Prin
intermediului unui sitem
avansat de „iluminare”, Hdlive
atenueaz\ umbrele [i creeaz\ o
surs\ virtual\ de lumin\,
oferind detalii deosebite.
29

Controalele periodice
Când trebuie s\ mearg\ gravida la medic
ngrijirea prenatal\ este un
~ concept relativ nou `n
medicin\, cu originile `n
Boston (`n prima decad\ a secolului
XX). ~nainte de secolul XX, gravida
vizita medicul pentru confirmarea
sarcinii, dar nu mai f\cea alte
consulturi pân\ la na[tere.
Unul din obiectivele principale
ale consulta]iei prenatale este
identificarea sarcinilor cu risc (de
dorit chiar de la prima consulta]ie
prenatal\), aceste sarcini
necesitând o monitorizare special\.
Pe parcursul sarcinii, gravida va
discuta `n permanen]\ cu medicul
ginecolog, pentru a `n]elege
schimb\rile prin care trece
organismul ei (un studiu a ar\tat c\
majoritatea gravidelor anxioase
aflate `n trimestrul 3 dau na[tere
frecvent la nou-n\scu]i cu scor
Apgar mai sc\zut la na[tere).
30
Sarcin\
Sarcina este o stare fiziologic\. De aceea trebuie
perceput\ ca atare de c\tre gravid\. Dar sarcina necesit\
a fi urm\rit\ cu aten]ie de c\tre medicul obstetrician,
deoarece ea se poate complica (`n 5-20% din cazuri),
punând `n pericol via]a mamei [i/sau a f\tului.
Dr. Lorena Iaut
Medic specialist obstetric\-ginecologie
Centrul de Diagnostic [i Tratament „Dr. Victor Babe[”
{os. Mihai Bravu nr. 281, Bucure[ti
Tel: 021/317.95.03; Fax: 021/317.95.02
www.cdt-babes.ro; centru@cdt-babes.ro
~nainte s\ r\mân\ `ns\rcinat\
Ideal este ca o femeie care `[i planific\ o sarcin\ s\ efectueze o
evaluare medical\ `nainte de a r\mâne gravid\. ~n cadrul acestei consulta]ii se va
efectua un control ginecologic, `nso]it de analize specifice (examen Babe[-
Papanicolau [i examenele de secre]ie vaginal\) [i de analize generale (sânge [i
urin\). Se va consilia viitoarea gravid\ `n privin]a adopt\rii unui mod de via]\
s\n\tos (de exemplu: renun]area la fumat, la consumul de alcool), administrarea de
vitamine (acid folic - administrat corect cu 3 luni `nainte de sarcin\), oprirea pilulelor
contraceptive cu 3 luni `nainte de a concepe un copil.
Identificarea factorilor de risc
Prima consulta]ie zaharat, fe]i malforma]i etc.);
prenatal\ este esen]ial\ pentru antecedentele personale fiziologice
identificarea factorilor de risc, ce pot (de exemplu bolile copil\riei
afecta mama [i/sau f\tul. Este –rujeola, rubeola, varicela etc.);
consulta]ia `n care se diagnosticheaz\ antecedente personale patologice
sarcina. ~n cadrul acestei consulta]ii se (de exemplu avorturi spontane,
vor culege date despre: opera]ii, hipertensiune arterial\,
antecedentele heredo-colaterale diabet zaharat, afec]iuni
(afec]iuni ale rudelor de grad I sau endocrinologice etc.);
II, de exemplu existen]a unor boli date despre condi]iile de
`n familie - hemofilie, diabet munc\ [i trai.

~n cadrul primului consult se va efectua [i examenul clinic general (m\surarea greut\]ii, `n\l]imii, tensiunii
arteriale [i frecven]a pulsului arterial) [i examenul obstetrical. Medicul va recomanda gravidei setul de analize
corespunz\toare primului trimestru: analize de sânge [i urin\, completate de cele ginecologice.
Prima
ecografie
Pentru a stabili localizarea sarcinii,
vârsta gesta]ional\ [i viabilitatea
produsului de concep]ie se va efectua o
prim\ examinare ecografic\. Este
important ca aceast\ investiga]ie s\ fie
f\cut\ `n trimestrul I, pentru c\ prin
m\sur\torile efectuate la aceast\
ecografie va putea fi stabilit\ cu
acurate]e vârsta sarcinii, ce reprezint\
o informa]ie extrem de important\ mai
ales pentru femeile ce au cicluri
menstruale neregulate.
~n completarea acestui prim
consult, medicul va face viitoarei
m\mici recomand\rile cu privire la
urm\toarele controale, la igiena
sarcinii (alimenta]ie, sport, activitate
sexual\, `mbr\c\minte).
Pentru o sarcin\ normal\,
se vor efectua consulta]ii la
interval de o lun\ pân\ la vârsta
gesta]ional\ de 28-32 s\pt\mâni,
apoi la 2 s\pt\mâni `ntre
s\pt\mânile de sarcin\ 32-36 [i
s\pt\mânal `n ultima lun\ de
sarcin\ (s\pt\mânile 36-40).
32
Sarcin\
Trimestrul II
Consulta]iile prenatale
din trimestrul II cuprind
discu]ii despre evolu]ia sarcinii,
examenul clinic general, monitorizarea
cre[terii `n greutate, valorile tensiunii
arteriale. Se noteaz\ data apari]iei
primelor mi[c\ri fetale (data perceperii
PMF de c\tre gravid\; acest lucru se
`ntâmpl\ `ntre s\pt\mânile 18-22 la unul dintre aceste teste apar modific\ri,
prima sarcin\ [i `ntre s\pt\mânile 16- `n sensul unui risc crescut pentru
20 la urm\toarele sarcini). Tot `n cadrul malforma]ii fetale, urm\torul pas este
acestor consulturi se monitorizeaz\ efectuarea amniocentezei (`ntre
b\t\ile cordului fetal ( BCF), se s\pt\mânile 16-22 de sarcin\), `n
m\soar\ circumferin]a abdominal\ [i cadrul c\reia se va efectua analiza
`n\l]imea fundului uterin. cromozomilor fetali.
Ca investiga]ii importante sunt: Tot `n trimestrul II, la gravidele cu
dublu test (`ntre s\pt\mânile 11-13), incompatibilitate `n sistem Rh se va
triplu test (`ntre s\pt\mânile 16-18), recomanda depistarea anticorpilor anti
cvadruplu test. Toate aceste teste sunt Rh (`n s\pt\mâna 28), analiz\ ce va fi
folosite pentru screeningul defectelor de repetat\ `n trimestrul III.
tub neural [i al anomaliilor ~ntre s\pt\mânile 20 [i 24 de
cromozomiale (de exemplu trisomia 21 sarcin\ se recomand\ efecturea
= sindromul Down, trisomia 13, examenului ecografic de morfologie
trisomia 18, sindromul Turner). Dac\ la fetal\.
Trimestrul III
~n cadrul consulta]iilor prenatale din trimestrul III se vor urm\ri `n
mare aceea[i parametri ca [i `n trimestrul II. ~n plus se va aprecia
bazinul osos [i cel moale al femeii gravide; se va efectua examenul local pentru
aprecierea st\rii colului uterin, stabilirea prezenta]iei fetale; se vor efectua analizele
specifice trimestrului III (de exemplu cultura secre]iei vaginale pentru depistarea
streptococului tip B). Se va face profilaxia rahitismului (prin administrarea vitaminei
D2), vaccinarea antitetanic\, dozarea anticorpilor anti Rh - dac\ este cazul.
Sper ca toate aceste informa]ii s\ v\ fie de folos, iar pentru toate nel\muririle
pe care le ave]i v\ sf\tuiesc s\ le discuta]i cu medicul curant!
O sarcin\ f\r\ probleme [i o na[tere u[oar\!
 Pediatrie

Metoda FED,
solu]ia modern\ [i eficient\
de corectare a scoliozei
Prof. CFM dr. Elena C\ciulan
Scolioza – devia]ia coloanei vertebrale `n form\ de S sau
Centrul de Recuperare
Medical\ Kineto Dema C – este o boal\ frecvent\ a copil\riei. Ea reprezint\ 2-
www.kinetodema.ro 3% din totalul maladiilor de la aceast\ vârst\. Scolioza
0723.251.565 este o afec]iune complex\, care necesit\ un tratament pe
m\sur\. Una dintre cele mai moderne variante de tratare
a scoliozei este metoda FED – fixare, elongare, derotare.

etoda FED este utilizat\ la nivel mondial pentru corectarea devia]iilor de

M coloan\ vertebral\, cu rezultate pozitive `n propor]ie de 80-90% `n

perioada de cre[tere [i 30% la adult. Instituirea cât mai rapid\ (din
adolescen]\) a tratamentului complex de recuperare medical\ asigur\ [anse mari de
corectare a scoliozei.

~n premier\ `n ]ara noastr\

Metoda FED a fost introdus\
recent `n premier\ `n ]ara noastr\ cu
ajutorul profesorului Santos Sastre de
la Universitatea din Barcelona [i a
Centrului de recuperare a devia]iilor de
coloan\ vertebral\ din acela[i ora[.
Metoda FED (fixare, elongare,
derotare) a fost conceput\ special
pentru tratarea devia]iilor coloanei
vertebrale [i const\ `n fixarea
tridimensional\, elongarea [i derotarea
coloanei vertebrale, prin presiune
corectiv\, realizat\ intermitent sau
continuu, dar [i control postural al
pacientului `n timpul perioadelor de
relaxare.

Rezultate
Prin utilizarea acestei metode ob]inem
urm\toarele efecte:
4dezvoltarea cartilajului neurocentral
[i epifizar inhibate;
4modificarea orient\rii patologice a
inelului fibros al discului
intervertebral;
4corectarea de partea concav\ a
deform\rilor elementelor
articula]iilor intervertebrale (capsula
articular\, ligamente, mu[chi);
4cre[terea mobilit\]ii articulare [i la
nivel intercostal;
4stimularea de partea concav\ a
sistemelor proprioceptive;
4reeducarea [i `mbun\t\]irea func]iei
respiratorii.
Scopul final al metodei FED este de a
ob]ine o corec]ie postural\ [i integrarea
socio-profesional\ a persoanelor
afectate de scolioz\. Este o metod\
care, executat\ corect, continuu [i
constant sub `ndrumarea speciali[tilor
abilita]i `n aceast\ tehnic\, evit\
interven]ia chirurgical\ [i `nl\tur\
costurile ridicate pentru sistemul
românesc de s\n\tate. Este neinvaziv\,
combin\ ac]iunea aparatului FED cu
kinetoterapia, se completeaz\, iar
rezultatele sunt incredibile chiar [i pentru
mul]i speciali[ti.

Scolioza netratat\ influen]eaz\ negativ dezvoltarea fizic\ [i emo]ional\ a adolescen]ilor. Tulbur\rile mecanice
apar `nc\ din copil\rie: torace asimetric, dezechilibrat [i deformat, cu repercusiuni asupra organelor
intratoracice. Acestea atrag [i tulbur\ri comportamentale [i afective: copiii sunt hipodinamici, retra[i,
complexa]i, iar la maturitate toate aceste probleme se accentueaz\. Tratarea eficient\ a scoliozei asigur\ atât
dezvoltarea fizic\ armonioas\ a tinerilor, cât [i integrarea social\.

33
 Dermatologie
Ce trebuie [tiut despre psoriazis
Psoriazisul este o boal\ de piele cronic\, manifestat\ prin apari]ia unor leziuni
ro[ii bine delimitate, acoperite sau nu de scuame stratificate, albe-sidefii,
caracteristice, situate de regul\ pe zone mai traumatizate (coate, genunchi,
pielea capului, regiunea presacrat\, palme, t\lpi etc.), `nso]ite sau nu de prurit.

Profesor doctor Ion Tolea

Clinica de Dermatologie UMF Craiova

ele mai multe cazuri de psoriazis se `ntâlnesc `n ]\rile nordice (cu mai pu]in soare) [i cele

C mai pu]ine spre ecuator. ~n orice caz, psoriazisul atinge 5 pân\ la 10% din popula]ie,
reprezentând aproximativ 5-6% din bolile de piele. De cele mai multe ori debuteaz\ `n jurul
vârstei de 20 de ani, dar a fost observat\ [i la vârste extreme, la 1 an sau peste 75 ani.

auzele apari]iei acestei mod normal de 28 de zile pentru a aderen]\, cu celule vecine, formând

C afec]iuni sunt incomplete

cunoscute. Majoritatea
autorilor consider\ c\ anomaliile
ajunge din stratul cel mai profund al
pielii, unde s-a format, `n stratul cel
mai superficial, unde este complet
scuamele din zonele ro[ii [i uscate de
care vorbeam mai sus. Aceast\
proliferare rapid\ se asociaz\ cu
Cauze

responsabile de apari]ia psoriazisului matur\ [i se elimin\. La bolnavii de unele perturb\ri imunologice [i

se situeaz\ `n epiderm\, unde psoriazis, acest proces se petrece metabolice ce intervin pe un teren
num\rul de diviziuni celulare cre[te rapid, `n mai pu]in de 4 zile, ceea ce predispus genetic, cu factori externi:
de 9 pân\ la 12 ori fa]\ de normal. nu d\ r\gaz celulei s\ se matureze [i traumatisme, infec]ii, stres, factori
O celul\ nou format\ are nevoie `n continu\ s\-si p\streze sistemele de climatici [i chiar alimenta]ia.

Tratament
Evolu]ia Bolnavul de psoriazis trebuie s\ fac\ un suprafa]a pielii, erup]ia psoriazic\ putând
psoriazisului este tratament mai ales `n formele moderate sau deveni polimorf\, cu inflama]ie sever\ [i
cronic\, cu perioade severe, c\utând s\ evite `n acela[i timp unii exfolierea masiv\ a pielii, inflama]ia [i umflarea
mai lungi sau mai factori declan[atori: clima rece, stresul articula]iilor, cu durere, ro[ea]\ [i adesea
scurte de acalmie
permanent, infec]iile, unele substan]e impoten]\ func]ional\. ~n tratamentul
([tergerea erup]iei) [i
medicamentoase pentru tratamentul local sau psoriazisului s-au folosit, `n decursul timpului,
perioade
imprevizibile de chiar medicamente sistemice, capabile s\ nenum\rate substan]e topice locale asociate
agravare a bolii, cheme o erup]ie psoriazic\, spre exemplu sau nu cu medica]ii sistemice cu rezultate mai
care se repet\ betablocantele, antipaludicele albe de sintez\, mult sau mai pu]in favorabile, dar totdeauna
inexplicabil la consumul exagerat de alcool. trec\toare. Nu s-a reu[it pân\ la ora actual\ o
anumite intervale de
~n ultima vreme, clinicienii caut\ o formul\ terapeutic\, o schem\, un medicament,
timp. Acest ciclu de
`ncadrare mai simpl\ a formelor de psoriazis, o asociere de medicamente, chiar [i cele mai
acutiz\ri, urmate de
remisiuni, poate motivate mai mult de alegerea unei conduite moderne, care s\ aduc\ vindecarea. Totdeauna
continua pe tot terapeutice adecvate. Astfel se consider\: forme erup]ia a recidivat dup\ o perioad\ mai lung\
parcursul vie]ii, u[oare, cu leziuni pu]ine, care printr-un sau mai scurt\ de timp, uneori chiar `ntr-o
uneori putând tratament simplu se [terg `n 7-10 zile; forme form\ mai sever\. Se `ncearc\ la ora actual\
disp\rea pe moderate, cu pl\ci cutanate `nsumând pân\ la medica]ii foarte moderne sistemice cu impact pe
perioade lungi f\r\
20% din suprafa]a corporal\, dureri articulare mai mul]i factori etiopatogenici, mai ales
tratament.
moderate, f\r\ impoten]\ func]ional\; forme imunologici cu rezultate din ce `n ce mai
severe de psoriazis, care cuprind 30% din favorabile care ne dau speran]e.

34
 Chirurgie

Abcesele anorectale
trebuie drenate chirurgical Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran
bcesele apar cu o antecedente [i st\ri patologice

A frecven]\ crescut\ `n
regiunea anorectal\,
la toate categoriile de vârst\,
cu imunitate sc\zut\ (de
exemplu infec]ia HIV). Vârful
de inciden]\ al abceselor
{eful Clinicii Chirurgie din
Spitalul de Urgen]\
Floreasca

factorii predispozan]i fiind anorectale este `n decada a

reprezenta]i de diabetul zaharat, treia de via]\, cele mai frecvente [i intern – `n 21% din cazuri),
boala Crohn (boal\ inflamatorie fiind abcesele perianale (42% din abcesele ischioanale (20%) [i
a tubului digestiv), interven]ii cazuri), abcesele intersfincteriene abcesele supralevatoare (7%)
chirurgicale anorectale `n (`ntre mu[chiul sfincter anal extern (Figura 1 [i Figura 2).

Figura 2: Reprezentare schematic\ a spa]iilor din

jurul rectului [i canalului anal, vedere lateral\. Se poate
observa spa]iul perianal (ro[u), fosa ischioanal\ (verde),
spa]iul supralevator (albastru).

Figura 1: Reprezentare schematic\ a

spa]iilor din jurul rectului [i canalului anal,
vedere anterioar\. Se poate observa
spa]iul perianal (locul de formare al Infectarea glandelor anale
abceselor perianale – ro[u), spa]iul
La originea abceselor anorectale st\ infectarea
intersfincterian (locul de apari]ie al
glandelor anale. Aceste glande sunt situate la nivelul
abceselor intersfincteriene – galben), fosa
canalului anal [i prezint\ orificiul de deschidere la nivelul
ischioanal\ (sau ischiorectal\ – locul de
unor „buzun\ra[e” – criptele anale. Rolul glandelor anale
apari]ie al abceselor ischioanale sau
este s\ secrete mucus pentru lubrifierea canalului anal,
ischiorectale – verde), spa]iul supralevator
diminuând traumatizarea canalului anal `n timpul
(locul de apari]ie al abceselor
defeca]iei, la pasajul bolului fecal. De[i orificiul de
supralevatoare – albastru).
deschidere al acestor glande este la nivelul criptelor anale,
corpul lor este situat `n mu[chiul sfincter anal intern sau `n
spa]iul intersfincterian.

36
 Chirurgie

Bacteriile din materiile fecale pot infecta aceste glande, formând un abces la nivelul spa]iului
intersfincterian. De la nivelul spa]iului intersfincterian infec]ia difuzeaz\, extinzându-se la nivelul spa]iului
perianal, ischioanal sau supralevator. Dat\ fiind comunicarea acestor spa]ii cu cele contralaterale,
infec]ia poate difuza [i de partea opus\, formând abcese „`n potcoav\”.

Simptomele
Cu toate c\ simptomatologia este dependent\ de localizarea abcesului, la nivel perianal apar
semnele inflamatorii, reprezentate de apari]ia unei tumefac]ii dureroase, cu tegumentul
supradiacent eritematos [i temperatura local\ crescut\. A[ezarea [i defeca]ia pot fi dureroase. ~n
cazurile de severitate crescut\, pacientul poate prezenta febr\ [i alterarea progresiv\ a st\rii
generale.

Diagnosticul
~n majoritatea cazurilor,
medicul pune diagnosticul de
abces anorectal pe baza
examenului clinic.
Simptomatologia pacientului
este, `n general, dominat\ de
durerea perianal\, apari]ia unei
umfl\turi la acest nivel, defeca]ie
dureroas\ [i febr\. ~n abcesele
ischioanale se produce o umflare
extensiv\ a fesei, `n timp ce `n
abcesele perianale apare o
umfl\tur\ de dimensiuni reduse,
bine circumscris\, `n vecin\tatea
anusului. La inspec]ie nu pot fi
puse `n eviden]\ abcesele
supralevatoare.
Dac\ abcesul a fistulizat
spontan, atunci poate fi prezent\
[i o secre]ie purulent\ la nivel
perinanal. Pacientul poate
prezenta, `n antecedente,
interven]ii chirurgicale pentru
supura]ii anorectale.
Uneori poate fi folosit\
pentru certificarea diagnosticului
punc]ionarea zonei dureroase,
cu aspirarea de con]inut
purulent.
Rectosigmoidoscopia
(vizualizarea rectului [i a
colonului sigmoid prin
intermediul unui tub rigid
introdus prin anus) poate fi util\
`n excluderea unor boli
anorectale ce se pot complica cu
abcese la acest nivel: boala
Crohn sau cancerele rectale.
Mijloacele imagistice
performante (ecografia
intrarectal\, Computer
Tomografia [i Imagistica prin
Rezonan]\ Magnetic\) sunt
folosite pentru evaluarea
abceselor profunde, complexe,
inaccesibile examenului clinic
corespunz\tor.

Tratamentul conservator al abceselor anorectale nu este recomandat, iar administrarea

de antibiotice `n speran]a vindec\rii infec]iei trebuie descurajat\. Tratamentul
conservator duce la `ntârzierea interven]iei chirurgicale, cronicizarea infec]iei, fibrozarea
[i distrugerea ]esuturilor perianale cu apari]ia stenozei sau a incontinen]ei
pentru materii fecale.

37
 Chirurgie
Tratamentul chirurgical
Odat\ stabilit diagnosticul, abcesele anorectale
trebuie drenate chirurgical. Mediul acid creat de
puroi reduce ac]iunea agen]ilor anestezici locali,
astfel `ncât pentru drenajul corespunz\tor al unui
abces anorectal este necesar\ anestezia rahidian\
sau anestezia general\.
Abcesele anorectale sunt evacuate prin
realizarea unei incizii tegumentare, urmate de
cur\]area cavit\]ii abcesului [i lavajul cu solu]ii
antiseptice al acesteia. La final, cavitatea restant\
este `mpachetat\, prin introducerea unei comprese
sterile. Aceast\ compres\ introdus\ la nivelul
cavit\]ii abcesului are rolul de a `mpiedica
`nchiderea prematur\ a pielii [i recidiva abcesului.
De asemenea la nivelul cavit\]ii abcesului poate fi
montat un tub de dren.
Abcesul ischiorectal este managerizat `n acela[i
mod, dar `n acest caz trebuie acordat\ o deosebit\
aten]ie `n evacuarea tuturor colec]iilor purulente,
fiind cunoscut\ capacitatea acestuia de a se
extinde atât `n profunzime cât [i contalateral,
realizând aspectul clinic de abces ”`n potcoav\”.
Abcesele situate deasupra mu[chilor ridic\tori
anali trebuie evaluate cu mare aten]ie, pentru a
diagnostica sursa infec]iei. ~n cazuri complexe de
abcese supralevatoare, secundare unor boli
inflamatorii intestinale, asociat drenajului
abcesului, poate fi necesar\ efectuarea unei
colostomii sau ileostomii, pentru diversia
con]inutului intestinal.

Tratamentul
antibiotic
Tratamentul antibiotic cu
spectru larg este important la
pacien]ii cu imunitatea
~NGRIJIREA POSTOPERA
compromis\, la pacien]ii cu diabet
zaharat, la pacien]ii cu proteze
cardiace [i la pacien]ii cu celulit\
extensiv\ `n jurul abcesului. Este
necesar\ prelevarea de material
pentru examenul microbiologic [i
antibiogram\, `n special `n cazul
recuren]elor sau al sepsisului
persistent.
REALIZAREA
BIOPSIEI
~n abcesele anorectale, biopsia trebuie efectuat\ `n cazul
suspiciunii clinice de boal\ Crohn sau de cancer anorectal.
TORIE
Dup\ evacuarea unui abces anorectal, pacien]ii trebuie
s\ efectueaze b\i de [ezut [i s\ revin\ regulat pentru
schimbarea pansamentului, pân\ la vindecarea cavit\]ii
abcesului. Administrarea de laxative emoliente previne
constipa]ia, reduce efortul de defeca]ie [i durerea
consecutiv\.

Recidiv\ [i complica]ii
Dup\ evacuarea unui abces
anorectal, boala poate recidiva
`n pân\ la 30% din cazuri, iar `n
aproximativ 40% din cazuri,
dup\ vindecarea abcesului,
apare o fistul\ perianal\. Fistula
perianal\ reprezint\ un traiect
de comunicare `ntre interiorul
canalului anal [i tegumentul din
vecin\tatea anusului. Dup\
interven]ia chirurgical\,
supravegherea clinic\ este
important\, deoarece bolile
inflamatorii intestinale
subiacente, sepsisul pelvin [i
bolile cu transmitere sexual\ pot
fi puse `n eviden]\ doar printr-o
urm\rire postoperatorie atent\.

38
 Psihologie
Prim\vara este o perioad\ de adaptare. Adaptarea solicit\
organismul. Uneori se produc disfunc]ii `n acest efort de
reajustare psihofiziologic\.
na dintre reac]iile comune ale
U oamenilor care simt c\ nu mai
func]ioneaz\ a[a cum erau odi[nui]i
este s\ fac\ o multitudine de investiga]ii `n
c\utarea cauzei „palpabile”, fizice a suferin]ei
lor. Din motive diferite, medicii [i pacien]ii ar
prefera s\ g\seasc\ o astfel de cauz\: unii
pentru c\ se simt mai `n largul lor s\ trateze o
boal\ (de inim\, s\ zicem) bine definit\,
ceilal]i pentru c\ percep eticheta de tulburare
psihogen\ ca o depreciere a suferin]ei lor
(`ntr-o traducere popular\ stigmatizant\, se
simt trata]i ca „bolnavi `nchipui]i”). Aceste
tipare de gândire `ncep s\ fie demontate `n
m\sura `n care medici [i pacien]i deopotriv\,
mai bine informa]i [i educa]i, ajung s\
`n]eleag\ c\ nu exist\ o deosebire net\ `ntre
tulbur\rile de origine fizic\ [i cele de origine
psihologic\ [i c\ `n orice boal\ este
psihofizic\. ~n plus, sunt descrise din ce `n ce
mai multe mecanisme biologice specifice
implicate `n tulbur\rile psihogene.
Cunoscându-se aceste mecanisme au ap\rut
tratamente specifice [i eficiente ; a expedia un
pacient cu tulburare de panic\ sub etichete
vagi ca „nevrotic” sau „func]ional” `nseamn\
[i s\-i refuzi un tratament specific, dovedit ca
fiind eficace (eficien]a global\ a tratamentelor
antipanic\ [i antidepresive este similar\ cu
cea a tratamentelor antihipertensive).
Dar ce este tulburarea de panic\?
40
Nervi de
prim\var\
Dr. Dan Ghenea
Medic specialist `n psihiatrie
Medicover
Tulburarea de panic\
Tr\s\tura esen]ial\ a acestei tulbur\ri const\ `n atacuri
repetate de anxietate sever\ (panic\), care nu sunt limitate la
nicio situa]ie particular\ sau la vreun set de circumstan]e, [i
sunt, din acest motiv, imprevizibile. Un atac de panic\ est definit
de prezen]a a cel pu]in 4 dintre urm\toarele simptome:
4palpita]ii / tahicardie
4transpira]ii
4tremor
4senza]ie de sufocare
4dispnee (perturb\ri ale respira]iei)
4durere toracic\
4grea]\ sau disconfort abdominal
4ame]eal\, senza]ie de instabilitate
4derealizare (senza]ia c\ obiectele din jur sunt altfel)
4depersonalizare (senza]ia c\ propriul corp `mi este str\in)
4teama de a `nnebuni
4teama de moarte iminent\
4parestezii (amor]eli, furnic\turi)
4frisoane / bufeuri
Exist\ aproape invariabil team\ de a muri, de pierderea
controlului sau de a `nnebuni.
Atacurile individuale apar brusc, ating maximul de
intensitate `n cel mult 10 minute, dureaz\ de la câteva minute
pân\ la 20-30 de minute.
Frecven]a atacurilor de panic\ este variabil\. O tulburare de
panic\ poate fi diagnosticat\ dac\ exist\ cel pu]in un atac de
panic\ pe s\pt\mân\, timp de cel pu]in o lun\. Dac\ exist\
mai mult de 2 atacuri pe s\pt\mân\, frecven]a este medie.
Dac\ atacurile sunt zilnice, atunci vorbim despre o tulburare
de panic\ sever\.
 Se poate ajunge la fobie
Pacien]ii `n atacul de panic\ tr\iesc adesea un
crescendo de fric\ [i simptome vegetative (palpita]ii,
tremor, transpira]ii, grea]\, frisoane, bufeuri).
Dac\ atacul apare `ntr-o situa]ie specific\, cum
ar fi `ntr-un autobuz sau `ntr-o mul]ime, pacien]ii pot
ulterior evita situa]ia respectiv\. Evitarea va complica
lucrurile, conducând la instalarea unor fobii. ~n mod
similar, atacuri de panic\ frecvente [i imprevizibile pot
produce teama de a fi singur sau de a merge `n
locuri publice (agorafobie).
Un atac de panic\ este adesea urmat de o
team\ persistent\ de a avea un alt atac.

Medicamente
[i psihoterapie
Tratamentul vizeaz\ cauzele de fond
(acumularea de stres) [i cauzele imediate (un
dezechilibru chimic `ntre noradrenalin\ [i serotonin\,
consecin]\ a stresului cronic). Sunt eficiente terapia
cognitiv comportamental\ [i medicamentele care
cresc disponibilul de serotonin\.
Foarte important! Atacul de panic\ izolat nu este
o boal\. Tratamentul nu se adreseaz\ atacurilor rare
de panic\ (mai pu]in de 4 pe an), ci tulbur\rii de
panic\, a[a cum a fost descris\ mai sus.

Atacul de panic\ este un semnal de

avertizare: „A]i ajuns la limita rezervelor
de adaptare; recomand\m trecerea din
modul de func]ionare challenge `n modul
rutinei s\n\toase”.
 Cover Story

Mariana Bitang [i
Octavian Bellu performan]a
\
Problemele de s\n\tate `mpiedic
Sunt cei mai de succes antrenori de gimnastic\ ai lumii. Au câ[tigat `mpreun\ sute de medalii
de aur. Mariana Bitang [i Octavian Bellu, antrenorii lotului na]ional de gimnastic\ feminin\,
se afl\ `n prezent `n plin\ perioad\ de preg\tire pentru Jocurile Olimpice, care se vor
desf\[ura `n var\ la Londra. Concediul este o no]iune abstract\ pentru cuplul de aur al
gimnasticii române[ti. Munca lor nu ]ine seama de week-end, zile libere, iar acum nici de
S\rb\torile Pascale, pe care le vor petrece acas\, pentru c\ a doua zi `i a[teapt\
antrenamentele intense de la Complexul Olimpic din Izvorani.

Doctorul Meu: Cum arat\ o
zi din via]a dumneavoastr\?
Mariana Bitang: Banal [i de
o rutin\ `nfior\toare… De la
8:30 `ncepem primul
antrenament, care se termin\ `n
jur de 12:30, urmeaz\ masa,
dou\ ore de alte activit\]i care
]in tot de organizarea preg\tirii,
de la 15:00 la 18:30 al doilea
antrenament… {i e cam gata
ziua pân\ ajungem acas\.
D.M.: {i totu[i cu astfel de
zile banale, cum spune]i, a]i
reu[it s\ ave]i o carier\
str\lucit\. Care este secretul?
Octavian Bellu: Nu exist\
secrete… Foarte mult\ munc\,
sacrificii, perseveren]\, ambi]ie.
D.M.: Sunte]i cea mai de
succes antrenoare din lume,
potrivit World Records Academy,
[i sunte]i recunoscut\ `n
gimnastica mondial\ datorit\
seriozit\]ii, profesionalismului,
exigen]ei. Considera]i c\
seriozitatea, exigen]a reprezint\
calea spre succes?
Mariana Bitang: Nu doar
cei câ]iva factori enun]a]i sunt
necesari… Mai vorbim [i de
perseveren]\, rigoare, r\bdare
[i nu `n ultimul rând voca]ie.
D.M.: Care sunt obstacolele
ce `mpiedic\ ob]inerea
succesului?
Octavian Bellu: Selec]ia
deficitar\, lipsa calit\]ilor,
problemele de s\n\tate, lipsa
ambi]iei [i a perseveren]ei…
sunt doar câ]iva din
multitudinea de factori care
`mpiedic\ performan]a.
D.M.: Timp de 4 ani, `ntre
2006 [i 2010, a]i lipsit de la
lotul na]ional de gimnastic\. Ce
v-a determinat s\ reveni]i?
Octavian Bellu: Solicitarea
din partea Federa]iei de
gimnastic\ [i dorin]a de a ajuta
sistemul al c\rui produs suntem,
sistem care traverseaz\ o
perioad\ mai delicat\.
D.M.: Dup\ Campionatele
Mondiale din Japonia, a]i
declarat c\ v\ sim]i]i
dezam\git\ de rezultate,
România fiind pe locul 4 `n
lume. Cum a]i dep\[it
momentul?
Mariana Bitang: Pentru noi,
locul 4 `n lume reprezint\ un
e[ec… Poate `n alte domenii ar
constitui o performan]\.

42

Momentul nu este u[or de
dep\[it, mai ales c\ `n
ob]inerea performan]ei sunt
implica]i doi factori esen]iali:
sportivul [i antrenorul. Atunci
când antrenorul `[i dore[te mai
mult decât sportivul s\ ob]in\
performan]\, lucrurile nu sunt
`n regul\.
D.M.: Cum este s\ lucra]i
cu sportive adolescente?
Mariana Bitang: Dificil, dar
interesant, sunt caractere `n
formare, cu reac]ii de multe ori
paradoxale… Dac\ reu[e[ti s\
st\pâne[ti furtuna la care este
supus un organism la
adolescen]\ `nseamn\ c\
b\t\lia a fost câ[tigat\.
D.M.: Ce le spune]i fetelor
la antrenamente, la concursuri
pentru a le `ncuraja? Cum le
motiva]i?
Mariana Bitang: Lucruri
simple… Care r\mân un secret
de preg\tire.
D.M.: A]i declarat c\ exist\
tot mai pu]ine fete care fac
gimnastic\ de performan]\, c\
nu prea mai ave]i de unde face
selec]ii cum se `ntâmpla `n
urm\ cu ceva timp. Ce `i sf\tui]i
pe p\rin]i? De ce ar trebui s\-[i
`ndrume copiii c\tre
gimnastic\, sport, chiar dac\
nu `ntotdeauna de
performan]\?
Mariana Bitang: Este tristul
adev\r cu care se confrunt\
Cover Story
`ntreg sportul românesc, nu
doar gimnastica. Este o
problem\ extrem de complex\,
care din nefericire nu g\se[te
rezolvare.
Sportul modeleaz\
caractere, sportul este un
important factor educativ,
dezvolt\ spiritul de echip\,
competitivitatea,
responsabilitatea… Iat\ doar
câteva valen]e, pe care ulterior
le vom reg\si `n orice alt
domeniu de activitate [i vom
avea nevoie de ele.
Sportul `nseamn\
S|N|TATE, acesta este
principalul argument pentru
care p\rin]ii trebuie s\-[i
`ndrume copiii c\tre mi[care.
43
 Cover Story
D.M.: De când nu a]i mai
avut concediu?
Octavian Bellu: Cât\ vreme
am f\cut gimnastic\, no]iunea
de concediu a fost o no]iune
abstract\.
D.M.: Cum reu[i]i totu[i s\
face]i performan]\ `n aceste
condi]ii?
Mariana Bitang: Cu mult
consum nervos, cu multe
sacrificii, dar [i cu mult\
pasiune.
D.M.: Cum v\ relaxa]i, ce
face]i `n afara activit\]ii
profesionale?
Mariana Bitang: Care timp
liber???
D.M.: ~n afara activit\]ii
zilnice de la sala de
gimnastic\, mai ave]i timp [i
pentru alt sport: `not, tenis?
Mariana Bitang: Doar
noaptea…, dar atunci dorm
dus\!!!!
D.M.: Ave]i o diet\
preferat\? Ce alimente v\ plac
cel mai mult?
Mariana Bitang: Nu-mi
place carnea, `mi plac
legumele, lactatele [i fructele.
D.M.: Revenind la
activitatea profesional\, cum
este s\ fii campion?
Octavian Bellu: Este un
sentiment pl\cut, o stare
special\, care trebuie dep\[it\
rapid pentru c\ alte concursuri
te solicit\.
Este o postur\ pl\cut\, dar
care te oblig\.
D.M.: V\ imagina]i via]a
f\r\ gimnastic\? Cum ar fi?
Mariana Bitang: Da…
Exist\ via]\ [i f\r\ gimnastic\…
Cum??? Cu mult mai mult timp
liber [i mai pu]in\ presiune.
Stelu]a Indrei

Campionatelor Europene, 4 edi]ii de Cup\

CV Mariana Bitang
Data na[terii: 3 Mondial\ [i 7 edi]ii ale Campionatelor Europene
august 1962, de Juniori. ~n perioada cât a lucrat ca antrenoare
Râmnicu-S\rat a Lotului Olimpic feminin de gimnastic\ a ob]inut
A studiat la 152 de medalii (62 de aur, 49 de argint [i 41 de
Academia de bronz).
Educa]ie Fizic\ [i Distribu]ia medaliilor este urm\toarea:
Sport (1981-1985). l 19 medalii olimpice (7 de aur, 5 de argint,
A fost profesor- 7 de bronz)
antrenor de l 44 medalii mondiale (18 de aur, 15 de
gimnastic\ la
argint, 11 de bronz)
Clubul Sportiv
l 36 medalii europene (seniori) (16 de aur,
Deva (1985-1992).
10 de argint, 10 de bronz)
~ntre anii 1992 [i 2005, a activat ca l 44 medalii europene (juniori) (16 de aur,
antrenoare federal\ a Lotului Olimpic feminin de 15 de argint, 10 de bronz)
gimnastic\ al României. ~n aceast\ calitate, a l 16 medalii la Cupa Mondial\ (6 de aur, 6
participat, `mpreun\ cu antrenorul-coordonator de argint, 4 de bronz).
Octavian Bellu, la preg\tirea tinerelor gimnaste La 18 ianuarie 2006, a fost numit\ consilier
olimpice ale României, cu care a participat la 3 de stat al Administra]iei Preziden]iale a României.
edi]ii ale Jocurilor Olimpice, 10 edi]ii ale ~n iunie 2010 revine la conducerea Lotului
Campionatelor Mondiale, 7 edi]ii ale na]ional de gimnastic\ feminin\.

44
CV Octavian Bellu
Data na[terii: 17
februarie 1951,
Ploie[ti
A absolvit
Institutul de Educa]ie
Fizic\ [i Sport (IEFS),
promo]ia 1974,
specializarea
gimnastic\. {i-a
`nceput cariera ca
profesor de educa]ie
fizic\ la Valea C\lug\reasc\ (1974-1978). Devine
apoi antrenor de gimnastic\ la Clubul Sportiv
„Petrolul” din Ploie[ti (1978-1981). ~n anul 1981
`ncepe s\ lucreze, la Deva, ca antrenor la Lotul
olimpic feminin de gimnastic\, iar `n perioada
1990-2005 este antrenor coordonator.
A preg\tit loturile olimpice, participând la 6
edi]ii ale Jocurilor Olimpice, 16 edi]ii ale
Campionatelor Mondiale, 13 edi]ii ale
Campionatelor Europene, 5 edi]ii de Cup\
Mondial\, 11 edi]ii ale Campionatelor Europene
de Juniori. Pe perioada cât a fost antrenor federal
al Lotului olimpic feminin de gimnastic\ a ob]inut
279 medalii (106 de aur, 86 de argint [i 87 de
bronz). Distribu]ia medaliilor este urm\toarea:
l 39 medalii olimpice (16 de aur, 9 de
argint, 14 de bronz)
l 75 medalii mondiale (29 de aur, 23 de
argint, 25 de bronz)
l 78 medalii europene (seniori) (28 de aur,
24 de argint, 16 de bronz)
l 61 medalii europene (juniori) (23 de aur,
22 de argint, 16 de bronz)
l 24 medalii la Cupa Mondial\ (10 de aur, 8
de argint, 6 de bronz)
~n perioada 2005-2006, a fost consilier de
stat la Administra]ia Preziden]ial\. Din anul 2006
este pre[edinte al Agen]iei Na]ionale pentru Sport.
~n iunie 2010 revine la conducerea Lotului
na]ional de gimnastic\ feminin\.
 Oncologie

Sus]inerea nutri]ional\
a pacien]ilor cu cancer
Pacien]ii cu diagnostic oncologic sunt foarte motiva]i
`n ob]inerea informa]iilor atât despre tratament, cât
[i despre alimenta]ia s\n\toas\, activitatea fizic\,
suplimente alimentare, terapii alternative
nutri]ionale. Informa]iile sunt c\utate din dorin]a de
a cre[te r\spunsul la tratamentul oncologic, pentru o
refacere mai rapid\ a organismului, pentru a
preveni recidiva bolii sau apari]ia altui cancer.

Dr. {tef\nel Vlad

Medic primar radioterapie,
Competen]\ `ngrijiri paliative
Consultant `n nutri]ie oncologic\
Bucure[ti
Email: stvlad2003@yahoo.com
Evaluarea st\rii
de nutri]ie
~nc\ de la diagnosticul bolii, bolnavii de
cancer trebuie evalua]i din punct de vedere
nutri]ional de c\tre medicul curant oncolog
sau de c\tre un consultant `n nutri]ie. Aceast\
evaluare are ca scop identificarea pacien]ilor
cu risc de malnutri]ie sau care au nevoie de
sus]inere nutri]ional\ din cauza:
4severit\]ii bolii – sunt pacien]i care au deja
boli avansate, au sc\zut mult `n greutate, au
simptome care nu le permit s\ se mai
alimenteze corect (dificultate la degluti]ie,
grea]\ [i v\rs\turi, diaree);
4tratamentului – sunt pacien]i care vor
urma tratament chirurgical complex,
radioterapie sau chimioterapie, tratamente
care pe lâng\ efectul benefic au [i efecte
secundare care pot determina disfagie,
sc\dere ponderal\, oboseal\ sau
modificarea stilului de via]\.
Sunt necesare suplimente
alimentare
Evaluarea ini]ial\ identific\ pacien]ii care necesit\
sus]inere nutri]ional\. Bolnavul trebuie s\ primeasc\ un
plan individualizat de sus]inere, elaborat de c\tre
medicul curant sau de c\tre un consultant `n nutri]ie
clinic\, plan care va con]ine:
4recomand\ri despre modul `n care pacientul `[i va
adapta alimenta]ia, `n timpul [i dup\ terminarea
terapiei de specialitate – alimente permise [i de evitat,
obiceiuri alimentare sau modalit\]i de preparare a
alimentelor care trebuie evitate sau chiar eliminate,
dac\ este posibil;
4suplimentele nutri]ionale necesare (vitamine,
minerale, microelemente, stimulatori ai imunit\]ii);
suplimentele alimentare trebuie s\ fie disponibile `ntr-o
form\ adaptat\ st\rii pacientului (de exemplu sub form\
lichid\ pentru administrare pe sonda nazojejunal\ sau
gastrostom\).
Evaluarea [i suportul nutri]ional al
pacientului cu cancer:
4contribuie la sus]inerea bolnavului `n
timpul tratamentului complex oncologic;
4previn [i amelioreaz\ simptomele bolii
[i efectele secundare ale terapiei;
4`mbun\t\]esc calitatea vie]ii bolnavului
cu cancer, atât `n timpul, cât [i dup\
completarea tratamentului multidisciplinar
oncologic.

46
 Endocrinologie

Glanda lene[\
Când tiroida produce prea pu]ini hormoni
Tiroida este cea mai mare gland\ a corpului uman, dar [i cea mai
cunoscut\ popula]iei, probabil pentru c\ bolile tiroidiene sunt
relativ frecvente fa]\ de alte afec]iuni endocrine [i, poate, mai
spactaculoase.
Dr. Cristina Spiroiu
Medic primar endocrinolog
Spitalul Universitar de
Urgen]\ Militar Central

rodusul activit\]ii glandei tiroide sunt

P hormonii tiroidieni tiroxina [i

triiodotironina, denumi]i prescurtat T4
[i T3. Ace[ti hormoni tiroidieni au un rol
fundamental `n cre[terea [i dezvoltarea
organismului [i `n reglarea metabolismului
energetic. Pentru sinteza lor este necesar un
oligoelement – iodul. Lipsa de iod are
consecin]e zgomotoase asupra func]iei
tiroidiene [i asupra organismului. Produc]ia
insuficient\ de hormoni tiroidieni define[te
hipotiroidismul, iar excesul de hormoni
tiroidieni `n organism define[te
hipertiroidismul.
Lipsa de hormoni tiroidieni
Persoanele cu hipotiroidism au o `ncetinire a tuturor func]iilor
organismului. Arderile sunt reduse, prin urmare produc]ia de c\ldur\
diminuat\. Bolnavii hipotiroidieni sunt friguro[i, au temperatur\
subnormal\ [i pielea rece – din cauza contrac]iei vaselor de sânge din
tegument, `n `ncercarea de a conserva c\ldura. Vasoconstic]ia contribuie
la paloare, al\turi de anemie – frecvent\ la hipotiroidieni. Toate secre]iile
sunt reduse – hipotiroidienii transpir\ pu]in, au secre]ia sebacee redus\;
p\rul este uscat, se r\re[te [i cre[te mai `ncet – bolnavii au nevoie mai rar
s\ se tund\ sau s\ se b\rbiereasc\. Pielea este uscat\, palid\ cu tent\
g\lbuie – carotenic\; micile leziuni cutanate se vindec\ mai greu; unghiile
cresc `ncet [i se `ngroa[\, pilozitatea corporal\ diminuat\.

Hipotiroidienii sunt buh\i]i
~n lipsa hormonilor tiroidieni se
acumuleaz\ `n corp ni[te compu[i
mucopolizaharidici care, `n mod
normal, sunt metaboliza]i [i elimina]i cu
contribu]ia acestor hormoni.
Mucopolizaharidele re]in apa, fiind
responsabile de aspectul infiltrat,
„buh\it” al celor cu hipotiroidism sever
- denumit [i mixedem (edem
mixomatos). Infiltrarea este mai
evident\ la fa]\, la mâini [i la picioare
[i se deosebe[te de edemele obi[nuite
ale membrelor inferioare – umflarea
picioarelor (de exemplu la persoanele
cu probleme de circula]ie venoas\) –
prin faptul c\ nu dispar `n clinostatism
(adic\ `n pozi]ia orizontal\) [i nu sunt
influen]ate de diuretice. Infiltrarea
produce m\rirea limbii, care este
uscat\, cu amprente dentare. Sc\derea
auzului – hipoacuzia – este frecvent\,
cauzat\ de infiltrarea structurilor
anatomice din ureche. Vocea este
r\gu[it\, pronun]ia dificil\ din pricina
modific\rii limbii. Pot s\ apar\
rev\rsate lichidiene `n cavitatea
pleural\ (care `nconjoar\ pl\mânii), `n
sacul pericardic (care acoper\ inima) [i
`n cavitatea peritoneal\ (care `nvele[te
intestinele). Secre]iile digestive sunt
reduse, iar motilitatea intestinal\ este
`ncetinit\.
Nu se `ngra[\,
ci re]in apa
Hipotiroidienii sunt
constipa]i, au gura uscat\.
Apetitul lor e diminuat, c\ci
foamea este `n concordan]\ cu
ritmul proceselor metabolice –
`ncetinit `n hipotiroidism.
Hipotiroidienii consum\ pu]in
[i m\nânc\ pu]in. Cre[terea
ponderal\ nu se datoreaz\
acumul\rii de gr\sime, ci
infiltr\rii mixedematoase, care
determin\ un câ[tig de câteva
kilograme, reversibil odat\ cu
tratamentul corect al
hipotiroidismului.

48
 Endocrinologie

Organismul intr\ `n hibernare

Func]iile sistemului nervos sunt, de
asemenea, `ncetinite: hipotiroidienii au
tulbur\ri de memorie, sunt obosi]i,
somnoro[i, se mi[c\ [i vorbesc cu
lentoare. Sunt bradicardici – inima lor
bate mai rar, concordant cu o
solicitare mai mic\ a sistemului
circulator `n contextul `ncetinirii globale
a func]iilor organismului,
asem\n\toare cu o hibernare.
Cardiopatia ischemic\ se poate
ameliora temporar – `n aparen]\ –
datorit\ menaj\rii inimii `n condi]ii de
hipotiroidism, dar la `nceperea
tratamentului de substitu]ie tiroidian\,
pacien]ii revin la starea ini]ial\.
Tensiunea arterial\ poate cre[te, `n
special minima.

Dintre analizele de laborator, pentru hipotiroidism este caracteristic\ dislipidemia – cre[terea colesterolului [i
trigliceridelor `n sânge, greu influen]ate de medicamentele folosite uzual `n aceste tulbur\ri metabolice, dar
reversibile spactaculos odat\ cu instituirea tratamentului de substitu]ie cu hormoni tiroidieni.

La copii
Hipotiroidismul ap\rut la un organism imatur – cel
juvenil – determin\ tulbur\ri de cre[tere – nanism disarmonic
– [i `ntârzierea pubert\]ii. La adult, hipotiroidismul netratat
scurteaz\ via]a cu câ]iva ani. La copil [i adult, semnele clinice
sunt reversibile – toate modific\rile induse de boal\ dispar
odat\ cu restabilirea unui nivel normal al hormonilor
tiroidieni printr-un tratament corect, inclusiv recuperarea
cre[terii – ritm de cre[tere mai rapid decât cel normal dup\
`nceperea tratamentului. Nu a[a se `ntâmpl\ `n caz de
mixedem congenital: lipsa hormonilor tiroidieni de la na[tere
– de fapt din via]a intrauterin\ – determin\ modific\ri
ireversibile datorit\ rolului major al acestor hormoni `n
maturarea sistemului nervos.
Cum la na[tere hipotiroidismul este greu de diagnosticat
doar prin examen clinic – modific\rile sunt subtile –,
`nceperea tratamentului dup\ câteva luni de via]\, când
simptomele devin evidente – este deja tardiv\. Cu cât
tratamentul se `ncepe mai târziu – dup\ primul an de via]\
mai ales – cu atât sechelele sunt mai importante –
neurologice (tulbur\ri motorii) [i psihice (diverse grade de
retard mental).
Deoarece `ngrijirea unui individ cu asemenea patologie
este mai scump\ ca pre] social decât testarea pentru
hipotiroidism a tuturor nou-n\scu]ilor `n maternit\]i
(screening), aceast\ procedur\ s-a introdus `n multe ]\ri,
printre care [i ]ara noastr\. ~n acest fel devine posibil\
depistarea precoce a afec]iunii [i instituirea imediat\ a
tratamentului adecvat.
O politic\ de s\n\tate public\ legat\ de preven]ia
afec]iunilor tiroidiene (hipotiroidism, gu[a endemic\) este
iodarea s\rii, menit\ a asigura popula]iei un aport optim al
acestui oligoelement esen]ial `n activitatea glandei.

E
CAUZHipotiroidismul
apare `ntotdeauna din cauza
unei boli, deoarece tiroida
normal\, ca orice gland\
endocrin\, beneficiaz\ de o
reglare foarte exact\ a
func]iei sale [i are o
semnificativ\ rezerv\
func]ional\. Cea mai
frecvent\ form\ de
hipotiroidism este cea
produs\ prin abla]ia tiroidei –
chirurgical\ sau dup\
tratament cu iod radioactiv.
Hipotiroidismul dobândit este
de cele mai multe ori de
cauz\ autoimun\. Deficitul de
iod, unele substan]e chimice,
anumite defecte genetice care
determin\ produc]ie
hormonal\ ineficient\ pot [i
ele duce la hipotiroidism, dar
sunt mult mai rare.
(Citi]i `n num\rul viitor
despre hipertiroidism)

49
 Stil de via]\
Cum s\ ne exers\m corpul
[i s\ ne relax\m mintea prin exerci]ii Chi Kung
Costin Vasile
Miruna Macavei
Instructori Tai Chi [i Chi Kung
www.tao-magic.ro
ub numele de Chi Kung
S sunt adunate exerci]ii prin
care se lucreaz\ corpul fie
din pozi]ie a[ezat\, fie `n picioare.
Un alt `n]eles al sintagmei Chi
Kung ar putea fi „a conduce Chi
(energia) cu ajutorul respira]iei [i
min]ii/inten]iei”. Ideograma chinez\
pentru cuvântul „Chi” denot\ [i un
`n]eles legat de suflu/respira]ie sau
respira]ie subtil\ (energie interioar\).
Prin exerci]ii diverse, energia este
circulat\ prin meridianele cunoscute `n
Meridiane [i tendoane s\n\toase
Pozi]ia de exersare este cunoscut\
[i din artele mar]iale – Mabu (postura
c\l\re]ului) – `n picioare, cu t\lpile
paralele [i dep\rtate la o distan]\
confortabil\. Genunchii sunt u[or
`ndoi]i [i r\suci]i c\tre exterior pentru a
crea stabilitate. Spatele este drept,
curbura lombar\ este `ntins\ pe cât
posibil (separat pute]i exersa
`ntinderea coloanei lâng\ un perete,
lipindu-v\ de acesta [i `ncercând s\
alungi]i [i s\ `ndrepta]i coloana),
bra]ele sunt `ntinse pe lâng\ corp.
Ridica]i bra]ele din cot pe lâng\ corp,
aducându-le paralele cu podeaua,
50
Chi... Kung... arta de a lucra cu energia
Chi Kung reprezint\ o parte important\ a practicilor chineze[ti pentru s\n\tate [i
este cunoscut [i folosit [i `n lumea occidental\ de multe zeci de ani. Aceasta este
denumirea chinezeasc\ a sistemului de practici care implic\ folosirea energiei `n
timpul exerci]iilor sau medita]iilor `n scopul de a lini[ti mintea, a ob]ine un control
mai bun asupra corpului fizic [i a crea o via]\ s\n\toas\ [i longeviv\.
acupunctur\, trimis\ `n diferite p\r]i acest exerci]iu ajut\ pe de-o parte la
ale corpului pentru a le vindeca sau
energiza sau este stocat\ `n interior (`n
principal `n zona abdomenului sau
extinderea [i activarea acestor canale
pentru energie, iar pe de alta la
flexibilizarea tendoanelor, exersarea
Tantien, dup\ cum o denumesc umerilor, bra]elor [i a `ncheieturilor.
chinezii). Mi[c\rile sunt corelate cu
Exerci]iul de energizare prezentat respira]ia. Respira]ia va conduce
`n acest articol ne-a fost transmis de mi[c\rile, acestea fiind lente [i fluide,
un calug\r taoist din China care vine precum trecerea aerului prin corpul
uneori [i `n România pentru a preda nostru. Lini[tirea respira]iei va calma
exerci]ii de Chi Kung [i Tai Chi Chuan. mintea [i astfel acest exerci]iu este bun
Meridianele energetice circul\ [i prin [i pentru transformarea stresului `n
mâini [i au termina]ii `n degete, iar relaxare.
strângând pumnii [i extinzând doar palm\ [i extinzând celelalte patru
degetul mare `n sus. Pe expira]ie degete `n sus (vezi imaginea 2).
`ntinde]i bra]ele `n fa]\ sim]ind cum se Expira]i [i `ntinde]i bra]ele `n fa]\
`ntind tendoanele din
bra]e (vezi imaginea 1).
~mpinge]i lent, u[or,
l\sând respira]ia s\
ghideze mi[carea.
Inspira]i tr\gând
bra]ele pe lâng\ corp,
p\strând antebra]ele
paralele cu solul.
R\suci]i pumnul din
`ncheietur\, pliând
Pozi]ia 1 - `mpinge]i cu degetul Pozi]ia 2 - `mpinge]i cu celelalte
degetul mare lâng\ mare `n fa]\ patru degete `n fa]\
p\strând umerii relaxa]i, genunchii `ndoi]i, spatele drept [i
destins. Retrage]i bra]ele lâng\ corp, r\sucind iar mâinile
din `ncheietur\ [i ajungând la pozi]ia 1 (pumnul strâns,
degetul mare `ndreptat spre tavan).
Cele dou\ mi[c\ri formeaz\ un set. Repeta]i fiecare
set de 9 sau 36 de ori.

Expira]i când `ntinde]i bra]ele `n fa]\,

inspira]i când le trage]i spre corp.
P\stra]i fa]a, umerii [i gâtul relaxate, iar
genunchii r\mân `ndoi]i pe tot parcursul
exerci]iului.

Dup\ cum ve]i vedea, acest exerci]iu lucreaz\ nu

doar bra]ele, ci [i picioarele care, prin punctele
energetice din t\lpi, sunt leg\tura noastr\ cu energia
p\mântului.
Aminti]i-v\ c\ pute]i modifica postura dac\ nu ave]i
(`nc\) rezisten]\ pentru 36 de repet\ri, a[ezându-v\ pe
un scaun, pe marginea acestuia (nu sprijini]i de sp\tar),
p\strând coloana dreapt\.
Pute]i exersa diminea]a sau chiar `n timpul
programului de lucru pentru a men]ine flexibilitatea
bra]elor solicitate de munca la calculator.

Beneficii
~n primul rând, se lini[te[te mintea, care se va
concentra asupra execut\rii corecte a exerci]iului.
Prin extinderea bra]elor `n mod corect se produce o
exersare a meridianelor care le traverseaz\, iar acestea,
la rândul lor, vor ajuta la energizarea sistemelor
corporale cu care sunt `n strâns\ leg\tur\. De exemplu,
pe exteriorul bra]ului duce spre degetul mic meridianul
inimii care, dup\ ce ve]i exersa un timp, va fi ajutat\ s\
func]ioneze mai bine.
Un alt beneficiu este exersarea corpului, a
picioarelor [i a posturii coloanei vertebrale, care trebuie
]inut\ dreapt\ `n mod relaxat. Meridiane energetice sunt
[i pe picioare, iar acestea sunt [i ele activate.
Este foarte important c\ bra]ele [i umerii vor fi
exersate prin mi[c\ri, acest exerci]iu fiind de folos `n
special celor care lucreaz\ mult la calculator, ajutându-i
s\ se relaxeze.
 Medicin\ intern\

Cu mâinile curate,
contra hepatitei A
„Hepatit\” `nseamn\ inflama]ia ficatului. Toxinele, unele
medicamente sau boli, consumul exagerat de alcool,
infec]iile virale [i bacteriene pot fi cauze ale hepatitelor.

ele mai frecvente cauze ale infec]iilor virale ce determin\ hepatita sunt

C virusurile hepatice A, B [i C. De[i infec]iile cu cele trei tipuri de virusuri

se pot manifesta clinic similar, modul de transmitere a bolii [i gradul
de afectare hepatic\ difer\. Infec]ia cu virusul hepatic A se manifest\ doar acut (nu
se poate croniciza), iar simptomatologia se amelioreaz\ f\r\ nici un tratament.
Hepatitele B [i C se pot de asemenea manifesta acut, dar la unele persoane virusul
r\mâne `n organism, rezultând astfel o infec]ie cronic\ [i care poate determina
afec]iuni hepatice pe termen lung.

Dr. Dan Dimitriu

Transmitere Medic specialist medicin\ intern\
Hepatita A se r\spânde[te `n mod uzual Re]eaua privat\ de s\n\tate Regina Maria
prin intermediul mânc\rii sau b\uturii
contaminate cu materiile fecale ale unei
persoane infectate. Pute]i contacta virusul prin:
4 mâncarea preparat\ de o persoan\
infectat\ cu virus A care nu s-a sp\lat pe
Simptome
mâini dup\ ce a folosit toaleta; Virusul hepatitei A este prezent `n organism cu o lun\ `naintea
4 sex anal sau oral cu o persoan\ infectat\ apari]iei simptomelor. A[adar, simptomele apar dup\ 4-6 s\pt\mâni de
cu virus A; la infectare. Uneori, infec]ia cu virus A nu se manifest\ clinic. ~ns\ atunci
4 mâinile murdare, mai ales dac\ a]i când apar, simptomele debuteaz\ brusc [i constau `n: grea]\ [i v\rs\turi,
schimbat scutece f\r\ s\ v\ sp\la]i dup\
icter (tegumente [i mucoase galbene), febr\ u[oar\, astenie fizic\, dureri
aceea pe mâini;
abdominale `n special `n partea dreapt\, urin\ `nchis\ la culoare,
4 consumul mânc\rii sau b\uturilor sc\derea poftei de mâncare, dureri musculare, mânc\rimi ale pielii.
contaminate.
Simptomele dureaz\ `n general mai pu]in de 2 luni, dar pot dura pân\
la 6 luni. Diagnosticul se stabile[te pe baza prezen]ei simptomelor [i a
Perioada de `nalt\ prezen]ei anticorpilor specifici `n sânge.
contagiozitate este
reprezentat\ de perioada Tratament [i regim alimentar
dintre contactarea infec]iei
Nu exist\ un tratament specific pentru hepatita A. Majoritatea
[i debutul simptomelor.
pacien]ilor se vor sim]i obosi]i câteva luni. Doar câ]iva dintre pacien]ii cu
De asemenea, persoana
infec]ie cu virus A necesit\ spitalizare.
bolnav\ transmite virusul
Izolarea nu este necesar\, doar minimele m\suri de igien\
circa 2 s\pt\mâni dup\
elementar\. Cele mai multe cazuri necesit\ doar câteva zile de repaus
debutul simptomelor.
la pat [i este recomandat un regim hidro-lacto-zaharat, cu mese mici [i
repetate, f\r\ condimente [i gr\simi. Alte restric]ii dietetice sunt inutile.

52
 Deoarece nu exist\ tratament pentru
aceast\ boal\, cea mai important\ este
profilaxia, iar regula de aur este igiena
riguroas\.

Vaccinul antihepatitic
Cine trebuie s\ se vaccineze:
4 persoane cu boli cronice hepatice (hepatita B sau C);
4 copiii cu vârsta peste 2 ani;
4 cei care c\l\toresc frecvent;
4 personalul medical din laboratoare, armat\.
Sunt necesare dou\ injec]ii separate de un interval de
6-12 luni. Injec]iile se fac subcutant la nivelul bra]ului. Prima
doz\ de vaccin trebuie s\ fie administrat\ imediat ce se
pl\nuie[te o excursie `n str\in\tate `ntr-o zon\ endemic\.
Administrarea ideal\ se face cu 2 s\pt\mâni `naintea
plec\rii (administrarea oricând `naintea plec\rii va furniza o
oarecare protec]ie).
Cine nu trebuie s\ se vaccineze:
4 cei care au avut hepatit\ A `n trecut;
4 persoanele alergice la componentele vaccinului;
4 cei care au protec]ie `mpotriva virusului hepatic A (Ac
anti-HAV prezen]i).

Pacien]ii care beneficiaz\ de

vaccinare post-expunere:
4 cei care locuiesc cu o
persoan\ ce are hepatita A;
4 cei care au avut contact
Vaccinarea sexual recent cu cineva cu
post-expunere hepatita A;
4 cei care au contact recent
cu o persoan\ cu hepatita A
(ex: bone, educatoare);
4 cei care au fost expu[i unor
alimente sau mânc\ruri
cunoscute a fi contaminate
cu virus hepatic A.

Vaccinarea este bine s\ se fac\ `n primele 2

s\pt\mâni de la contactul cu persoan\ sau alimente
infectate. Pentru a spori protec]ia `mpotriva infec]iei,
vaccinul poate fi administrat `mpreun\ cu imunoglobuline
(anticorpi) specifice pentru hepatita A.
 Sexualitate

Testosteronul
Cel care te face s\ fii b\rbat
Testosteronul este principalul hormon masculin [i are pe
lâng\ cele dou\ mari func]ii, cea androgenic\ [i cea
anabolic\, un rol esen]ial `n stimularea sintezei de
eritropoietin\, implicit a cre[terii globulelor ro[ii din sânge.

Gabriel Olaru
Redactor

estosteronul este secretat `n cea mai mare parte de c\tre

T testicule sub ac]iunea hormonului luteinizant secretat de

glanda hipofiz\. Testosteronul apare la embrion `nc\ din
faza schi]ei testiculare, adic\ `n cursul primelor 5
s\pt\mâni de sarcin\, ceea ce arat\ c\ `nc\ de atunci
creierul [i corpul f\tului sunt impregnate de hormonul
masculin, aceasta atestând `n plus faptul c\ el este un
hormon esen]ial pentru fiin]a uman\.
Rol
Atunci când el este `n cantitate optim\,
testosteronul:
4 asigur\ o via]\ sexual\ `mplinitoare;
4 are un efect puternic asupra sistemului
nervos [i chiar asupra personalit\]ii;
4 duce la cre[terea capacit\]ii
intelectuale, a aten]iei [i concentr\rii;
Semne ale sc\derii
nivelului de testosteron
Nivelul testosteronului atinge un vârf `n jurul
vârstei de 20 de ani, apoi scade treptat `n timpul
vie]ii adulte [i foarte rapid dup\ 60 de ani [i se
pare c\ este o cauz\ esen]ial\ a procesului de
`mb\trânire. Aceast\ situa]ie este caracterizat\ prin
semne de andropauz\, similare cu menopauza la
femei. Se manifest\ prin transpira]ie excesiv\,
insomnie, hipercolesterol, hipertensiune arterial\,
sc\derea capacit\]ii de concentrare, tulbur\ri de
memorie [i deregl\ri cardiovasculare.
La modul general vorbind, un nivel sc\zut de
testosteron, chiar [i la b\rba]ii tineri, poate duce la
probleme diverse, cum ar fi:

Ce `nseamn\ cantitate optim\ 4 atrofierea mu[chilor,

4 demineralizarea oaselor,
de testosteron? 4 atrofierea penisului, disfunc]ie erectil\,
impoten]\ [i sterilitate,
Studiile arat\ c\ b\rba]ii cei mai s\n\to[i sunt aceia cu un nivel al
testosteronului cuprins `ntre 400 [i 600 nanograme/dl, [tiut fiind faptul
4 dispunerea gr\simii pe talie [i coapse,
c\ valorile normale la b\rba]i sunt cuprinse `ntre 300 [i 1100 4 depresie [i insomnie,
nanograme/dl. M\sur\ri ale nivelului propriu de testosteron pot fi 4 sc\derea capacit\]ii de concentrare,
f\cute la orice laborator care face doz\ri hormonale. 4 diminuarea libidoului,
4 sc\derea for]ei vitale [i a ini]iativei.

54
 Sexualitate

Excesul duce la agresivitate

~n cantit\]i mari, testosteronul duce la agresivitate [i pierderea concentr\rii. Studiile arat\ c\ b\rba]ii celibatari au
tendin]e mai pronun]ate de exces de testosteron. ~n general, excesul de testosteron este asociat cu un exces de energie
masculin\ [i este des `ntâlnit `n comunit\]ile puternic virilizante, masculine (ex: armat\, r\zboi). Se spune c\ `nsu[i r\zboiul
este cauzat de un exces de testosteron la nivel de grupuri sociale.

Via]a sexual\ activ\, f\r\ excese

Metode perfect naturale ejaculatorii (cu continen]\ sexual\), `n
rela]ii armonioase polare, bazate pe
de optimizare iubire [i `n]elegere reciproc\, este un
a nivelului de alt ingredient necesar pentru
testosteron men]inerea unui nivel optim al
testosteronului.
~n primul rând este necesar un stil de via]\ integrat
social, armonios, din care s\ lipseasc\ gr\simile rele,
alcoolul [i tutunul, dar care s\ con]in\ minimum 30 de
minute de mi[care zilnic. Exersarea a numai 15 minute cu
greut\]i zilnic poate men]ine un nivel acceptabil de
testosteron.
Este necesar\ exersarea folosirii la maximum a
testosteronului pe care `l avem deja `n mod natural. Pentru
aceasta avem nevoie de un regim alimentar ce stimuleaz\
pe de o parte corpul s\ m\reasc\ nivelul de testosteron
atunci când este prea mic (acestea con]in plante precum
Tribulus Terrestris, Damiana sau Ginseng Siberian) [i pe de
alt\ parte s\ diminueze excesul de hormoni estrogeni de
natur\ feminin\ (ex: varz\, in). Uleiul de semin]e de in s-a
dovedit a avea un efect antiestrogenic semnificativ, efect ce
se poate traduce `n final [i printr-o secre]ie m\rit\ de
testosteron. Con]inutul mare de acizi gra[i omega 3 [i 6 [i
lignani din uleiul de semin]e de in `l face s\ fie un aliment-
medicament deosebit de folositor.
Usturoiul ajut\ de asemenea prin reducerea
hormonului de stres, cortizolul, care concureaz\ cu
testosteronul pentru acela[i loc `n celulele musculare.
~n plus, oamenii de [tiin]\ sus]in c\ au g\sit o
leg\tur\ `ntre nivelul de testosteron [i calitatea somnului
sau num\rul de ore dormite pe noapte. De aceea, ei
recomand\ 7-8 ore de somn pe noapte. Trebuie [tiut
faptul c\ somnul de zi nu are acelea[i efecte la nivel
psihomental ca acela de noapte, chiar dac\ se dorm ziua
cele 7-8 ore.
Expunerea la soare se pare c\ nu cre[te doar nivelul
de vitamina D la b\rba]i, ci [i cel de testosteron. O
singur\ ora de expunere solar\ poate cre[te nivelul de
testosteron cu peste 50%.

55
 Doctorul lunii
Profesorul Ioanel Sinescu,
noul rector al UMF „Carol Davila”
Noul rector al Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie „Carol
Davila” din Bucure[ti este academician profesor doctor
Ioanel Sinescu.
cademician profesor doctor
A Ioanel Sinescu este cel care
a pus bazele transplantului
renal `n România [i unul dintre cei
mai renumi]i speciali[ti `n domeniul
urologiei. Prezent\m `n continuare
principalele puncte de reper ale
activit\]ii sale medicale, didactice [i
[tiin]ifice.
Din 1997 este directorul
Centrului de Chirurgie Urologic\,
Dializ\ [i Transplant Renal din
cadrul Institutului Clinic Fundeni. ~n
toat\ aceast\ perioad\ a condus 18
lucr\ri de diplom\ efectuate `n
Clinic\. Coordoneaz\ [tiin]ific lucr\ri
de doctorat din 1998.
Din 1998 este profesor
universitar prin concurs la Catedra
Unul dintre obiectivele
majore ale noului rector `l
reprezint\ includerea Universit\]ii
de Medicin\ [i Farmacie „Carol
Davila” `n topul celor mai bune
universit\]i din lume. UMF
Bucure[ti este `n prezent, potrivit
topului `ntocmit de Asocia]ia
European\ a Universit\]ilor [i
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii,
Tineretului [i Sportului, cea mai
bine clasat\ institu]ie de
`nv\]\mânt medical românesc.
56
de Urologie, Clinica de Chirurgie
Urologic\ UMF „Carol Davila”.
Din 2004 este prorector al UMF
„Carol Davila.
Este autor [i co-autor a 11
tratate [i monografii `n domeniul
urologiei.
A publicat peste 80 de articole
`n reviste na]ionale [i interna]ionale
recunoscute. Din 2000 este membru al
A coordonat [i participat la Societ\]ii Interna]ionale de Urologie.
realizarea a peste 133 de studii [i A primit cea mai `nalt\ distinc]ie
lucr\ri [tiin]ifice publicate [i/sau oferit\ vreodat\ unui medic: „Steaua
comunicate la manifest\ri României” `n Grad de Mare Ofi]er.
interna]ionale, iar pentru Din 2009 este membru
manifest\rile na]ionale a elaborat corespondent al Academiei Române.
peste 432 de lucr\ri. La 8 februarie 2012 a fost ales
Din 1995 este membru al din primul tur de scrutin rector al
Asocia]iei Europene de Urologie. UMF „Carol Davila”.
N\scut: 8 decembrie 1951, Ia[i
C\s\torit: cu Crina Julieta Sinescu, [ef al Clinicii de Cardiologie,
Spitalul Clinic de Urgen]\ „Prof. Dr. D. Bagdasar”, Bucure[ti. ~mpreun\ au
o fiic\, de profesie medic.
Mesajul dup\ alegerea `n func]ia de rector
„Dragii mei,
Mult\ vreme am crezut c\ este suficient s\-]i vezi de treab\ pentru ca
via]a s\ decurg\ normal.
Am trecut apoi printr-o lung\ perioad\ `n care am crezut c\ trebuie s\
de]ii pârghiile puterii pentru a ar\ta ce po]i.
Abia târziu am `n]eles c\ adev\rata recunoa[tere vine de la
comunitatea c\reia `i apar]ii.
Sprijinul pe care l-am primit de la dumneavoastr\ m\ onoreaz\.
Calitatea competitorilor mei m\ onoreaz\.
Dragostea fa]\ de Universitate m\ oblig\.
Mul]umesc tuturor!”
Acad. Prof. Univ. Dr. Ioanel Sinescu

Sfaturi pentru protejarea vederii
Degenerescen]a macular\ cauzat\
de vârst\ (DMLV) este cauza principal\ a
pierderii vederii dup\ vârsta de 50 de
ani. ~n România se presupune c\ aceast\
boal\ afecteaz\ peste un million de
oameni (persoane de peste 50 de ani,
dar a fost diagnosticat\ [i la pacien]i sub
50 de ani). DMLV este o boal\ a ochiului
caracterizat\ de deteriorarea retinei [i
pierderea vederii centrale. Una dintre
principalele cauze este `naintarea `n
vârst\ [i `mb\trânirea retinei, asociat\ cu
factori ca fumatul, obezitatea,
hipertensiunea, iris decolorat [i expunerea
excesiv\ la lumina solar\.
4 Protec]ia `mpotriva radia]iilor solare:
ochelari [i [apc\!
Vederea este protejat\ `mpotriva
razelor ultraviolete prin evitarea expunerii
la soare la orele amiezii [i folosind
ochelari de soare cu lentile garantate
`mpotriva razelor UV.
4 Alimenta]ia corect\ [i foarte variat\!
Vitaminele [i mineralele ajut\ la
combaterea „radicalilor liberi” care pot
afecta ochiul [i `n principal retina. Aceste
substan]e definite „antioxidan]i” sunt
vitaminele A, C, [i E, beta-carotenul [i
luteina, minerale cum sunt zincul [i
seleniul. Se g\sesc `n portocale, kiwi,
piersici [i `n ardei, ro[ii, morcovi [i mai
ales `n legume cu frunze ca spanacul,
broccoli, salata verde, etc. V\
recomand\m s\ consuma]i cât mai
multe dintre aceste alimente.
4 Suplimentul natural: luteina
Luteina este un pigment galben care
se g\se[te `n numeroase legume, fructe,
cereale [i `n g\lbenu[ul de ou. ~n
organismul uman se acumuleaz\ mai
ales `n ochi [i cu prec\dere `n macul\.
Luteina poate fi definit\ ca o „pereche
natural\ de ochelari de soare” activ\ 24
de ore din 24. ~ns\ luteina nu este
produs\ de organismul uman [i poate fi
Advertorial
doar asimilat\ din alimenta]ie sau
suplimente alimentare. Cercet\torii au
demonstrat c\ o diet\ bogat\ `n lutein\
sau un supliment de lutein\ poate reduce
riscul apari]iei degenerescen]ei maculare
legate de vârst\ (DMLV).
4 Omega 3: acizii gra[i – prietenii
s\n\t\]ii
Acizii gra[i polinesatura]i cu caten\
lung\ din uleiul de pe[te [i cunoscu]i sub
numele de Omega 3 sunt foarte
importan]i pentru s\n\tatea ochiului [i a
sistemului nervos uman. Ace[ti acizi gra[i
„prieteni” ajut\ `ntr-adev\r la
conservarea func]iilor membranelor
celulare, mai ales ale Sistemului Nervos
Central [i ale retinei. Omega 3 [i cu
luteina ac]ioneaz\ `mpreun\ pentru
protejarea retinei de efectele nocive
cauzate de lumina solar\ [i contribuie la
reducerea riscului apari]iei sau agrav\rii
bolilor retinei, cum este Degenerescen]a
Macular\ Legat\ de Vârst\.
 Forum

Cititorul `ntreab\,
medicul r\spunde
Ai nevoie de un sfat privind problemele tale medicale? Scrie
pe adresa redac]iei sau trimite un e-mail [i vei primi r\spuns
de la speciali[tii no[tri. Adresa redac]iei: Str. Cuza Vod\ nr.
130, bl. 1A, sc. 1, ap. 7, Sector 4, Bucure[ti,
E-mail: office@doctorulmeu.com
„Când trebuie scoase tulbur\ri severe de respira]ie, de
amigdalele?” `nghi]it, tulbur\ri de somn sau
„Am un b\ie]el de 4 ani, care anul complica]ii cardio-pulmonare;
acesta a `nceput gr\dini]a. De când a 4 Flegmonul periamigdalian (abces
intrat `n colectivitate, r\ce[te foarte des, la nivelul ]esutului care `nconjoar\
f\când forme grave de ro[u `n gât. amigdalele palatine);
Medicul de familie ne-a recomandat 4 Infec]ia amigdalian\ care
consult de specialitate ORL `n vederea determin\ convulsii febrile, afectare
`nl\tur\rii amigdalelor. A[ dori s\ aflu articular\, cardiac\ sau renal\;
când este necesar\ opera]ia de 4 Amigdalita cronic\ sau recurent\
scoatere a amigdalelor.” (repetat\) la un pacient purt\tor de
Florentina T\utu, Bucure[ti Streptococ β-hemolitic, care nu
r\spunde la tratamentul
Dr. Ramona Ungureanu medicamentos;
Medic specialist ORL 4 Hipertrofie amigdalian\ unilateral\
Centrul de Diagnostic [i Tratament presupus\ a fi de origine
sfera ORL, indica]iile pentru acest tip de
„Dr. Victor Babe[” neoplazic\ (canceroas\);
opera]ie r\mân controversate. Conform
021/317.95.03; www.cdt-babes.ro
Academiei Americane de Oto-Rino- 4 Atunci când este necesar\
„Amigdalele palatine reprezint\ biopsia.”
Laringologie [i Chirurgie Cervico-
prima linie de ap\rare a sistemului
Facial\ (American Academy of
imun `mpotriva bacteriilor [i virusurilor
Otolaringology-Head and Neck „Vreau s\-mi p\strez
care p\trund `n organism pe la nivelul
Surgery), indica]iile pentru acest tip de silueta dup\ 50 de
cavit\]ii bucale. Aceast\ func]ie le face
interven]ie chirurgical\ sunt ani”
s\ fie `n mod particular vulnerabile la
urm\toarele: „De curând am `mplinit 50 de ani
infec]ii [i inflama]ii. Problema apare
4 Infec]ii amigdaliene frecvente, [i m\ gândesc c\ se apropie momentul
mai frecvent la copii, deoarece func]ia
definite ca: mai mult de 5-7 menopauzei. M\ `ngrijoreaz\ foarte
de ap\rare a amigdalelor este mai
episoade `ntr-un an sau mai mult
activ\ `nainte de pubertate. mult aspectele legate de luarea `n
de 4 episoade/an timp de 2 ani
Amigdalectomia este definit\ ca greutate. Cum a[ putea s\ `mi men]in
sau mai mult de 3 episoade/an
interven]ia chirurgical\ de scoatere a greutatea pe m\sur\ ce `naintez `n
timp de 3 ani consecutive;
amigdalelor palatine. De[i este o
4 Hipertrofia amigdalian\ (m\rirea
vârst\?”
procedur\ chirurgical\ cu vechime `n Maria V\leanu, Buz\u
amgidalelor) care determin\

58

Lector univ. dr. Lygia Alexandrescu
Specialist `n nutri]ie acreditat CIO
Centrul Natural Silhouette
„La orice vârst\, cheia
succesului `n lupta cu
kilogramele este natura. Putem
contracara procesul firesc de
`mb\trânire printr-un stil de via]\
s\n\tos, care s\ cuprind\ diet\ bazat\
pe alimente naturale, cât mai pu]in
procesate, cu un aport echilibrat de
calorii, carbohidra]i, proteine, lipide,
hidratare optim\, odihn\, controlul
stresului emo]ional, mi[care fizic\.
Alimenta]ia corect\, echilibrat\ este cea
mai important\ pentru a v\ men]ine
greutatea dorit\. Fructele [i legumele
proaspete, bogate `n antioxidan]i cu rol
de combatere a `mb\trânirii precoce,
trebuie s\ fie nelipsite din diet\.”
Simptome obstructive:
4 un `nceput ezitant al urin\rii
(b\rbatul a[teapt\ un timp pân\
`ncepe s\ urineze);
4 jet urinar cu presiunea slab\
(pic\turile de urin\ pot ajunge „pe
bombeu”);
4 jet urinar intermitent sau `ntrerupt;
4 urinare dificil\ (pacientul se
for]eaz\ s\ urineze [i s\-[i
evacueze vezica urinar\);
4 urinare prelungit\ (datorit\ faptului
c\ presiunea jetului este sc\zut\);
4 senza]ia de golire incomplet\ a
vezicii urinare;
4 reten]ia de urin\ („blocajul” de
urin\);
4 pseudoincontinen]a prin prea plin
Forum
(urina care r\mâne `n vezic\
dep\[e[te capacitatea de stocare a
vezicii [i pacientul urineaz\, practic,
„prin prea plan”!).
Simptome iritative:
4 frecven]a crescut\ a urin\rilor
(polachiuria), `n special noaptea
(nocturie);
4 urgen]a (senza]ia brusc\ [i
imperioas\ de a urina, aproape
imposibil de amânat);
4 pseudoincontinen]a prin urgen]\ a
urin\rii (b\rbatul „se scap\” câteva
pic\turi pân\ ajunge la toalet\).
Dac\ a]i observat apari]ia acestor
semne este indicat s\ discuta]i despre
aceasta cu medicul de familie care v\
poate `ndruma c\tre medicul urolog.”

„Suf\r de adenom de „Cum se trateaz\ sindromul ovarelor polichistice?”

prostat\?”
„Am 62 de ani [i de aproximativ
un an cred c\ am probleme cu
prostata. Nu pot s\ urinez, m\ trezesc
de foarte multe ori noaptea [i am
senza]ia c\ m\ scap pe mine. Care sunt
semnele adenomului de prostat\? Ce
m\ sf\tui]i?”
Ioan Boro[, Cluj-Napoca
Dr. Radu-Ioan V\r[\ndan
Medic specialist urologie
Centrul de Diagnostic [i Tratament
„Dr. Victor Babe[”
021/317.95.03; www.cdt-babes.ro
„Semnele [i simptomele care ar
trebui s\ atrag\ aten]ia asupra posibilei
existen]e a unui adenom de prostat\
sunt rezultatul interrela]iei dintre
obstruc]ia subvezical\ provocat\ de
m\rirea `n volum a prostatei [i
mecanismele adaptative ale vezicii
urinare. Aceste simptome sunt clasificate
astfel:
„Am 35 de ani [i am fost diagnosticat\ cu sindromul ovarelor
polichistice. ~mi doresc foarte mult un copil [i a[ vrea s\ [tiu dac\ dup\
efectuarea tratamentului am [anse de a r\mâne `ns\rcinat\.”
Claudia Popescu, Bucure[ti
Dr. Camelia Valentina Cimpoe[u
Medic specialist endocrinologie
Centrul Medical Focus
„Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) este cea mai frecvent\ form\ de
endocrinopatie. Majoritatea femeilor afectate de acest sindrom au
numeroase chisturi mici la nivelul ovarelor. SOPC este cauzat de un
dezechilibru hormonal ce interfereaz\ cu ovula]ia normal\. Femeile cu acest
sindrom au un ciclu menstrual neregulat, lipsa ovula]iei, infertilitate, pierderi
premature de sarcin\, nivel crescut de hormoni androgeni (masculini).
Managementul SOPC implic\ sc\derea `n greutate, cu ameliorarea
hirsutismului, a menstrelor [i a fertilit\]ii. Ca [i medica]ie se folose[te
metforminul, care `mbun\t\]e[te sensibilitatea la insulin\ având efecte
spectaculoase asupra greut\]ii, menstrelor [i func]iei ovulatorii. Blocan]ii
receptorilor androgenici se folosesc pentru tratamentul hiperandrogenismului
[i amenoreei. Tratamentul infertilit\]ii se face cu metformin (controversat),
inductori de ovula]ie, fertilizare in vitro sau cu metode chirurgicale (diatermia
ovarian\ sau drilling ovarian laparoscopic). Consulta]i medicul pentru a v\
recomanda interven]ia adecvat\ `n cazul dvs. [i care v\ va da [ansa de a
concepe un copil.”

59
 Magazin
Mai mult de jum\tate
dintre români
se consider\ bolnavi
Peste 58% dintre români
declar\ c\ la ora actual\ sufer\ de
una sau mai multe boli, arat\ un
studiu realizat, `n ianuarie 2012,
de Herbalife România [i intitulat
„Atitudini [i comportamente `n stilul
de via]\ al românilor”. Cercet\rile
au ar\tat c\ 19% dintre cei
chestiona]i sufer\ de hiperaciditate
gastric\, 15% - caren]e de vitamine/minerale/anemie,
13% - obezitate, 12% - nivel crescut al colesterolului, 12%
- alergii. Aproape jum\tate dintre români nu sunt
mul]umi]i de greutatea lor corporal\, apreciind c\ este
prea mare, dar nu sunt dispu[i s\ ]in\ un regim de sl\bire.
Studiul mai arat\ c\ românii nu sunt prieteni cu sportul,
jum\tate dintre ei declarând c\ au un stil de via]\ sedentar
[i nu fac deloc sport la ora actual\.
Au renun]at la
`ngrijri medicale
din cauza lipsei banilor
Un procent de 73% dintre români au renun]a] `n
2010 la tratament [i `ngrijiri medicale din cauza lipsei
banilor, informeaz\ Asocia]ia Român\ a Produc\torilor
Interna]ionali de Medicamente (ARPIM). „Aceast\ cifr\ ar
trebui s\ atrag\ aten]ia autorit\]ilor [i s\ ridice multe
semne de `ntrebare. Mai ales c\ vorbim de milioane de
români care nu au apelat la medic atunci când au fost
bolnavi, de teama costurilor ridicate ale analizelor [i
medicamentelor [i care, de[i pl\tesc lunar contribu]ia de
s\n\tate, nu merg la un consult medical decât atunci
când starea lor se agraveaz\”, a declarat Cristian Lu]an,
director executiv adjunct al ARPIM. Femeile au renun]at
mai u[or la `ngrijirea medical\, 75% declarând c\ nu au
mers la medic din motive financiare.
60
4,8 milioane
de fum\tori
`n România
Peste 4,8 milioane de români `n vârst\ de
peste 15 ani sunt fum\tori, arat\ Studiul global
privind tutunul la adul]i (GATS). Acesta este
primul raport de ]ar\ GATS din România [i a fost
realizat de Ministerul S\n\t\]ii prin Institutul
Na]ional de S\n\tate Public\ (INSP), Centrul de
Control [i Prevenire a Bolilor din SUA (CDC
Atlanta), Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii [i
{coala de S\n\tate Public\ John Hopkins
Bloomberg. Rezultatele studiului au fost
prezentate `n premier\ la data de 5 martie
2012.
Datele GATS arat\ c\ 24,3% dintre adul]i
sunt fum\tori zilnici. Peste 34% dintre b\rba]ii din
]ara noastr\ fumeaz\ `n fiecare zi, iar dintre
femei, 14,5% fumeaz\ zilnic. Dintre cei care
fumeaz\ zilnic, aproape 70% `[i aprind prima
]igar\ din zi `n primele 30 de minute dup\
trezire, iar 26% `n primele 5 minute dup\ trezire.
Ceea ce relev\ c\ printre fum\torii din ]ara
noastr\ se `nregistreaz\ un grad crescut al
dependen]ei de nicotin\. Alte date extrem de
`ngrijor\toare se refer\ la consumul de tutun.
Astfel, peste 50% dintre fum\tori consum\ `n
medie 20 de ]ig\ri pe zi. Ace[tia sunt cei mai
expu[i `mboln\virilor din cauza tutunului (cancer
pulmonar, infarct, accident vascular cerebral [.a).
Un fum\tor român cheltuie `n medie 273 de lei
pe lun\ pentru ]ig\ri.
Diabetul [i
hipertensiunea,
uciga[ii silen]io[i
ai rinichilor

Diabetul [i hipertensiunea arterial\ sunt doi

factori de risc major `n declan[area bolii cronice de
rinichi. Pentru a preveni distrugerea rinichilor,
pacien]ii diabetici [i hipertensivi trebuie s\ se
prezinte periodic la medic `n vederea test\rii func]iei
renale. Acesta este principalul mesaj al celor mai
importan]i speciali[ti `n domeniul nefrologiei [i
urologiei din România, reuni]i cu ocazia Zilei
Mondiale a Rinichiului (8 martie) la Spitalul Clinic de
Nefrologie „Dr. Carol Davila” Bucure[ti. La
eveniment au participat acad. prof. Ioanel Sinescu,
noul rector al UMF „Carol Davila”, prof. dr. Eugen
Mo]a, pre[edintele Societ\]ii de Nefrologie din
România, prof. dr. Gabriel Mircescu, directorul
medical al Spitalului Clinic de Nefrologie, prof. dr.
Mircea Penescu, managerul general al Spitalului
Clinic de Nefrologie.
Unul din 10 români sufer\ de o boal\ de
rinichi, dar mul]i dintre pacien]i nu sunt diagnostica]i
la timp [i astfel ajung s\ se confrunte cu patologii
renale grave, au avertizat speciali[tii.
Rinichii joac\ un rol vital pentru organism,
ac]ionând ca adev\rate filtre ale corpului. Aceste
organe cur\]\ sângele de toxine, ap\ `n exces [i alte
reziduuri. Când rinichii nu mai func]ioneaz\, se
ajunge la boal\ cronic\ de rinichi, reziduurile se
acumuleaz\ [i intoxic\ tot organismul. Astfel, pentru
a `nlocui func]ia pierdut\ a rinichilor, pacientul
devine dependent de dializ\ pentru a supravie]ui. ~n
prezent, `n România exist\ aproximativ 10.000 de
pacien]i care fac dializ\ de trei ori pe s\pt\mân\.
(Stelu]a Indrei)
Nout\]i medicale
SENI - solu]ia ideal\ pentru problemele de incontinen]\
O igien\ corespunz\toare este
esen]ial\ pentru persoanele cu
probleme de incontinen]\ deoarece
pielea acestora este expus\ o
Nutrientul care poate ajuta pacien]ii s\ continue
tratamentul cu statine
Un nou studiu arat\ c\
pacien]ii care opresc tratamentul cu
statine au, dup\ 12 luni, un risc
mai mare de deces. Utilizarea
simultan\ a unui nutrient care
`mbun\t\]e[te energia
organismului, coenzima Q10, `i
poate ajuta pe ace[ti pacien]i s\
evite acest lucru.
~ntr-un buletin de [tiri Reuters
Health, Dr. Furio Colivicchi de la
San Filippo Neri Hospital din
Roma, a men]ionat c\ acesta este
primul studiu care a ar\tat cum
supravie]uitorii unui atac ischemic
cerebral, dac\ `ntrerup tratamentul
cu statine, au ulterior un risc dublu
de moarte prematur\. Vestea
bun\: coenzima Q10, o substan]\
cu propriet\]i asem\n\toare
vitaminelor care genereaz\ energia
62
perioad\ `ndelungat\ la ac]iunea
factorilor iritan]i.
Gama Seni Care a fost creat\
special pentru pielea sensibil\ [i
cuprinde produse pentru o `ngrijire
complet\.
Pasul 1 Cur\]are delicat\
l {erve]ele umede cu Vit.E
l Spum\ pentru cur\]are [i
`ngrijire corp
l Lo]iune pentru cur\]are [i
hidratare corp
l Crem\ pentru cur\]are corp
3 `n 1
celular\, ar putea reprezenta
ajutorul necesar. Un studiu publicat
`n jurnalul Drug Safety a
demonstrat cum utilizarea
coenzimei Q10 combinat\ cu
terapia cu statine a redus durerile
musculare cu 40%, aceste dureri
reprezentând unul dintre cele mai
frecvente efecte secundare [i
motivul pentru care pacien]ii decid
`ntreruperea tratamentului cu
statine.
Coenzima Q10 este eficient\
ca adjuvant `n tratamentul
insuficien]ei cardiace cronice,
oferind o multitudine de beneficii:
`mbun\t\]irea toleran]ei la efort [i
a func]iilor cardiace, sc\derea
frecven]ei [i severit\]ii atacurilor
anginoase, asigurând `n general o
cre[tere a calit\]ii vie]ii. Coenzima
Pasul 2 Regenerare [i activare
l Balsam pentru hidratare [i
catifelare
l Gel activant de corp
l Crem\ pentru piele foarte
uscat\ [i `nt\rit\
l Ulei `ngrijire piele
l Emulsie pentru piele uscat\
Pasul 3 Protec]ie eficient\
l Crem\ pentru hidratare [i
regenerare piele cu oxid de zinc
l Crem\ pentru hidratare [i
regenerare piele cu arginin\
www.seni.ro
Q10 este produs\ `n organism,
sinteza sc\zând cu `naintarea `n
vârst\. Aceast\ substan]\ se
g\se[te `n alimente sau poate fi
administrat\ sub form\ de
supliment alimentar, cum ar fi Bio-
Quinon\ Q10, care furnizeaz\
coenzima Q10 dizolvat\ `n ulei de
palmier pentru o bun\
biodisponibilitate. Bio-Quinon\
Q10 este produsul cel mai frecvent
utilizat `n studiile [tiin]ifice datorit\
calit\]ii [i absorb]iei foarte bune.
 Nout\]i medicale

~nvinge durerea,
red\ mobilitatea! Cavit
Sportul prin toate formele de activitate fizic\ `nseamn\ Secretul premian]ilor!
s\n\tate, optimism [i poft\ de via]\. ~ns\, `n timpul
activit\]ilor fizice, se pot produce numeroase traumatisme, Tabletele delicioase de calciu [i
`ntinderea multivitamine din Gama Cavit le ofer\
muscular\ [i copiilor necesarul zilnic de vitamine [i
entorsele minerale esen]iale pentru o cre[tere
num\rându-se s\n\toas\ [i `i ajut\ s\ fie `n form\
printre cele mai maxim\ `n perioada [colii. Produsele din
frecvente. Gama Cavit le asigur\ celor mici energia
Rumalaya de care au nevoie pentru a-[i desf\[ura
Gel are efect activit\]ile [colare, le `mbun\t\]esc
intens revulsiv vederea (Cavit Junior Luteina) [i memoria
determinând (Cavit Memo) [i le dau un plus de
vasodilata]ie imunitate (Cavit Junior Imun).
local\ [i absorb]ie rapid\ [i `n profunzime. Are rol
antiinflamator, analgezic [i antispastic muscular [i poate fi
folosit [i de copii, `ncepând cu vârsta de 6 ani.
Pentru o recuperare mai rapid\ se recomand\ asocierea
cu Rumalaya Forte care, prin efectul antiiflamator [i
analgezic, calmeaz\ durerea [i combate inflama]ia. Nu are
reac]ii adverse gastro-intestinale sau cardiace, fiind un
antiinflamator natural, astfel putând fi folosit [i de persoanele
cu gastrit\ sau probleme circulatorii, f\r\ riscuri.

SÉDATIF PC® - MEDICAMENT HOMEOPATIC

ST|RI DE ANXIETATE, EMOTIVITATE ACCENTUAT|, TULBUR|RI DE SOMN
SEDATIF PC® este un
medicament homeopatic indicat `n
tratamentul stresului, al st\rilor de
anxietate [i al tulbur\rilor de somn.
Gra]ie formulei sale
homeopatice, SEDATIF PC® poate fi
administrat atât adul]ilor cât [i
copiilor [i persoanelor aflate `n
tratament polimedicamentos.
SEDATIF PC® nu genereaz\
dependen]\, nu induce somnolen]\
[i nici nu interac]ioneaz\ cu alte
medicamente sau cu alcoolul.
Mod de administrare:
Se sug 2 comprimate de 3 ori
pe zi.
La copii sub 6 ani se dizolv\ `n
pu]in\ ap\.
Acest medicament poate fi
administrat f\r\ prescrip]ie
medical\. Se recomand\ citirea cu
aten]ie a prospectului [i a
informa]iilor de pe ambalaj. Dac\
apar manifest\ri nepl\cute,
adresa]i-v\ medicului sau
farmacistului.
Viza de publicitate nr.
238 / 11.11.2011

63
 Alimenta]ie s\n\toas\

Zilnic: 5 por]ii de legume,

fructe sau suc de fructe
Stelu]a Indrei Legumele, fructele [i sucurile de fructe trebuie s\ se reg\seasc\ zilnic `n
Redactor-[ef alimenta]ia fiec\rei persoane, indiferent de vârst\. Medicii spun c\, pentru a ne
proteja s\n\tatea, trebuie s\ mânc\m `n fiecare zi cel pu]in 5 por]ii/feluri de
legume, fructe sau suc de fructe. ~n total: 400 de grame. O por]ie `nseamn\ un
m\r, un morcov, o ro[ie sau un pahar de suc de fructe sau legume.

n studiu recent arat\ c\, `n România, doar 17% dintre mame [tiu c\ legumele [i

U fructele trebuie consumate de cel pu]in cinci ori pe zi. Pentru promovarea
consumului de legume [i fructe a fost lansat\, `n martie, [i `n ]ara noastr\
campania „5 por]ii de legume, fructe sau suc de fructe”. ~n multe ]\ri din Uniunea
European\ sunt realizate proiecte dedicate acestei teme, iar de aceast\ dat\ a venit [i
rândul României, unde se va desf\[ura pentru prima dat\ o astfel de campanie.

Cum `i facem pe copii s\

Studiu
Cele mai multe mame din România au o percep]ie
gre[it\ asupra consumului de fructe [i legume. ~n opinia a
13% dintre ele fructele [i legumele ar trebui mâncate o
dat\ pe zi, 27% - de dou\ ori pe zi, 31% - de trei ori pe
zi. Doar 17% dintre mame [tiu c\ `n mod s\n\tos este s\
mânc\m fructe [i legume de cel pu]in cinci ori pe zi,
indiferent de vârst\.
„~n România, educa]ia nutri]ional\ este aproape
inexistent\. Studiul `nt\re[te acest lucru [i demonstreaz\
cât este de deficitar consumul de fructe [i legume `n
rândul popula]iei”, a semnalat cu prilejul lans\rii
campaniei dr. {erban Damian, specialist `n nutri]ie. Este
timpul ca tot mai mul]i români, mai ales mame, s\
`n]eleag\ beneficiile pe care legumele [i fructele le aduc
s\n\t\]ii noastre. Dup\ cum subliniaz\ dr. Damian,
consumul a cel pu]in 400 de grame de vegetale zilnic nu
este o mod\ sau un moft, ci o necesitate pentru a avea o
s\n\tate bun\. Fructele [i legumele con]in: ap\, care ne
asigur\ o hidratare de calitate; fibre alimentare, care ajut\
la eliminarea toxinelor [i `mbun\t\]irea digestiei; glucide,
care ne dau energie. Totodat\, fructele [i legumele sunt
cele mai pre]ioase rezervoare naturale de vitamine [i
minerale, care au efect protector `mpotriva bolilor.
m\nânce fructe [i legume
O mare problem\ a p\rin]ilor este refuzul copilului
de a mânca legume, de multe ori nici fructe. Ce este de
f\cut? Potrivit opiniei doctorului {erban Damian, copiii
nu resping `n mod automat legumele [i fructele. Gustul
copiilor poate fi educat de mici, de când se `ncepe
diversificarea alimenta]iei. Este o chestiune de aplicare a
principiilor alimenta]iei s\n\toase `n familie [i la
gr\dini]\, [coal\. Conteaz\ foarte mult exemplul
personal al p\rin]ilor [i bunicilor. Dac\ adul]ii din jurul
lor au bunul obicei de a mânca fructe [i legume, copiilor
li se va p\rea absolut firesc s\ fac\ la fel.
Trucuri:
4„ascunde]i“ legumele `n supe, ciorbe sau `n sosuri
simple cum sunt cele pe baz\ de smântân\ sau ulei de
m\sline, cu pu]in suc de l\mâie [i miere
4inventa]i sandvi[uri inedite cu legume
4„strecura]i“ sub nasul copiilor fructe decupate `n diverse
forme `n timp ce privesc desenele preferate
4prepara]i `mpreun\ salate de legume sau de fructe
4`nlocui]i o por]ie de fructe cu un pahar de suc preparat
`n cas\ la storc\tor

64
 Nout\]i medicale

HiPP a s\rb\torit venirea Conferin]a

prim\verii
al\turi de medici pediatri
Compania HiPP, lider pe pia]a alimenta]iei pentru copii `n Europa, a
celebrat `n data de 14 martie 2012, femeia [i venirea prim\verii, oferind
doamnelor medici pediatri o dup\-amiaz\ de neuitat. De mai bine de 50 de
ani, HiPP a respectat
principiul companiei [i
anume – „alimente
s\n\toase [i de calitate, `n
armonie cu natura” – `n
fiecare faz\ a produc]iei.
La HiPP, tradi]ia [i
cuno[tin]ele legate de
calitatea materiei prime
organice [i naturale merg
mân\ `n mân\ cu
tehnologia de ultim\
genera]ie [i cu controlul
extensiv al calit\]ii.
Compania austriac\ [i
agen]ia de publicitate
Evenimento au organizat un eveniment surpriz\ pentru medici, `n cadrul
c\ruia interpretul [i actorul Aurelian Temi[an a lecturat din Mircea
C\rt\rescu „De ce iubim femeile”, oferind asisten]ei un respiro bine-meritat
dup\ o lung\ zi de munc\ [i consulta]ii. Corina Verde, director general HiPP
România, a declarat: „Ne-am dorit s\ organiz\m aceast\ surpriz\ pentru
doamnele doctor, pentru a le ar\ta c\ le apreciem [i nu uit\m ce `nseamn\
s\ fii femeie [i feminin\ `n ziua de ast\zi, de aceea am decis s\ le dedic\m
`n special acest eveniment.”
„Nevralgia
trigeminal\”
La data de 3 aprilie 2012, `n
cadrul Universit\]ii Titu Maiorescu
Bucure[ti se desf\[oar\ Conferin]a
„Nevralgia Trigeminal\”.
Evenimentul se adreseaz\
medicilor de familie, neurologilor,
medicilor din specialit\]ile ORL,
OMF, medicin\ dentar\. Printre
cursurile sus]inute se num\r\:
„Anatomia nervului trigemen” – dr.
Grigore Gari, Spitalul Clinic de
Urgen]\ Bagdasar-Arseni,
„Simptomatologie, diagnostic [i
tratamentul nevralgiei de
trigemen” – dr. George Lugoji,
Institutul de Boli Cerebro-
Vasculare, „Decompresiunea
neurovascular\ `n nevralgia de
trigemen” – profesor Henry Marsh,
St George's Hospital Londra,
„Tratamentul chirurgical prin
radiofrecven]\ al nevralgiei de
trigemen” – dr. Jean Ciurea,
Spitalul Clinic de Urgen]\
Bagdasar-Arseni.

anit ar
Apel um Mireille are nevoie de
ajutorul nostru!
Colega noastr\ de breasl\ Mireille este `ntr-un
mare impas. La 37 de ani, medicii i-au dat o veste
cumplit\: cancer la sân. A urmat sedinte de
chimioterapie [i urmeaz\ s\ treac\ prin opera]ii
dificile: mastectomie [i reconstruc]ie mamar\.
Mireille Astrid Voicu este redactor la
www.estiri.ro. Este o persoan\ plin\ de viat\, care nu
[i-a pierdut speran]a, curajul, demnitatea [i credin]a.
S\-i ar\t\m c\ toate acestea exist\ [i `n sufletul
nostru.
Are nevoie de sprijin financiar pentru aceast\
opera]ie dificil\ [i pentru a continua s\ lupte
`mpotriva acestei boli care ne poate lovi pe oricare
dintre noi.
CONT IBAN NOU: RO53RNCB0067060230950018
VOICU MIREILLE ASTRID CORNELIA
Valut\: RON
Cont Curent: Ac]iuni cu caracter umanitar,
deschis la BCR Bucure[ti, Sector 1, Filiala DR. Felix

65
 Divertisment
Bancuri cu
medici
n O femeie la ginecolog:
- Domnule doctor, v\ rog s\-mi da]i ceva ca s\
nu mai r\mân gravid\.
- Be]i un pahar cu ap\ rece.
- ~nainte sau dup\ ?
- ~n loc de…
n O femeie, dup\ ce [i-a vizitat so]ul la spital:
- V\ rog din suflet s\ nu-mi ascunde]i nimic. Ce
crede]i, va mai putea so]ul meu, dup\ aceast\
complicat\ opera]ie, s\ mai spele vasele?
n Pacientul la psihiatru:
- Doctore, am o problem\. ~n fiecare sear\, când
m\ culc, am impresia c\ e cineva ascuns sub pat.
Atunci m\ scol ca s\ m\ uit [i bine`n]eles c\ acolo nu-
i nimeni. M\ culc la loc, dar dup\ un timp m\
gândesc c\ poate nu m-am uitat bine. M\ dau jos iar
[i m\ uit sub pat, f\r\ niciun rezultat, desigur. Pe scurt,
de[i `mi spun c\ e o tâmpenie, simt mereu nevoia s\
m\ asigur c\ nu-i nimeni sub pat. Doctore, chestia
asta `mi distruge via]a. Pute]i face ceva?
- Hm, da, da... Obsesional-compulsiv... Ave]i `n
vedere 4 ani de [edin]e de psihoterapie, câte trei pe
s\pt\mân\, [i v\ vindec de obsesia asta.
- {i cam cât o s\ m\ coste, doctore?
- 100 $ pe [edin]\.
- Hm, cred c-o s\ m\ mai gândesc...
{ase luni mai târziu, psihiatrul se `ntâlne[te cu
pacientul `ntâmpl\tor pe strad\:
- Domnule, de ce n-a]i mai revenit pe la
cabinetul meu?
- Cu 100 $ [edin]a? B\iatul care-mi aduce pizza
mi-a rezolvat problema cu doar 5 $.
- B\iatul cu pizza?!? Chiar a[a??? {i cum a
procedat?
- M-a sf\tuit s\ tai picioarele de la pat!
66
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
6 Un nebun merge prin spital tr\gând dup\
el un pantof. La un moment dat se `ntâlne[te
7 cu un medic care-l `ntreab\:
- Ce faci, m\? Tragi un câine dup\ tine?
8 - Cum un câine! Dumneata nu vezi c\-i un
simplu pantof?
9 - Bun, dar `n cazul \sta, de ce nu te `ncal]i
cu el?
10 Cum s\ m\ `ncal]? Vrei...
de Costel „Cos“ Ra[c\
REPLICI
ORIZONTAL
l 1) GÂND – ~N AFI{! – 12 SFIN}I! l 2) S|RMANE l 3) PRIMA
DOAMN| – ~N LUN| – BOT DE PORC l 4) ~N PLAN! – A CONFIRMA
l 5) *** (3 CUV) l 6) CÂNTEC DE LEAG|N l 7) 12 ZÂNE! l 8) ~N
STUP! l 9) ALEAN l 10) TRECUT PRIN FOC.
VERTICAL
l 1) ~NVÂRTIT PE DEGET – FOLOSIN}| – CAD|! l 2) NIMICITOR l 3)
CON}INUT ~N PENAR! – ABIS! – A FOST P|C|LIT DE VULPE l 4) ~N
NEON! – ACUM! l 5) NEAM l 6) SUNETUL LITEREI l 7) PAN| DE
LEMN – 12 VULPI! l 8) E FIRESC LA MIJLOC! l 9) PLECARE
l 10) VIRGINITATE.
(G\si]i dezlegarea `n num\rul viitor)
Dezlegarea rebusului din martie: DIALOG
Orizontal:
l 1) AD – OPUS| – BO l 2) DESCURC|RE} l 3) ISPOL – UNIRE
l 4) CAL – LT – SN l 5) IR – IZA – PIAN l 6) TER}| – CAPRE l
7) AIE – POR – ID l 8) ECHINOC}IU l 9) VREI S-O-MPING
l 10) IA l 11) DT.
Vertical:
l 1) ADI – I}| – VID l 2) DESCREIERAT l 3) SPA – RECE l 4)
OCOLIT – HI l 5) PUL – ZAPIS l 6) UR – LA – ONO l 7) SCUT
– CROM l 8) AAN – P| – CP l 9) RISIPI}I l 10) BERNARDIN
l 11) OTE – NE – UG.