Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL

Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, Bucureşti

Tel/fax: +40 21 256 00 95,
www.gotosolution.com, email: comenzi@gotosolution.com

Toamn\, dulce toamn\...
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
...Cu gust [i parfum de struguri
[i gutui [i de multe alte fructe [i
legume de nu le mai [tii pe nume.
...Cu fo[netul frunzelor ar\mii
sub picioare când ne plimb\m `n
dup\-amiezele luminate de soarele
molcom.
...Cu aerul proasp\t dup\ o
ploaie cu pic\turi mici [i sure.
...Cu romantismul [i nostalgia
pl\cut\ pe care duminicile lini[tite
ni le strecoar\ `n suflet.
...Cu timpul care parc\ are mai
mult r\gaz cu noi [i ne ajut\ s\ ne
reg\sim [i s\ ne adun\m energia
pentru a porni cu optimism `ntr-un
nou sezon.
...Cu fream\tul [i emo]ia
copiilor `n prima zi de [coal\, dup\
o var\ lung\, plin\ de peripe]ii.
Recolta sufleteasc\ a toamnei
poate fi tot atât de bogat\ `n
sentimente [i st\ri minunate pe cât
este cea de bucate. Important este
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa de coresponden]\:
Calea Rahovei, nr 266-268,
Corp 3, Etaj, 1, Camera 4, Sector 5,
Bucure[ti
Tel: 021.528.02.92;
Fax: 021.528.02.93
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
gabi@doctorulmeu.com
Director Publicitate: Cristin Tocan
cristin@doctorulmeu.com
Redactor-[ef: Stelu]a Indrei
steluta.indrei@doctorulmeu.com
Barometrul s\n\t\]ii
s\ privim acest anotimp cu mai
mult\ c\ldur\ `n inimi, s\ ne
bucur\m de fiecare zi, de tot ceea
ce se `ntâmpl\ `n jurul nostru, de
oamenii dragi pe care `i avem
al\turi.
E drept c\, uneori, ploaia
mohorât\ [i vântul ne mai alung\
bunadispozi]ie, mai ales atunci
când ne sup\r\ o durere reumatic\
sau ne alegem cu o r\ceal\... Dar
acestea sunt trec\toare [i solu]ii
exist\. Le pute]i afla chiar din edi]ia
de toamn\ a revistei noastre, `n
care am adunat numeroase
informa]ii despre problemele
frecvente, specifice acestui anotimp.
Medicii no[tri v\ adreseaz\ cele
mai potrivite recomand\ri privind
protejarea copiilor odat\ cu
intrarea `n colectivitate, cura de
imunizare pentru `ntreaga familie
astfel `ncât s\ fi]i preg\ti]i pentru
atacul infec]iilor respiratorii de
sezon, tratamentul [i preven]ia
durerilor reumatice, a osteoporozei,
combaterea migrenelor, evitarea
Secretar de redac]ie: Mihaela Preda
Redactori: Stelu]a Indrei,
Gabriel Olaru, Florin Mu[at,
Colectivul [tiin]ific: Prof. univ. dr.
Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. univ. dr. Mircea Beuran,
Dr. Mihaela Leventer,
Lector Dr. Lygia Alexandrescu,
psiholog Roxana Foc[a
Foto: SHUTTERSTOCK
Distributie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
Urm\toarea apari]ie:
Noiembrie 2013
riscului bolilor cardiovasculare [i
diabetului.
Totodat\, nu am uitat cât de
important este s\ te sim]i bine `n
pielea ta, iar pentru doamnele care
doresc s\ revin\ dup\ concediu cu
un look de invidiat, nutri]ionistul
nostru le dezv\luie care sunt cele
mai frecvente capcane ale curelor
de sl\bire, iar de la specialistul `n
cosmetic\ pot afla cei mai
importan]i pa[i pentru a avea un
ten neted [i curat.
V\ invit\m de asemenea s\
descoperi]i noile noastre rubrici:
„Curiozit\]i medicale”, „Sfaturi
utile”, „Nout\]i medicale” [i
pove[tile unor pacien]i care au ie[it
`nving\tori din lupta cu boala.
~n plus, v-am preg\tit
concursuri cu premii atractive [i
taloane de reducere la consulta]ii [i
tratamente acordate de speciali[tii
no[tri.
Bucura]i-v\ de toate acestea [i
de farmecul toamnei!
Revista Doctorul Meu este creat\ pentru a va
oferi informa]ii generale despre s\n\tate,
numai `n scopul educa]ional, iar acestea nu
sunt destinate a `nlocui o consulta]ie medical\
de specialitate. ~ntotdeauna trebuie s\
consulta]i sfatul unui profesionist `n probleme
legate de afec]iuni, simptome [i tratament. Nu
ne asum\m responsabilitatea pentru orice
pagube sau v\t\mari ale dumneavoastr\ sau
ale altor persoane, ca urmare a folosirii
informa]iilor, ideilor sau instruc]iunilor con]inute
`n revist\.
3
 Sezon

Intrarea `n colectivitate
o mare provocare pentru cei mici
Dalida Costache
Asistent medical principal
Re]eaua {colar\ a
Municipiului Bucure[ti
Pe holul gr\dini]ei, discu]iile erau `n toi. M\mica Dianei era
sup\rat\ deoarece feti]a se `mboln\vea mai des de când intrase
`n colectivitate. Când ro[u `n gât, când viroz\, când diaree!
Diana st\tea mai mult acas\ decât la gr\dini]\. „De la gr\dini]\
ia Diana toate bolile! Nu termin\ bine un tratament c\ trebuie
s\ `nceap\ un altul! Mi-e team\ s\ o mai aduc printre copii!”

Ce `nseamn\ un sistem imunitar

ac\ astfel de
D probleme ne sunt
cunoscute `nseamn\
c\ suntem `ntr-o nou\ etap\ din
via]a copilului nostru. Este perioada
numit\ a bolilor copil\riei, a
„maturiz\rii” sistemului imunitar.
{tiu, denumirea aceasta nu ne ia
nou\, p\rin]ilor, suferin]a resim]it\
atunci când copilul nostru preaiubit
nu m\nânc\, sl\be[te, tu[e[te,
plânge c\-l doare. Denumirea e
`ns\ sugestiv\ [i pozitiv\, oarecum:
puternic?
~ntr-una dintre emisiunile „Copiii
spun lucruri tr\snite”, un copila[ a
dat, `ntr-un fel, defini]ia sistemului
imunitar „puternic”. El a spus:
„Sângele umbl\ prin corp ca s\ `i
prind\ pe microbi [i s\-i `nece”.
Un sistem imunitar „puternic”,
adic\ activ, nu `nseamn\ c\ al nostru
copil nu se mai `mboln\ve[te, deloc!
Ci `nseamn\ c\ atunci când face o
boal\, sistemul imunitar este `n
ac]iune [i acest lucru se vede din:
evolu]ia bun\, vindecarea `ntr-un
timp optim (gripa se vindec\ `n 7 zile)
sau mai scurt, f\r\ complica]ii la alte
organe (o viroz\ se poate complica
cu bron[it\ sau sinuzit\). Nedorita
febr\ este indicatorul c\ sistemul
imunitar func]ioneaz\.
Medicii spun, adesea,
pacien]ilor: Omul trateaz\, dar
numai Dumnezeu vindec\.
Vindecarea este un fenomen minunat
`ndeosebi pentru noi, p\rin]ii.
Vindecarea ne spune c\ microbii au
fost omorâ]i de organismul micu] al
copilului nostru. Nu este o minune [i
totodat\ o realitate aceasta?
Medicamentele au ameliorat
simptomele [i/sau au ajutat `n lupta
organismului cu microbii, dar nu ele
au vindecat! Organismul nostru, cu
sistemul de ap\rare creat de
Dumnezeu, iat\ cine ne-a vindecat!
~n cele ce urmeaz\, v\ propun
s\ privim aceste probleme dintr-o
perspectiv\ ra]ional\ [i pozitiv\. De
ce copiii no[tri se `mboln\vesc
frecvent dup\ ce intr\ `n colectivitate?
Putem schimba aceast\ realitate?

este o perioad\ fireasc\, natural\,

`n care sistemul imunitar este `n
ac]iune, `[i face datoria [i „cre[te”,
se maturizeaz\ odat\ cu copilul
nostru. Asta nu `nseamn\ s\
ajungem `n extrema de a considera
[i bolile grave, complica]iile unor
boli sau sechelele dup\ boli drept
un lucru firesc. Nicidecum!
De ce copilul meu se `mboln\ve[te
frecvent când merge la gr\dini]\?
Mai ales dup\ ce intr\ `n determinate de microorganismele
colectivitate, copiii no[tri fac boli patogene (bacterii, virusuri, fungi) [i
precum: r\celi (rinofaringite), sunt contagioase, adic\ se transmit de
amigdalite, bron[ite [i altele (rujeola, la o persoan\ la alta, unele chiar de la
rubeola, oreionul sunt mai pu]in animale la om.
frecvente datorit\ vaccin\rilor). Toate Infec]iile respiratorii sunt bolile
acestea sunt boli infecto-contagioase. care ne fac s\ petrecem cele mai multe
Sunt infec]ioase deoarece sunt „nop]i albe” lâng\ copila[ii no[tri [i

4

despre ele vom vorbi `n cele ce urmez\.
S\ observ\m ce se `ntâmpl\!
~n mod normal, un copil face 5-7
r\celi pe an, fa]\ de un adult care
„r\ce[te” de 2-3 ori `ntr-un an –
statistic\ precizat\ `n c\r]ile de
specialitate. R\ceala sau guturaiul sunt
denumite rinofaringite `n limbajul
medical [i sunt infec]ii produse de
virusuri transmise pe cale aerogen\
(respiratorie).
Exist\ peste 200 de virusuri
aerogene `n circula]ie, mai ales `n
TREBUIE SĂ ȘTII!
Ce facem `n caz
de r\ceal\?
Când copilul a r\cit [i face febr\,
organismul are nevoie de 5-7 zile pentru
a distruge virusul. ~n acest timp, la nivelul
mucoaselor respiratorii (nas, faringe,
trahee) se produc ni[te distrugeri de
]esuturi. Pentru refacerea acestora trebuie
s\ mai treac\ alte câteva zile. De aceea,
simptome cum sunt: tusea productiv\ sau
nasul care curge pot s\ mai persiste,
multe zile, dup\ boal\. Tusea dispare cel
mai greu dup\ o boal\ respiratorie.
Copilul nu mai este contagios, `ns\
continu\ s\ elimine prin tuse secre]iile
acumulate `n c\ile respiratorii superioare.
~n perioada de refacere dup\
boal\, organismul este mai receptiv la
infec]ii, mai ales la supra-infec]ii
bacteriene. De[i copilul nu mai transmite
virusul, este ideal s\ revin\ `n colectivitate
numai dup\ 10-14 zile, atunci când
vindecarea este complet\. Dac\ `l ducem
mai devreme, s-ar putea re`mboln\vi
foarte u[or, cu un alt virus sau bacterie.
~n acest caz, simptomele ar reveni [i am
putea crede c\ sistemul imunitar al
copila[ului este „la p\mânt”. ~n realitate,
el a contactat imediat un alt virus sau
chiar bacterie [i a f\cut o nou\ infec]ie
respiratorie.
perioadele reci ale anului. Copilul va fi
imun numai fa]\ de acele virusuri cu
care a venit `n contact, deci dac\ a
f\cut o „r\ceal\”. Imunitatea dobândit\
fa]\ de aceste virusuri, de-a lungul
copil\riei, este una dintre cauzele
pentru care noi, adul]ii, ne `mboln\vim
mai rar.
Gr\dini]a [i [coala `ncep toamna,
`n perioada de circula]ie a virusurilor [i
de varia]ie a condi]iilor meteorologice;
dimine]ile sunt reci, iar la prânz este
cald. Unii dintre noi credem c\ frigul `n
Recomand\ri `n caz de boal\
[i `n lipsa ei
~n cazul `n care copilul are
1 simptome de r\ceal\ [i o
stare general\ mai
proast\, ni se pare „altfel” decât de
obicei, s\ nu-l ducem `n colectivitate.
Ne intereseaz\ simptomele
urm\toare: subfebrilitatea (37-38
grade Celsius) sau febra (> 38),
sc\derea poftei de mâncare, tuse
uscat\ [i frecvent\, durere `n gât, ochi
sticlo[i, piele umed\, transpirat\,
indispozi]ie. ~n primele zile de febr\
copilul este foarte contagios. Febra
poate s\ scad\ cu antitermice, dar
copilul este izvor de infec]ie pentru
ceilal]i. Izolarea acas\ `i face bine lui
[i celorlal]i.
2
~n caz de febr\ mare (39-
40 gr.Celsius) `i facem
`mpachet\ri cu cear[afuri
umede sau chiar o baie `n cad\.
Temperatura va sc\dea imediat, cu 2-
3 grade. Aten]ie la temperatura apei!
Apa rece poate cauza [oc termic; apa
trebuie s\ fie nici rece, nici cald\. Nu
plec\m cu copilul de acas\ la medic,
decât dup\ ce am redus temperatura
corpului pân\ la limita de siguran]\,
la care nu mai e risc de convulsii (`n
jur de 38 gr.C) [i `i administr\m
acetaminofen sau ibuprofen.
Sezon
sine ne `mboln\ve[te, `ns\ adev\ra]ii
cauzatori ai infec]iilor sunt microbii.
Oscila]iile de temperatur\ [i frigul sunt
considera]i factori secundari - nu
produc ei `n[i[i infec]ia dar o
favorizeaz\ (scad rezisten]a
organismului). S\ alegem, deci, hainele
potrivite cu care copila[ul nostru nici s\
nu rabde de frig, nici s\ nu transpire.
Stilul de `mbr\cat „ceap\” - câteva
straturi de haine, unele sub]iri, altele
mai groase - este potrivit pentru
adaptarea la temperaturile oscilante.
S\ ne `nv\]\m copila[ii s\
3 tu[easc\ `ntr-un [erve]el, [i
nu `n propria palm\ sau `n
aer. {erve]elul se arunc\ la gunoi, pe
când `n palm\ sau `n aer, virusurile
r\mân.
Sp\larea mâinilor -
4 obligatoriu dup\ folosirea
toaletei [i `nainte de mas\
- este bine s\ devin\ un obicei `nainte
de a merge `n colectivitate.
S\ `n[tiin]\m cadrele
5 medicale de la cabinetul
gr\dini]ei când copilul s-a
sim]it r\u de diminea]\, pentru a-l
observa pe parcursul zilei.
Majoritatea infec]iilor
6 respiratorii sunt virale.
Virusurile nu sunt omorâte
de antibiotice. De aceea, antibioticul `l
vom administra numai dup\ ce
medicul a hot\rât c\ e necesar.
S\ `n]elegem s\n\tatea ca
7 fiind un stil de via]\.
S\n\tatea durabil\ nu se
ob]ine luând o pastil\, ci necesit\
`nv\]area [i practicarea unui stil de
via]\ s\n\tos. Stilul de via]\ este via]a
noastr\ de zi cu zi: alimenta]ia,
somnul, activitatea fizic\, starea
psihic\.
5
 Oftalmologie

Controlul
oftalmologic
la copii
Ochii copilului difer\ de ochii adultului `n multe sensuri – acestea sunt organe `n cre[tere [i au
afec]iunile lor specifice. Multe dintre aceste afec]iuni pot fi, `ns\, prevenite [i tratate.

Dr. Lumini]a TEODORESCU

fec]iunile netratate

A
Medic primar oftalmolog OFTALMIX SOP,
ale ochiului pot specialist ESSILOR România
duce la probleme Dr. Irina VELCEA
serioase, cum ar fi: afectarea Medic primar oftalmolog OFTALMIX SOP
abilit\]ii de a citi, a
personalit\]ii [i a integr\rii
Ce semne tr\deaz\ un defect
[colare.
Multe probleme oculare
de vedere la copii?
apar la vârst\ pre[colar\, a[a
n cazul `n care copilul nu parte `n alta (nistagmus), cel mai

c\ este foarte important ca
detectarea lor s\ fie cât mai
precoce.
Chiar dac\ nu ave]i nicio
suspiciune legat\ de vederea
copilului dvs., ar trebui f\cut
un control de rutin\ la 3 ani,
apoi la 5 ani, iar la copiii de
vârst\ [colar\, cel pu]in o dat\
la 2 ani. Dac\ exist\ orice
`ngrijorare sau problem\,
copilul trebuie examinat de un
medic oftalmolog chiar din
primele zile de via]\.
Depistarea la vârst\ [colar\ a
ambliopiei, a strabismului sau
a altor afec]iuni poate fi
tardiv\ [i cu [anse extrem de
mici de vindecare.
~
poate men]ine un contact
vizual sau nu urm\re[te
obiectele `n mi[care, dac\ un ochi
fuge din pozi]ia normal\ de drept
`nainte, pupila este alb\, ochiul este
ro[u [i dureros sau l\crimeaz\ `n
exces, ochii oscileaz\ rapid dintr-o
Afec]iuni oculare mai frecvente
Viciile de refrac]ie: hipermetropia,
miopia, astigmatismul sunt modific\ri
ale valorii normale de dioptrii ale
ochiului [i, de cele mai multe ori, sunt
`nn\scute. Acuitatea vizual\ se
corecteaz\ u[or, prin purtarea
ochelarilor.
Conjunctivita reprezint\ inflama]ia
conjunctivei, cauzat\ de viru[i, bacterii,
probabil exist\ o problem\
oftalmologic\.
Este extrem de important\
determinarea acuit\]ii vizuale a
fiec\rui ochi. Chiar la vârste mici, se
poate aprecia care este nivelul vederii
prin teste indirecte.
alergeni. Se manifest\ prin ochi ro[ii [i
secre]ie muco-purulent\. Se tratateaz\
cu pic\turi cu antibiotic.
Orjeletul este o umfl\tur\ ro[ie,
dureroas\ `n pleoap\, cauzat\ de
microbi. Tratamentul local const\ `n
instilarea frecvent\ de coliruri sau
unguente cu antibiotice [i
antiinflamatoare. Orjeletele foarte

6
 Oftalmologie

mari sau care nu r\spund la
tratamentul local aplicat necesit\
incizia lor.
{alazionul este un nodul
inflamator al pleoapei f\r\ infec]ie
asociat\, de obicei, mai pu]in ro[u [i
dureros decât orjeletul. Pentru
prevenirea transmiterii acestei boli, `n
special la copii `n colectivitate, este
necesar\ respectarea unor m\suri
igienice elementare (sp\larea
mâinilor, utilizarea individual\ a
prosopului, a pernei, a cear[afului
etc.).
Ambliopia sau „ochiul lene[”
reprezint\ o sc\dere a acuit\]ii
vizuale datorat\ unei experien]e
vizuale anormale survenite `n prima
perioad\ a vie]ii. Ambliopia este
principala cauz\ de pierdere a
vederii la un ochi pentru popula]ia
cuprins\ `ntre 20-70 ani. De obicei,
aceasta apare la un singur ochi, mai
rar la ambii. Afec]iunea poate fi
cauzat\ de diferen]e de dioptrii `ntre
ochi, apare la 40% dintre copiii cu
strabism, prin obstruc]ia axului vizual
`n cadrul unor afec]iuni oculare. De
cele mai multe ori, copilul cu
ambliopie nu realizeaz\ c\ nu vede
bine cu un ochi [i, de aceea, este
extrem de important consultul
oftalmologic la vârst\ pre[colar\.

Cu cât tratamentul ambliopiei `ncepe mai repede, rezultatele sunt mai rapide [i mai bune. Acesta se
face prin corec]ie optic\ (prescrierea de ochelari) [i prin acoperirea (ocluzia) ochiului bun pentru a
favoriza recuperarea vederii la ochiul slab. Tratamentul ambliopiei trebuie s\ continue pân\ când
vederea ochiului ambliop devine egal\ sau aproape egal\ cu cea a ochiului bun. Durata ocluziei este
`n func]ie de profunzimea ambliopiei [i de vârst\. La copilul mic, ocluzia total\ timp de 1-2 s\pt\mâni
poate rezolva ambliopia; la un copil [colar cu ambliopie medie care poart\ ocluzia doar câteva ore,
tratamentul trebuie continuat mai mult de 1 an.

Strabismul Când e necesar\ opera]ia

tratat de urgen]\
Când debutul binoculare.
Strabismul este o afec]iune ocular\ `n care strabismului este sub vârsta Dac\ strabismul apare
axele celor doi ochi nu sunt paralele [i unul sau de 6 luni sau chiar mai peste vârsta de 6 luni,
ambii ochi deviaz\. Uneori, copilul pare s\ devreme, este denumit medicul oftalmolog pediatru
priveasc\ numai cu un ochi, iar cel\lalt ochi este strabism congenital. Acesta stabile[te dac\ este necesar\
`n permanen]\ deviat. Cel mai probabil, ochiul necesit\ interven]ie opera]ia sau sunt suficiente
deviat este ambliop. Gravitatea acestei afec]iuni o chirurgical\ pân\ la vârsta metodele de tratament
constituie lipsa vederii binoculare, adic\ a de 1 an. Mai frecvent este nechirurgical.
capacit\]ii de a vedea deodat\ cu amândoi ochii, strabismul convergent, când Oricum, dac\ strabimul
[i a percep]iei tridimensionale. ochiul fuge spre nas. nu se rezolv\ `n câteva luni
Lipsa vederii binoculare implic\ aprecierea Dac\ nu trat\m prin purtarea ochelarilor, se
incorect\ a distan]elor, practic extrem de ambliopia `n primele luni de recomand\ opera]ia, cât mai
deranjant\, mai ales pentru [ofat precum [i via]\ sau amân\m opera]ia, devreme. Cu cât amân\m
practicarea unor meserii sau sporturi care [ansele de ob]inere a vederii momentul opera]iei, cu atât
necesit\ vederea `n spa]iu: munca la `n\l]ime, binoculare scad. Opera]ia scad [ansele de recuperare a
arhitectur\, pictur\, chirurgie. pentru strabism are nu numai vederii binoculare.
Odat\ constat\ prezen]a strabismului, copilul un scop estetic, de realiniere Dac\ toate etapele de
trebuie consultat rapid de c\tre un specialist a ochilor, ci [i un scop terapie sunt instituite la timp,
oftalmolog pediatru. Examinarea are ca scop func]ional, mai important, de avem [ansele ob]inerii unei
decelarea cauzei care a produs strabismul [i `nl\turare a vederii duble, pozi]ii corecte o ochilor [i a
decizia asupra tipului de tratament necesar. Prima când aceasta exist\, sau de unei vederi binoculare, cât
recuperare a vederii mai apropiate de normal.
urgen]\ o reprezint\ tratamentul ambliopiei.

7

Știați că...
>>
>> ...Dormitul `n cort este
remediul ideal pentru
tratarea insomniilor,
deoarece fiind mai
aproape de natur\,
organismul se
sincronizeaz\ mai u[or la
ritmul biologic de veghe-
somn [i, `n plus, nu este
influen]at de mijloacele
moderne cunoscute ca
perturbatoare ale
somnului: calculatorul,
telefonul, televizorul.
>> ...Atrac]ia sexual\ este mai
accentuat\ vara decât `n
sezonul rece, pentru c\ `n
sezonul estival majoritatea
oamenilor au tendin]a de a
sc\pa de inhibi]ii,
vestimenta]ia este mai
lejer\, culorile [i mirosurile
sunt vii, exist\ mai mult\
receptivitate [i mai mult\
relaxare.
>> ...Alimentele cu indice glicemic ridicat, cum sunt pâinea
alb\, cartofii pr\ji]i, produsele de patiserie, dulciurile,
creeaz\ dependen]\, ele generând la nivelul creierului
mesaje asem\n\toare celor provocate de tutun sau
alcool.
8
Curiozit\]i medicale
>>
...O femeie cu o greutate
normal\ [i un nivel obi[nuit de
activitate fizic\ are nevoie, `n
medie, de 2200-2500 de calorii
pe zi, iar un b\rbat – de 2500-
2800 de calorii pe zi.
...Zbaterea ochiului este un simptom asociat deseori cu anumite
supersti]ii, dar dincolo de acestea, aceast\ mi[care involuntar\ a ochiului,
denumit\ [tiin]ific blefarospasm, poate ap\rea din cauza lipsei de calciu
[i magneziu din organism, dar [i din cauza expunerii prelungite la fum
de ]igar\ sau a privitului `n exces la televizor sau calculator.
>> ...Cei doi rinichi con]in
`mpreun\ peste 2 milioane
de nefroni, fiecare nefron
>> ...La majoritatea femeilor,
sânii sunt inegali, dreptul
având o dimensiune mai
(unitatea structural\ [i [i mare decât stângul.
func]ional\ a rinichiului)
fiind capabil s\ produc\
urin\.
>> ...Ficatul este organul cu
cea mai mare capacitate de
regenerare [i, chiar dac\
70% din masa ficatului este
distrus\ sau extirpat\, el
mai poate `nc\ func]iona.
>> ...Pl\mânii sunt umplu]i de
obicei cu 3 litri de aer, iar `n
medie, `ntr-o singur\ zi,
omul ventileaz\ 24.000 de >> ...~n corpul uman se afl\
aproximativ 5 litri de sânge,
litri de aer, varia]ia fiind care este circulat prin
produs\ de activitatea pe
intermediul inimii, care are
care o realizeaz\ [i de
capacitatea de a pompa
constitu]ia fizic\.
peste 3.500 de litri de
>> ...Având form\ de
cimpoi, stomacul este
sânge pe or\.
segmentul cel mai larg al
tractului digestiv.
9
 Doctorul lunii

Conferen]iar Doctor Gabriela Doro[

Cu devo]iune, al\turi de inimile copiilor
Ca medic pediatru cu supraspecializare `n cardiologie, trateaz\ cu devo]iune inimioarele copiilor, pe
care `i consider\ puri [i nostimi. Pentru dânsa, inima unui copil `nseamn\ `n primul rând via]\,
dragoste [i suflet. Lucreaz\ cu pasiune, de la 7 diminea]a pân\ când... termin\ treaba. Ca dasc\l,
transmite studen]ilor – genera]iilor viitoare de medici – ceea ce a `nv\]at [i [tie. Pentru toate acestea,
revista Doctorul Meu o declar\ pe Dna Conf. Dr. Gabriela Doro[ – „Doctorul lunii”.

Urgen]\ pentru Copii „Louis }urcanu” s\ o repari, la copiii cu malforma]ii

Doctorul Meu: Când [i cum v-
a]i `nceput cariera medical\?
Conf. Dr. Gabriela Doro[: A[a
cum poate nici `n ziua de azi nu [tii ce
vei face `n via]\, alegerea meseriei de
doctor a apar]inut p\rin]ilor mei,
deoarece dorin]a mea a fost s\ devin
biolog marin, specialitate de care `n
România nu se auzise la vremea
aceea. Cariera medical\ am `nceput-
o `n 1988, când am absolvit
Facultatea de Medicin\ din Timi[oara,
sec]ia de Pediatrie. Imediat am fost
angajat\ ca medic stagiar la Spitalul
de copii, `n care lucrez [i `n prezent,
dar sub numele de Spitalul Clinic de
Timi[oara. Am fost o genera]ie foare
bun\, 50 de studen]i, aproape to]i
realiza]i `n via]\.
De ce a]i ales cardiologia
pediatric\?
~n primul rând, am ales din start
Pediatria, deoarece este o rela]ie
medic-pacient mult mai profund\ [i
mai pl\cut\ decât a unui adult. Copiii
sunt puri [i nostimi. Cardiologia
pediatric\ a venit de la mentorul
meu, Dna Conf. Carmen Golea,
cardiolog pediatru de renume la
vremea aceea, care cu mult drag m-a
f\cut s\ `n]eleg, s\ `nv\] [i s\
`ndr\gesc o specialitate, de care fug
studen]ii, deoarece un „suflu cardiac”,
ca student, e „imposibil” de decelat.
{i cum, de ce ]i-e fric\ nu scapi, am
fost repartizat\ chiar la sec]ia de
cardiologie pediatric\; [i aici a
`nceput totul!
Ce presupune specialitatea
„cardiologie pediatric\”?
Devo]iune! Cu inima nu te po]i
juca, uneori bate prea tare [i trebuie
s\ o aduci la normal, chiar dac\ e 3
diminea]a, alteori e puternic
suferind\, la copiii cu insuficien]\
cardiac\ [i atunci trebuie s\ o reglezi,
iar alteori trebuie s\ te gânde[ti cum
congenitale de cord. Dup\ mine e
cea mai frumoas\ specialitate, care
prin fiecare caz rezolvat `]i aduce
satisfac]ii imense. De multe ori trebuie
s\ te zba]i, s\ rezolvi un caz pân\ la
cap\t, adic\ s\ [i aranjezi conexiunea
cu centrele de chirurgie pediatric\ din
]ar\, tot mai pu]ine de altfel, sau s\
g\se[ti alte solu]ii. Asta cere timp [i
implicare, dar satisfac]ia reu[itei
[terge toat\ oboseala.
Ce `nseamn\ pentru dvs. inima
unui copil?
Inima unui copil `nseamn\ multe:
`n primul rând via]\, dragoste [i
suflet. Trebuie s\ te lup]i pentru ca ea
s\ bat\! De multe ori o vezi la f\tul
din burtica mamei [i deja te gânde[ti
ce trebuie s\ planifici pentru ca ea s\
poat\ fi reparat\. Pe hârtie, inima e
doar o schem\ de camere, valve,
vase, despre care copiii `ntreab\ de
ce nu seam\n\ cu desenele lor, `n
care inima e o „inim\ ro[ie”? La
ecograf, inima e doar o imagine
alambicat\, prin care trece sânge
care face zgomot, iar copiii `ntreab\
ce pisic\ sau tigru aud `n difuzor? Pe
ECG, inima e doar un desen despre
electricitate, dar care ne d\ o
gr\mad\ de informa]ii.

10

Cum arat\ o zi obi[nuit\ din
via]a dvs. la spital?
Când lucrezi cu pasiune, o zi de
spital `ncepe la 7.30 diminea]a [i se
termin\ când termini treaba. Dup\
raportul de gard\ urmeaz\ vizita `n
saloane, unde te a[teapt\ copila[ii
interna]i cu o noapte `n urm\ sau
copiii de pe sec]ie, mai vechi interna]i.
Urmeaz\ apoi consulturile
interdisciplinare, care au nevoie de
examinare cardiologic\: preoperator,
de la sec]iile de oncologie [i
hematologie, de la maxilofaciale, etc.
~n unele zile am cursuri cu studen]ii [i
stagii clinice, unde transmitem
genera]iilor viitoare ce noi am `nv\]at
[i [tim.
Care sunt cele mai frecvente
suferin]e ale copiilor pe care `i
`ngriji]i?
Malforma]iile congenitale de
cord, din capul locului. Din anul I de
facultate mi-a pl\cut anatomia. {i
acum mai am caietele cu desene.
Patologia congenital\ cardiac\ e
fascinant\, pentru c\ trebuie s\ o
gânde[ti, s\ vezi ce nu a f\cut natura,
ce lipse[te din inim\ [i s\ vezi ce
solu]ii de reparare exist\. ~n afar\ de
malforma]ii de cord avem copii cu
aritmii, cardiomiopatii, boli ale
mu[chiului inimii, boli ale pericardului
sau infec]ii ale inimii.
Dar cele mai grave?
Patologia cardiac\ ofer\ surprize:
de multe ori ce e simplu se poate
complica [i dintr-o dat\ devine grav.
Poate aritmiile, deoarece sunt
impresionante, când copilul vine cu
frecven]e cardiace peste 200 b\t\i pe
minut, pe care trebuie s\ le cupezi, ca
s\ nu se complice cu insuficien]\
cardiac\, sau cu o aritmie malign\.
Miocarditele, inflama]iile mu[chiului
inimii, iar\[i sunt de mare gravitate,
pericardita, adic\ lichidul la inim\,
când devine foarte mare, produce
tamonad\ pericardic\, la care, dac\
nu se intervine rapid prin drenaj,
copilul poate s\ moar\.
Povesti]i-ne pe scurt un caz sau
dou\ cazuri care v-au marcat `n
carier\.
Sunt multe [i nu [tiu din ce s\
aleg. Fiecare caz are o istorie [i un
loc `n suflet. Pot s\ povestesc despre
un f\t, care avea sindrom de ventricul
stâng hipoplazic, adic\ pompa inimii
nu func]iona, iar [ansa de
supravie]uire f\r\ opera]ie nu exista.
P\rin]ii au fost ni[te lupt\tori, dar mie
mi-a revenit rolul de a g\si [i alege
un loc `n lumea aceasta unde s\ se
nasc\ un copil foate grav bolnav de
inim\, care s\ poat\ fi operat [i s\
aib\ o [ans\ la via]\. Am reu[it [i
acum copilul are 3 ani [i 3 opera]ii
pe cord, dar e minunat [i tr\ie[te. }i-e
mai mare dragul s\ `l vezi la volanul
ma[inii tat\lui `n curte, cu gura la
urechi de pl\cere. Pot s\ povestesc
despre un bebela[ p\r\sit `n spital, cu
malforma]ie cardiac\, pe care numai
noi am [tiut cum s\ facem s\ `l ]inem
cât mai mult prin preajm\, dându-i
mâncare bun\ [i afec]iune. Când
st\tea singur `[i lovea capul de pat,
dar când ne vedea `n u[a salonului,
radia de fericire [i ne jucam. Am fost
ajuta]i s\ poate fi operat pe cord [i
apoi a fost adoptat. Acum vine din
când `n când s\ ne vad\, [i are 12
ani. Ce m\ marcheaz\ de fiecare
dat\ sunt copiii cu Down, care au o
afec]iune sufleteasc\ deosebit\.
Fiecare, indiferent de patologia
cardiac\ de care sufer\, eman\
c\ldur\, iar colaborarea e o pl\cere
`n ciuda faptului c\ patologia lor e de
multe ori foarte complex\.
Doctorul lunii
Ce v\ spun p\rin]ii micu]ilor
pacien]i pe care `i `ngriji]i?
Ultimul p\rinte chiar m-a sunat
s\ `mi comunice c\ feti]a dânsului,
care avea fric\ de spital [i a fost
foarte bolnav\, dore[te s\ m\
viziteze, a[a, pur [i simplu, pentru c\
am f\cut-o bine [i poate pleca la
mare la delfini; [i are doar 3 ani!
Asta `nseamn\ s\ câ[tigi `ncrederea
cuiva, iar la copil e foarte mult. De
multe ori `mi fac mea culpa c\ nu pot
vedea mai mul]i copii, deoarece nu
pot uita nici studen]ii.
Care sunt dificult\]ile cu care v\
confrunta]i la spital?
{i acestea au fost multe, dar am
luptat s\ avem tot ce ne dorim, de la
ECG performant, la ECHOcardiograf
performat, pulsoximetru, scaune,
paturi, incubatoare, monitoare, etc,
pentru c\ atât `n ]ar\, cât [i `n
str\in\tate am g\sit adevar\]i
oameni, acum prieteni cu suflet mare,
care [i-au deschis pungile [i au
donat, ca s\ nu avem ce a]i `ntrebat,
dificult\]i! Sponsorii au fost al\turi de
noi [i de inimile pacien]ilor no[tri.
Ce v\ propune]i `n activitatea
dvs. profesional\?
Cred c\ vreau s\ scriu, s\ `i `nv\]
pe studen]i tot ce [tiu, s\ le prezint
cazuri de multe ori extrem de rare, cu
care m-am confruntat, ca poate s\
câ[tig `ncrederea acestora, iar
cardiologia pediatric\ s\ poat\
câ[tiga teren [i `n ]ara noastr\. ~mi
doresc s\ se creeze cardiologie
pediatric\ de vârf [i la noi, s\ am
unde s\ trimit un pacient la operat,
dup\ ce am pus diagnostic. Suntem o
familie mic\ de cardiologi pediatri,
dar foarte bine primi]i `n familia
european\ de cardiologie pediatric\,
care ne-a fost sprijin `n multe situa]ii.
Sper s\ pot s\ rezolv to]i copiii care
mi se adreseaz\.
11
 Reumatologie

Ghid de toamn\ pentru reumatici

La venirea sezonului rece, mul]i dintre noi au acuzat
Dr. Simona Huica dureri articulare f\r\ o cauz\ anume [i au spus „M\
Medic Specialist Reumatologie
doare um\rul, precis se schimb\ vremea!”. Este
Clinica de Diagnostic Gral
vorba despre meteosensibilitate, apari]ia unor acuze
021-323.00.00 (02)
www.gralmedical.ro
dureroase la nivelul diverselor articula]ii, legate de
schimbarea meteo, f\r\ un substrat organic.

n cazul
~ persoanelor
meteosensibile
putem vorbi despre o cre[tere
a gradului de percep]ie a
durerii din cauza unor
contracturi musculare
determinate de frig, tulbur\ri
de circula]ie periferic\ ce
diminueaz\ vasculariza]ia de
la nivelul extremit\]ilor. De
aceea, pacien]ii resimt dureri
de articula]ii mici ale mâinilor
[i picioarelor cu anchilozarea
acestora. Pacien]ii trebuie s\ se
`mbrace `n haine c\lduroase,
comode, [i nu strâmte,
eventual m\nu[i la venirea
iernii. B\ile calde amelioreaz\
semnificativ durerile, pacien]ii
trebuind s\ poarte imediat
dup\ aceea haine c\lduroase.
Doar la nevoie se apeleaz\ la
medica]ie, la recomandarea
medicului de familie sau a
specialistului.
„Gimnastica de sufragerie”
Când este frig sau mai [i plou\, scade mult nivelul exerci]iilor fizice `n aer
liber. Lipsa mi[c\rii duce la „ruginirea” articula]iilor cu cre[terea gradului de
rigiditate. Trebuie s\ v\ sf\tui]i cu medicul de familie sau cu specialistul de
recuperare medical\ care sunt exerci]iile pe care le pute]i face, efortul trebuind
s\ fie adaptat [i altor afec]iuni de care suferi]i, de exemplu cardiace. Este a[a-
numita „gimnastic\ de sufragerie”, o `nc\lzire a articula]iilor, un antrenament al
musculaturii care ar trebui s\ ne intre `n reflex fiec\ruia dintre noi (pentru
persoanele s\n\toase minim 150 de minute pe s\pt\mân\, la un nivel de
intensitate mediu al activit\]ii fizice).
La apari]ia durerilor articulare poate s\ contribuie [i sc\derea expunerii la
lumina soarelui, ziua mai scurt\ determinând un grad de disconfort psihologic [i
cre[terea percep]iei durerii sau apari]ia fenomenelor algice de tip fibromialgie.
Prevenirea osteoporozei
[i sclerodermiei
~n sezonul rece se reduce [i
expunerea la razele soarelui,
tegumentul producând o cantitate
mai mic\ de vitamina D. Copiilor [i
doamnelor care sufer\ de
osteoporoz\, osteopenie sau
osteomalacie trebuie s\ li se creasc\
dozele de vitamina D `n func]ie de
necesar [i de patologie. Mi[carea

S\ nu uit\m c\ hidratarea organismului este protejeaz\ de osteoporoz\ [i scade

important\ `n orice perioad\ a anului, nu numai vara. riscul de c\dere prin cre[terea
~n mod gre[it scade prea mult aportul de lichide la tonicit\]ii musculare.
venirea sezonului rece, pe principiul „nu mi-e sete” [i Sclerodermia este o boala
„frigul stimuleaz\ diureza”. Consumul adecvat de cronic\ a ]esutului conjunctiv
b\uturi calde, non-alcoolice [i fructele sunt bine venite. caracterizat\ prin obliterarea

12
arterelor mici [i capilarelor, cu fibroz\ [i leziuni ale pielii [i
ale unor organe interne. Expunerea la frig poate s\
agraveze fenomenele de constric]ie vascular\ cu durere [i
modific\ri de culoare [i sensibilitate la nivelul zonelor
expuse (mâini, fa]\, urechi). Sindromul Raynaud ce apare
la 95% dintre cazurile de sclerodermie sistemic\ este
declan[at de frig, anxietate sau stres psihic. Pacien]ilor li se
recomand\ evitarea expunerii la frig, purtarea de
`mbr\c\minte [i `nc\l]\minte c\lduroas\ [i nu strâmt\.
Medica]ia ini]ial\ trebuie s\ fie respectat\ [i chiar
completat\ cu doze mai mari, la indica]ia medicului curant.

Guta, poliartrita
reumatoid\, spondilita
anchilozant\
Guta este o afec]iune cauzat\ de o tulburare a
metabolismului acidului uric, cu manifest\ri articulare,
renale sau ale altor organe la nivelul c\rora acesta se
depune. Cel mai frecvent, atacul este la nivelul picioarelor
(tipic la articula]ia metatarsofalangian\ a degetului mare -
adic\ la „mont”). Una dintre cauzele acestei localiz\ri
preferen]iale este temperatura mai sc\zut\ la nivel
periferic, de aceea [osetele mai groase [i o `nc\l]\minte
comod\ pot s\ previn\ declan[area atacului, respectând
`ns\ [i dieta [i tratamentul anterior. Apari]ia unei crize
trebuie s\ `l `ndrepte pe pacient la medic pentru tratarea
prompt\ a acesteia.
{i `n poliartrita reumatoid\ schimb\rile de
temperatur\ pot s\ determine activarea bolii, chiar dac\
pacientul urmeaz\ tratamentul prescris. Boala evolueaz\
cronic cu perioade de activitate declan[ate inclusiv de
schimbarea anotimpurilor. Bolnavul trebuie s\ fie reevaluat
de c\tre medicul curant.
Spondilita anchilozant\ este o afec]iune imun\ care
apare `n general pe un anumit teren genetic [i cuprinde
articula]iile sacroiliace, coloana [i, eventual, articula]ii
periferice. Pacien]ii pot s\ sufere cre[teri ale nivelului
durerii [i rigidit\]ii coloanei la venirea frigului, uneori fiind
necesar\ o doz\ mai mare de antiinflamatoare
nesteroidiene sau chiar steroidiene injectabile. Pacien]ii cu
aceast\ afec]iune trebuie s\ `[i continue sau chiar s\
intensifice programul de exerci]ii fizice pe care le fac,
deoarece `n acest sezon tendin]a este de „a lenevi când
vremea ne ]ine `n cas\”.
 Ortopedie

GONARTROZA
Când te las\ genunchii
Dr. Mihai Rascu Gonartroza este cea mai frecvent\ form\ de
Medic ortoped artroz\ `ntâlnit\. Diagnosticul precoce [i
Centrele Medicale de Ortopedie [i
tratamentul adecvat ajut\ la reducerea
Recuperare Medical\ Ortokinetic Bucure[ti
www.ortokinetic.ro simptomelor [i `ncetinirea evolu]iei gonartrozei.

Cauze
Deteriorarea cartilajului articular este elementul
cheie al apari]iei ulterioare a gonartrozei. Aceast\
deteriorare poate fi determinat\ de:
4accident\ri anterioare ale genunchiului,
4suprasolicit\ri repetitive ale genunchiului,
4fracturi, rupturi de ligament `ncruci[at anterior [i leziuni
de menisc, care cresc ulterior uzura genunchiului,
4pachetul genetic, ceea ce `i face pe unii oameni s\ aib\
mai multe riscuri de a dezvolta gonartroza,
4obezitatea.

Diagnostic
4Istoricul medical
4Examenul clinic
4Razele X sunt foarte utile, permit medicului
vizualizarea `ngust\rii spa]iului articular,
depunerea de calciu (osteofite), precum [i
de a exclude alte cauze posibile ale
durerilor de genunchi
4RMN-ul poate fi util `n cazul `n care avem
nevoie de informa]ii mult mai detaliate
4Artroscopia este un alt mod de a investiga
problemele genunchiului, precum [i o
modalitate de tratament `n stadiile incipiente
ale bolii.
Simptome
Artroza genunchiului se dezvolt\ treptat,
pe o perioad\ de ani de zile. Simptomele
gonartrozei sunt:
durere (u[oar\, moderat\ sau sever\),
rigiditate (reducerea mi[c\rii la nivelul
genunchiului),
edem al genunchiului (umflarea
genunchiului).
Gonartroza este o boal\ evolutiv\ cu
perioade mari f\r\ durere, dar `n timp
simptomele devin severe [i nu mai r\spund la
tratamentele conservatorii. Durerea poate
deveni continu\, cu reducere semnificativ\ a
mobilit\]ii articulare, boala devenind astfel
invalidant\.

14
 Tratament
Gonartroza nu beneficiaz\ de tratament
curativ, nu poate fi vindecat\, dar exist\
tratamente care ajut\ la ameliorarea
simptomelor [i `ncetinirea evolu]iei bolii.

Medicamentele antiinflamatorii [i
analgezice ajut\ la reducerea durerilor `n
primele stadii ale bolii.

~n afar\ de medicamente, mai avem la

dispozi]ie urm\toarele modalit\]i de
tratament:
gel antiinflamator (ca de exemplu gel cu
ibuprofen [i levomentol),
fizioterapie [i kinetoterapie,
sc\derea `n greutate la pacien]ii
supraponderali,
orteze de sus]inere,
evitarea frigului [i umezelii excesive,
evitarea suprasolicit\rii articula]iei
afectate (mers `ndelungat, coborârea sau
urcarea excesiv\ a sc\rilor, transportul de
greut\]i prea mari).

Chirurgia reprezint\
solu]ia pentru ultimul
stadiu al bolii, când
durerile sunt mari [i nu
mai r\spund la
tratamentele
anterioare, impoten]a
func]ional\ a
pacientului devenind
important\ [i este
reprezentat\ de
`nlocuirea articula]iei
afectate cu o
endoprotez\.
 Terapii revolu]ionare
Medicina personalizat\,
medicina viitorului
n ciuda faptului c\ `n ultimele
~ decade au fost ob]inute
succese semnificative `n ceea
ce prive[te s\n\tatea uman\,
progresele `nregistrate au fost
neuniforme. Diferen]ele se p\streaz\
atât `ntre zonele geografice, cât [i
`ntre ariile terapeutice. Nu to]i
pacien]ii r\spund la cele mai folosite
medicamente, iar `n rândul celor care
r\spund pot exista reac]ii adverse
adesea severe, care fac imposibil\
continuarea tratamentului. Un procent
estimat de 5-7% din totalul intern\rilor
`n spital este din cauza reac]iilor
medicamentoase adverse, `n timp ce o
cincime dintre decese apar ca urmare
a efectelor adverse ale terapiilor.
90% dintre medicamentele folosite
acum sunt eficiente la numai 40%
dintre pacien]i. ~n timp ce `n prezent
majoritatea pacien]ilor primesc
medicamentele mai mult sau mai
pu]in `n acela[i mod, tratamentul `n
viitorul nu prea `ndep\rtat va fi ajustat
la grupurile de pacien]i selecta]i,
defini]i prin propriile semn\turi
moleculare. Aceasta este ceea ce
definim drept medicin\ personalizat\,
sau utilizarea aspectelor moleculare [i
a testelor diagnostice pentru a ajusta
mai bine administrarea
medicamentelor [i pentru a gestiona
`n mod superior boala unui pacient.
16
Tratamentele [i structura
genetic\ individual\
Medicina personalizat\
implic\ numeroase provoc\ri.
Odat\ cu maparea
genomului uman au fost
ob]inute o multitudine de
informa]ii privitoare la modul
`n care oamenii difer\ unul
fa]\ de cel\lalt [i la modul `n
care structura genetic\
individual\ poate influen]a
susceptibilitatea unei
persoane pentru o boal\ [i
r\spunsul la noile tratamente.
Dr. Marius Geant\
National Task Force Romania /
Public Health Genomics
Network Europe
Manager General Kol Medical
Romania
www.mariusgeanta.ro
Principala cauz\ a
e[ecurilor studiilor clinice de
faza II [i III nu este
reprezentat\ de siguran]a sau
de profilul de toxicitate al
medicamentului, ci de
eficacitatea acestuia. Acest
deficit al dezvolt\rii
medicamentelor noi poate fi
explicat printr-o `n]elegere
insuficient\ a mecanismului
apari]iei bolii la nivelul
fiec\rui pacient. Cu alte
cuvinte, dac\ nu [tim ce se
`ntâmpl\ cu adev\rat la
nivelul pacientului individual,
[ansele de a-l trata cu succes
sunt foarte mici.
Medicina modern\ a
oferit suficient de multe
informa]ii despre entit\]i
patologice individuale, dar `n
acest moment cunoa[tem
destul de pu]ine lucruri despre
 Terapii revolu]ionare

conexiunile dintre acestea. Bolile [i fiziologice, toate acestea ansamblu, nu doar izolat, o
reprezint\ o re]ea complex\ `n alc\tuind sistemul biologic uman, boal\, un tratament [i efectele
ochiurile c\reia se afl\ unic pentru fiecare individ. De acestuia, pentru fiecare pacient
componente moleculare, celulare aceea, esen]ial este s\ privim `n care ne intr\ `n cabinet.

Perspective
Sub umbrela medicinei
personalizate, se dezvolt\ din ce `n
ce mai multe tehnologii care s\
ajute la oferirea unui tratament
individualizat. Utilizând tehnologia
informa]iei [i a comunica]iilor
pentru a sus]ine integrarea la
scar\ larg\ a informa]iei, este
posibil, `ntr-un viitor nu prea
`ndep\rtat, s\ avem acces la o
`n]elegere la nivel de sistem a
s\n\t\]ii fiec\rui om, o abordare
care acum lipse[te `n multe arii
terapeutice, [i `n final s\
identific\m solu]iile de asisten]\
medical\ personalizat\.
Medicii vor trebui instrui]i `ntr-
un num\r de discipline pentru a
`n]elege [i a putea utiliza toate
instumentele sofisticate pe care le
vor avea la dispozi]ie pentru
medicamentele personalizate.
Odat\ instrui]i, ace[tia vor trebui
s\ aib\ acces la facilit\]ile de
diagnostic [i de tratament pentru a
asigura aceast\ asisten]\ `n
conformitate cu principiul UE al
egalit\]ii accesului la sistemele de
s\n\tate [i cu cel al accesului
universal la medicamente.

Avantaje
De la diagnosticul
Oferind pacien]ilor preven]ie, de la pacientul
bazat pe sim]uri la
medicamente personalizate, mediu la pacientul
cel computerizat furnizorii de asisten]\ de individual, de la abordarea
s\n\tate pot evita reduc]ionist\ a dezvolt\rii
odul `n care este

M practicat\ meseria de
medic se afl\ `ntr-o
transformare rapid\. Timp de mii de
`ncerc\rile [i erorile [i pot
reduce reac]iile adverse.
Aceasta asigur\ un poten]ial
de beneficii majore pentru
medicamentelor la o
abordare care prive[te
boala `n ansamblu, nu
doar un fragment, de la
ani, diagnosticul [i tratamentul s-au
pacien]i [i pentru sistemul sistemul centrat pe medic
bazat pe ceea ce se putea vedea,
sanitar ca `ntreg. ~n prezent, la sistemul centrat pe
mirosi, gusta [i intui. ~n ultimii 100 de
acest poten]ial este `n mare pacient. {i, nu `n ultimul
ani, diagnosticul a evoluat, ajungând
m\sur\ neexploatat. De rând, de la “evidence
s\ includ\ cuno[tin]e ale proceselor
exemplu, 640 de milioane based medicine” la “value
biochimice [i celulare. ~n prezent,
de euro s-ar economisi based medicine”.
diagnosticul [i tratamentul includ
anual, la nivel mondial, prin Pentru România,
elemente de biologie molecular\ [i de
introducerea test\rii pentru `nsu[irea profund\ a
genetic\. ~n viitor, managementul
muta]ia KRAS `n cancerul de principiilor medicinei
pacien]ilor va trebui s\ se bazeze pe
colon, urmat\ de instituirea personalizate poate
analiza computerizat\ a informa]iilor
unui tratament ]intit. reprezenta o cale scurt\
moleculare pentru a identifica
~n concluzie, anii care pentru recuperarea
tratamentele optime sau necesare
urmeaz\ vor consemna decalajelor care ne separ\
pentru pacien]i, la nivel individual.
transla]ia de la prescrip]ie la de statele occidentale.

17
 Interviu

Acad. prof. dr. Bogdan Marinescu:

„Na[terea natural\ aduce mult mai
multe satisfac]ii decât cezariana”
Ce `nseamn\ na[tere pe cale natural\? Ce `nseamn\
opera]ie cezarian\? Pentru mam\, pentru medic, pentru
personajul principal al oric\rei na[teri: copilul. Ne explic\
toate acestea academician profesor doctor Bogdan
Marinescu, managerul Spitalului Clinic de Obstetric\
Ginecologie „Panait Sârbu”.
Stelu]a Indrei
Redactor-[ef

De ce tot mai multe femei
doresc s\ evite na[terea pe cale
natural\?
Mama natur\ a f\cut femeia
s\ nasc\ pe cale natural\. Un
lucru este foarte important [i e
valabil pentru tot ceea ce se
nume[te medicin\: noi ca medici
trebuie s\ ajut\m natura, dac\
ne punem contra ei, atunci
lucrurile merg r\u. Putem `nlocui
uneori natura atunci când ea nu
mai poate face fa]\ singur\. Un
exemplu clasic: o femeie cu
dou\ sarcini extrauterine c\reia i
s-au extirpat trompele, care nu
mai poate r\mâne gravid\ pe
cale natural\, [i atunci apeleaz\
la o procedur\ de reproducere
uman\ asistat\, respectiv
fertilizarea in-vitro. Dar dac\
vorbim despre condi]iile unei
femei de a na[te pe cale
natural\, acestea sunt multiple.
Exist\ aici tendin]a `n ultima
vreme de a supralicita factorul
vârst\. Acesta poate fi important
atunci când femeia e la prima
na[tere [i are o serie `ntreag\ de
circumstan]e care pun medicul `n
situa]ia de a prevedea o na[tere
dificil\. Atunci este necesar `n
interes matern [i fetal de a na[te
prin opera]ie cezarian\.
Care este cea bun\ vârst\
pentru a deveni mam\?
Cea mai bun\ perioad\
pentru a r\mâne `ns\rcinat\ [i a
na[te este `ntre 25 [i 30 de ani.
Eu am o vorb\: copiii trebuie
f\cu]i la tinere]e cu un dram de
incon[tien]\. Pentru c\ pe
m\sur\ ce trece timpul familiile
de ast\zi se gândesc „mai vreau
ma[in\ `nainte, mai vreau o
cas\, casa trebuie s\ aib\
piscin\…”. Motiv pentru care au
ap\rut gesta]ia [i na[terea la
vârste din ce `n ce mai `naintate,
adic\ peste 32 de ani. S\ nu se
supere femeile c\ spun `naintate,
dar atunci când e vorba de
na[tere, femeile „`mb\trânesc”
subit [i spontan. Ele spun „cum
eu la 30 de ani pot s\ nasc pe
cale natural\?”. Eu le spun c\
da. Dac\ sarcina decurge
normal, dac\ condi]iile de
dezvoltare [i bun\stare a f\tului
`n uterul mamei sunt normale,
dac\ nu exist\ o patologie de
cordon ombilical depistat\
ecografic (de[i cred c\ 60% din
copii se nasc cu circular\ de
cordon pe cale normal\, dar
travaliul trebuie atent urm\rit),
dac\ condi]iile locale, bazinul
osos [i bazinul moale sunt
normale [i dac\ travaliul
decurge normal, mai ales c\
acum avem posibilitatea

18
reducerii durerii (exist\ analgezia peridural\),
care a u[urat foarte mult na[terea natural\,
atunci orice femeie poate na[te pe cale
natural\. Teama de na[tere [i teama de
durere era acceptat\ de un singur profesor:
profesorul Dobrovici de la Ia[i. El accepta
ideea de opera]ie cezarian\ pentru teama
femeii de a na[te pe cale natural\. Ca idee
general\, totul depinde de statusul matern,
de bun\starea f\tului `n uter [i de evolu]ia
travaliului. ~n obstetrica clasic\ exist\ o
vorb\: nu trebuie s\ r\sar\ soarele de dou\
ori peste o femeie aflat\ `n sala de na[teri.
S\ nu se prelungeasc\ travaliul dincolo de
24 de ore.

A[adar foarte multe femei pot na[te pe

cale natural\…
Da, iar na[terea pe cale natural\ – acest
lucru este dovedit [tiin]ific – duce la o
apreciere din punct de vedere psihic mult mai
mare a mamei fa]\ de ea `ns\[i [i fa]\ de
copil. Na[terea pe cale natural\ [i
alimenta]ia natural\, respectiv al\ptarea sunt
benefice pentru mam\ [i copil. S\ nu uit\m
c\ na[terea natural\ favorizeaz\ al\ptarea.
~n momentul `n care f\tul trece prin filiera
pelvi-genital\, el declan[eaz\ reflexele la
nivel hipofizar cu eliberarea prolactinei, care
induce apari]ia lacta]iei mult mai devreme
decât prin opera]ia cezarian\. Acest lucru se
poate vedea imediat dup\ na[tere. Femeia
care a n\scut merge `n salon, pune copilul la
sân [i apare colostrul, apoi laptele, pe când
cea operat\ prin cezarian\ a[teapt\ 3-4 zile
s\ `i vin\ laptele. Iat\ c\ mama natur\ e mai
de[teapt\ decât noi [i [tie ce are de f\cut. De
asemenea, când copilul trece prin filiera
pelvi-genital\ apare acel fenomen de
mulgere, care elimin\ lichidul din pl\mâni,
iar copilul respir\ mai bine [i mai u[or odat\
venit pe lume.
 Interviu
~n ce condi]ii este indicat\
opera]ia cezarian\?
Exist\ câteva criterii
importante. Cezariana de
urgen]\ este indicat\ `n caz de
suferin]\ matern\, suferin]\
fetal\, imposibilitatea de na[tere
pe cale natural\. Exist\ apoi
cezariana electiv\, care se face
programat [i care ]ine cont de
al]i factori, [i anume: modific\ri
ale bazinului osos, modific\ri ale
bazinului moale, cicatrici uterine
`n antecedente (post-cezarian\
sau post-interven]ii chirurgicale
uterine), unde exist\ riscul de
ruptur\ uterin\ `n momentul
travaliului. Dar [i aici, dac\
condi]iile canalului de na[tere
sunt normale (bazin normal,
perineu suplu), la care se
asociaz\ analgezie peridural\,
sunt foarte multe femei care pot
na[te pe cale natural\ chiar
dac\ au un uter cicatricial.
Atunci cum s-a ajuns ca
procentul opera]iilor cezariene
s\ fie de aproape 50% din
totalul na[terilor?
Aici mai intervine [i altceva,
dup\ cum a spus foarte frumos
profesorul Nanu `ntr-un articol
din Via]a Medical\, apare teama
de malpraxis. De foarte multe ori
apare afirma]ia „noi am optat
pentru o opera]ie cezarian\”. Nu
se poate opta din start pentru
cezarian\ numai ca alegere a
20
cuplului sau a mamei. Pentru c\
`n situa]ia `n care lucrurile merg
bine, toat\ lumea e mul]umit\ [i
la revedere. ~n momentul `n care
apare o complica]ie, c\ci
cezariana este o interven]ie
chirurgical\, [i pot ap\rea
complica]ii legate de opera]ie,
complica]ii legate de anestezie
sau alte circumstan]e, primul
repro[ din partea apar]in\torilor
este „de ce i s-a f\cut cezarian\,
nu putea s\ nasc\ pe cale
natural\?”. ~n ceea ce m\
prive[te, dac\ nu am cea mai
mic\ indica]ie de cezarian\, eu
nu recomand opera]ia
cezarian\. Când medicul
obstetrician consider\ c\ pot
ap\rea complica]ii `n timpul
travaliului, e justificat\ opera]ia
cezarian\.
Revenind la indica]iile
cezarianei…
Mai sunt [i indica]ii date de
stare f\tului: f\t cu greutate
mare la na[tere, suferin]\ fetal\
cronic\ sau suferin]\ fetal\
acut\, aceasta intrând `n
categoria cezarianelor de
urgen]\.
Ce presupune opera]ia
cezarian\?
Eu am o defini]ie foarte
plastic\: cezariana este opera]ia
prin care se taie mama pân\ la
copil, se scoate copilul [i se
coase mama la loc. Medical
vorbind, opera]ia cezarian\
presupune preg\tire
preoperatorie, echip\ de
anestezi[ti, echip\ de
obstetricieni, echip\ de
neonatologi. Cezariana nu este
o opera]ie u[oar\, nu este o
opera]ie de rutin\, cum de multe
ori am citit [i am auzit. Sigur,
este o opera]ie standardizat\,
dar asta nu `nseamn\ c\ nu are
riscurile ei. De fapt, nimic `n
medicin\ nu este lipsit de riscuri.
Nici m\car banala aspirin\, [i
ea are gradul ei de risc.
De unde vine denumirea de
cezarian\?
De la „cezare”, care
`nseamn\ sec]ionare, nu de la
Cezar. Sunt unii care spun c\
Cezar s-ar fi n\scut prin
cezarian\ [i de aici ar proveni
denumirea. Nu este a[a.
„Cezare” `nseamn\ sec]ionarea
uterului. Prima cezarian\ a fost
f\cut\ de un m\celar la propria
lui so]ie. ~n prezent, acest
„boom” al opera]iei cezariene `n
lume, nu numai `n România a
ap\rut ca urmare a progreselor
anesteziei-terapiei, ale tehnicilor
chirurgicale, materialelor folosite
[i protec]iei post-partum atât din
punct de vedere al infec]iilor
(antibiotice de ultim\ genera]ie),
cât [i al al altor complica]ii post-
operatorii. Nu a[ l\sa deoparte
lipsa de dorin]\ a tinerilor medici care vin din
urma noastr\ de a `nv\]a manevrele
obstetricale clasice. De aici a ap\rut [i zicala:
„Decât un forceps greu, mai bine o cezarian\
u[oar\”.

Considera]i c\ ar trebui s\ se reduc\

num\rul cezarienelor?
Ideal ar fi s\ se reduc\ procentul
opera]iilor cezariene. Dar aici intervine
competi]ia cu re]eaua privat\, unde 70% din
na[teri se finalizeaz\ prin opera]ie cezarian\.
Acolo sunt alte reguli poate mai pu]in
medicale. A[tept\m ni[te m\suri din parte
autorit\]ilor din sistem. Francezii reduc
opera]iile cezariene, americanii le reduc. Acolo
ideea „eu vreau cezarian\” `ntr-un spital public
de stat nu exist\. ~n Fran]a, de exemplu, sunt
gravide cu procedur\ de fertilizare in-vitro
c\rora li se spune „ave]i toate condi]iile de
na[tere pe cale natural\” [i chiar asta se
`ntâmpl\. Nu contest cezariana, fac astfel de
opera]ii. Consider `ns\ c\ indica]ia opera]iei
cezariene trebuie foarte bine analizat\ [i
trebuie explicat mamei c\ nu este vorba despre
o simpl\ manevr\ medical\ dup\ care ai
plecat acas\.

Dar are [i mama dreptul de a alege?

Da, consider c\ da, dar `ntre a alege [i a
impune este o diferen]\ foarte mare. Am [i eu
dreptul de a alege prin prisma experien]ei
mele [i de a explica mamei ceea ce consider
eu c\ e mai bine? Cred c\ da. Mama trebuie
s\ con[tientizeze c\, dac\ are toate condi]iile
pentru a na[te pe cale natural\, acest lucru
este `n avantajul ei [i al copilului, c\ exist\
posibilitatea cup\rii durerii [i c\ na[terea pe
cale natural\ `]i ofer\ mai multe satisfac]ii
psihice [i emo]ionale.
 Diabetologie

Leg\turi periculoase:
diabetul [i bolile cardiovasculare
~n ultimele decenii asist\m la o adev\rat\ epidemie a bolilor metabolice. Conform IDF (International
Diabetes Federation), la sfâr[itul anului 2012 se considera c\ `n lume existau 371 de milioane de
persoane cu diabet zaharat (DZ), ceea ce corespunde unei prevalen]e de 8,3% , estimându-se c\ `n anul
2030 prevalen]a va fi de peste 10%. ~n Europa sunt 55 de milioane de persoane cu DZ, cu o prevalen]\
de 6,7%, din care aproximativ 40% sunt nediagnosticate.
Conf. dr. Romulus Timar1,2
in nefericire, la fiecare 6,5 secunde, o persoan\ cu DZ decedeaz\,

D
Dr. Laura Diana Giurgiu2
jum\tate dintre acestea având sub 60 de ani. ~n ]\rile dezvoltate, Universitatea de Medicin\ [i
diabetul reprezint\ cauza principal\ de cecitate, stadiile avansate ale Farmacie „Victor Babe[”
bolii cronice de rinichi [i amputa]iile netraumatice ale membrelor inferioare. Timi[oara1, Clinica de Diabet,
Nutri]ie [i Boli Metabolice,
Spitalul Clinic Jude]ean de
Managementul Urgen]\ Timi[oara2

riscului
cardiovascular
DZ comport\ un risc de a dezvolta
boli cardiovasculare (boal\ coronarian\,
accident vascular cerebral, insuficien]\
cardiac\, moarte subit\) de 2-4 ori mai
mare decât `n popula]ia general\. Pe de
alt\ parte, bolile cardiovasculare sunt
responsabile de 50% dintre decesele
survenite la persoanele cu DZ (40%
decese de cauz\ coronarian\, 8% decese
de cauz\ cerebrovascular\, 2% decese de
cauz\ vascular\ periferic\).
Managementul riscului cardiovascular
la pacientul cu DZ are `n vedere
urm\toarele:
A= Controlul valorilor hemoglobinei
A1c, administrarea zilnic\ de Aspirina.
B= Controlul tensiunii arteriale
(Blood pressure).
C= Controlul valorilor Colesterolului,
renun]area la fumat (Cigarette cessing).
D= Managementul Diabetului.
E= Efectuarea de Exerci]ii fizice zilnic.
F= Alimenta]ia (Food).
Controlul glicemiei
La persoanele cu DZ, hiperglicemia este un factor de risc major
pentru complica]iile microvasculare, fiind mai puternic corelat\ cu
acestea, decât cu cele macrovasculare. O reducere a valorilor HbA1c cu
1 punct procentual (pp) duce la o sc\dere cu 37% a complica]iilor
microvasulare. Controlul glicemic urm\re[te ob]inerea unei HbA1c
<7%, a unei glicemii à jeun `ntre 70 [i 130 mg/dl [i a unei glicemii
postprandiale <180 mg/dl. ~n ceea ce prive[te HbA1c, ]intele
terapeutice trebuie individualizate `n func]ie de durata diabetului, de
speran]a de via]\, de prezen]a comorbidit\]ilor, `n special a bolii
cardiovasculare sau a complica]iilor microvasculare avansate, de
prezen]a hipoglicemiilor asimptomatice.
Tratamentul zilnic cu
aspirin\ (75-125 mg/zi)
face parte din strategia de
preven]ie primar\ la
persoanele cu DZ tip 2,
care au un risc
cardiovascular crescut. La persoanele cu DZ [i boal\
cardiovascular\, terapia cu aspirin\ face parte din preven]ia
secundar\. Clopidogrelul se administreaz\ persoanelor cu
boal\ cardiovascular\ alergice la aspirin\. Asocierea
aspirin\-clopidogrel se recomand\ timp de cel pu]in un an
de la un sindrom coronarian acut.

22
 Diabetologie

Reducerea hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterial\ (HTA)
este un factor de risc major atât
pentru comlica]iile microvasculare,
cât [i pentru cele macrovasculare.
La persoanele cu DZ se urm\re[te
ob]inerea unor valori ale TA
<140/90 mmHg. }intele
terapeutice trebuie individualizate `n
func]ie de vârst\, frecven]a
cardiac\, prezen]a altor
comorbidit\]i, de prezen]a sau
absen]a retinopatiei [i de toleran]a
la tratament. La pacientul diabetic,
tratamentul antihipertensiv ar trebui
ini]iat la valori ale TA >140/90
mmHg. S-a dovedit c\, majoritatea
antihipertensivelor reduc riscul
cardiovascular prin sc\derea “per
se” a valorilor TA. ~n general, este
necesar\ asocierea a dou\ sau mai
multe antihipertensive pentru a
ob]ine ]intele TA. La pacien]ii cu DZ
se recomand\, ca prim\ linie
terapeutic\, un inhibitor al enzimei
de conversie a angiotensinei (IECA)
sau un blocant al receptorilor de
angiotensin\ II (BRA).

Aten]ie la colesterol!
Pentru a `mbun\t\]i profilul lipidic la pacien]ii cu
DZ se recomand\, `n primul rând, schimbarea stilului
de via]\: reducerea aportului de gr\simi saturate [i La pacien]ii cu DZ se impune schimbarea stilului de via]\,
colesterol [i cre[terea aportului de acizi gra[i omega-3, care trebuie s\ includ\ minim 150 de minute de activitate
fibre, legume [i fructe. La toate acestea se va ad\uga fizic\ moderat\ pe s\pt\mân\ [i o alimenta]ie
tratamentul cu statine, ]intele stabilindu-se `n func]ie de individualizat\.
prezen]a sau absen]a bolii cardiovasculare sau a altor
factori de risc. Astfel, la pacien]ii cu DZ, f\r\ boal\
cardiovascular\, ]inta LDL-c este <100 mg/dl, iar la
pacien]ii cu boal\ cardiovascular\, ]inta LDL-c este <70
mg/dl.

Medica]ia pentru tratamentul DZ se va alege

`n func]ie de valorile HbA1c, greutatea
pacientului, prezen]a comorbidit\]ilor, a bolii
renale diabetice, a factorilor de risc
cardiovascular, de riscul efectelor adverse, de
costurile tratamentului, de activitatea [i de
condi]iile de via]\ ale pacientului. ~n cazul `n
care este tolerat, Metforminul este
medicamentul de prim\ inten]ie `n
tratamentul DZ tip 2: reduce valorile HbA1c
cu 1 pp, nu determin\ cre[tere `n greutate
Concluzie
sau hipoglicemie, are un posibil efect Managementul riscului cardiovascular la
protectiv la nivel cardiovascular. Dac\ nu se
pacien]ii cu DZ are `n vedere ob]inerea unui
ob]ine un control glicemic satisf\cator, poate
profil glicemic satisf\c\tor, sc\derea TA [i
fi necesar\ o asociere dubl\ sau tripl\ de
antidiabetice, având `n vedere caracteristicile controlul profilului lipidic, ]intele terapeutice
pacientului. fiind individualizate `n func]ie de
particularit\]ile pacientului.

23
 Farmacia naturii

Mugurii de brad
Bradul (Abies alba Mill) este un arbore conifer de talie mare, cu frunze
aciculare, turtite. P\r]ile utilizate `n fitoterapie sunt r\murelele de 20
cm lungime cu frunze alc\tuind „cetina de brad” [i mugurii – care se
g\sesc `n vârfurile ramurilor cu frunzele fragede [i verde-deschis.

Dr. Cristina B\l\nescu

Medic primar medicin\ general\
Competen]\ `n acupunctur\,
homeopatie, apifitoterapie
Centrul de S\n\tate Clar Med
Telefon: 021/665.74.20

etina de brad se folose[te `n [i antidepresiv. Uleiul volatil din brad [i se las\ la foc mic

C pernele terapeutice, care au

rol atât relaxant, cât [i
terapeutic (antiinflamator). Pernele
cu cetin\ se a[az\ pe zona
dureroas\ [i se men]in câte un sfert
de or\, zilnic, de 2-3 ori, sau se
utilizeaz\ `nlocuind perna de dormit
– pentru rol relaxant. Sub form\ de
b\i terapeutice, la 15l de ap\ cald\
de peste 37-39 grade, se pune un
pumn de cetin\ de brad uscat\. Se
folose[te pentru rolul antiinflamator
cetin\ de brad are rol dezinfectant [i
se folose[te `n aromaterapie,
punându-se `n l\mpile de
aromaterapie câte 2-3 pic\turi de 2
ori pe zi [i se `nc\lze[te timp de o
or\.
Mugurii de brad se folosesc cu
scop terapeutic bron[iolitic,
expectorant. Se poate prepara `n
cas\ un sirop din ap\ cu zah\r `n
care, dup\ ce a fiert zah\rul timp de
15 minute, se adaug\ mugurii de
aproximativ 20 minute. Se mai
poate ob]ine un preparat cu acela[i
efect din miere de albine poliflor\ `n
care se adaug\ mugurii de brad. Se
las\ la macerat `n miere, timp de 14
zile, dup\ care se depoziteaz\ `ntr-
un loc r\coros, cu temperatur\
constant\ [i se administreaz\ la
nevoie. Aceste produse se
administreaz\ la `nceputul virozelor,
gripelor – 1-2 linguri]e pe zi, timp
de 10-14 zile.

Florile de soc
Socul (Sambucus nigra) este un arbust ce poate
cre[te pân\ la 10 metri . Se utilizeaz\ florile [i
fructele care se recolteaz\ `n septembrie-octombrie.
Principii active: florile con]in eliason, ulei volatil cu
miros puternic, substan]e azotoase, acid malic, s\ruri ale
acidului valeric, mucilagii [i r\[in\. Fructele con]in
tiroxin\ [i fructoz\. Florile sunt folosite pentru ob]inerea
r\coritoarei socate. Socul are efect depurativ, diuretic,
expectorant, purgativ. Aten]ie, `n doze mari este vomitiv!
Infuzia din flori de soc: la 250 ml de ap\ clocotit\
se adaug\ o lingur\ de flori de soc, se acoper\
maximum 5 minute – stimuleaz\ transpira]ia `n viroze,
gripe, laringite [i are rol expectorant. Se consum\ 2-3
c\ni pe zi. Fructele se recomand\ cu rol laxativ [i sunt
foarte utile `n tratamentul obezit\]ii având [i rol diuretic
[i depurativ. Se prepar\ decoct: la 250 ml ap\ care
fierbe se adaug\ 7 bobi]e de soc uscate, se fierbe 10
minute. Se bea o can\ pe zi, la prânz, dup\ masa
principal\. ~n combaterea durerilor reumatice [i a gutei,
se recomand\ introducerea fructelor de soc `n
alimenta]ie: câte 3 fructe de soc/zi.

24
 Medicina familiei

CURA DE IMUNIZARE
Dr. RUXANDRA CONSTANTINA
Medic specialist medicina familiei
Toamna este anotimpul care ne pune la
Competen]\ apifitoterapie [i gemoterapie dispozi]ie, cu d\rnicie, multe legume [i
http://drconstantinaruxandra.blogspot.ro/ fructe proaspete, autohtone, care ne
http://www.med-as.ro/ ajut\ organismul s\ se vitaminizeze, s\-[i
creasc\ imunitatea `n mod natural,
pentru a face fa]\ cu bine provoc\rilor la
Fructe, din bel[ug care va fi supus `n urm\toarea perioad\
* Merele, perele, prunele, bogate `n vitamine [i rece a anului (schimb\ri de temperatur\,
minerale, au efecte detoxifiante, de stimularea a frig, ploi, atacul diferi]ilor agen]i
imunit\]ii nespecifice a organismului, sunt tonice patogeni - virusuri, bacterii - `n special
ale sistemului nervos. asupra aparatului respirator).
* M\ce[ele, fructe foarte bogate `n vitamina C
[i bioflavonoide, cresc puterea de ap\rare a S\n\tate din legume
organismului; totodat\ sunt o surs\ excelent\ de
de toamn\
antioxidan]i.
* C\tina reprezint\ o surs\ natural\ de Este recomandat De asemenea este
vitamine [i minerale, de substan]e antioxidante, cu s\ consum\m cât mai bine s\ asezon\m
rol deosebit de benefic `n p\strarea s\n\t\]ii fizice multe legume `n stare orice fel de mâncare
[i psihice a organismului; cresc rezisten]a proasp\t\ sau pu]in cu condimente
organismului `n fa]a bolilor [i au ac]iune tonic\ [i preparate termic: aromatice de tipul:
energizant\. spanac, salat\ verde, cimbru, busuioc,
* Gutuile, gra]ie compozi]iei deosebit de conopid\, varz\, eucalipt, ghimbir,
bogate `n vitamine [i minerale (provitamina A, vinete, ]elin\, fasole fenicul, ment\,
vitaminele B1, B2, B6, C, E, PP, calciu, fosfor, fier, verde, dovleac, ardei; rozmarin, care con]in
sodiu, potasiu, sulf, cupru), `n zaharuri, acizi s\ nu uit\m de ceap\, substan]e cu rol
organici, pectine, protide, tanin, mucilagii (mai ales usturoi, praz - cu antiseptic, revigorant,
`n semin]e), au efecte deosebite de tonifiere [i efecte antiseptice [i stimulator.
vitaminizare a organismului. imunostimulatoare. Indicate sunt [i
* Strugurii, boga]i `n vitamine (A, C, grupul B), lactatele, `n special,
minerale (calciu, fier, magneziu, potasiu) [i laptele b\tut, kefirul [i
antioxidan]i, au efecte detoxifiante, alcalinizante, sana, care produc o
tonice ale sistemului nervos. microflor\ probiotic\.
* Castanele, bogate `n vitamine [i minerale, Aceasta confer\ un
stimuleaz\ pofta de mâncare, combat astenia fizic\ efect de protec]ie
[i psihic\; se consum\ fructele proaspete coapte, `mpotriva bolilor
fierte, sub form\ de piure [i `n diverse combina]ii. infec]ioase.

25
 Medicina familiei
Plante imunostimulatoare
Tot `n aceast\ perioad\ este
bine s\ realiz\m imunizarea
nespecific\. Ea are drept scop
stimularea imunit\]ii generale,
cu cre[terea rezisten]ei
organismului fa]\ de diferite
infec]ii bacteriene sau virale.
~n acest scop pot fi folosite:
4Echinaceea: este una dintre
plantele cu eficacitate dovedit\
pentru cre[terea imunit\]ii
nespecifice a organismului, prin
stimularea produc]iei de globule
albe, `n special limfocite, [i a
cantit\]ii de interferon; are [i
propriet\]i antivirale [i
bacteriostatice. Echinaceea
poate fi administrat\ sub form\
de tinctur\, comprimate (ce
con]in extract de echinaceea),
suc proasp\t stabilizat. Doza [i
timpul de administrare trebuie
recomandate de medicul
apifitoterapeut. Tratamentul
dureaz\ `n general 30 zile, cu
pauz\, sau 10 zile/lun\, timp
de 3 luni; `n cazurile `n care
rezisten]a organismului este
mult sc\zut\, cura poate fi
prelungit\.
Pentru poten]area efectelor
de prevenire [i combatere a
infec]iilor gripale, se pot
administra capsule ce con]in
echinaceea `n combina]ie cu
zinc [i vitamina C.
4Propolisul: un adev\rat
antibiotic natural. Intern, se
folose[te sub form\ de tinctur\,
miere cu propolis, tablete sau
baton de propolis.
4Chimen negru: se
administreaz\ sub form\ de
ulei, 3-5 pic\turi/zi sau sub
form\ de capsule, `n cure de 7-
30 zile.
4Ulei de pe[te: bogat `n acizi
esen]iali omega 3; se
administreaz\ sub form\ de
capsule.
4Preparate homeopate ce
con]in autolizat filtrat de ficat [i
inim\ de Anas Barbariae (ra]\
s\lbatic\); se administreaz\ pe
toat\ perioada anotimpului
rece, 1 doz\ pe s\pt\mân\ `n
scop profilactic.

Mierea de albine, prin con]inutul ei deosebit de valoros (glucoz\, fructoz\, enzime,

vitamine, s\ruri minerale, acizi organici), are propriet\]i de stimularea a imunit\]ii
generale, antibacteriene [i antivirale, vitaminizante [i de refacere a organismului.

Gemoterapia este deosebit de util\, atât la S\ nu uit\m de ac]iunea

copii (poate fi administrat\ `nc\ de la vârsta de binef\c\toare a ceaiurilor, pe care
sugar), cât [i la adul]i; se utilizeaz\ extract din le putem consuma c\ldu]e sau la
ml\di]e de m\ce[, extract din muguri de coac\z temperatura camerei, eventual cu
negru, extract din muguri de brad, extract din adaos de suc de citrice, miere,
muguri de porumbar, `n combina]ii stabilite de fructe uscate, scor]i[oar\:
medic. 4ceaiul oolong, un ceai ideal
pentru a ne ajuta s\ ne
Adul]ii mai pot folosi [i:
adapt\m la trecerea `n noul
- Rhodiola rosea - cre[te imunitatea
anotimp;
organismului, ajutându-l s\ lupte contra
infec]iilor cauzate de bacterii sau virusuri, [i are
4ceaiul de soc, care `nl\tur\
senza]ia de frig, accelereaz\
efect antioxidant.
circula]ia [i metabolismul;
- Ginseng (siberian, chinezesc) - are
4ceaiul de hibiscus, care ajut\ la
propriet\]i antioxidante, antiinflamatoare [i
cre[terea imunit\]ii;
imunomodulatoare, `mbun\t\]e[te imunitatea,
4ceaiuri de fructe de p\dure:
cre[te rezisten]a la efortul fizic [i intelectual. m\ce[e, c\tin\, afine, o surs\
excelent\ de vitamina C.

26
 Nutri]ie

10 gre[eli
frecvente
`n diete
Celebra problem\ a greut\]ii corporale excesive a
fost [i va fi probabil `ntotdeauna un subiect care
va preocupa un procent important al popula]iei
globului. Din p\cate, cele mai utilizate diete sunt
cele „la mod\”, care determin\ efectul yo-yo [i nu
ajut\ la procesul de sl\bire pe termen lung.

Lector Dr. Lygia Alexandrescu

Nutri]ionist acreditat CIO
Pre[edinte al Societ\]ii Române
de Educa]ie Nutri]ional\
Natural Silhouette
Tel: 021/413.05.71

xist\ o serie de persoane mult mai rare. ~n continuare vom diminea]\ [i pentru prevenirea

E care `[i controleaz\ `n

special cantitatea de
alimente ingerat\, men]inând o
prezenta câteva motive pentru care
regimul de sl\bire poate fi ]inut f\r\
rezultatele scontate.
apari]iei poftei de dulce.

balan]\ energetic\ negativ\ [i care
reu[esc s\ se men]in\ suple. O alt\
categorie de persoane sus]in urmarea
unei diete de sc\dere ponderal\ `n
mod permanent, `ns\ f\r\ rezultat.
Cinstit vorbind, `n aceast\ ultim\
categorie intr\ persoanele care cel
mai probabil fac o serie de gre[eli
nutri]ionale mai pu]in evidente.
Bine`n]eles c\ [i afec]iunile asociate
supraponderalit\]ii pot fi o cauz\
direct\ a acestor rezultate negative,
`ns\ aceste situa]ii sunt statistic vorbind
Cantitatea de alimente
1
Ner\bdarea [i obiectivele
nerealiste - Studiile arat\
c\ persoanele care sl\besc
3 ingerate conteaz\!
Alimentele consumate
trebuie contabilizate atât cantitativ, cât
`ntr-o perioad\ suficient de lung\ se [i calitativ, [i de multe ori cel mai
men]in mai bine la greutatea normal\. indicat este s\ se noteze tot ce se
Un ritm s\n\tos de sc\dere ponderal\ ingereaz\ [i mai ales la ce or\.
`nseamn\ 0.5 - 1 kg pe s\pt\mân\.
Hidratare insuficient\ –
2
Absen]a micului dejun –
Consumarea zilnic\ a
unui mic dejun copios este
4 Pentru controlul greut\]ii [i
pentru men]inerea st\rii
de s\n\tate se recomand\ un aport
esen]ial\ pentru furnizarea energiei mediu de ap\ de 30 ml/kg corp/24 h.
necesare organismului `nc\ de

28
 Nutri]ie

Alegerea fructelor `n locul care toat\ via]a ne-au f\cut pl\cere foarte ocupate; trebuie `n]eles c\

5 sucurilor de fructe – {i
asta pentru c\ fructele
sunt bogate `n fibre, [i nu doar `n
calorii cum sunt sucurile.
Aten]ie la etichetele
nu face decât s\ stimuleze pofta fa]\
de aceste alimente [i s\ produc\ un
sentiment de frustrare. De aceea,
ocazional [i `n cantit\]i mici, aceste
alimente se pot consuma.
modul de preparare, dar [i
ingredientele folosite `n buc\t\riile
restaurantelor nu `mbrac\ cele mai
dietetice forme. Aten]ie [i la cantit\]i [i
la desert!

6 produselor! – Descrierea
nutri]ional\ de pe
ambalajul produsului este important\
atunci când suntem `n diet\. O aten]ie
special\ trebuie acordat\ con]inutului
de gr\simi saturate [i sodiu.
Excluderea alimentelor
8
Consumul exclusiv de
salat\ – Poate fi o mare
capcan\, deoarece `n
compozi]ia salatelor exist\ sosuri,
brânz\, crutoane [i toate sunt
aduc\toare de calorii.
Mâncatul `n ora[ – A
10
~nfometarea – Atunci
când `n dieta zilnic\
exist\ un num\r
foarte redus de calorii, mai pu]in de
1000, metabolismul `ncepe s\
`ncetineasc\ viteza arderilor. ~n plus, `n
momentul `n care se renun]\ la
`nfometare, kilogramele `[i fac imediat

7 preferate – Eliminarea
complet\ a unor alimente
9 devenit [i la noi o practic\
uzitat\ de persoanele
apari]ia [i chiar `n num\r mai mare
(efectul yo-yo).

Factori de care depinde procesul de sl\bire

{i totu[i factorii de care depinde sl\birea ponderal\
sunt numero[i [i mai ales complec[i. Vestea bun\ este c\
prin ceea ce inger\m putem, `n mare m\sur\, s\ `i
control\m [i s\ ne men]inem echilibrul atât de necesar. De
câte ori `ncepem o diet\ [i rezultatele se las\ a[teptate
trebuie s\ ne punem `ntrebarea dac\ tot ce facem este ce [i
cum trebuie. Iat\ câ]iva factori pe care s\-i mai lu\m `n
considerare.
1. Constipa]ia – Colonul trebuie golit minimum o dat\
pe zi, `n mod regulat [i f\r\ efort. Consumul abundent de
fructe proaspete, legume verzi, ap\ proasp\t\ [i cereale
integale poate asigura un tranzit intestinal impecabil.
2. Intoleran]ele alimentare –
Exist\ o serie de alimente pe care
organismul nu le tolereaz\, `ns\
reac]ia sistemului imunitar la aceast\ Talon re
intoleran]\ apare de cele mai multe
reduc%e
ori dup\ perioade foarte lungi de timp, 25
chiar ani. Alimente foarte folosite:
grâul, zah\rul sau lactatele sunt doar
Nume
câteva alimente alergenice [i a c\ror
prezen]\ `n organism stopeaz\ procesele Prenume
de sc\dere ponderal\. Email
3. Lipsa activit\]ii fizice regulate – Telefon
Aceasta este esen]ial\, deoarece exerci]iile fizice cresc ritmul
metabolic [i ajut\ la procesul de lipoliz\.
4. Tulbur\rile endocrine, `n special ale tiroidei –
Aceast\ gland\ controleaz\ metabolismul `ntregului
organism, iar excesul de zah\r, cofein\ [i alcool nu fac
decât s-o suprasolicite [i implicit s\ o epuizeze.
5. Deficien]ele de minerale [i vitamine – Caren]a unor
elemente cum ar fi magneziu sau calciu poate determina
cre[terea `n greutate. Aceste elemente se pierd [i prin
folosirea excesiv\ a laxativelor [i diureticelor.
6. Stresul excesiv – Determin\ formarea de substan]e
toxice `n sânge, ceea ce se traduce la nivel comportamental
`n oboseal\, agita]ie sau nervozitate. Stresul perturb\
func]ia digestiv\, ceea ce rezult\ fiind cre[terea ponderal\.
Cu acest talon beneficiezi de o reducere de
25% la o consulta]ie nutri]ional\ `n cadrul
Natural Silhouette.

29
 Stomatologie

Parodontoza
Dr. Carmen Vartej
Medic specialist stomatologie
boala parodontal\
general\
Centrul de Diagnostic [i Tratament Parodontoza – boala parodontal\ – este o afec]iune
„Victor Babe[”
cronic\ de tip inflamator având drept cauz\ principal\
{os. Mihai Bravu nr. 281, Bucure[ti
Telefon: 021/317.95.03
placa bacterian\ din cavitatea bucal\.
www.cdt-babes.ro

Factori favorizan]i Simptome

4Local: fumat, tartru, trauma ocluzal\,
carii, edenta]ii, obiceiuri vicioase etc.
4General:
4st\ri fiziologice: pubertate, sarcin\,
menstrua]ie, menopauz\, utilizare de
anticoncep]ionale;
4boli sistemice: diabet zaharat,
hipovitaminoza C, leucemie, anemie,
pemfigus, lichen plan etc.;
4tratamente medicamentoase utilizate
`n epilepsie, boli cardiovasculare,
tratament imunosupresor.
Parodontoza – boala parondontal\ se manifest\ la
nivelul ]esuturilor de sus]inere a dintelui pe arcad\: gingie,
ligament parodontal, os alveolar. ~n prima faz\ apare
inflama]ia gingiei – gingivita, manifestat\ prin modificarea
culorii spre ro[u-violaceu, papile inflamate desprinse de
pe din]i, dureri, senza]ia de prurit gingival, sânger\ri la
periaj. Treptat, boala evolueaz\ spre structurile profunde,
gingia `ncepe s\ se retrag\ de pe din]i, antrenând apoi [i
osul alveolar, apar pungile parodontale („buzun\ra[e”
formate `ntre os [i dinte `n care se acumuleaz\ bacterii,
tartru, fragmente de os necrozat etc.). ~n final, din]ii sunt
expulza]i din alveolele dentare.

Tratament
Tratamentul parodontozei
este complex [i urm\re[te
`ncetinirea evolu]iei bolii. ~n
reu[ita tratamentului este
esen]ial\ cooperarea
pacientului. Acesta trebuie s\
`n]eleag\ necesitatea vizitelor
regulate la medicul stomatolog,
cel pu]in o dat\ la 6 luni,
pentru detartraj [i chiuretaj
subgingival. De asemenea, pot
fi necesare aplica]ii locale de
substan]e medicamentoase
antiinflamatoare,
antimicrobiene sau
administrarea de antibiotice pe
cale oral\.
Pacientul va fi instruit pentru
men]inerea igienei orale prin
periaj corect, folosirea apei de
gur\, a]ei dentare, periu]elor
interdentare.
Se va urm\ri echilibrarea
ocluzal\, reabilitarea protetic\,
imobilizarea din]ilor.
~n stadii avansate se
recurge la tratament chirurgical:
chiuretaj subgingival,
gingivectomii, opera]ii cu
lambou, adi]ii osoase.

30
 Neurologie

Cum `nvingem migrenele?

Dr. Grigore Alexandru
Medic Specialist Medicin\ de Familie
Clinica MC Gral Ploie[ti
www.gralmedical.ro
0244-597.753
Migrena este o cefalee (durere de cap) pulsatil\,
lateralizat\, cu apari]ie episodic\ [i cu debut `n adolescen]\
sau `n perioada de adult tân\r. ~n general, apare gradat [i
dureaz\ cel pu]in câteva ore.

n anumite cazuri, migrena poate fi precedat\ de o serie de simptome: somnolen]\, oboseal\, iritabilitate, modific\ri ale

~ tranzitului intestinal (diaree sau constipa]ie), urinare frecvent\, grea]\, v\rs\turi, ame]eal\, hipersensibilitate la lumin\
(fotofobie), sensibilitate exagerat\ a auzului (fonofobie) etc. O parte dintre pacien]i prezint\ aura migrenoas\, care se
manifest\ prin modific\ri de percep]ie senzorial\ (de exemplu: scântei, flashuri luminoase), senzitive (amor]eli) [i motorii
(sl\biciune muscular\).

Factori M\suri de prevenire

declan[atori
Migrena se poate `ncadra `n
problemele de s\n\tate cu care ne
confrunt\m din ce `n ce mai
frecvent, din cauza unui regim de
via]\ dezechilibrat [i a expunerii la
diverse surse de stres.
Pentru a „`nvinge” migrenele
este bine s\ cunoa[tem factorii
care contribuie la declan[area lor,
cum ar fi:
4 deregl\ri hormonale (`n cazul
femeilor, migrenele pot ap\rea
`naintea menstrua]iei)
4 medicamente (de exemplu -
nitroglicerina, contraceptivele)
4 diverse produse: vin ro[u,
brânz\, ciocolat\, cafea
4 stresul cotidian (confruntarea
cu diverse probleme
profesionale sau familiale)
4 regimul de via]\ (expunerea la
diverse surse de poluare -
zgomot puternic, mirosuri,
lumin\ puternic\, noxe)
4 clima (varia]ii de temperatur\)
Dup\ con[tientizarea factorilor practicarea unor metode de
declan[atori, putem face ni[te relaxare etc.)
modific\ri pentru a preveni o migren\, 4 evitarea consumului de produse
de exemplu: care ar putea declan[a migrenele
4 schimbarea regimului de via]\ 4 am putea s\ adopt\m un stil de
via]\ activ (plimb\ri `n aer liber,
(odihna corespunz\toare,
excursii etc.)
Tratament
~n cazul `n care apare un puseu de migren\, avem la dispozi]ie urm\toarele
m\suri terapeutice:
I. Generale:
4 repaus `ntr-un mediu lini[tit, cu luminozitate redus\
4 evitarea expunerii la factori declan[atori
4 adoptarea unor metode de relaxare eficiente `n cazul fiec\ruia (muzic\ de
relaxare, yoga, tehnici de respira]ie, plimb\ri etc)
II. Speciale:
4Un antiinflamator (Aspirina, Ibuprofen, Paracetamol etc.) amelioreaz\ de
obicei pe termen scurt intensitatea migrenei.
4S-a demonstrat [tiin]ific c\ un antiemetic (Metoclopramid) poate reduce
simptomele asociate migrenei.
~n cazul femeilor gravide, se poate administra paracetamol [i metoclopramid
numai la indica]ia medicului.
4 Un betablocant ar ajuta prin relaxarea musculaturii vasculare (Propranolol,
Metoprolol).

32
 Nout\]i medicale
Bisturiul inteligent Kitul astmaticului
ercet\torii europeni au inventat un bisturiu

C
inteligent care opereaz\ tumorile la
milimetru. Denumit „iKnife”, bisturiul
revolu]ionar este capabil s\ fac\ diferen]a, `n timp real,
chiar `n cadrul opera]iei, `ntre ]esutul
s\n\tos [i o tumoare canceroas\.
Bisturiul iKnife este traversat de un
curent electric care `nc\lze[te
]esuturile sec]ionate, creând
vapori. Acest abur este analizat
de un spectometru de mas\, un
aparat mobil de m\rimea unui
frigider, conectat la bisturiu. El
decripteaz\ compozi]ia molecular\ a
]esuturilor, pe care o compar\ cu o baz\ de date
cuprinzând 3.000 de referin]e. Totul se realizeaz\ `n doar
3 secunde. Testele efectuate pe 81 de pacien]i opera]i `n
Ungaria, `ntre 2010 [i 2012, au ar\tat c\ iKnife distinge
corect ]esuturile s\n\toase de cele canceroase `n 100% din
cazuri. El va disponibil `n spitale `n maximum 3 ani.
itul de asisten]\ a bolnavului cu astm
K a fost lansat de c\tre Societatea
Român\ de Pneumologie [i
Societatea Român\ de Alergologie [i Imunologie
Clinic\. Kitul cuprinde „Jurnalul Adultului cu
Astm” [i „Jurnalul Copilului cu Astm”. Kitul de
asisten]\ a bolnavului cu astm, o premier\ pentru
România, este un mijloc de educare [i informare
a pacien]ilor cu astm din ]ara noastr\ [i vine ca
un r\spuns la sc\derea aderen]ei la tratament a
bolnavilor, ne-a explicat prof. dr. Florin Mih\l]an,
pre[edintele Societ\]ii Române de Pneumologie.
„Jurnalul Adultului cu Astm” [i „Jurnalul Copilului
cu Astm”, `n varianta tip\rit\, sunt distribuite c\tre
pacien]i prin intermediul medicilor alergologi [i
pneumologi. Ambele materiale sunt disponibile [i
online pe site-ul www.jurnalulpacientului.ro,
putând fi desc\rcate gratuit [i adaptându-se
fiec\rui device de pe care sunt accesate (laptop,
telefon, tablet\).

Opera]ie cu laser `n uter

remier\ medical\ `n România: doi gemeni identici au fost salva]i printr-

P o interven]ie cu laser efectuat\ `n uterul mamei. Procedura se nume[te

fotocoagulare cu laser a anastomozelor placentare [i a fost realizat\,
pentru prima dat\ `n ]ara noastr\, `n cadrul Spitalului B\neasa. Opera]ia a fost
singura [ans\ la via]\ a doi b\ie]ei, gemeni identici, afla]i `nc\ `n uterul mamei, diagnostica]i cu „sindrom transfuzor-
transfuzat”, o malforma]ie rar\ `n care se produce transferul de sânge de la un f\t la cel\lalt prin intermediul placentei
comune. Interven]ia fetal\ minim-invaziv\ a durat 2 ore [i a fost efectuat\ de dr. Hadi Rahimian, medic primar obstetric\-
ginecologie, unul dintre pu]inii medici din ]ar\ care efectueaz\ opera]ii intrauterine.

Implant cohlear la un copil sub 1 an

rima opera]ie de Interven]ia a fost efectuat\, `n luna ore [i s-a finalizat cu succes. ~n

P implant cohlear
Nucleus bilateral din
România a fost realizat\ unui copil
de numai 11 luni de c\tre o
echip\ de medici români.
iulie, la Spitalul Clinic pentru Copii
„M.S. Curie” din Bucure[ti.
Opera]ia, realizat\ sub
coordonarea conf. dr. Dan Cristian
Gheorghe, a durat aproximativ 6
România, anual, circa 80 de copii
ar avea nevoie de implant cohlear,
`ns\ num\rul dispozitivelor de
acest tip decontate de stat este de
3 ori mai mic.

33
 Stil de via]\

Omul [i nevoia de a c\l\tori

Rodica Stoican Motto: „Cu siguran]\, a c\l\tori este mai mult decât a vedea
Psiholog clinician, psihoterapeut obiective turistice, este o schimbare profund\ [i permanent\ asupra
www.psiho-healing.ro modului de a tr\i”
Telefon: 0737 285 245 Miriam Beard

nc\ din cele mai vechi timpuri, omul a migrat. Necesit\]ile care au

O
mul `nc\ de
când se na[te,
putem spune c\
~ stat la baza migra]iei au fost acelea de supravie]uire dictate de
nevoia hranei [i evitarea pericolelor (r\zboi, sclavie, calamit\]i
naturale). Odat\ cu descoperirea mijloacelor de transport, omul a
str\b\tut aerul, marea [i uscatul din dorin]a de a descoperi noi teritorii,
este c\l\tor. Cea mai culturi [i civiliza]ii.
important\ c\l\torie pe care De la expedi]iile tematice, c\l\toriile de afaceri [i cele de cunoa[tere
omul o face cu trupul, mintea [i pân\ la turismul zilelor noastre nu a fost decât un pas. Pe m\sura
sufletul este `ns\[i via]a. eficientiz\rii mijloacelor de transport, modul de a c\l\tori a devenit mai
facil, accesibil [i pl\cut oamenilor.

Obiective emo]ionale Beneficii asupra psihicului

ale c\l\torului
Pentru a visa la o c\l\torie oamenii au Pornind de la nevoile, motiva]ionale prin ac]iuni
anumite nevoi, motiva]ii [i a[tept\ri a[tept\rile [i motiva]iile deliberate [i pl\cute
emo]ionale. Cele mai importante [i des
oamenilor care aleg s\ 4Recompensare pentru
c\l\toreasc\, putem selecta o munca f\cut\ sau pentru
`ntâlnite obiective emo]ionale ale „c\l\torului”
serie de beneficii asupra diverse reu[ite
sunt:
4Cunoa[terea unor noi teritorii apar]inând
psihicului:
4Satisfacerea nevoilor de
4 Cre[terea autonomiei
noutate, de cunoa[tere, de a
altor culturi; experimentarea diversit\]ii
determinate de libertatea de
culinare specifice locului; `ntâlnirea cu tr\i experien]e inedite cu
a face propriile alegeri
relicve ale vechilor civiliza]ii 4 Reducerea conflictelor
`nc\rc\tur\ emo]ional\
4Tr\irea unor emo]ii [i experien]e noi; intrapsihice sau
pl\cut\
`mbog\]irea vie]ii spirituale interpersonale (dac\ exist\)
4Deta[area [i degrevarea
4Aventur\ [i divertisment; relaxare [i prin schimbarea mediului
de anumite responsabilit\]i [i
revigorare 4 Recuperare dup\ o
presiuni ale anumitor roluri
4Nevoia de schimbare, de a l\sa ceva `n perioad\ stresant\ sociale
urm\, `ndep\rtarea de situa]iile stresante 4 Relaxare fizic\, cognitiv\ 4Stima de sine crescut\
[i nepl\cute [i afectiv\ prin generarea [i gestionarea
Alegerea destina]iilor se realizeaz\ `n 4 Dezvoltarea de noi rela]ii, unor situa]ii noi, neprev\zute,
func]ie de personalitatea [i nevoile turistului. folosirea abilit\]ilor de rezolvarea provoc\rilor `ntr-
C\l\toria este genul de activitate care comunicare [i socializare un mediu necunoscut,
stimuleaz\ inventivitatea [i capacitatea de 4 Amplificarea capacit\]ii nefamiliar.
adaptare a individului. Adaptabilitatea este o Atunci când oamenii c\l\toresc se simt
caracteristic\ de normalitate a s\n\t\]ii liberi s\ se mi[te, s\ gândeasc\, s\
psihice, fiind o modalitate natural\ [i normal\ ac]ioneze, `[i dau dreptul de a renun]a la
de a schimba ceva `n stilul de via]\. vechile tipare [i se deschid c\tre noi
oportunit\]i de `n]elegere [i cunoa[tere.

34
 Alergologie

Alergiile din cas\,

musafiri nepofti]i
Dr. Elena Camelia Berghea Alergenele comune pe care le g\sim `n interiorul locuin]elor
Medic primar alergologie-
noastre sunt: acarienii din praful de cas\, unele tipuri de
imunologie clinic\
mucegai, epitelii de pisic\ sau câine, gândacul de buc\t\rie.
Asistent uniersitar – UMF Carol
Principalele alergene de exterior sunt polenurile [i mucegaiuri
Davila Bucure[ti
ce se dezvolt\ `n natur\.

Cea mai important\ surs\ de alergene `n locuin]e o reprezint\ praful de cas\, o mixtur\ complex\ de
substan]e `n mod normal constituit\ din acarieni, mucegaiuri, particule textile, resturi de alimente, epitelii
de câine [i pisic\, resturi de insecte, gândaci de buc\t\rie, plante, bacterii.

Acarienii se `nmul]esc toamna

Acarienii reprezint\ categoria
major\ de alergene din praful de
cas\. Se dezvolt\ optim `n interior, la
temperaturi de 250C [i la o umiditate
relativ\ mai mare de 55%. De[i
nivelul de acarieni tinde s\ aib\
fluctua]ii sezoniere ce urmeaz\
varia]iile de umiditate din natur\
(concentra]ii mai mari la sfâr[it de
var\, toamna), factori suplimentari ce
modific\ umiditatea `n interior
(`nc\lzirea central\, folosirea aerului
condi]ionat, aerisirea repetat\)
influen]eaz\ concentra]ia de acarieni.
Factori de risc asocia]i cu expunerea
`nalt\ la acarieni sunt: mobilierul cu
suprafe]e textile ce acumuleaz\ praf,
covoare, saltelele [i pernele mai vechi
de 2 ani, saltele din spum\
comparativ cu alte materiale, alte
obiecte ce permit stocarea prafului,
umiditatea `nalt\, ventila]ia proast\.
Expunerea la acarieni `n institu]ii sau
[coli este mai sc\zut\, `ns\ poate s\
fie semnificativ\ pentru un pacient
alergic. Este important gradul de
expunere, [i `n acest sens date mai
vechi din literatura de specialitate
arat\ c\ exist\ o rela]ie doz\-r\spuns
`ntre nivelul de acarieni [i r\spunsul
imun alergic. Astfel, copiii atopici
expu[i la concentra]ii mari de acarieni
au valori semnificativ mai mari de
anticorpi IgE specifici anti-acarieni,
comparativ cu cei expu[i la
concentra]ii mai mici. Exist\ de
asemenea corela]ii `ntre gradul de
expunere la acarieni [i severitatea
dermatitei atopice la copii.

Astmul [i mucegaiurile de interior

Mucegaiurile de interior sunt [i
ele factori de risc pentru boli alergice
[i astm. Expunerea la mucegai este
mai mare `n zonele cu climat cald [i
temperat ce asigur\ condi]ii potrivite
de dezvoltare. Factori suplimentari ce
cresc riscul de expunere la
mucegaiuri de interior sunt: cl\diri
umbrite, stocarea de resturi organice
`n apropiere de cas\, vecin\tatea cu
propriet\]i ne`ngrijite. Reducerea
umidit\]ii, `ngrijirea solului plantelor
de interior, decontaminarea periodic\
a instala]iilor sanitare, schimbarea
filtrelor de aer condi]ionat, `n
general, aplicarea m\surilor potrivite
pentru sc\derea expunerii la acarieni
asigur\ [i reducerea expunerii la

36
mucegaiuri. ~n institu]ii trebuie prevenit\ contaminarea
instala]iilor de ap\ [i aer condi]ionat, a depozitelor de
hârtie sau materiale organice ce pot deveni substrat
pentru coloniile de mucegai.

Animalele de companie
Expunerea la pisic\ [i/sau câine este evident\ acolo
unde exist\ aceste animale de companie. Este interesant
`ns\ de [tiut c\ suntem expu[i la acest tip de alergene [i
`n spa]ii `n care nu sunt [i nu au fost animale de
companie. ~n institu]ii, nivelul de expunere variaz\ foarte
mult [i se pare c\ este `n general mai mare decât `n
locuin]ele f\r\ animale de companie. Dispersarea
alergenelor `n diverse spa]ii explic\ de ce pot ap\rea
alergiile la câine sau pisic\ la pacien]i ce nu au avut
expunere evident\.

Expunerea la gândacul de buc\t\rie [i roz\toare

este mai mare `n zonele cu dezvoltare economic\
joas\ [i este important de re]inut c\ pot exista
nivele importante de alergene `n spa]ii `n care nu
exist\ infestare evident\.

RI
RECOMANDĂ
Modificarea stilului de via]\ `n sensul petrecerii
unei mari p\r]i din timp `n interior (acas\, la birou, la
[coal\) faciliteaz\ expunerea la alergene de interior [i
`n acest fel, dezvoltarea sensibiliz\rii IgE mediate [i a
bolilor alergice la subiec]ii cu predispozi]ie genetic\.
Sensibilizarea la un tip sau mai multe alergene
reprezint\ factori de risc pentru dezvoltarea bolilor
alergice. ~n plus, la pacientul alergic ce sufer\ deja de
o boal\ alergic\, expunerea la alergenele
sensibilizante induce agrav\ri [i nevoia unor scheme
de tratament mai complexe. ~n completarea
tratamentului este necesar\ reducerea expunerii la
alergene [i `n cazul celor de interior omul poate
interveni eficient printr-o serie de m\suri specifice
precizate de c\tre medicii speciali[ti, mai mult sau
mai pu]in complexe, `n func]ie de tipul de sensibiliz\ri
ale fiec\rui pacient.
 Neonatologie

Laptele matern,
medicament pentru prematuri
Un copil n\scut prematur este mai sensibil decât cei n\scu]i la termen. De aceea, el are nevoie de o alimenta]ie complet\
[i potrivit\. Cea mai bun\ hran\ pentru micu]ul venit pe lume `nainte de 36 de s\pt\mâni r\mâne laptele matern. Chiar
dac\ ini]ial el nu are puterea de a se hr\ni singur, direct de la sân, exist\ solu]ii cum ar fi utilizarea unei pompe de muls,
astfel `ncât s\ fie hr\nit cu alimentul ideal – laptele mamei sale.

nul Al\ptarea, scut contra bolilor

U dintre cele
mai mari
pericole la care sunt
Cel mai bun mijloc de a preveni enterocolita utero-
necrozant\ const\ `n hr\nirea bebelu[ului cu lapte
matern. El con]ine anticorpii de care micu]ul are nevoie
expu[i copiii prematuri [i permite men]inerea florei intestinale `n stare bun\. Dar,
n\scu]i `nainte de 34-35 din nefericire, majoritatea bebelu[ilor prematuri nu [tiu
de s\pt\mâni este s\ se hr\neasc\ direct de la sânul mamei, pentru c\
enterocolita utero-
`nainte de 34 de s\pt\mâni de vârst\ de gesta]ie, nu
necrozant\,
sunt formate toate conexiunile sinaptice necesare
aten]ioneaz\ medicii
apari]iei reflexului de supt. Dar asta nu `nseamn\ c\ bebelu[ul prematur nu trebuie pus
pediatri. Este vorba
la sân. Dimpotriv\, mama `[i poate ]ine pruncul la sân [i chiar este indicat s\ fac\ acest
despre o ulcera]ie [i
lucru, deoarece contactul piele pe piele („skin to skin”) aproape de mamelon favorizeaz\
necroz\ a ileonului [i
stabilizarea copila[ului din toate punctele de vedere [i stimuleaz\ apari]ia lacta]iei.
colonului la copilul
prematur. Boala este
provocat\ de Colectarea laptelui
Pseudomonas Pentru ca bebelu[ul prematur s\ apari]iei problemelor de lacta]ie.
aeruginosa, o bacterie beneficieze de laptele matern, este Potrivit speciali[tilor, cantitatea de lapte
aflat\ la originea a peste
necesar ca mama s\ apeleze la este o chestiune de stimulare [i de
11% dintre infec]iile
procedura de muls [i colectare a motiva]ie a mamei. De aceea, mama
intraspitalice[ti
laptelui. Pentru a reu[i acest lucru, trebuie s\ fie sus]inut\ [i ajutat\ de
(nosocomiale). Statisticile
medicii neonatologi recomand\ ca cadrele medicale [i de familie pentru a
arat\ c\ unul din opt
mulsul s\ `nceap\ cât mai devreme de face tot ce este posibil astfel `ncât s\ i
copii n\scu]i prematur
la na[tere. Ideal ar fi ca mama s\ se declan[eze lacta]ia dup\ na[tere [i
decedeaz\ din aceast\
`ncerce mulsul `n prima or\ dup\ s\-i poat\ oferi micu]ului cel mai bun
cauz\.
na[tere [i la maximum 6 ore. Dac\ se dar [i cel mai bun medicament `n
`ntârzie pân\ la 48 de ore, exist\ riscul primele zile de via]\.

4 ~n general, un copil n\scut la termen are nevoie de 750 ml de lapte `n 24 de ore. ~n cazul
celor n\scu]i prematuri, la aceast\ cantitate se poate ajunge dup\ 10-14 zile de la na[tere.
4 Sânii nu sunt rezervoare de lapte, ei secretând lapte pe m\sura cererii. De asemenea, sânii
fiec\rei femei sunt diferi]i [i nu au aceea[i capacitate de stocare. Astfel, unele trebuie s\ se
mulg\ de 4-5 ori pentru a ob]ine 750 ml de lapte, pe când altele au nevoie de 12 ori.

38
 Alimenta]ia copilului

Alergia la laptele de vac\

Alergia la proteinele din laptele de vac\ merit\ o aten]ie
Dr. Farca[anu Daniela
special\, fiind una dintre alergiile cele mai frecvente la copii, Medic specialist alergologie [i
cu debut la vârste foarte mici, din cauza faptului c\ proteina imunologie clinic\
din laptele de vac\ reprezint\ de obicei prima proteina Clinica de diagnostic Gral
str\in\ introdus\ `n dieta sugarului, cele mai multe cazuri Telefon: 021/323.00.00(02)
fiind depistate `nc\ din primul an de via]\.

e obicei, num\rul alergiilor reale, confirmate prin este adesea confundat\ [i ale

D p\rin]ilor care cred

c\ au un copil
alergic la lapte `l dep\[e[te de
aproximativ patru ori pe cel al
investiga]ii de specialitate.
Alergia la proteinele din
laptele de vac\ este diferit\ de
c\rei simptome sunt secundare
unui deficit al enzimei numite
lactaz\, necesar\ pentru digestia
intoleran]a la lactoz\, cu care lactozei.

Cauze Alte ingrediente nu con]in proteine din

lapte, dar pot crea confuzii: lactat sau
Alergenele din laptele de vac\ sunt alfa- stearoil lactat de calciu/sodiu, acid
lactalbumina, termolabil\, beta- lactic, sos tartar, unt de cacao.
lactoglobulina, termolabil\, rezist\
pasteuriz\rii, cazeina, termostabil\,
albumina seric\ bovin\, termolabil\, M\suri de preven]ie
lactoferina bovin\, relativ termostabil\. hidrolizate extensiv sau
Expunerea alergenic\ obi[nuit\ este din: formule bazate pe
lapte, brânz\, produse brut\rie/patiserie, aminoacizi.
supe. Expunerea alergenic\ mai pu]in Marea majoritate a
previzibil\ este din: topinguri, unele formule cazurilor de alergie la lapte
hidrolizate din lapte, carne procesat\ corect `ngrijite se remit
([unc\, cârna]i, pateu etc). pân\ la vârsta de 3-5 ani;
De[i s-a dovedit prezen]a unor alergene o bun\ parte dintre copiii
comune `n lapte, carne [i descuama]ii alergici la lapte asociaz\
epiteliale de vac\, alergia la lapte nu sau dezvolt\ `n timp alergie
presupune uzual alergie la carne de vit\. La copiii al\pta]i la sân [i la alte alimente sau
Exist\ reactivitate `ncruci[at\ cu laptele de cu alergie la proteinele dezvolt\, a[a cum
iap\ (Equus sp), dar [i toleran]\ la laptele laptelui de vac\ se prefigureaz\ modelul de
de capr\ a unor copii alergici la lapte de recomand\ diet\ de „mar[ alergic”, alergii la
vac\. Totu[i, deoarece proteinele laptelui de excludere la mama, f\r\ alergenele aeropurtate de
capr\ au similarit\]i cu proteinele laptelui proteine din lapte de vac\, tipul prafului de cas\,
de vac\, nu este alternativ\ sigur\ la cei ou sau arahide, cu mucegaiurilor, polenurilor
alergici la laptele de vac\. suplimente cu calciu. sau alergenelor provenite
Ulterior la copiii `n]\rca]i de la animalele de
sunt indicate formule companie.

40
 Psihologie

Rolul psihoterapiei
`n lupta contra cancerului de sân
Dana Ilie
Psiholog clinician specialist
Asocia]ia Anais
Pentru femeie, diagnosticarea cu cancer la sân [i/sau
mastectomia, [edin]ele de chimioterapie [i/sau
radioterapie reprezint\ experien]e traumatizante atât
din punct de vedere fizic, cât [i psihic. Femeile au o
structur\ mai complex\, iar gama patologic\ este mai
larg\ [i cu mai multe implica]ii.

Cancerul de sân este o boal\ care poate fi

perceput\ de pacient\ ca o amenin]are la
adresa vie]ii ei [i a integrit\]ii patternurilor de
trai, a func]ion\rii normale a acesteia.
Sentimentele de neajutorare [i abandonare pot
duce astfel la o zdruncinare de durat\ a
`n]elegerii de sine [i de lume.

Reabilitarea emo]ional\
oala poate afecta pacientele s\ apeleze la abuzul cele mai multe ori cu dep\[irea

B psihicul uman pe mai

multe niveluri de
func]ionare (fizic, psihic, social,
spiritual). Cele mai puternice
reac]ii au loc `n sfera emo]ional\,
a[a `ncât reabilitarea emo]ional\
este un obiectiv psihoterapeutic
primordial `n cazul pacientelor
diagnosticate cu cancer la sân.
R\spunsul emo]ional afecteaz\
func]ionarea rutinier\ a
pacientelor `n rolurile sociale,
ocupa]ionale [i familiale. ~n sfera
comportamentelor pot s\ apar\
izolarea, agresivitatea,
renun]area la unele activit\]i, la
via]a social\. Exist\ riscul ca
de droguri, alcool, tutun, pentru
a nu mai sim]i durerea.
Pacientele prezint\ o
combina]ie de simptome
psihologice [i somatice cu
suprapunere semnificativ\, de
Obiectivul general al
psihoterapiei este asistarea
[i dep\[irea impasului
existen]ial de toate tipurile,
creat de confruntarea cu
pierderile, rela]iile
perturbate, afec]iunile
somatice, psihice, situa]iile-
limit\, confrunt\rile [i
discrimin\rile sociale [i
economice etc.
resurselor adaptative ale
organismului: pierderea
speran]ei, anhedonia, nelini[tea,
iritabilitatea, dificult\]i de
concentrare, viziune pesimist\
asupra viitorului, oboseal\,
tulbur\ri ale somnului, varia]ii ale
greut\]ii corporale, neajutorare,
team\ de moarte, sentimente de
inutilitate, neputin]\, protest,
agita]ie, disperare, uneori
durerea „membrului fantom\”.
Rolul psihoterapiei este acela
de reducere a simptomelor [i
comportamentelor disfunc]ionale
[i de echilibrare [i/sau
restructurare a personalit\]ii.

42

Boala, tratat\
`n mod
integrativ
Psihoterapia `ncepe cu
anamneza, atunci când bolnava `[i
prezint\ nu boala, ci suferin]a
(„boala autogen\”, dup\ cum o
denumea Balint). Medicul
organizeaz\ simptomele `n ordine
coerent\, creând modelul [tiin]ific
al bolii („boala iatrogen\”,
conform lui Balint). Succesul
terapeutic const\ `n tratarea
ambelor boli [i rezolvarea lor.
Modelul bio-psiho-social,
derivat din teoria general\ a
sistemelor, pune accentul pe
abordarea integrat\, sistemic\ a
comportamentului uman [i al bolii.
Sistemul biologic – pune accent pe
substratul anatomic, structural [i
molecular al bolii [i impactul s\u
asupra func]ionarii biologice a
pacientului. Sistemul psihologic –
pune accent pe impactul factorilor
psihodinamici ai motiva]iei [i
personalit\]ii privind tr\irea bolilor
[i reac]ia la ea. Sistemul social –
pune accent pe influen]ele
culturale, de mediu [i familiale
asupra exprim\rii bolii [i tr\irii ei.
Fiecare sistem poate afecta [i
poate fi afectat de oricare dintre
celelalte.
Terapiile integrative au la baz\
un management colaborativ `ntre
medicul specialist chirurg,
ginecolog, oncolog, medicul de
familie [i psiholog [i/sau psihiatru.
Psihologie
Procesul de adaptare
Psihoterapiile individului. Procesul de
vizeaz\: traducerea conflictul adaptare are [i o func]ie de
din limbajul somatic `n cel transformare [i adecvare a
vorbit; punerea `n valoare a mediului aflat `n dinamic\, `n
tuturor resurselor afectiv- raport cu necesit\]ile [i
intelectuale; lucrul cu posibilit\]ile individului. Face
distorsiunile cognitive ale posibil\ utilizarea optim\ a
pacientei; interven]ia asupra rezervelor func]ionale [i
rela]iilor interpersonale; refacerea acestora `n
promovarea st\rii subiective de perioadele `n care solicitarea
bine, a suportului social [i `nceteaz\, men]ine
familial; rec\p\tarea speran]ei; homeostazia organismului,
con[tientizarea emo]iilor; fiabilitatea lui `n func]ionare.
oferirea de alternative la Un rol important `n
probleme; `n]elegerea, procesul de adaptare `l are
explicarea [i acceptarea bolii; re]eaua social\ [i suportul
parcurgerea unui travaliu de acestei.
doliu cu pacientele care [i-au Terapiile psihologice
pierdut sânul; determinarea `nt\resc beneficiile terapeutice
modific\rilor comportamentelor [i consolideaz\ evolu]ia
`n sens adaptativ etc. favorabil\ pe termen lung,
Adaptarea se focalizeaz\ crescând astfel complian]a
pe tulbur\ri, durere, stres; ne terapeutic\. Aceasta se refer\
permite s\ c\ut\m starea de la adeziunea bolnavului la
s\n\tate, resursele, mijloacele terapeutice necesare
competen]ele; are rol `n amelior\rii st\rii de s\n\tate, `n
autoprotec]ia organismului [i `n care pot fi incluse terapiile
rezolvarea cu succes a biologice, regimurile
problemelor, conflictelor [i alimentare, modificarea stilului
celorlalte nevoi. Adaptarea este de via]\, precum [i acceptarea
un proces de baz\ pentru supravegherii medicale [i a
supravie]uirea [i evolu]ia controlului periodic.
Procesul de psihoterapie se desf\[oar\ diferit
pentru fiecare pacient\ `n parte, `n func]ie de
tr\s\turile de personalitate (eficacitate, control,
rezisten]\, competen]\, dezvoltare moral\), de
simptomatologie, de contextul social [i familial,
de intui]ia [i formarea psihologului.
43
 Advertorial

Combate stresul cu ajutorul

plantelor medicinale!
~n vremurile noastre, stresul este un fenomen din ce `n ce mai
r\spândit. Poate ap\rea `n multe forme [i afecteaz\ oamenii de
toate vârstele [i categoriile de via]\.

tresul prelungit poate deteriora organismul, inclusiv creierul,

S iar `n exces conduce la dezvoltarea sindromului de stres. Acest

sindrom const\ `n cre[terea tensiunii arteriale, pierderea poftei
de mâncare, sc\derea `n greutate, afec]iuni gastro-intestinale,
deteriorarea func]iei de reproducere [i a sistemului imunitar, precum [i
depresie. Fitoterapia reprezint\ un remediu natural `n tratamentul
sindromului de stres.

Fitoterapia, `n tratarea sindromului de stres

Valeriana este cunoscut\
pentru calit\]ile ei sedative [i
abilitatea de a relaxa sistemul
nervos central.
Sun\toarea are ac]iune
antidepresiv\, protejeaz\
sistemul cardiovascular [i este
o surs\ de vitamine B3.
Talpa gâ[tei [i melisa au
ac]iuni sedative [i spasmolitice,
protejeaz\ sistemul
cardiovascular, scad tensiunea
arterial\ [i palpita]iile.
Cretu[ca stabilizeaz\
emo]iile `n situatii de criz\ [i
are un impact pozitiv asupra
tractului gastro-intestinal,
având propriet\]i
antiulceroase.
P\ducelul este folosit `n
prezent ca tonic cardiac pentru
o varietate de tulbur\ri ale
func]ionalit\]ii inimii.
Extractul de hamei este
eviden]iat ca un ajutor pentru
somn [i totodat\, datorit\
propriet\]ii estrogenice a
acestuia, este benefic pentru
s\n\tatea func]iei de
reproducere. Are de asemenea
ac]iune sedativ\, spasmolitic\,
analgezic\ [i este o surs\ de
vitamine B [i E.

Remediu
eficient
Combina]ia acestor plante,
sub form\ lichid\ de sirop sau
tincturi, face posibil\ asimilarea
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la
Talon s adresa Calea Rahovei, nr 266-268, Corp 3, Etaj, 1,
r
concu Camera 4, Sector 5, Bucuresti [i pute]i câ[tiga, prin
tragere la sor]i, 10 premii a câte o sticlu]\ de Relaxen.
Nu uita]i s\ completa]i adresa dvs. pe plic!

rapid\ a substan]elor active `n Nume

organism, asigurând astfel un Prenume
efect rapid `n combaterea Email
factorului stresor. Telefon

44
 Alimenta]ie s\n\toas\

Cum se asociaz\ corect alimentele

„Cheia digestiei”
Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de o mâncare concentrat\ odat\. Orice aliment
care nu este fruct sau legum\ crud\ este mâncare concentrat\. Fiecare aliment este digerat diferit
[i cu viteze diferite datorit\ `naltei specificit\]i a enzimelor digestive. Asociind gre[it alimentele
incompatibile risc\m blocarea digestiei, cu toate consecin]ele ei negative asupra s\n\t\]ii.

Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi

Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,
nalizând Bucure[ti

A fiziologia digestiei
rezult\ c\ un
factor important pentru o
prelucrare optim\ a alimentelor
este reprezentat de modul `n care
asociem categoriile de alimente, `n
func]ie de compozi]ia lor `n
nutrien]i, proteine, gr\simi,
glucide, aciditate etc.
Alimentele [i asocierea lor
prezint\ anumite caracteristici de
compatibilitate, care dac\ nu sunt
respectate determin\, `n final, o
digestie lung\ [i dificil\, cu
fermenta]ii [i generare de compu[i
toxici, balonare abdominal\,
constipa]ie, diaree, arsuri, reflux
gastroesofagian, malabsorb]ie,
malnutri]ie, maladii diverse acute
sau cronice.
Un singur fel de mâncare la o mas\
Pentru a avea o digestie corect\
trebuie s\ consum\m un singur tip de
mâncare concentrat\ la o mas\. Spre
deosebire de alimentele de origine
animal\, legumele se diger\ `n orice
fel de sucuri acide sau alcaline.
Stomacul produce sucuri gastrice
`n momente diferite [i având
compozi]ii diferite, `n strâns\ corela]ie
cu tipul proteinelor ce urmeaz\ a fi
digerate, neputând face fa]\ unor
asocieri complexe de proteine.
Una din combina]iile cele mai
indigeste este asocierea produselor
din carne cu laptele [i unele produse
lactate. ~n contact cu aciditatea
sucului gastric, proteina cazeinic\ din
lapte precipit\, formând un `nveli[
izolator pe buc\]elele de carne,
aceasta nemaiputând fi digerat\.
Pentru a fi digerate, proteinele
animale (carne, lapte, ou\, pe[te)
necesit\ un fel de enzime, pe când
amidonul cu totul alt fel de enzime.
Aceast\ contradic]ie `n modul de
digerare a celor doi principali
macronutrien]i (proteine [i glucide)
duce la blocarea digestiei ambilor, cu
declan[area unor fenomene de
fermenta]ie-putrefac]ie nocive.

Exemple de asocieri nes\n\toase

4Carnea, friptura cu garnitur\ de
cartofi pr\ji]i (ace[tia, `n sine, sunt
nes\n\to[i având un con]inut ridicat de
gr\simi nocive degradate, acroleine,
acrilamid\ neurotoxic\ [i cancerigen\,
densitate caloric\ foarte mare, peste
300 Kcal/100 g).
4Paste f\inoase cu sos de carne sau
carne.
4Produse de patiserie cu umpluturi de
carne, rulade din aluat cu umpluturi de
carne [.a. sunt extrem de greu de
digerat, plus c\ au multe calorii.
4Carne, pe[te, ou\ cu gr\simi
saturate (unt, untur\, smântân\) sau
artificiale (margarine)
4Gr\simi cu amidonoase (pâine,
orez, paste etc.) sau cu zaharuri

46
 Reguli
A{A NU:
4Alimente care con]in proteine de origine animal\
nu se combin\ cu alimente amidonoase
4Gr\simi [i alimente grase nu cu alimente
proteice
4Gr\simi [i alimente grase nu `n combina]ie cu
alimente amidonoase [i zaharuri
4Asocierea fructelor [i zaharurilor nu se
recomand\ cu alimente amidonoase
4Asocierea alimentelor proteice nu se recomand\
cu b\uturi [i alimente acide (acre)
4Alimente amidonoase nu `n combina]ie cu
b\uturi [i alimente acide
4Nu se recomand\ ad\ugarea laptelui `n cafea,
consecin]a fiind sc\derea efectului stimulant al
cafelei [i cre[terea duratei de digestie.

A{A DA:
4Leguminoasele (fasole, soia, maz\re, n\ut, linte)
se asociaz\ cu amidonoasele (f\in\, orez, pâine,
paste f\inoase, cartofi, porumb), `mpreun\
crescându-le valoarea biologic\ a proteinelor.
4Legumele bogate `n s\ruri minerale, vitamine,
antioxidan]i (fasole verde, salata, varza,
morcovul, ceapa, usturoiul, p\trunjelul, ]elina) se
asociaz\ bine cu mânc\rurile proteice (carne,
ou\, pe[te, soia, fasole, maz\re, n\ut). Excep]ie
fac legumele bogate `n amidon (cartoful) care nu
vor fi asociate cu proteine animale.
4Laptele având o compozi]ie particular\ face
dificil\ asocierea sa cu alte alimente. Excep]ia
tolerat\ este combinarea laptelui cu pâinea care
a suferit un proces de fermenta]ie cu drojdii sau
maiele complexe.
4Asocierea gr\similor cu verde]uri este favorabil\.
4Fructele vor fi consumate `ntotdeauna `ntre mese,
separat de alte alimente, astfel dobândindu-se
toate beneficiile pentru s\n\tate.
 Neuroreabilitare

Cum ne men]inem
s\n\tatea creierului ~n societatea actual\, provoc\rile pe care sistemul nervos trebuie s\ le suporte
Stelu]a Indrei sunt `n continu\ cre[tere. De aceea, bolile neurologice constituie o grav\
problem\ de s\n\tate public\ peste tot `n lume. O demonstreaz\ datele oficiale
care arat\ c\ 1 european din 3 sufer\ de afec]iuni neurologice [i psihiatrice, de
la insomnie pân\ la accident vascular cerebral sau demen]\.

i `n România, inciden]a bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular
{ cerebral (AVC), urmând apoi – `n domeniul bolilor neurodegenerative – boala Alzheimer [i boala Parkinson.

Factori nocivi Bucura]i-v\ de via]\!

Tot mai mul]i
cercet\tori trag semnale de
alarm\ cu privire la factorii care
duc la deteriorarea creierului:
4modul [i con]inutul
alimenta]iei, care este tot
mai haotic\ [i predominant
rafinat\ [i procesat\
industrial;
4nivelul [i diversitatea
radia]iilor la care suntem
expu[i, ambele `n cre[tere;
4anumite elemente specifice
legate de poluare;
Nu exist\ o solu]ie miraculoas\ pentru a ne p\stra creierul s\n\tos. Dar o
regul\ de baz\ este s\ ne bucur\m de via]\, s\ fim mul]umi]i de noi `n[ine [i de
cei din jur, ne-a dezv\luit prof. dr. Dafin Mure[anu. Este dovedit [tiin]ific c\ oamenii
care sunt ferici]i sunt mai s\n\to[i decât cei pesimi[ti.
„Le recomand oamenilor s\ priveasc\ organismul ca un tot, somatic [i
spiritual, s\ nu se `ndep\rteze de natur\, s\ se alimenteze echilibrat [i cât mai
natural, s\ comunice `ntre ei direct, nemijlocit, cât mai mult [i pozitiv, s\ men]in\ o
activitate cognitiv\ rezonabil\ timp cât mai `ndelungat (`n special cititul, `ntrucât
lucrul cu cuvântul contribuie mai mult decât imaginea la men]inerea s\n\t\]ii
creierului), s\ `[i controleze cu ajutorul medicului factorii majori de risc vascular [i
degenerativ (hipertensiune, diabet, hipercolesterolemie), s\ desf\[oare activitate
fizic\ moderat\, dar constant\ [i dedicat\”, a subliniat prof. dr. Dafin Mure[anu,
pre[edintele Societ\]ii Române de Neurologie, cu ocazia celui de-al doilea Congres
European de Neuroreabilitare, desf\[urat la Bucure[ti.

4utilizarea drogurilor, abuzul Fugi]i de stres!

de medicamente;
4suprautilizarea computerului
[i `n general a imaginii, `n
dauna cuvântului, cu efecte
negative asupra remodel\rii
circuitelor cerebrale;
4cre[terea continu\ a
stresului, cu deteriorarea [i
simplificarea rela]iilor
interumane, `ntr-un mediu
supracompetitiv.
Starea psihologic\ general\ [i
starea de tensiune `n care oamenii
tr\iesc [i stresul de zi cu zi sunt factori
de risc pentru toate bolile [i `n special
pentru bolile neurologice.
~n condi]iile `n care tr\im `ntr-o
societate `n care stresul este mult mai
mare decât `n urm\ cu 100 de ani,
este greu s\ facem abstrac]ie de el,
dar putem lupta `mpotriva efectelor
stresului dac\ ne str\duim s\ avem o
reabordare a principiilor
fundamentale de via]\, a subliniat
prof. dr. Dafin Mure[anu. De exemplu,
s\ utiliz\m cu mult\ m\sur\ noile
tehnologii – telefonul mobil [i
computerul, s\ avem grij\ la
asigurarea odihnei suficiente, s\
evit\m activitatea `n asalturi, ci s\
`ncerc\m a avea o constant\ `n tot
ceea ce facem. S\ ne sustragem din
tumultul vie]ii cotidiene [i s\ ne
dedic\m m\car 30 minute unei
activit\]i pl\cute, relaxante, cum ar fi
practicarea unui sport sau mersul `n
parc sau mersul pe biciclet\.

48
 Cosmetic\

Procesul de cur\]are a tenului

Neli Pfeiffer
Specialist cosmetic\ apicol\
Fondatoarea Apiestetic
Str. C.A. Rosetti nr. 31
0722 824 212
www.apiestetic.ro
Clasificare general\ a tipului
de ten:
n normal – echilibrat
n gras – pori dilata]i, puncte
negre
n uscat – fragil, ridare precoce
n mixt – zone diferen]iate
Cur\]area tenului este cel mai important proces cosmetic. El este
obligatoriu seara [i necesar diminea]a. Gomajul sau peelingul
s\pt\mânal completeaz\ `n profunzime procesul de cur\]are.
rin procesul de cur\]are se `ndep\rteaz\ machiajul, celulele
P epiteliale, praful impurit\]ile, toate acestea realizându-se cu
produse cosmetice specifice fiec\rui tip de ten.
Este important ca alegerea produselor de cur\]are s\ se fac\ `n
func]ie de diagnosticarea corect\ a tipului de ten, care se stabile[te
dup\: gradul de hidratare, gr\sime, topografia ridurilor, vârst\.
Tehnica de demacheiere
Se izoleaz\ p\rul, astfel `ncât gâtul [i decolteul s\ fie degajate, se urmeaz\
traseele prin mi[c\ri blânde de la:
4 demachierea ochilor;
4 demachierea buzelor;
4 demachierea decolteului, gâtului, fe]ei.
~n final se aplic\ [tergerea cu lo]iune tonic\.

Automasajul Gimnastica facial\

Dup\ cur\]area tenului, este momentul ideal O alt\ metod\ pentru
pentru realizarea automasajului facial. men]inerea tonusului muscular
Zonele de realizare a automasajului: const\ `n gimnastica facial\.
4 frunte, ochi, nas, gur\, b\rbie, gât, decolteu, 4 Exerci]iile trebuie f\cute f\r\
coate, mâini grab\ [i `n mod constant.
4 Automasajul este specific fiec\rei zone `n 4 Mu[chii fe]ei, spre deosebire
func]ie de necesitate. de ceilal]i mu[chi ai corpului
4 Masajul se poate realiza cu crema hidratant\ uman, sunt ata[a]i chiar de
adecvat\ tipului de ten. piele.
Tehnica de automasaj: 4 Nu trebuie s\-]i obose[ti
4 se puncteaz\ cu crem\ pe fa]\ - gât- niciodat\ mu[chii. Adopt\ un
decolteu;
4 cu vârful degetelor de la ambele mâini se
ritm lent [i constant.

`ntinde crema dup\ traseele demachierii;

4 se efectueaz\ mi[c\ri circulare `n jurul ochilor
[i gurii - cu prima falang\ a degetului Talon re Cu acest talon beneficiezi
de o reducere de 10% la

4
ar\t\tor;
se efectueaz\ cercule]e cu acela[i deget pe
reduce tratamentele de cosmetic\
din cadrul Salonului
frunte, aripile nasului, zona obrajilor; Apiestetic - Neli Pfeiffer
4 urmeaz\ efectuarea unor ciupituri simultane
(cu primele trei degete); Nume
4 netezire u[oar\ cu toat\ palma – de jos `n sus
Prenume
– decolteu-gât-obraji;
4 se exercit\ presiuni u[oare cu palmele pe Email
decolteu-gât-fa]\. Telefon

50
 Utile Psihoterapie

un\toarea este folosit\ ca remediu pentru afec]iuni nervoase

S
5 Sfaturi pentru...
de mai bine de 2.000 de ani. Vechii greci credeau c\ aroma
sun\toarei `ndep\rteaz\ spiritele rele. Florile de sun\toare
con]in un pigment ro[u numit hypericin\, c\ruia i se datoreaz\
efectele medicinale ale plantei. Studiile au demonstrat c\ sun\toarea
1 are efect pozitiv `n cazurile u[oare de depresie [i chiar este prescris\
`n Europa ca antidepresiv. Sun\toarea mai este prescris\ [i `n
cazurile de oboseal\ nervoas\ [i insomnii. Infuzia de sun\toare se
prepar\ dintr-o linguri]\ de plant\ uscat\ la o can\ cu ap\ clocotit\.
Se las\ la infuzat 5 minute. Se beau 2 c\ni pe zi, `n timpul meselor.

egimul mediteranean poate reduce cu pân\ la 30% nivelul tensiunii arteriale, arat\

HIPERTENSIUNEA
R studiile. Acest mod de alimenta]ie este alc\tuit din: fructe [i legume proaspete, cât mai
colorate, leguminoase, pe[te, lactate nefermentate (mai ales din lapte de capr\),
cereale integrale, usturoi, plante aromatice [i ulei de m\sline. Sunt excluse din acest regim
ARTERIAL| gr\simile [i proteinele provenite din carne de porc sau de vit\. Alimentele incluse `n regimul
mediteranean sunt echilibrate nutri]ional, con]in proteine de calitate, gr\simi s\n\toase cum
2 sunt acizii esen]iali omega 3, cu rol cardioprotector, glucide cu asimilare lent\, care ]in sub
control nivelul insulinei, vitamine [i minerale, cu puternice propriet\]i antioxidante.

entru prevenirea apari]iei arsurilor la stomac, medicii recomand\

ARSURI
LA STOMAC
P câteva schimb\ri ale dietei. ~n primul rând se impune eliminarea
alimentelor care produc arsuri: cafeaua, alcoolul, bomboanele de
ment\, ciocolata, ceapa, ro[iile, gr\simile, condimentele, b\uturile
acidulate. Mânca]i por]ii mici [i dese, care pot fi mai u[or digerate, mânca]i
`ncet [i `ntr-o atmosfer\ calm\. Ceaiul de ghimbir este un excelent remediu
3 care calmeaz\ arsurile la stomac. Datorit\ unor compu[i numi]i gingeroli,
ghimbirul are efect sedativ [i diminueaz\ grea]a [i v\rs\turile care `nso]esc
de obicei tulbur\rile digestive. Eficacitatea lui este comparabil\ `n cadrul
>>>>>>>>>>>>>>

mai multor studii cu cea a metoclopramidei, un antiemetic foarte utilizat.

n afar\ de unele modific\ri ale stilului de via]\ pe care le pute]i face pentru a reduce

CATARACT| ~ riscul cataractei, cum sunt purtarea ochelarilor de soare care blocheaz\ radia]iile UV
[i renun]area la fumat, ave]i la dispozi]ie [i `mbun\t\]irea dietei. Cercet\torii au
demonstrat c\ alimentele cu un con]inut ridicat de vitamina C [i A, care sunt puternic
antioxidante, ajut\ la protejarea vederii `mpotriva cataractei. Acestea ac]ionând `mpreun\ cu
4 alte substan]e nutritive, ca seleniul [i vitamina E, sunt asemenea unor „ochelari de soare”
interni care previn degradarea cristalinului provocat\ de radicalii liberi.

iscopatia lombar\ [i forma ei mai avansat\, hernia de disc, sunt principalele

D cauze ale durerilor de spate. Lipsa exerci]iilor fizice care s\ asigure un tonus
muscular adecvat, obezitatea, statul prelungit [i gre[it `n fa]a calculatorului sau
la birou, sau, dimpotriv\, efortul fizic intens, ridicarea excesiv\ de greut\]i sunt doar câ]iva
factori ce trebuie evita]i pentru a limita apari]ia durerilor de spate. Celor care stau la birou li
5 se recomand\ ca, la fiecare 45 de minute, s\ fac\ pauze de mers prin camer\, `ntinderi. Se
va dormi pe o saltea tare [i ergonomic\. Se va efectua gimnastic\ medical\ de 2-3 ori pe
s\pt\mân\.

51
 Advertorial

Probioticele [i prebioticele
rolul lor `n ap\rarea imunit\]ii
Sistemul imunitar intestinal este principalul scut al organismului. El
con]ine 60-70% din celulele imunitare. Intestinul este cea mai
important\ zon\ de contact [i schimb din organism. Trebuie s\-[i
`ndeplineasc\ rolul `n digestia alimentelor, `n timp ce construie[te o
barier\ `mpotriva agen]ilor patogeni.

n cazul dezechilibrelor florei intestinale, ca urmare a administr\rii

~ excesive de antibiotice, a regimului alimentar inadecvat sau a

modific\rilor tranzitului intestinal, microorganismele de la nivelul
intestinului au de suferit.

Echilibreaz\ microflora intestinal\

Probioticele sunt
microorganisme vii, ce au
capacitatea de a men]ine echilibrul
microflorei intestinale [i de a
influen]a sistemul imunitar local.
Prin consolidarea microflorei
intestinale naturale, probioticele
ajut\ la men]inerea agen]ilor
patogeni la distan]\, printr-o dubl\
ac]iune. Ocupând spa]iului
disponibil, bacteriile benefice vor
preveni aderen]a agen]ilor patogeni
[i vor limita proliferarea acestora.
Unele probiotice pot produce chiar
[i substan]e antimicrobiene.

Diminueaz\ dezvoltarea agen]ilor patogeni

Prebioticele sunt substan]e microflor\. Fructooligozaharidele, bine
nedigerate `n intestinul sub]ire [i sunt cunoscute ca fiind prebiotice, sunt
Probioticele folosite `n colon ca substan]e specifice digerate selectiv de c\tre Bifidobacterii
`mbun\t\]esc pentru anumite specii de bacterii stimulând cre[terea coloniilor de acest fel
func]ia de bariera benefice a c\ror dezvoltare o ajut\. Ele [i descurajând dezvoltarea patogenilor la
intestinal\, con]in [i o surs\ de energie pentru sugari.
permeabilitatea [i
integritatea Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa Calea
epiteliului. Ele pot Talon s Rahovei, nr 266-268, Corp 3, Etaj, 1, Camera 4, Sector 5,
r
juca chiar un rol `n
concu Bucuresti [i pute]i câ[tiga, prin tragere la sor]i, 10 premii a câte
o cutie de Probiosan.
produc]ia de
mucus, putând fi Nu uita]i s\ completa]i adresa dvs. pe plic!
descris\ ca un
Nume
efect de barier\
Prenume
secundar. Email
Telefon

52
 Endocrinologie

OSTEOPOROZA
STRATEGII TERAPEUTICE ACTUALE
Dr. Anca Popescu
Medic primar endocrinolog
{ef compartiment endocrinologie
Spitalul Universitar de Urgen]\ Bucure[ti
Osteoporoza este la acest moment cea mai
frecvent `ntâlnit\ afec]iune a `ntregului schelet, `n
care sc\dererea rezisten]ei osului, ca o consecin]\
a deterior\rii microarhitecturii normale osoase [i a
pierderii de mas\ osoas\, duce la apari]ia
fracturilor `n condi]ii de minime traumatisme.

Osteoporoza afecteaz\ Fracturile osteoporotice

largi grupe popula]ionale - cu
predilec]ie femei `n ~n Uniunea European\ se ori asimptomatic\ (silen]ioas\ clinic),
postmenopauz\, vârstnici dore[te ast\zi o modificare a ceea ce face ca afec]iunea s\ fie
(peste 70-75 ani) de ambe politicilor de s\n\tate `n domeniul depistat\ de obicei tardiv, atunci
sexe, dar [i popula]ia tân\r\ osteoporozei cu recunoa[terea când tabloul clinic devine dominat de
(`n situa]ii particulare). Prin acestei afec]iuni ca prioritate a durerile osoase persistente [i
importantul r\sunet nu numai s\n\t\]ii publice [i asta deoarece, `n rezistente la terapie, de apari]ia
asupra s\n\t\]ii osului, dar [i Europa, num\rul fracturilor deform\rilor coloanei vertebrale sau
asupra func]ionalit\]ii osteoporotice a fost estimat la peste de fracturile osteoporotice. Fracturile
`ntregului organism, prin
complica]iile sale redutabile –
fracturile de fragilitate, prin
impactul socio-economic
major asupra individului
afectat, cât [i la nivelul
sistemelor de s\n\tate,
osteoporoza devine astfel o
problem\ de s\n\tate public\
[i de larg interes. Progresele
substan]iale realizate `n ultimii
ani `n domeniul strategiilor
terapeutice au permis
dezvoltarea de programe aproape patru milioane anual, iar osteoporotice pot apare `n orice zon\
na]ionale ce vizeaz\ s\n\tatea costurile totale de tratament la peste a scheletului, dar cele mai frecvent
osului prin reducerea 31 miliarde euro. ~n Romania, una `ntâlnite `n practica curent\ sunt
morbidit\]ii [i mortalit\]ii din trei femei sufer\ de-a lungul vie]ii fracturile de pumn, cele ale
asociate osteoporozei. o fractur\ osteoporotic\. vertebrelor toraco-lombare [i cele de
Evolu]ia este de cele mai multe [old.

54
 Endocrinologie

Cauze [i Screening prin

factori de risc
Osteoporoza este o afec]iune `n care atât
influen]ele genetice, cât [i factorii de mediu au un
rol patogenic important. Atingerea unui capital
osos maxim, care se realizeaz\ pân\ la vârsta de
25 ani, are `n principal determinism genetic –
influen]a rasial\, sexul individului, dar reflect\ [i
influen]a unor factori ce ]in de stilul de via]\:
aportul optim de calciu [i vitamina D, un nivel
adecvat de activitate fizic\, evitarea consumului
cronic de tutun [i alcool, boli cronice asociate sau
terapii farmacologice cronice (corticoterapie).
Pierderea suportului estrogenic, asociat instal\rii
menopauzei, precum [i fenomenul fiziologic al
senescen]ei r\mân principalele verigi
etiopatogenice implicate `n apari]ia osteoporozei
de postmenopauz\ [i a celei involu]ionale (senile).
osteodensitometrie
Dup\ instalarea menopauzei, screening-ul pentru
depistarea precoce a prezen]ei osteoporozei se poate face u[or,
`n centre specializate. Actual, `n România, osteodensitometria
dual\ cu raze X (DXA scan) este disponibil\ `n toate marile
ora[e, iar accesibilitatea la aceast\ investiga]ie este facilitat\
prin decontarea par]ial\ de c\tre casele jude]ene de asigur\ri
de s\n\tate. Femeile cu o greutate subnormal\, fum\toare
cronice, cu istoric familial de fracturi osteoporotice, cele care au
suferit deja o fractur\ de pumn sau de [old [i cele cu tas\ri
vertebrale descoperite radiologic `ntâmpl\tor trebuie s\
beneficieze de efectuarea acestui test. Cu ajutorul medicului
specialist (endocrinolog, reumatolog), lista de investiga]ii se va
completa specific pentru fiecare pacient\, urmând apoi ca
aceasta s\ fie introdus\ `ntr-un program individualizat de
management ce include atât modific\ri ale dietei [i stilului de
via]\, cât [i terapie medicamentoas\.

Necesarul de calciu Tratament

[i vitamina D medicamentos
Medicii recomand\ ca, odat\ cu intrarea `n M\surile farmacologice formule compensate
menopauz\, s\ men]inem s\n\tatea osului actuale adresate eliberate de c\tre medicii
asigurându-i necesarul zilnic de calciu (dieta osteoporozei s-au dovedit speciali[ti.
bogat\ `n lactate, legume precum varz\, spanac, extrem de eficiente `n Strategiile
brocoli; alimente `mbog\]ite cu calciu: tofu, suc prevenirea apari]iei interven]ionale actuale
de portocale, cereale; ad\ugând suplimente fracturilor, daca sunt trebuie focalizate nu numai
zilnice de 1000-1200 mg/zi Ca acolo unde aplicate la timp [i asupra mijloacelor curative,
dieta nu este suficient\), dar [i doza optim\ de selec]ionate `n func]ie de dar [i asupra m\surilor
vitamina D (suplimentat\ obligatoriu cu 800- specificul fiec\rei paciente. preventive, `n care un rol
1000 UI/zi). Este extrem de important s\ evit\m Sistemul na]ional de important `l au informarea
sedentarismul [i s\ ne mi[c\m zilnic mai mult. s\n\tate din România corect\ a publicului despre
Pacien]ii diagnostica]i deja cu osteoporoz\ nu permite ca pacien]ii s\ aceast\ problem\ de
vor deveni inactivi `nsp\imânta]i de riscul de beneficieze de tratament s\n\tate cu impact social
fractur\. Activit\]ile fizice (mers pe jos, alergat, adecvat fie `n forma complet atât de mare, corectarea
gimnastic\) contribuie la fortifierea sistemului subven]ionat\ (programul deficien]elor legate de un stil
muscolo-scheletal, f\cându-l mai rezistent la na]ional ce se desf\[oar\ `n de via]\ inadecvat [i a
fracturi, iar cre[terea for]ei musculare duce de toate centrele medicale caren]elor nutri]ionale [i
jude]ene [i `n institutele de cre[terea adresabilit\]ii
asemenea la `mbun\t\]irea stabilit\]ii, dar [i la
endocrinologie din marile pacien]ilor c\tre forurile
realizarea unui tonus fizic [i psihic puternic [i
centre universitare), fie `n medicale competente.
optimist.

55
 Ortopedie

Sindromul
picioarelor grele
V\ sim]i]i picioarele ca plumbul? Ave]i gleznele umflate [i v\ dor? Aceste senza]ii nepl\cute,
cauzate de insuficien]a circulatorie venoas\, fac parte din sindromul picioarelor grele.

entru combaterea durerilor [i

P edemelor de la nivelul
picioarelor trebuie s\ respecta]i
câteva reguli simple [i, `n plus, pute]i apela
la o serie de remedii naturale eficiente.
Reguli de baz\
4Opta]i pentru `nc\l]\minte confortabil\
[i cu talp\ joas\ (tocul nu trebuie s\
dep\[easc\ 4-5 cm).
4Efectua]i exerci]ii fizice precum mersul pe
biciclet\ sau `notul.
4Dormi]i cu picioarele pu]in mai ridicate
Plante care `mbun\t\]esc
circula]ia venoas\
Sub form\ de infuzii, frunzele de vi]\ de vie ro[ie, frunzele de
coac\z, planta de hamamelis, urzica alb\ sunt plante care combat
eficient senza]ia de picioare de plumb. Pentru cei care sunt amatori
de infuzii, trebuie s\ [ti]i c\ acelea din vi]\ de vie ro[ie sau din
coac\z sunt excelente la gust [i r\coritoare. Be]i 2-4 ce[ti de infuzii
pe zi, `n cur\ de o lun\.
Masaj cu uleiuri esen]iale
tilizate pentru (de sân mai ales) sau cu

decât restul corpului.

4La sfâr[itul fiec\rui du[, face]i un scurt
hidromasaj cu ap\ rece numai la nivelul
gambelor, cu mi[c\ri ascendente, de jos
`n sus.
4Purta]i pe cât posibil ciorapi antivarice,
mai ales `n timpul c\l\toriilor cu ma[ina
sau avionul.
4Nu sta]i picior peste picior [i nici cu
picioarele `ncruci[ate.
4Evita]i pe cât posibil expunerea la frig [i
umezeal\.
4Mânca]i multe fructe [i legume, alimente
bogate `n vitamina E (cereale integrale,
nuci, migdale, fistic) [i vitamina C.
4Be]i suficient de mult\ ap\ [i evita]i
alcoolul.
U masaj, uleiurile
esen]iale sunt
nelipsite `n cadrul procedurilor
naturale de combatere a
picioarelor grele [i obosite.
Masa]i-v\ picioarele, de la
glezn\ la genunchi, diminea]a
[i seara cu 3 pic\turi de ulei
esen]ial de chiparos, care este
un decongestionant venos. Se
pot de asemenea ad\uga 3
pic\turi din acest ulei [i `n
gelurile pentru calmarea
picioarelor. Aten]ie! Uleiul de
chiparos este contraindicat
gravidelor [i femeilor cu
cancer hormono-dependent
mastoz\.
~n cazul varicozit\]ilor,
dilua]i 3 pic\turi de ulei
esen]ial de ment\ `n pu]in
lapte de corp [i masa]i zonele
afectate `n fiecare sear\.
O eficien]\ foarte mare `n
combaterea senza]iei de
picioare grele o au topicele cu
heparin\ pulverizat\.
Pentru a v\ destinde
picioarele seara, nimic nu se
compar\ cu o baie cald\. ~ntr-
un vas cu ap\ cald\ ad\uga]i
spum\ de baie, 10 pic\turi de
ulei esen]ial de l\mâie [i
relaxa]i-v\ astfel 15 minute.

56
 Nursing

Arta `ngrijirii pacien]ilor

cu poliartrit\ reumatoid\
Cristina Ioan
Asistent Medical Principal
Spitalul Sfânta Maria,
Pre[edintele Societ\]ii Române
a Partenerilor Medicali pentru
Reumatologie [i Coordonatorul
Programului Academia de Art\
a ~ngrijirii
Poliartrita reumatoid\ este o afec]iune grav\ care
amenin]\ 1% din popula]ia adult\ din `ntreaga lume.
Statisticile arat\ c\ femeile sunt de 2-3 ori mai
predispuse s\ dezvolte afec]iunea decât b\rba]ii. Este
premisa de la care a plecat anul trecut proiectul
InspirART-Emo]ii Articulate, o premier\ `n România.
Proiectul `[i propune s\ reuneasc\ lumea pacien]ilor
care sufer\ de poliartrit\ reumatoid\ cu cea a
medicilor reumatologi pentru o `n]elegere profund\ a
bolii, a obstacolelor [i a provoc\rilor care apar la
nivel medical [i emo]ional, prin art\.

De ce o Academie de Art\
n 2012, campania a ~ngrijirii?

~ s-a bucurat de
sus]inerea
medicilor reumatologi
din ]ara noastr\, a
pacien]ilor [i a
asocia]iilor de pacien]i,
precum [i a unora dintre
cei mai reprezentativi
arti[ti români
contemporani: Sorin
Ilfoveanu, Francisc
Chiuariu, Laura Covaci,
Valeriu Mladin,
Alexandru R\dvan, Mihai
Zgondoiu, Radu Pulbere,
Ioana Antoniu, Radu
{erban, Mihaela Gorcea,
C\lin Stegerean [i
Valentin Codoiu.
A
nul acesta, asistentele
medicale `n
reumatologie din
Bucure[ti au intrat, `n continuarea
Programului InspirART-Emo]ii
articulate - `n Academia de Art\ a
~ngrijirii, un program de formare
profesional\ creat cu scopul de a
`mbun\ta]i rela]ia [i comunicarea
dintre asistentele medicale [i
pacien]ii care sufer\ de poliartrit\
reumatoid\.
Pentru „bifarea”primei etape
a proiectului, respectiv `nscrierea
`n program, `n luna mai,
asistentele medicale au participat
la un Atelier de lucru Seminar
Introductiv. ~n cadrul acestuia,
sus]in\torii Academiei de Art\ a
~ngrijirii [i ai Campaniei InspirART
– Emo]ii Articulate: Prof. Dr.
Ruxandra Ionescu, Spitalul Sfânta
Maria Bucure[ti, Pre[edinte
Societatea Român\ de
Reumatologie; Dr. Magda Pârvu,
Spitalul Clinic Colentina; Conf.
Dr. C\t\lin Codreanu, Centrul de
Boli Reumatismale Ion Stoia
Bucure[ti, Pre[edinte Liga
Român\ Contra Reumatismului;
le-au oferit asistentelor medicale
`nscrise `n program informa]ii
relevante despre boala, despre
importan]a rela]iei medic –
asistent\ medical\ – pacient [i
despre Academia de Art\ a
~ngrijirii. ~n cadrul aceleia[i
`ntâlniri, Domnul Florian Berghea,
As. Univ. Dr. Spitalul Clinic Sf.
Maria Bucure[ti, a sustinut un
curs interactiv pentru
comunicarea cu pacien]ii.

58

Comunicarea `n rela]ia asistent medical-pacient
ând ne referim la o
C afec]iune `n care
pacientul este
afectat pe via]\, comunicarea
acestuia cu medicul sau cu
asistentul medical este extrem
de important\. Un punct
extrem de important este
aderen]a la tratament. S-a
constatat c\, din diverse
motive, pacien]ii accept\ greu
tratamentul, iar mul]i dintre ei,
pe fondul `n]elegerii insuficiente
a bolii [i a importan]ei
tratamentului, renun]\ `n timp
la acesta. Cea de-a dou\
etap\ a programului vizeaz\
tocmai accentul pus pe
comunicarea [i educarea
pacien]ilor. Pân\ la finalul lunii
iulie, simultan, `n centrele
specializate [i spitalele din
Bucure[ti `nscrise `n Academia
de Art\ a ~ngrijirii, asistentele
medicale, coordonate de câte
Despre poliartrita reumatoid\
oliartrita reumatoid\
P este o SUFERIN}|
inflamatorie cronic\ ce
afecteaz\, de obicei, articula]iile
mici ale mâinilor [i ale
picioarelor. Spre deosebire de
artroz\, poliartrita reumatoid\
afecteaz\ `nveli[ul articula]iilor,
cauzând inflama]ie [i durere ce
pot determina eroziuni osoase,
deform\ri articulare [i anchiloze.
~n etiologia sa sunt implica]i mai
Nursing
un sus]in\tor al programului,
ini]iaz\ [i implementeaz\
cursuri de formare profesional\
[i `ntâlniri directe cu pacien]ii.
Fiecare curs abordeaz\
subiecte precum: rolul
asistentei medicale `n
reumatologie, rolul comunic\rii
`n rela]ia medic – asistent
medical – pacient, tratamentul
poliartritei reumatoide,
aderen]a la tratament a
pacien]ilor cu poliartrit\
reumatoid\ [i sprijinirea
pacien]ilor cu scopul de a
identifica tratamentul adecvat.
~ntr-o etap\ final\,
asistentele medicale vor
participa la un curs final de
evaluare a rezultatelor [i de
prezentare a concluziilor. Ca
rezultat al evaluarii particip\rii
reumatologie va primi o
`n program (ore de curs [i
diplom\ de absolvire a
rezultate ob]inute), fiecare
Academiei de Art\ a ~ngrijirii.
asistent\ medical\ `n
mul]i factori ce ac]ioneaz\ pe un
teren genetic predispozant.
Tabloul clinic al acestei boli este
dominat de afectrarea articular\,
dar poate asocia [i manifest\ri
sistemice cum ar fi astenie fizic\
[i febr\. Poliartrita reumatoid\
este o boal\ progresiv\ care,
netratat\, duce la afectarea
ireversibil\ a articula]iilor, la
sc\derea func]ionalit\]ii [i a
calit\]ii vie]ii pacien]ilor.
59
 Povestea mea
Radu a `mplinit 8 ani [i, din toamna anului 2012,
merge la [coal\, `n clasa 0
Radu este din jude]ul Dolj. A fost diagnosticat cu
autism `nc\ de când avea 2 ani, a f\cut interven]ie
terapeutic\ pentru recuperare, iar ast\zi merge la o
[coal\ de mas\, cu program prelungit, `n sistem Step by
Step. P\rin]ii sunt mul]umi]i de rezultatele lui, „bune [i
mai pu]in bune, ca ale oric\rui copil”.
La vârsta de 2 ani [i jum\tate, când a venit la
Serviciul de evaluare complex\ din cadrul DGASPC Dolj,
cu diagnosticul de autism, Radu nu vorbea deloc, nu
comunica, ]ipa far\ nici un motiv evident, avea crize
necontrolate de plâns, era retras [i nu c\uta compania
oamenilor. A fost asistat de serviciul existent `n cadrul
DGASPC la momentul respectiv, `nc\ de la luarea `n
eviden]\ [i, dup\ mai bine de 6 luni de interven]ie, a
`nceput s\ dobândeasc\ primele abilit\]i de limbaj.
La Centrul de consiliere [i asisten]\ a persoanelor cu
autism deschis `n cadrul DGASPC Dolj prin proiectul „{i
ei trebuie s\ aib\ o [ans\!”, a venit din martie 2012, de
la `nfiin]are, iar de interven]ia speciali[tilor forma]i prin
proiect a beneficiat `nc\ de când ace[tia f\ceau practic\
supervizat\.
Radu a primit terapie comportamental\, educa]ie
specializat\ [i logopedie, iar ast\zi poate [i [tie s\ fac\
aproape tot ceea ce poate face un copil tipic, de vârsta
lui. Dup\ aproape 6 ani de interven]ie, merge la o
[coal\ de mas\, printre copii tipici [i este integrat.

Darius are 6 ani [i a fost diagnosticat cu autism

`n urm\ cu doar 1 an
Darius a `nceput terapia la vârsta
de 5 ani [i 3 luni, `n cadrul Centrului
de consiliere [i asisten]\ a
persoanelor cu autism din Gala]i,
deschis prin proiectul „{i ei trebuie s\
aib\ o [ans\!”. Pân\ la acea vârst\
Ai ie[it
`nving\tor din lupta
cu o boal\? Ai o
`ntâmplare de via]\ pe care
vrei s\ o `mp\rt\[e[ti?
Scrie-ne pe adresa
redac]iei: Calea Rahovei nr.
266-268, Corp 3, Etaj 1,
Camera 4, Sector 5, Bucure[ti
sau pe adresa de e-mail:
office@doctorulmeu.com [i
povestea ta poate fi publicat\
`n cadrul acestei rubrici.
nu mai beneficiase de interven]ie anotimpurile. ~i plac mult planetele [i
specializat\. Când a venit la centru, corpurile cere[ti, a[a c\ le-a `nv\]at
Darius nu avea un limbaj coerent, nu foarte repede. Este capabil s\ cear\
putea sus]ine o conversa]ie dup\ informa]ii, iar cererile lui au devenit
regulile dialogului, avea probleme de mult mai complexe (unele con]in mai
men]inere a aten]iei, nu f\cea mult de dou\ cuvinte, prepozi]ii sau
leg\tura `ntre cauz\ [i efect [i nu prenume). Ofer\ [i cere explica]ii,
putea s\ ofere explica]ii, era comunic\ func]ional, completeaz\
dependent de altcineva, pentru sarcini diverse propozi]ii, emite comentarii
sau ac]iuni pe care un copil de 5 ani spontane, atunci când cineva spune
[tie s\ le fac\ singur. ceva. ~i place s\ i se citeasc\ pove[ti,
Ast\zi, dup\ aproape 1 an de re]ine personajele [i [tie s\
interven]ie `n centru, Darius poate s\ povesteasc\ despre ele. Darius [tie
fie atent, chiar [i `ntr-un mediu cu acum ce este permis sau interzis [i `[i
distractori, recunoa[te cifrele [i literele, con[tientizeaz\ propriile emo]ii, chiar
cite[te cuvinte, cunoa[te zilele dac\ nu poate oferi, deocamdat\,
s\pt\mânii, lunile anului, detalii legate de propria stare.
Ace[ti copii [i al]i 1.332 de tineri [i copii cu tulbur\ri de spectru autist au
beneficiat pân\ acum de servicii gratuite de asisten]\ [i consiliere `n cadrul a
40 de centre `nfiin]ate la nivel na]ional prin intermediul Programului „{i ei
trebuie s\ aib\ o [ans\!”, derulat de Funda]ia Romanian Angel Appeal,
`mpreun\ cu Ministerul Muncii – Direc]ia Protec]ia Copilului [i Asocia]ia de
Psihoterapii Cogntive [i Comportamentale din România.

60
Nout\]i medicale

Conferin]a pacien]ilor cu distonie

Bucure[ti, 1 octombrie 2013
n România, distonia – boala estimeaz\ c\ inciden]a acestora ar fi România, conferin]a „Distonia,

~ corpului care nu te mai ascult\

– este o afec]iune rar\
subdiagnosticat\. De[i este o boal\
neurologic\ grav\ degenerativ\,
certificatul de handicap se ob]ine
foarte greu. La nivel na]ional, nu
exist\ un program destinat
pacien]ilor cu distonie, de[i se
de 1 pacient la 100.000 de
locuitori, ceea ce `nseamn\
aproximativ 2.000 de pacien]i la
nivel na]ional. Asocia]ia persoanelor
cu distonie, Children’s Joy [i
compania de comunicare medical\
Houston NPA organizeaz\, sub
egida Societ\]ii de Neurologie din
boala corpului care nu te mai
ascult\” (Bucure[ti, 1 octombrie
2013). Principalul obiectiv al
manifest\rii este acela de a atrage
aten]ia asupra problemelor
medicale [i sociale cu care se
confrunt\ persoanele cu distonie din
România.

Ziua Mondial\ Echipamente medicale

a Osteoporozei inaccesibile românilor
18-20 octombrie 2013 rganiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) arat\ `ntr-un

iua Mondial\ a Osteoporozei va fi O studiu recent c\ românii au acces limitat la

Z
marcat\ pentru a doua oar\ consecutiv [i
`n Bucure[ti, `n perioada 18-20 octombrie
2013, prin
ac]iuni de
comunicare
menite s\
creasc\
nivelul de
informare a
profesioni[tilor `n s\n\tate, a pacien]ilor [i, nu `n
ultimul rând, a publicului larg cu privire la
aceast\ afec]iune. Evenimentul este organizat de
compania de comunicare medical\ Houston
NPA, `n parteneriat cu ASPOR (Asocia]ia pentru
Prevenirea Osteoporozei din România) [i
SROBMS (Societatea Român\ de Osteoporoz\ [i
Boli Musculoscheletice). Coordonatorul [tiin]ific al
conferin]ei de informare medical\ va fi conf. dr.
Daniel Grigorie, pre[edintele SROBMS.
echipamente medicale de calitate. Statisticile
`ngrijor\toare prezentate de OMS arat\, `nc\ o dat\, c\
România este la distan]\ considerabil\ de ]\ri precum Germania,
Fran]a, Italia sau Spania când vine vorba de `ngrijre medical\
modern\ sau acces la echipamente medicale importante cum ar
fi RMN, tomografie computerizat\ sau radioterapie. ~n România,
spre exemplu, exist\ un singur aparat de radioterapie, vital `n
tratarea cancerului, la fiecare milion de locuitori. Spania, `n
schimb, are 4 aparate de
radioterapie la fiecare
milion de oameni, iar `n
Marea Britanie exist\ 6
astfel de aparate pentru
fiecare milion de posibili
pacien]i. România a
`nregistrat cifre sc\zute [i la
alte echipamente medicale
vitale, `n raport cu densitatea popula]iei, cum ar fi: RMN (2),
Tomografie computerizat\ (5.49), Tomografie cu emitere de
pozitroni (0.05), Camer\ Gamma sau Medicin\ Nuclear\ (1.16).
Dintre ]\rile care conduc clasamentul fac parte Germania [i
Fran]a, unde densitatea tratamentelor cu radioterapie, de
exemplu, este de 7 unit\]i la un milion de locuitori.

62
 Nout\]i medicale

Somnolen]a la volan ~nvinge durerea,

dormitul la volan reprezint\ o cauz\ important\ a

A accidentelor grave. Iar una dintre cauzele

somnolen]ei `n rândul conduc\torilor auto este o
red\ mobilitatea!
n România, aproximativ 10 milioane
boal\ numit\ sindrom de apnee `n somn. Datele statistice la
nivel european indic\ faptul c\ frecven]a accidentelor rutiere
este de 7-12 ori mai mare la conduc\torii auto care prezint\
~ de români sufer\ de afec]iuni
reumatice. Ca metode de tratament,
terapia naturist\ este considerat\ o prim\
sindrom de apnee `n somn. Aproximativ 50% dintre alternativ\ `n tratarea diferitelor afec]iuni
accidentele de pe autostr\zile din Germania sunt cauzate de
osteo-articulare.
aceast\ boal\. Pentru a trage un semnal de alarm\ cu
Rumalaya Forte prin efectul
privire la sindromul de apnee `n somn `n rândul
antiiflamator [i analgezic calmeaz\
conduc\torilor auto, Societatea Român\ de Pneumologie
durerea [i combate inflama]ia. Utilizat\
lanseaz\ [i `n ]ara noastr\ campania „Treze[te-te Europa –
`n cure lungi, de minim 3-6 luni/an
nu adormi la volan!”.
`ntârzie degradarea cartilajului articular.
Nu are reac]ii adverse gastro-intestinale
Berea `mbun\t\]e[te sau cardiace, fiind un antiinflamator

memoria natural, astfel putând fi folosit [i de

persoanele cu gastrit\ sau probleme
onsumul moderat de bere poate `mbun\t\]i

C memoria [i nivelul de aten]ie. Aceasta este

concluzia primului studiu din România care
investigheaz\ efectele consumului moderat de bere asupra
circulatorii, f\r\ riscuri.

s\n\t\]ii organismului uman. Studiul a fost efectuat, sub

egida Centrului de Studii despre Bere, S\n\tate [i Nutri]ie,
de doctorand Monica Bercea, o tân\r\ cercet\toare din Ia[i.
Studiul eviden]iaz\ faptul c\ berea, consumat\ `n cantitate
moderat\, poate favoriza procesele de memorare [i stimula
aten]ia. De la bun `nceput medicii atrag aten]ia c\ un
consum moderat de bere `nseamn\ o cantitate de 660 ml/zi
pentru b\rba]i [i 330 ml/zi pentru femei, cu o concentra]ie
de alcool de maximum 5%. Pentru realizarea cercet\rii, Rumalaya Gel are efect intens
autoarea a utilizat o tehnologie de ultim\ genera]ie – revulsiv determinând vasodilata]ie local\
neuroimagistica: RMN func]ional [i EEG [i absorb]ie `n profunzime. Are rol
(electroencefalogram\) neuroheadset. Acesta este primul
antiinflamator, analgezic [i antispastic
studiu din România pentru care s-a utilizat RMN-ul
muscular [i poate fi folosit [i de copii,
func]ional. Proiectul, finan]at de Centrul de Studii despre
`ncepând cu vârsta de 6 ani.
Bere, S\n\tate [i Nutri]ie (CSBSN) cu suma de 18.000 de
euro, prin intermediul programului de burse, a fost derulat `n
perioada noiembrie 2012-mai 2013.

63
 Divertisment
Bancuri cu
medici
n Intr\ doctorul `n salon [i se adreseaz\
pacientului care abia se treze[te dup\ opera]ie:
- Bun\ ziua, pentru dumneavoastr\ am o
veste bun\ [i una rea! Pe care dori]i s\ o auzi]i
mai `ntâi?
- Pe cea rea domn’ doctor! Cea bun\ `mi
alin\ apoi suferin]a!
- Din p\cate, s-a `ncurcat dosarul
dumneavoastr\ cu cel al unui alt pacient [i v-am
amputat piciorul s\n\tos!
- Cum?! {i vestea bun\ care este? Mi-a]i g\sit
biletul de la loto din buzunar [i este câ[tig\tor?
- Nu domnule, noi nu facem asemenea
investiga]ii! Cel\lalt picior, cel bolnav se vindec\!
n Gigel se duce cu soacra la doctor [i `l roag\
pe acesta din tot sufletul:
- V\ rog, trata]i-o cât mai bine... ca pe soacra
dumneavoastr\!
n Nevasta sup\rat\ c\ so]ul ei `[i ia `n fiecare zi
de munc\ acas\ `i zice acestuia:
- Iubitule, nu crezi c\ munce[ti prea mult? Nu
ar fi mai bine pentru tine dac\ nu ai mai munci [i
de acas\?
- Dar, draga mea, mul]i oameni `[i continu\
munca de la serviciu acas\. Nu `n]eleg unde este
problema?!
- Da, dar ace[ti oameni nu sunt medici legi[ti
ca tine!
64
ADEVĂRAT sau FALS
aBicarbonatul de sodiu trateaz\ aciditatea gastric\?
Fals. Bicarbonatul de sodiu ajut\ la calmarea arsurilor
care apar la persoanele cu aciditate gastric\ crescut\.
Bicarbonatul nu trateaz\ `ns\ arsurile, acestea putând
reap\rea. Dar trebuie [tiut c\, administrat pe termen lung,
bicarbonatul de sodiu poate cauza umfl\turi ale gleznelor [i
gre]uri.
a Purtarea lentilelor de contact este contraindicat\ `n
cazul administr\rii unor medicamente?
Adev\rat. Unele medicamente pot provoca uscarea
ochiului. Printre acestea se num\r\ antihistaminicele,
diureticele, unele antigripale, unele anticoncep]ionale orale.
~n aceste situa]ii, purtarea lentilelor de contact poate
determina inflama]ii oculare.
aToate pastilele pot fi mestecate `nainte de a le `nghi]i?
Fals, nu toate. Medicamentele obi[nuite (paracetamolul,
aspirina, algocalminul) pot fi mestecate. Comprimatele
acoperite cu o pelicul\ special\ (ibuprofenul, antibioticele)
nu trebuie mestecate. Este posibil ca astfel eficacitatea
pastilelor s\ scad\, `n schimb poate cre[te efectul iritant
asupra stomacului. Oricum, `nainte de administrarea
oric\rui medicament, citi]i cu aten]ia prospectul acestuia.
aCopilul trebuie crescut `ntr-un mediu cât mai steril?
Fals. Exist\ mame care interzic celor apropia]i s\ s\rute
copilul sau mame care sterilizeaz\ `ndelung lucrurile
micu]ului, vasele din care `l hr\nesc etc. E adev\rat c\
trebuie respectate regulile elementare de igien\, `ns\
acestea nu trebuie duse la extrem. Copilul trebuie s\ intre `n
contact [i cu bacteriile pentru a-[i forma imunitatea. Ba chiar
s-a demonstrat c\ acei copii crescu]i `n condi]ii de igien\
exagerat\ sunt mai predispu[i la alergii, boli infec]ioase [.a.
a Pentru a sc\pa de kilogramele `n plus e nevoie de
`nfometare?
Fals. Kilogramele `n plus pot s\ dispar\ dac\ ne
`nfomet\m, `ns\ imediat ce am renun]at la acest regim
kilogramele se pun la loc. ~nfometarea cre[te riscul apari]iei
oscila]iilor glicemice, care favorizeaz\ diabetul zaharat de tip
II. De asemenea, prin `nfometare pierdem nearmonios din
greutate [i nu reducem depozitele de gr\sime.
 Divertisment

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Vitamine de Costel „Cos“ Ra[c\

ORIZONTAL
l 1) Vitamina C (2 cuv.) l 2) Vitamina PP l 3) ~n cerc!
– ~n tren! – ~n gu[\! – Dou\ cercuri! l 4) Apucat\ la
mijloc! – Teren... de sport – Atlas neterminat! l 5)
Câmpenesc – Ultimul rege al Troiei l 6) ~n rim\! – ~n
eseu! – Ea pune broasca `n mi[care l 7) Pansat\ `n
talie! – La Sorbona `n centru! – Fructul discordiei l 8)
Asfin]it – A prefera – Floare albastr\ `n min\ l 9) ~[i
gole[te m\runtaiele `n Sicilia – 42 zile! – Nici ieri, nici
mâine l 10) ~n beci! – Vitamina B6 l 11) ~nfierare l
12) Individ\ – E dat invers! – Hoit
VERTICAL
l 1) Vitamina B1 – Cardinalul din Trieste! l 2) Precau]i l
3) Pan\ de lemn – Da de unde! – ~n afara terenului – ~n
pip\! l 4) Alean – Peste! – Vlag\ l 5) Un loc de munc\
pentru un artist plastic – Admisibil la `nceput! l 6) Nota l
7 la muzic\ – ~n roc\! – ~n obor! – E cea]\ la centru! 7)
Bici cu mai multe sfârcuri – ~nveli[ul c\r]ii l 8) Depresiune
`n nordul ]\rii – 12 planuri! – Se ru[ineaz\ din orice l 9)
2-3 urme! – Cupru – ~n miz\! l 10) Vitamina H – }inut al
vânturilor l 11) Divinizare l 12) Simbolul calciului –
R\mas f\r\ capete! – 72 vitamine! – ~n test!

l 12) CA – AMA – NI – ES
BO – EAT l 7) CNUT – COPERTA l 8) OAS – PL – TIMID l 9) RM – ARAMA – IZ l 10) BIOTINA – ANAL l 11) IDOLATRIZARE
l 1) ANEURINA – EST l 2) CIRCUMSPECTI l 3) IC – AS – AUT – IP l 4) DOR – TS – SNAGA l 5) ATELIER – ADM l 6) SI – OC –
Vertical:
– AZI l 10) EC – ADERMINA l 11) STIGMATIZARE l 12) TIPA – TAD – LES
RUSTIC – PRIAM l 6) IM – SE – CLANTA l 7) NSA – RBO – MAR l 8) APUS – OPTA – IN l 9) ETNA – EI
l 1) ACID ASCORBIC l 2) NICOTINAMIDA l 3) ER – RE – US – OO l 4) UCA – LOT – ATLA l 5)
Orizontal:
Dezlegare:

65
 ~n num\rul viitor
~n edi]ia din noiembrie-decembrie
a revistei DoctorulMeu po]i citi
Gripa, virozele [i... tot cortegiul
infec]iilor respiratorii de sezon
Iarne se `ntoarce cu tot alaiul
de r\celi [i de frisoane. Preg\ti]i-v\
cu ajutorul medicilor no[tri pentru a
respinge f\r\ prea mare dificultate
asalturile virusurilor [i bacteriilor.
Cum sl\bim f\r\ `nfometare [i
f\r\ interdic]ii
Rolul oric\rei diete este
acela de a ne ajuta s\ sc\p\m de
kilogramele nedorite, nu de a ne
`nfometa. Iar nutri]ionistul nu trebuie
s\ se transforme `n poli]ist.
Secretele unui proces s\n\tos
de sl\bire le pute]i afla de la
nutri]ionistul nostru.
66
Naturopatia, stimularea Depresia sezonier\ [i lipsa de
capacit\]ilor proprii de lumin\ solar\
vindecare ale organismului
Este [tiin]a care se ocup\ cu
stimularea capacit\]ilor proprii de
vindecare ale organismului [i
cuprinde ramuri ca: apifitoterapia,
acupunctura, iridologia,
reflexoterapia, nutri]ia, tehnici de
respira]ie, psihoterapie [.a. Despre
importan]a `ntoarcerii la natur\, la
un stil de via]\ s\n\tos afla]i de la
medicul nostru specialist.
Echinacea, vedet\ `n fiecare Când zilele sunt mai scurte [i
iarn\ temperaturile coboar\ la aproape
Echinaceea este una dintre cele zero grade, [i moralul multora
mai eficiente plante studiate [tiin]ific dintre noi este la p\mânt. Sfaturile
cu propriet\]i imunostimulatoare psihologului v\ vor ajuta s\ v\
marcante. Ea ac]ioneaz\ prin reg\si]i bunadispozi]ia [i energia `n
cre[terea capacit\]ii de ap\rare a
ciuda atmosferii mohorâte de
organismului, fiind recomandat\ `n
afar\.
infec]ii acute [i cronice ale c\ilor
respiratorii.
Completa]i talonul de
concurs, trimite]i-l la adresa
Cum ne relax\m de
Calea Rahovei, nr 266-268,
S\rb\tori Corp 3, Etaj, 1, Camera 4,
urs
Fream\tul din
jur, agita]ia din magazine,
Conc Sector 5, Bucuresti [i pute]i
câ[tiga, prin tragere la sor]i,
preg\tirile de tot felul ne 10 premii a câte un
fac s\ pierdem din vedere Regenovex capsule.
Nu uita]i s\ completa]i
adev\ratul spirit al
adresa dvs. pe plic!
S\rb\torilor Cr\ciunului [i
Anului Nou. V\ propunem
s\ ne concentr\m mai NUME.................................................................
mult asupra st\rilor
PRENUME............................................................
suflete[ti cu care este bine
s\ `ntâmpin\m sfâr[itul VÂRSTA......................E-MAIL...............................
anului. TELEFON.............................................................