Barometrul s\n\t\]ii `n apropierea biroului.

El d\dea [i explica]ia: oamenii au

Cât de utile tendin]a s\ se priveasc\ `n oglind\ [i observ\ c\ au o pozi]ie
sunt trucurile gre[it\, corectându-se. Cura disociat\ se bazeaz\ pe
plictiseal\: `]i piere cheful s\ m\nânci acela[i lucru zile `n [ir,
de sl\bit, a[a c\ vei mânca mai pu]in. Sunt [i cele 8 ore de somn
l\sat de fumat, recomandate pentru siluet\, dar [i pentru a evita ridurile. De
sc\pat ce? Când dormi, activitatea creierului scade, deci are nevoie
de mai pu]in\ glucoz\, iar senza]ia de foame se reduce. Pe
de dureri etc. de alt\ parte, cei care dorm mai pu]in sunt `n activitate mai
Dr. Val Vâlcu mult, ceea ce `nseamn\ mai multe mese/calorii. În somn,
Director Editorial musculatura fe]ei se relaxeaz\, deci se reduc ridurile.

Deseori, sfaturile se schimb\ `n func]ie de descoperirile

Vom face aceste lucruri nu pentru c\ sunt u[oare, ci
tocmai pentru c\ sunt dificile, a spus J.F. Kennedy, când a
cerut NASA s\ duc\ un om pe Lun\. Ce leg\tur\ are acest
formidabil discurs de lansare al unei competi]ii cosmice cu o
cur\ de sl\bire?
Are sute, dac\ nu mii de conexiuni. Ziarele, revistele,
site-urile de [tiri arunc\ ne`ncetat pe pia]\ articole `n care
sunt dezv\luite ”secrete” ori ”trucuri” pentru a sl\bi, pentru a
renun]a la fumat sau pentru a sc\pa de durerile lombare. La
prima vedere, ai putea crede c\ speciali[tii p\streaz\ doar
pentru ei metodele respective, iar jurnali[tii fac munc\ de
paparazzi, pentru a `mp\rt\[i publicului secretele oamenilor
care tr\iesc f\r\ dureri [i f\r\ burt\.
De fapt, articolele sunt scrise chiar de c\tre speciali[ti,
care `i anun]\ pe cei interesa]i cum s\ ac]ioneze. Exist\ un
interes, legat fie de auto-promovare, fie de drepturile de
autor, dar asta nu conteaz\. Sfaturile date de exper]i sunt
corecte, la nivelul pe care `l are [tiin]a `n momentul
”administr\rii”. Unele se bazeaz\ pe cuno[tin]ele acumulate
din c\r]i, altele vin cu experien]a personal\. Poate de asta
sunt [i trucuri care par neobi[nuite. Pentru a atenua durerile
lombare, de pild\, un ortoped sugera s\-]i plasezi o oglind\
[tiin]ifice. S-a dovedit, astfel, c\ masa de sear\ nu `ngra[\:
caloriile sunt acelea[i, indiferent de or\. Doar somnul poate fi
perturbat, dac\ nu trec dou\ ore `ntre mâncare [i culcare.
Trucul legat de masa de sear\ nu a disp\rut, doar a fost
modificat: cu cât m\nânci mai târziu, cu atât tenta]ia de a
mai ron]\i ceva la televizor e mai slab\. Deci, ia masa de
sear\ cât mai târziu, dar las\ dou\ ore pân\ te bagi `n
pat...Nu mai amintesc sfatul de a alege haine mai strâmte,
ca s\ te mobilizezi , sau farfurii mai mici, ca s\ reduci
por]iile...
Pân\ la urm\, dac\ lumea a `n]eles c\ e nevoie s\-[i
schimbe stilul de via]\, iar puzderia de sfaturi sunt corecte, de
ce mai g\sim supraponderali [i fum\tori? Pentru c\ `ns\[i
ideea de truc presupune o scamatorie sau mai precis o
magie: e suficient s\ afli formula magic\ [i te-ai vindecat.
Din p\cate, sfaturile sunt menite doar s\-i motiveze pe
oameni [i s\-i ajute s\ se concentreze asupra obiectivului.
Mul]i se apuc\ de o cur\, crezând c\ e u[oar\ [i renun]\
rapid, când v\d c\ e nevoie de efort, trecând la alta. Nu
exist\ câ[tig c\zut din cer decât la loterie. Dup\ ce ne
hot\râm c\ suntem dispu[i la ceva suferin]\, putem c\uta [i
sfaturile speciali[tilor pentru a ne schimba obiceiurile proaste.

Editor: Pharma Net Solutions
Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130,
bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti
Tel/fax: 021.330.18.69
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director Editorial: Dr. Val Vâlcu
Redactor-{ef: Florin Pup\z\
Director general: Cristin Tocan
Secretar de redac]ie: Luciana P\une
Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor,
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela
Leventer, Dr. Iulia Dogaru
Redactori: Oana Radu, Alexandra
Constantin, Gabriel Olaru
Foto: SHUTTERSTOCK Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in
Distribu]ie cabinete: S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i
originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea
GTS SOLUTION
oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul
Distribu]ie vânzare:
serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul
HIPARION, HACHETTE [i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.
Consultan]\ management: Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate
TOCRIS CONSULTING numai cu acordul medicului sau farmacistului.
Tiraj: 50.000 exemplare
(40.000 exemplare gratuite Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Român
de Audit al Tirajelor (BRAT)
[i 10.000 pentru vânzare)
ISSN: 2065 - 1473 Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2010)
Urm\toarea apari]ie:
30 Septembrie 2011

3
 Parenting

Salva]i sau speria]i

de clopo]el?
Fiecare `nceput de toamn\ coincide cu deschiderea
unui nou an [colar [i totodat\ cu declan[area unor
serii de `ngrijor\ri pe deoparte ale p\rin]ilor ce-[i
preg\tesc copiii pentru a p\[i `n primul an de
[coal\, iar pe de alt\ parte ale acelor elevi ce au
de `nfruntat furcile caudine ale absolvirii anilor de
studii liceali sau universitari, prin sus]inerea
examenelor de bacalaureat sau licen]elor.

Ilie Marinescu,
Psiholog

Indiferent de forma de `nv\]\mânt, procesul educativ comport\ dou\ aspecte:

unul psihologic [i cel\lalt sociologic care nu pot fi subordonate unul altuia, `ns\
aspectul psihologic este fundamental, deoarece propriile instincte [i capacit\]i
ale elevului furnizeaz\ materialul [i punctul de plecare al oric\rei educa]ii.

ac\ eforturile [colii nu sunt legate

D de o activitate `n care elevul s\ ia

ini]iativa independent de
profesor, educa]ia se reduce la o
presiune perceput\ de elev ca fiind
exercitat\ din exterior, ceea ce-i va
produce un sentiment de repulsie fa]\ de
[coal\ [i profesori, deoarece consider\
c\ el nu este decât un executant al unor
norme impuse [i, `n loc s\ vad\ `n [coal\
un sistem participativ de cooperare, `l va
percepe ca pe un sistem coercitiv. De aici
ideea c\ raportul profesor-elev este un
raport pe care renumitul socilog francez
E. Durkheim `l compara cu acela de
colonizator-colonizat, existând riscul ca
acela care are ascendentul s\ fie victima
unui soi de megalomanie ce nu-[i poate
exercita autoritatea f\r\ s\ fie amenin]at\
de abuzul de putere.
Acest aspect are drept consecin]e un `ntreg [ir
de frustr\ri pe care elevul acum, la `nceput de
nou an [colar, le poate percepe [i, `n locul
emo]iilor create de revederea colegilor [i a
profesorilor, s\ apar\ angoasa [i fobia de orele
de curs, ceea ce va conduce `n mod inevitabil
la un absenteism [i indiferen]a fa]\ de cursuri.
Competi]ia `i motiveaz\
pe elevi
{coala a[teapt\ de la to]i elevii ca ei s\ fie motiva]i, `ns\ de la
ideal la realitate, distan]a este mare `ntr-o societate ca a noastr\
unde [coala a devenit o veritabil\ tribun\ de manifest\ri [i dispute
`ntre cadrele didactice [i minister, sau `ntre elevi [i profesori, fiecare
revendicându-[i drepturile [i mai pu]in obliga]iile. Cu toate acestea,
la `nceput de an [colar, to]i elevii par s\ aib\ dorin]a de a `nv\]a,
de reu[it\ [colar\, de motivare, `ns\ al]ii par s\ nu fie preocupa]i de
reu[ita [colar\, iar al]ii `[i vor pierde apeten]a pentru studiu `n timp.

4
 Parenting

De ce unii vin motiva]i [i al]ii nu? De ce se simt descuraja]i, „se dau b\tu]i” pân\ la urm\ [i
renun]\ la competi]ia [colar\? Explica]ia poate fi rezumat\ la faptul c\ exist\ la majoritatea
elevilor un dezechilibru al nevoilor [colare printre care: nevoia de putere, de a demonstra cine

C
este cel mai bun, cel superior `n clas\, nevoia de afiliere la grupurile ce se formeaz\ `n cadrul
colectivit\]ii lor [i nevoia de realizare prin care fiecare ar vrea s\ demonstreze c\ este bun la ceva.

Competi]ia dintre elevi apare chiar din primele
zile de [coal\ din dorin]a de a epata `ntr-o lumin\ alta
decât sunt ei percepu]i `n familiile de origine. Tindem
astfel, s\ credem c\ cineva pune piedici educa]iei.
Profunda muta]ie a peisajului societ\]ii noastre vede
dezinteresul pentru `nv\]\mânt, totul luând alura unei
evolu]ii considerate libertin\ care atrage dup\ sine
efecte dezastruoase asupra sistemului educa]ional,
dintre care cel mai nepl\cut aspect `l constituie
pr\bu[irea sc\rii de valori sus]inând c\ „totul valorez\
tot, [i nimic nu valoreaz\ nimic; educa]ia, la ce bun?”.
Cu aceast\ realitate vor fi confrunta]i elevii la
`nceperea noului an [colar, o realitate pe care o
asimileaz\ din grupurile de prieteni, din mass media
ce le ofer\ cu totul altfel de modele, din familie unde
confruntarea cu problemele cotidiene [i mai ales
pecuniare la care trebuie s\ fac\ fa]\, etc.

Pentru elevi, [coala trebuie s\ fie un agent de progres care s\ le asigure trecerea spre o alt\
stare; s\ fie templul cunoa[terii, dar [i locul legii. Dac\ cei care p\storesc sistemul de `nv\]\mânt
vor ]ine cont de opiniile celor care trag de ani de zile semnale de alarm\, [i de experien]ele
nepl\cute ale anilor anteriori `n care elevii au fost victimele unor programe [colare (la fel ca
`ntreaga societate), `ntr-o continu\ tranzi]ie, atunci vom putea spune c\ sistemul de educa]ie intr\
pe un f\ga[ normal, astfel `ncât orice `ncheiere a unui ciclu [colar s\ aib\ un efect pozitiv `n
evolu]ia [i dezvoltarea armonioas\ a tinerei genera]ii `n toate planurile bio-psiho-sociale.

Cum se trateaz\ frica de [coal\

Descoperi]i motivele. Trebuie s\ afla]i care Lua]i-l pu]in câte pu]in. Cel mai bine ar fi s\

1 este motivul sentimentului nepl\cut pe care `l

experimenteaz\ cel mic. Vorbi]i [i cu prietenii
[i profesorii sau, eventual, cu fra]ii.
5 se `nceap\ progresiv, chiar dac\ acest lucru
`nseamn\ s\ lipseasc\ la anumite ore.

Stabili]i o rutin\ diminea]a

2
Încuraja]i comentariile pozitive despre
[coal\, mai ales diminea]a. 6
Iluziona]i-l cu diverse activit\]i [colare. Pute]i

3
Înso]i]i-l `n primele zile la [coal\, pân\ când
se (re)obi[nuie[te. Chiar pân\ `n clas\. Acest
lucru `i va oferi siguran]\.
7 chiar s\ le propune]i s\ invit\ acas\ colegi
de [coal\.

Apela]i la un specialist dac\ problema

4
În]elege]i-l. Nu este deloc constructiv ca
p\rin]ii s\ cread\ c\ cei mici `i mint [i c\ de
fapt nu au chef s\ mearg\ la [coal\. Copilul
8 persist\. Exist\ [i cazuri `n care copilul
dezvolt\ o fric\ intens\ fa]\ de [coal\.

trebuie s\ se simt\ `n]eles.

5
 Nutri]ie

Fructe de sezon:
strugurii
Vi]a-de-vie (vitis vinifera) este una dintre cele mai vechi plante de cultur\.
Numai `n Vechiul Testament este men]ionat\ de peste 6 ori `ncepând de la
Noe [i fii s\i care dup\ potop dup\ ce au `nceput s\ munceasc\ p\mântul
au cultivat [i vi]a-de-vie. În Noul Testament are semnifica]ie deosebit\.

Strugurii [i derivatele din aceste fructe, pe lâng\ valoare Ovidiu Bojor

nutritiv\, au [i remarcabile propriet\]i biologice [i terapeutice. Dr. farmacist

Principalii constituen]i
Con]inutul `n ap\ a pulpei din strugure este de
73%. Con]ine 22% zaharuri fermentescibile, 0,29% acid
tartric liber, 0,30-0,35% al]i acizi organici, 0,7%
proteine, 16% hidra]i de carbon, 2 mg % sodiu, 255
mg potasiu, 20 mg calciu, 25 mg % fosfor, 0,5 mg %
fier, 5 mg % vitamina A, 0,05 mg % vitamina B1, 0,03%
mg vitamina B2, 0,2 mg % niacina, 3 mg % vitamina C
si 1,2 % taminuri.

În func]ie de soi sau variet\]i, de sol, de condi]iile climaterice,

RECOMAND|RI actiunea biologic\ este diferit\. Strugurii negri sunt astrigenti [i
tonici, iar unele soiuri de struguri albi sunt laxativi, etc.

În uz intern: În sâmburii [i coaja strugurilor negri s-a descoperit o substan]\

4 Strugurii au un rol deosebit
asupra aparatului digestiv:
tonic-aperitiv, stomahic `n
dispepsii [i atonii gastro
intestinale. Având propriet\]i
coleretic-colagoge, sunt
binef\c\tori `n hepatite [i `n
ascitele consecutive unor
hepatite virale.
4 Prin propriet\]ile diuretic-
detoxifiante sunt un bun
adjuvant `n afec]iunile renale,
`n litiaz\, `n afec]iunile
dermatologice, artritism,
reumatism [i gut\.
4 Asupra aparatului
cardiovascular au ac]iune
hipotensiv\, de sc\dere a
„colesterolului r\u” [i se
recomand\ `n ateroscleroz\.
activ\, resveratrolul, care este un antioxidant puternic `mpotriva
radicalilor liberi [i are ac]iune poten]ial anticancerigen\.
În uz extern:
Turtele r\mase de la presarea strugurilor se pot utiliza pentru atenuarea
durerilor `n gut\, reumatism [i sciatic\. În cosmetic\ se recomand\ pentru
`ntre]inerea tenului [i pentru „camuflarea” `nc\run]irii, sub form\ de vin negru [i
suflat de fier, 4 g la 250 ml. Se tamponeaz\ p\rul de dou\ ori pe zi.
Consum:
4 Consuma]i ca atare, `n cure de dou\ zile pe s\pt\mân\ (doz\ 1,2 kg
struguri) dau rezultate bune `n obezitate.
4 Cura cu must are efecte diuretice, detoxifiante [i anticlerotice. Se `ncepe
cu 0,5 l zilnic `n trei reprize cu o or\ `nainte de mas\, apoi se cre[te
progresiv pân\ la 1-1,5 l pe zi.
Frunzele vi]ei-de-vie, `n special cele cu nuan]e ro[iatice sunt utile `n
diareele cronice, hemoragii, sânger\ri la nivelul mucoasei nazale, alter\ri
ale pere]ilor vaselor capilare `n varice [i hemoroizi. Se prepar\ sub form\
de infuzie sau decoct, 2 linguri frunze uscate la 250 ml ap\. Se beau 3 c\ni
pe zi, `nainte de mas\.

6
 Parenting

Lec]ii pentru p\rin]ii

care „merg” la [coal\
Odat\ cu toamna `ncepe [i noul an [colar. Prilej de bucurie
Dr. Daniela Popescu,
dar [i de `ngrijorare, mai ales pentru bobocii din clasa `ntâi
Medic specialist pediatrie
[i pentru p\rin]i.

Câteva sfaturi pentru copii, dar
mai ales pentru p\rin]i:
Pentru a reduce
Stabili]i ora de trezire ales micul dejun. Încerca]i s\-i
2 astfel `ncât s\ ave]i la
dispozi]ie aproximativ
oferi]i copilului dvs un dejun
s\n\tos dar [i variat (cerealele

1 anxietatea copilului
legat\ de acest nou
`nceput, preg\ti]i-l cu 2-3
45 minute pentru a parcurge un
ritual ce s\ cuprind\: sp\latul
pe fa]\ [i din]i, câteva exerci]ii
cu lapte, o tartin\ cu unt [i
miere, omlet\ reprezint\
variante s\n\toase dar [i
s\pt\mâni `nainte prin stabilirea de `nviorare, `mbr\catul [i mai hr\nitoare ).
unui program mai riguros de
odihn\ [i fixarea orei de
Nu uita]i s\-i pune]i copilului un pache]el cu un sandwich
trezire. Face]i o vizit\ la [coal\
sau cel mai bine un fruct pentru pauz\. Evita]i dulciurile,
[i prezenta]i-i `nv\]\toarea.
snacksurile [i sucurile acidulate!

8
 Parenting
Înv\]a]i-l s\ respecte Activit\]ile extra[colare nu Sf\tuiesc p\rin]ii ca la

3 regulile de igien\ (sp\latul

pe mâini `nainte de mas\ [i
dup\ folosirea toaletei poate
preveni r\spândirea multor boli
transmisibile). Copilul trebuie
`nv\]at s\ foloseasc\ [erve]ele de
unic\ folosin]\ atunci când tu[e[te
sau sufla nasul.
Asigura]i-v\ c\ `n [coal\
8 trebuie s\ ocupe tot timpul
liber de care dispune
copilul. Nu neglija]i sportul! În era
calculatorului când tendin]a copiilor
este de a petrece foarte mult timp
conecta]i la internet `ncerca]i s\-I
integra]i `n diverse activit\]i [i
`ntreceri sportive. Ajuta]i-v\ copiii
s\ se dezvolte frumos [i armonios
prin practicarea unor sporturi sau
12 `nceputul clasei `ntâi
copilul s\ fie consultat
de un medic oftalmolog pentru a fi
siguri c\ vedera acestuia este `n
parametrii normali. Din experien]\
personal\ mul]i p\rin]i descoper\
dup\ `nceperea [colii defecte de
refrac]ie [i asta dup\ ce
`nv\]\toarea sesizeaz\ pozi]ia

4 s\lile de clasa sunt curate,

aerisite iar toaletele pot fi
utilizate de copii (pentru mul]i dintre
pur [i simplu plimbându-v\ cu
bicicletele, cu rolele sau `notând
`mpreun\!
defectuoas\ a copilului la scris.

În cazul `n care
ace[tia folosirea toaletei la [coal\
este o adev\rata piatr\ de
`ncercare…)
9
Stabili]i ora de culcare (nu
mai târziu de 22.30) [i
respecta]i-o `n fiecare zi!
13 copilul prezint\ febr\
peste 38 grade
Celsius opri]i-l acas\ [i ave]i grij\
Citi]i `mpreun\ câteva pagini dintr- s\ fie bine hidratat. Dac\ febra
În m\sura posibilit\]ilor

5 l\sa]i copilul s\ mearg\ pe

jos la [coal\ [i de la
o carte `nainte de culcare.

Înv\]a]i copilul s\ v\
persist\ mai mult de 3 zile merge]i
cu copilul la medic.

[coal\. Este un exerci]iu fizic

minunat [i un mod de socializare.
Înv\]a]i-l regulile de circula]ie [i
mai ales respecta]i-le [i dvs `n
10 anun]e ori de câte ori
apar simptome de
boal\ astfel `ncât s\ pute]i lua
14
Dac\ copilul sufer\
de boli cornice de
tipul astmului bron[ic,
m\surile de cuviin]\. Nu
prezen]a copiilor. alergiilor informa]i `nv\]\toarea [i
administra]i copiilor medicamente
medicul din [coal\.
decât la indica]ia medicului.
Ave]i grij\ s\ nu

6 supra`ncarca]i ghiozdanul
cu lucruri nefolositoare,
pentru a evita deformarea coloanei
vertebrale. Mul]i [colari prezint\
deform\ri de tipul scoliozei sau
cifozei din cauza pozi]iei
defectuoase la masa de scris sau
datorit\ suparsolicitarii prin
purtarea unor greut\]i mari `n
rucsacul de [coal\.
Stabili]i obiective clare la
11
Schema de imunizare
a copilului va trebui
completat\ la intrarea
`n clasa `ntâi [i ulterior la vârsta de
9 ani [i 14 ani. De obicei copiii
sunt vaccina]i `n [coal\, `n
campanii de vaccinare de c\tre
medicii de medicin\ [colar\. Ve]i fi
anun]a]i din timp [i vi se va cere
acordul pentru efctuarea acestor
vaccin\ri ( de fapt rapeluri la
vaccin\rile efectuate anterior).
15
Merge]i periodic la
medicul stomatolog [i
`nv\]a]i-l s\ se spele
pe din]i de 2 ori pe zi. Periajul
din]ilor `nainte de culcare este mult
mai important decât cel de
diminea]\! Ajuta]i-l s\ aib\ o
rela]ie s\n\toas\ cu dulciurile care
nu trebuie excluse din alimenta]ie
dar nici s\ devin\ o prezen]\
constant\.

7 `nceputul fiec\rui an [colar

dar ave]i grij\ ca
a[tept\rile dvs s\ fie `n
În clasa `ntâi copiii primesc un rapel la vaccinarea
antirubeola, rujeola, oreion iar la 9 ani la vaccinarea anti
concordan]\ cu posibilit\]ile poliomielitic\. De[i unii p\rin]i prefer\ s\ fac\ acest lucru la
copiilor. {tacheta trebuie ridicat\ medicul de familie este totu[i bine s\ v\ da]i acordul pentru
dar niciodat\ mult prea sus! vaccinarea de la [coal\.

9
 Epidemiologie

Imunitate Prima zi de [coal\ vine cu

bucuria unui nou `nceput, dar
[i cu `ngrijor\rile primului pas

clasa „`ntâia” `n necunoscut. Ca p\rin]i, cu

to]ii ne dorim un „boboc” iste],

pentru frumos [i s\n\tos. Temerile

legate de acest ultim aspect `[i
au rostul? Ne `nsp\imânt\ din

boboci nou cohortele de germeni

care le amenin]\ starea de
s\n\tate? Ce putem face
pentru a reduce riscurile?

Dr. Tatiana Carata- Dejoianu

Medic specialist
Epidemiologie&Vaccin\ri

Micu]ii trec `ntr-o etap\ nou\ vie]ii, dar vin cu „zestrea” celor 6-7 ani petrecu]i `n mijlocul familiei,

S
`n cre[e, gr\dini]e... Pân\ la aceast\ vârst\ s-au confruntat deja cu 5-6, chiar mai multe episoade
infec]ioase `n fiecare an, [i-au fortificat rezisten]a general\, au c\p\tat deprinderi menite s\
limiteze transmiterea bolilor infec]ioase.

Sistemul imunitar al copilului de Profita]i de zilele de vacan]\ r\mase pentru a

vârst\ [colar\ este acum mai matur, acumula s\n\tate! Profita]i de orice weekend `nsorit
preg\tit s\ lupte mai eficient cu `n timpul anului pentru a ajunge m\car `n parc, dac\
agresorii. Îl putem sprijini `n nu pute]i fugi de aglomera]ia marilor ora[e. Înlocui]i
continuare asigurându-i copilului un bomboanele cu fructe proaspete. Procura]i-v\
regim de via]\ ordonat, cu mese trotinete, biciclete, role, schiuri(`nso]ite desigur de
regulate, program de joac\ `n aer echipamente de protec]ie [i plasturi pentru micile
liber, odihn\ suficient\, alimente julituri inerente).
s\n\toase. Vitaminele [i mineralele
provenite din alimenta]ie, exerci]iile
Sfaturile privind sp\latul mâinilor, folosirea tacâmurilor,
fizice, expunerea f\r\ excese la soare,
paharelor, sticlelor de ap\ personale sau de unica folosin]\, au fost
aerul curat contribuie la `nt\rirea
desigur date copilului de foarte mic, repetate intens `n momentul
sistemului imunitar mai mult decât
intr\rii `n comunitate- ca pre[colar. Acum este momentul unei
orice suplimente farmaceutice.
repeti]ii generale, puterea exemplului [i capacitatea de asimilare a
cuno[tin]elor din partea celui mic fiindu-ne buni alia]i.

10
 Epidemiologie

În ghiozdanul nou de care e atât de mândru, [colarul va avea un buzunar dedicat igienei :
[erve]ele de hârtie, un gel dezinfectant pentru mâini, un recipient pentru ap\ dac\ `n incinta [colii
nu exist\ dozatoare de ap\ cu pahare de unic\ folosin]a. Va fi foarte `ncântat sa le foloseasc\!

Episoadele de infec]ii respiratorii se r\resc considerabil [i sunt mai pu]in severe la aceasta vârst\, din motivele
mai sus expuse. Bine`n]eles, nu dispar cu des\vâr[ire, dar nu trebuie sa intr\m `n panic\ la primul str\nut. Dac\
apare o `mboln\vire mai serioas\, febr\, stare general\ modificat\ etc este bine s\ re]inem copilul acas\. Câteva
absen]e [colare vor fi recuperate u[or, `n schimb odihna, hidratarea, `ngrijirea la domiciliu vor face recuperarea
mult mai rapid\. În plus, limit\m astfel r\spândirea bolii printre ceilal]i copii.

Vaccinarea, cel mai bun aliat `mpotriva bolilor

infec]ioase
Neincluse `n programul na]ional de vaccinare, pot
Unul dintre alia]ii contra bolilor fi administrate suplimentar vaccin\ri pentru
infec]ioase `l constituie bine`n]eles hepatita virala tip A,( boala „mâinilor murdare”,
vaccinarea. Înc\ din perioada de sugar din p\cate `nc\ prezent\ `n comunit\]i [colare unde
copilul a primit vaccin\ri multiple. În condi]iile de igien\ sunt deficitare) sau pentru
programul obi[nuit de vaccinare sunt varicel\ (v\rsat de vânt). Aceasta din urm\ ar
incluse vaccinuri pentru difterie, trebui f\cut\ mai ales copiilor cu diverse probleme
tetanos, poliomielita, hepatit\ de tip B, de s\n\tate, boli cronice a c\ror evolu]ie ar fi
rujeol\, rubeol\, oreion. La vârsta de agravat\ de o infec]ie sau celor care au acas\ fra]i
6-7 ani, sunt necesare 2 rapeluri la mai mici, sugari pe care i-ar putea `mboln\vi sau
aceste vaccinuri- unul incluzând mame `ns\rcinate [i care nu au avut varicela.
difteria, tetanosul, poliomielita,
celalalt rujeola, rubeola, oreionul. De
obicei se efectueaz\ `n campanii
[colare, `n lunile octombrie- noiembrie.
La aceast\ vârst\, reac]iile adverse ale
vaccin\rii sunt mult mai rare [i mai
u[oare (de cele mai multe ori, mic
disconfort local).

Vaccin\rile pot fi efectuate [i de

c\tre medicul de familie sau de c\tre
pediatrul pe care copilul deja `l
cunoa[te, `n care are `ncredere [i
unde bine`n]eles va fi `nso]it de c\tre
cineva din familie. Oricum, copilul
În acela[i context este recomandat\ [i vaccinarea
trebuie `nv\]at s\ vad\ `n vaccinare un
antigripal\ a [colarilor. De men]ionat c\ aceasta din urm\ previne
aliat `mpotriva bolilor, nu un inamic
gripa, nu [i alte infec]ii cu tropism respirator. Nu `nseamn\ c\
care zgârie, `n]eap\, provoac\ durere.
odat\ vaccinat pentru grip\, copilul nu va mai r\ci. Înainte de
Pot fi eventual f\cute, `n func]ie de
orice vaccinare, rezisten]a general\ dobândit\ `n timp [i prin
vârsta copilului, `naintea `nceperii
deprinderi de via]\ s\n\toase, este cea care ne ajut\ s\ avem un
[colii.
mic [colar s\n\tos, vesel [i iste].

11
 Ginecologie
Candidoza,
o problem\ de cuplu
Candidoza poate fi cauzat\
de o infec]ie urogenital\,
tratament cu antibiotice (prin
schimbarea PH-ului vegetativ)
sau poate avea cauze
metabolice (deregl\ri
hormonale).
Poate s\ apar\ la orice
vârst\, deci nu numai la
adul]i.
Simptome
Candidoza se poate manifesta cu o
scurgere vaginal\ la `nceput apoas\, care,
netratat\, cap\t\ un caracter mai omogen,
brânzos. Se produce o inflama]ie a vaginului,
ceea ce d\ senza]ia de arsur\ [i de
mânc\rime.
În general, este bine ca diagnosticul s\
fie bine precizat prin examen de secre]ie
vaginal\, pentru c\ tratând doar suspiciunea,
terapia nu va avea succes.
Candidoza poate s\ apar\ [i
ca o alergie la spermicidul
con]inut de diver[i lubrifian]i
sau prezervative.
12
Candidoza este una dintre cele mai frecvente
patologii ginecologice. Este produs\ de o ciuperc\,
care se prezint\ `n mod normal pe mucoasa
vaginal\. Astfel, are loc o acidifiere a mediului, ce
duce la multiplicare [i simptomatologie.
Dr. Gabriel Lemnete
Medic primar obstetric\-ginecologie
Institutul pentru ocrotirea mamei [i copilului
ALFRED D. RUSESCU
Departament de obstetric\-ginecologie
Maternitatea POLIZU
Tratament
În general, ciuperca se În cazul unei vulvovaginite,
trateaz\, nu se vindec\, de se aplic\ unguente sau creme
aceea femeia trebuie informat\ antimicotice. Partenerul trebuie
c\ este posibil ca afec]iunea s\ s\ foloseasc\ [i el antimicoticul
reapar\. `n doz\ unic\ [i crema.
Tratamentul eficient este Dac\ este vorba despre o
cel aplicat ambilor parteneri. candidoz\ acut\, tratamentul
În concep]ia actual\, dureaz\ `ntre 3 [i 6 zile, iar `n
tratamentul care se caz c\ revine, `n perioada
administreaz\ este format din imediat urm\toare trebuie
anticandidoze orale, la care se respectate condi]ii de igien\
adaug\ obligatoriu un lavaj stricte [i restric]ionat\ folosirea
vaginal [i ovule antimicotice. tampoanelor interne.
Candidoza nu apare numai `n sezonul cald, dar
are o frecven]\ mai mare `n lunile de var\ [i
chiar [i la `nceputul toamnei, când se fac
anumite compromisuri `n ceea ce prive[te igiena
intim\ [i actele sexuale.
Netratat\, candidoza duce la disconfort
(usturimi, arsuri, mânc\rime), dar se poate
produce [i o infestare vaginal\ cu factori
microbieni sau virali, prin anihilarea par]ial\ a
florei. În cazuri extreme, se pot produce eroziuni
ale mucoasei, inclusiv cervicale (cervicite,
vaginite, vaginism).
 Doctorul lunii

Radu Deac,
inima României
Prof. dr. Radu Deac, specialist recunoscut la nivel
mondial a condus 13 ani Centrul de Transplant
Mure[ [i are la activ peste 7.000 de opera]ii pe cord
deschis, peste 3.000 de opera]ii pe cord `nchis, dar [i
40 de transplanturi de cord efectuate atât `n România,
cât [i `n Statele Unite ale Americii.

i-a `nceput cariera `n 1967, ca

{ preparator la Institutul de
Medicin\ [i Farmacie Târgu-
Mure[, pentru a ajunge, `n anul 2000,
Premii
n Premiul Emil Racovi]\ al Academiei Române
n Diploma de Excelen]\ a Colegiului Medicilor din Bucure[ti
[eful Catedrei de Chirurgie de la
n Diploma de Excelen]\ a Spitalului de Urgen]\, Bucure[ti
Universitatea de Medicin\ [i Farmacie
n Diploma de Excelen]\ a Senatului Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie
din Târgu-Mure[. În perioada 2003-
din Târgu Mure[
2006 a fost director general al Institutului
n Ordinul Cavalerilor Legiunii Albe – Chirurgie, Constan]a
de Boli Cardiovasculare [i Transplant.
n Cet\]ean de Onoare al Municipiului Târgu Mure[
Valoarea i-a fost recunoscut\ `n `ntreaga
n Ordinul “Steaua României”, Grad de Comandor
lume, fiind profesor la universit\]i de
n Fellow of The European Board of Cardiothoracic Surgery
prestigiu din Statele Unite - Harvard,
n Doctor Honoris Causa al "Universit\]ii Ovidius" din Constan]a
Pennsylvania, Minneapolis, fapt care i-a
n Premiul Academiei Române pentru cercet\ri `n domeniul colagenului
permis s\ se specializeze `n permanen]\.
n Meritul Sanitar `n grad de cavaler

Prof. dr. Radu Deac aplicat

`n premier\ mondial\ o
metod\ modern\ a
transplantului cardiac. Este
inventatorul unor valve
artificiale pentru inim\ [i a
participat la organizarea
Institutelor de Boli
Cardiovasculare din
România.
Premiere medicale
4În august 1964 reu[e[te s\ fac\ prima `nlocuire complet\ din punct de
vedere chirurgical a inimii unui animal, anume a unui câine.
41983 - prima `nlocuire de valv\ cardiac\ având valv\ biologic\ (`n
România).
41999 - participant la prima opera]ie de transplant cardiac din România,
[i a efectuat cel de-al doilea transplant cardiac din România.

Prof. dr. Radu Deac este considerat „cel mai important chirurg cardiac al ultimelor dou\ decenii” din România. În 2010
s-a pensionat, dup\ ce a fost profesor universitar de chirurgie la Universitatea de Medicin\ [i Farmacie din Târgu Mure[, [eful
Clinicii de chirurgie vascular\ din Târgu Mure[ [i pre[edinte al Societ\]ii na]ionale de chirurgie cardiovascular\. Este membru
titular al Academiei de {tiin]e Medicale.

14

Hiperaciditate?
paratul digestiv are un
A rol foarte important `n
organismul nostru. Prin
intermediul lui, hidrocarburile,
lipidele, proteinele, aminoacizii
esen]iali, vitaminele [i substan]ele
minerale ajung `n corpul nostru,
acestea fiind indispensabile bunei
func]ion\ri a ma[in\riei umane.
Orice alterare calitativ\ sau
cantitativ\ a acestor principii
alimentare duce la suferin]ele
organismului.
În afec]iunile aparatului
digestiv sunt utilizate un num\r
foarte mare de specii de plante cu
variate ac]iuni: antiacide,
cicatrizante, drenoare biliare,
enzime vegetale, carminative,
antidiareice, laxative.
MEDICA GROUP sub brandul
PRONATURA vine `n `ntâmpinarea
Advertorial
Ne plângem din ce `n ce mai des de “arsuri la stomac”.
Încerc\m multiple remedii, dar nici unul nu ne aduce
calmarea dorit\. Nici m\car dietele nu ne mai ajut\ prea
mult.Umbl\m cu pilulele la noi [i suntem tenta]i s\ lu\m din
ce `n ce mai multe de frica suferin]ei.
dumneavoastr\ [i v\ recomand\ MASTIC GUM
urm\toarele produse cu rol Masticul datorit\ uleiurilor
antiacid: esen]iale bogate `n myrcen [i α-
pinen prezint\ propriet\]i
ANTIACID antioxidante, inhibând dezvoltarea
bacteriilor. El este un excelent
Produsul dezinfectant [i cicatrizant al
scade aciditatea ]esuturilor moi din cavitatea
gastric\ prin oral\.Mastic Gum fiind un excelent
neutralizarea antiacid, asigura protec]ia mucoasei
secre]iei gastro-
duodenale [i
sus]ine astfel
bun\
func]ionare a
tractului digestiv;
are efect antispastic [i u[or sedativ.
GASTROPHYT FORTE
Datorit\
gastrice [i duodenale chiar [i `n
complexului
cazul infec]iei cu Helicobacter pylori
de substan]e
fiind util de asemenea `n refluxul
active
gastro-esofagian [i `n combaterea
naturale
halenei. El poate inhiba dezvoltarea
con]inute,
anarhic\ celular\ de la nivelul
produsul
tubului digestiv.
contribuie la
reducerea
Pentru mai multe detalii sau
acidit\]ii
comenzi, suna]i la num\rul
gastrice [i a spasmelor: este
021.351.47.77 sau accesa]i
cicatrizant favorizând refacerea
site-urile noastre:
microflorei intestinale normale www.medicalab.ro
precum [i a mucoaselor gastrice; [i www.pronaturashop.ro
sus]ine digestia [i regleaz\ tranzitul sau scrie]i-ne pe adresa
intestinal. Este de ajutor `n cazul medica@softnet.ro.
infec]iilor cu Helicobacter pilory.
15
 Interviu

George Iva[cu:
„Avem medici
buni, care se
descurc\ `ntr-un
mediu de r\zboi”
FOTO: Adriana Grand

Piesa „Îngeri `n America” aduce `n prim plan

respectul fa]\ de condi]ia uman\

dur\ radiografie a supune un cataclism de George Iva[cu: Aici este

O societ\]ii americane
confruntate cu
debutul epidemiei de SIDA,
pentru care Tony Kushner a
luat premiul Pullitzer, `n 1993.
Despre piesa „Îngeri `n
America”, care va avea
premiera `n aceast\ toamn\ la
teatrul Metropolis din
Capital\, am discutat cu
George Iva[cu, actor [i
produc\tor al acestei piese.
Umorul negru, comedia [i
supranaturalul se `mbin\ `n
aceast\ dram\, care se inspir\
din via]a unor personalit\]i
istorice. Reconcilierea religiei
cu sexualitatea [i testul la care
anvergur\ pandemic\, rela]iile
interumane sunt cele dou\
coloane pe care se sprijin\
construc]ia textului dramatic.
Piesa ne arat\ cât de
asem\n\toare este societatea
româneasc\ cu cea global\,
c\ci scoate `n eviden]\ o
problematic\ cât se poate de
contemporan\, lipsa cronic\
de toleran]\, `n toate
manifest\rile acesteia.
Doctorul Meu: Care sunt
propor]iile de politic,
psihologic/social [i teologic
din pies\ [i cum sunt ele
`mbinate?
minun\]ia acestui text
dramatic, care nu `ntâmpl\tor
a câ[tigat premiul Pullitzer [i
Tony. Este gândit ca un puzzle,
dar echilibrul este impecabil.
Politicul este prezent `n tot
textul. Personajul pe care eu `l
interpretez, avocatului Roy
Cohn, nu uit\ politicul nici pe
patul de moarte, exclamând:
„Avoca]ii au f\cut America din
aer. Doar noi [tim cuvintele”.
Nu-[i uit\ niciodat\ condi]ia.
Inclusiv `n ultima scen\, cânt\
de bucurie, spunând „m\ duc,
dar am r\mas avocat”. Din
punct de vedere psihologic

16

este un text foarte dur. Dup\
ce dep\[im actul expozitiv,
personajele sunt foarte bine
justificate psihologic.
Problematicile sunt deosebit de
contemporane. Chiar [i la noi,
chiar dac\ nu vorbim des sau
mai deloc despre aceste
lucruri, nu `nseamn\ c\ nu
exist\. În general, nou\ ne
place s\ fim mult mai radicali
[i s\ etichet\m omul f\r\ a
face demersul de a-l cunoa[te.
D.M.: Piesa este `mp\r]it\
`n dou\ p\r]i. Cum o ve]i
organiza?
G.I.: Suntem a treia ]ar\
care `l mont\m integral, cu
ambele p\r]i, motiv pentru
care l-am gândit ca teatru
serial, pentru c\ dureaz\
foarte mult. Teatrul serial este
[i un act cultural. Faptul c\ vii
`n dou\ seri diferite, sau cum
vom `ncerca, dar pentru asta
ne trebuie sponsori, `n aceea[i
zi cu un catering la mijloc, le
d\ posibilitatea oamenilor s\
comunice, s\-[i dea cu
p\rerea, pentru c\ este genul
de pies\ care na[te dezbateri.
D.M.: Care este misiunea
acestei piese?
G.I.: Cred c\ suntem `ntr-
un moment `n care oamenii nu
mai fac efortul s\ se cunoasc\
unii pe ceilal]i, de a fi toleran]i
sau `n]eleg\tori sau, dac\ tot
este vorba [i despre partea
religioas\, cre[tini. În
diversitatea cultural\ din lume
cred c\ sunt oameni [i subiecte
diferite [i c\ este momentul s\
fim aten]i la prezent [i s\
`ncerc\m s\-l `n]elegem `n
`ntreaga sa complexitate. Am
devenit o popula]ie omogen\,
f\r\ repere, f\r\ modele.
Este vorba despre actul
cultural `n sine, o condi]ie
uman\ sau cum spunea Camil
Petrescu, jurnale de existen]\,
`ntr-un context politic. Mi se
pare c\ este timpul s\ avem
curajul comunic\rii, `n primul
rând, [i cred c\ nu mai trebuie
s\ ne prefacem c\ sunt lucruri
care exist\, dar care de fapt
nu exist\ sau care nu exist\
pentru c\ noi nu vrem s\ le
vedem.
DIVERSITATEA
CULTURAL|, UNA
DIN PROBLEMELE
NEREZOLVATE DIN
ROMÂNIA
D.M.: Care crede]i c\ este
problema societ\]ii noastre din
acest punct de vedere?
G.I.: Cred c\ România are
o mare problem\. Noi avem o
medicin\ de urgen]\ f\r\ s\
existe o medicin\ preventiv\.
Noi trat\m doar cazurile de
urgen]\. Iar aceasta este o
problem\ de mentalitate [i se
poate extrapola la `ntregul
sistem pe baza c\ruia
func]ioneaz\ societatea.
Interviu
De aceea cred c\ este
momentul de a deschide ochii,
de a vorbi despre problemele
existente, pe care le dezbatem
`n mod public printr-un act
cultural, iar cum spunea
maestrul Ciulei, teatrul nu d\
r\spunsuri, ci pune `ntreb\ri,
aduce problemele la
suprafa]\. Încerc\m s\
expunem aceast\ pies\ `n
contextul, cred eu, necesar
României contemporane. Cred
c\ este momentul s\ nu mai
primim de-a gata ni[te etichete
[i informa]ii, iar omul s\ vin\
la teatru, s\ asculte o poveste
contemporan\ [i s\ fie st\pân
pe propriile judec\]i. Pentru c\
asta lipse[te românului [i când
este pus `n fa]a votului politic
[i merge s\ voteze doar
negativ.
La noi, din p\cate,
problemele sunt votate negativ,
din principiu. {i ne-am propus
s\ ar\t\m cât de universal
valabile sunt aceste probleme.
Omul este personajul central
`n acest spectacol, sub
diversele sale aspecte.
D.M.: De unde crede]i c\
ni se trage toat\ aceast\ lips\
de toleran]\?
G.I.: Una dintre
problemele nerezolvate `n
România este diversitatea
cultural\, multiculturalitatea.
De-asta avem atâtea
probleme, fie etnice, fie ele de
orice natur\,
discriminatorii. Noi
17
 Interviu
nu am rezolvat aceast\
problem\ nici m\car la nivel
de discu]ie. {i-atunci cred c\
dac\ am avea aceast\
maturitate na]ional\ de a
discuta problemele, cred c\
am fi mult mai toleran]i [i s-ar
circula mult mai `n lini[te pe
strad\. Ne confrunt\m cu un
blocaj sistemic din lipsa de
`n]elegere a celuilalt. Dac\ am
`n]elege, de exemplu, c\ [i
poli]istul are problemele lui,
poate c\ nici el când ne-ar
opri nu ne-ar trata ca inculpa]i
din principiu.
Pân\ la urm\ asta
`nseamn\ a tr\i `ntr-o
societate, s\ discu]i problemele
ca `ntr-o familie.
D.M.: Sunt preg\ti]i
românii, totu[i, s\ discute
despre dou\ subiecte tabu –
SIDA [i homosexualitate?
G.I.: Mi s-a pus aceast\
`ntrebare `nc\ de când am
acceptat s\ fac spectacolul.
Cel pu]in `n ultima perioad\
au tot ap\rut probleme `n
pres\ pe aceast\ zon\,
indiferent c\ vorbim de politic
sau alte sisteme.
Nu [tiu dac\ suntem sau
nu preg\ti]i, dar nu ne putem
preface c\ fenomenul nu
exist\. Întotdeauna cultura,
prin obr\znicia ei, c\ de aceea
nu le place politicienilor, pune
`ntr-un prezent teme, care nu
sunt dezb\tute ca `ntr-un talk-
show televizat, de la o tribun\,
ci `ntr-un mod artistic, estetic,
18
iar omul devine propriul lui
st\pân [i `[i creaz\ propriile lui
idei, f\r\ s\ fie influen]at de
unul sau de altul.
Acest spectacol nu face
decât s\ pun\ `ntr-un prim
plan, f\r\ a fi judec\tor, omul.
C\ci teatrul este un pod `ntre
oameni. Fiecare are propriile
lui singur\t\]i, propriile frici,
iar teatrul pune `n prim plan
tocmai aceste frici, ca o punte
de leg\tur\ dintre oameni. Iar
conflictul nu este ceart\, ci
p\reri diferite puse pe masa
negocierilor, asta `n cazul `n
care ai respect fa]\ de condi]ia
uman\. Iar respectul `nseamn\
c\ dac\ exist\ ni[te reguli, de
circula]ie, de exemplu, trebuie
s\ le respec]i [i nu s\ te crezi
mai [mecher pentru c\ ai mai
mul]i cai putere.
D.M.: Poate un spectacol
s\ schimbe mentalit\]i?
G.I.: Cred c\ un spectacol,
prin abordarea unui subiect
tabu, poate na[te o dezbatere.
Ba chiar am inten]ia s\ produc
o astfel de `ntânire dup\ o
serie de spectacole, pentru c\
este ru[inos s\ nu ai nicio
p\rere despre, cum este
ru[inos s\ fii exclusivist [i
vehement [i nepermisiv, un om
care decide pur [i simplu `n
numele altora doar pentru c\
se simte superior.
Exist\ o art\ educa]ional\
[i art\ de divertisment. A-]i
duce copilul la Ateneu nu
`nseamn\ neap\rat educa]ie.
Una din marile noastre
probleme este c\ spunem
Ministerul Educa]iei, deci
copilul trebuie s\ ias\ educat,
preg\tit pentru via]\. Dar `n
practic\ „a educa” se
confund\ cu „a `nv\]a”, iar cei
mici trebuie s\ devin\
speciali[ti `n toate materiile.
D.M.: Eviden]ia]i un aspect
pozitiv [i altul negativ al
sistemului sanitar românesc.
G.I.: Avem medici foarte
buni, dar care se descurc\ `ntr-
un mediu de r\zboi. Din
p\cate, `ns\, problema este
când se gre[esc diagnostice
sau când pacien]ii nu sunt
b\ga]i `n seam\, [i aici nu
medicul specialist e de vin\,
c\ci el nu se poate substitui
medicului de familie. C\ci
revenim la aceea[i problem\,
lipsa medicinei preventive, [i
aici e de vin\ sistemul, pe de o
parte, [i lipsa educa]iei
sanitare a popula]iei, pe de
alta. Pacien]ii nu sunt obi[nui]i
s\ se confeseze medicului, ci
merg la doctorul de familie
pentru re]ete sau trimiteri.
La toate acestea se adaug\
mizeria, adic\ locul `n care
mergi s\ te faci bine este cel
mai ostil posibil, [i repet, nu
m\ refer la actul medical `n
sine. Iar pacien]ii care sunt `n
faz\ terminal\ sunt pur [i
simplu inexisten]i. Ne ax\m pe
medicina de urgen]\ [i uit\m
c\ problemele de s\n\tate se
pot preveni [i c\ mai exist\ [i
o medicin\ paliativ\, care ne
face ultimele clipe din via]\
mai u[oare.
 Sexualitate

Disfunc]ia
erectil\,
`ntre mit [i adev\r
Dr. Victor Cauni
Medic primar urolog
Doctor `n [tiin]e medicale
C.M. Sanador

În secolul naviga]iei pe internet [i al realit\]ii virtuale, exist\ boli pentru care `nc\ ne este
ru[ine s\ mergem la medic sau despre care ne este jen\ s\ vorbim. În aceast\ categorie se
`nscrie [i disfunc]ia erectil\. Aceasta afec]iune este definit\ ca fiind inabilitatea persistent\ de a
ob]ine [i/sau men]ine o erec]ie suficient\ pentru o activitate sexual\ satisf\c\toare.

Lipsa de `n]elegere Ru[inea este cea mai grav\

privind disfun]ia erectil\,
combinat\ cu o reticent\
general\ privind
discu]iile pe teme
sexuale `ntre parteneri
pe de o parte [i
parteneri [i medic pe de
alt\ parte, conduce la
falsa concluzie c\ nu se
poate face nimic `n
aceast\ problem\.În
realitate exist\ multiple
op]iuni, de la
modificarea stilului de
via]\ pân\ la utilizarea
medica]iei orale sau a
variantelor terapeutice
chirurgicale, `ntregul
tratament fiind
individualizat.
problem\
Una din cele mai importante probleme pentru pacient o constituie
con[tientizarea [i acceptarea problemei. Stigma asociat\ acestei afec]iuni
contribuie la `ntârzierea adres\rii la medic, [i adesea problema este
abordat\ la consult tardiv [i `n general la sugestia partenerului sexual.
Odat\ dep\[it\ aceast\ faz\ lucrurile devin din complicate `n ceva mai
simple `n sensul c\ medicul devine personajul principal care , prin
cuno[tin]ele teoretice permenent actualizate [i prin experien]\ practic\ `n
domeniu, va reu[i s\ pun\ cap\t suferin]ei pacientului [i implicit a
partenerului s\u.
Protocolul de evaluare a pacientului `ncepe cu discutarea istoricului
medical ( bolile de care a suferit pân\ `n prezent)[i a stilului de via]\
(fum\tor, consumator de alcool, utilizarea frecven]\ a medicamentelor,
nivelul stressului cotidian) care sunt urmate de detalierea istoricului
sexual. În urma acestor etape se pune un diagnostic probabil de
disfunc]ia erectil\. Urmeaz\ apoi examenul fizic, diferite teste de
laborator [i chestionare de evaluare care vor stabili diagnosticul de
certitudine [i cauza tulbur\rii, precum [i posibilit\]ile terapeutice
individualizate fiec\rui caz `n parte.

20

Disfunc]ia erectil\ este o afec]iune subdiagnosticat\, care afecteaz\ mai mult de 100 milioane de b\rba]i de pe tot
globul. Dac\ includem [i persoanele care au o disfunc]ie erectil\ par]ial\ , num\rul cre[te la 150 milioane. Este
bine stabilit c\ prevalenta acestei tulbur\ri de dinamic\ sexual\ este asociat\ cu vârsta, dar asta nu `nseamn\ c\
disfunc]ia erectil\ este o consecin]\ natural\ a vârstei `naintate.
Factori de risc
Alte condi]ii medicale care apar o
dat\ cu `naintarea `n vârst\
(ateroscleroza, diadetul zaharat,
afec]iunile cardiace, hepatice, renale,
scleroza multipl\, boala Parkinson,
boala Alzheimer, depresia major\,
tulbur\rile de anxietate, stresul post-
traumatic, hipertiroidia, hipotiroidia,
hipogonadismul), ca [i diversele
tratamente utilizate pentru acestea,
contribuie semnificativ la cre[terea
num\rului de cazuri de disfunc]ie
erectil\.
De asemenea, o serie de
medicamente pot avea ca efect
secundar instalarea unei disfunc]ii
erectile care se men]ine pe toat\
perioada utiliz\rii lor. În aceast\
categorie se `nscriu unele
antihipertensive, medica]ia diuretic\,
agen]i cu ac]iune central\ (metildopa,
clonidina), tratamentele
anticonvulsivante, hormonale,
psihotrope (antidepresivele cu actuine de
inhibare a recaptarii serotoninei,
antidepresivele triciclice, lithium).
Acela[i efect `l are [i
consumul de alcool [i
tutun, situa]ie `n care
conteaz\ atât
cantitatea cât [i timpul
cât au fost utilizate.
Descoperirea acestor
factori de risc este
foarte important\ ,
deoarece corectarea
afec]iunilor subiacente
poate conduce la
remedierea disfunc]ia
erectil\.
Sexualitate
Tratament
În pofida credin]ei aproape general\ c\ disfunc]ia erectil\ este o boal\
f\r\ vindecare, exist\ mai multe op]iuni . Managementul bolii cuprinde nu
doar variantele terapeutice, ci [i discu]ii cu pacientul [i, dac\ este posibil, [i
cu partenerul, despre dorin]e [i expecta]ii.
Cel mai bine este ca disfunc]ia erectil\ s\ fie privit\ ca o
problem\ a cuplului [i nu doar o disfunc]ie a unui organ.
Nu to]i pacien]ii sunt dispu[i s\ Pentru pacien]ii cu disfunc]ie
se supun\ unor sheme complexe de erectil\ la care s-a stabilit ca factorii
tratament, motiv pentru care psihologici sunt pe primul plan (de
individualizarea op]iunilor este origine psihogen\), psihoterapia, [i
absolut necesar\, având `n vedere `n special terapia comportamental\,
c\ este vorba de lucrul `n echipa [i reprezint\ prima alegere. În mod
este necesar acordul tuturor p\r]ilor ideal, aceasta terapie implica ambii
implicate. Primul pas al programului parteneri, iar scopul final `l
terapeutic `l constituie modificarea reprezint\ sc\derea anxiet\]ii de
sau, dac\ este posibil eliminarea performan]\, cre[terea intimit\]ii [i a
factorilor de risc. abilit\]ii de a comunica despre sex.
Asocierea psihoterapiei cu terapia medicamentoas\ a
devenit o op]iune frecvent utilizat\ `n ultimul timp, cu
rezultate net superioare fiec\rei variante luat\ separat.
Medicamentele utilizate `n tratamentul disfunc]iei erectile
au avantajul c\ reprezint\ o variant\ simpl\, neinvaziva [i
nedureroas\ cu o rata ridicat\ de succes [i cu câteva efecte
secundare minore.
În anul 2011, când dorim s\ implement\m conceptul medicinei bazate pe
dovezi, este bine s\ vorbim despre medicamentele care au o eficient\ la ace[ti
pacien]i `n condi]iile `n care aceast\ eficien]a este sus]inut\ de multiple studii clinice
medicale. În acest sens exista medicamente cu administrare oral\ (substan]e de
tipul Sildenafilului ),cu efect pe vasculariza]ie, precum [i substan]e erectogene
injectabile. În toate situa]iile,administrarea se face numai la recomandarea
medicului specialist urolog [i sub atent\ lui `ndrumare.
Un lucru esen]ial `n succesul terapeutic al acestei afec]iuni `l
reprezint\ colaborarea strâns\ `ntre mai multe specialit\]i, numind
aici urologia, endocrinologia, psihiatria, psihologia, aceast\
problem\ nefiind una de organ ci de organism, care trebuie
abordat\ c\ o problem\ de cuplu.
21
 Consuma]i
minim 2 litri
a
de lichide
h i d r atare
des la
nici
vârst

Deshidratarea reprezint\ sc\derea apei totale din organism [i apare atunci când organismul
pierde mai mult\ ap\ decât prime[te sau produce. Pentru a se men]ine un echilibru optim al
apei totale din organism, trebuie acoperite pierderile zilnice.

Dr. Gabriela Cristescu,

Aceste pierderi se produc prin eliminarea urinei, prin Medic specialist
respira]ie, transpira]ie, perspira]ie (pierdere a apei la Geriatrie-Gerontologie,
nivelul pielii) [i prin eliminarea de materii fecale, Asocia]ia Tinerilor Medici Geriatri
totalizând aproximativ 1500-2500 ml ap\. www.tinerigeriatri.ro

tunci când exist\ condi]ii care m\resc pierderea scade [i sub 50%, datorit\ sc\derii masei

A de ap\, c\ de exemplu, c\ldura exterioar\

excesiv\, efortul fizic sau anumite boli, necesarul
de apa cre[te. Persoanele cele mai afectate de
musculare.

Capacitatea rinichilor de a concentra urina

deshidratare sunt copii (mai ales sub 5 ani) [i vârstnicii.

Vârstnicii sunt vulnerabili [i predispu[i la

deshidratare din mai multe cauze:
Cantitatea de ap\ total\ scade cu `naintarea `n
2 scade cu `naintarea `n vârst\, rezultând o
pierdere mai mare de ap\.
Hormonul antidiuretic este mai pu]in eficient la
3 vârstnici, ace[tia r\spunzând slab la ac]iunea lui.

1 vârst\. Apa reprezint\ aproximativ 54,3 +/-

1,39% din greutatea corpului la adul]i [i poate
avea fluctua]ii mici. La vârstnici propor]ia apei 4
Sc\derea senza]iei de sete.

Cu cât nivelul total al apei totale este mai mic, o sc\dere minim\ a acesteia poate determina
dezechilibrul balan]ei apei `n organism cu apari]ia semnelor deshidrat\rii. De asemenea, datorit\
rezervei func]ionale sc\zute a vârstnicilor, orice afec]iune, medicament sau afectare a aportului
lichidian, poate determina deshidratare.

22
D
Geriatrie

Deshidratarea se poate produce prin

cre[terea pierderilor de ap\ (febr\, v\rs\turi,
diaree, medicamente c\ diureticele,
transpira]iile excesive, arsurile [i altele) sau
prin sc\derea aportului lichidian
(imobilizarea, dement\, tulburar\ degluti]iei,
sc\derea acuit\]ii vizuale, medicamente c\
digoxinul, reducerea voluntar\ a aportului de
team\ urinarii fercvente [i altele).

Infec]iile c\ilor respiratorii, precum r\ceal\ comun\ sau alte viroze, creeaz\ `ntotdeauna un
dezechilibru `n balan]\ apei totale la vârstnici. De asemenea, vârstnicii cu diabet zaharat sunt `n
mod particular predispu[i la deshidratare.

Cum se face preven]ia

SIMPTOME
În cazul vârstnicilor, cel mai important este evitarea
Printre simptomele deshidrat\rii se
apari]iei deshidrat\rii. Acest lucru se poate realiza prin:
num\r\ gura uscat\, urina `nchis\ la
culoare, mirositoare [i `n cantitate
Educa]ia vârstnicilor [i apropia]ilor acestora cu
redus\, constipa]ie, oboseala cronic\,
letargie, sl\biciune muscular\ [i
crampe musculare, tulbur\ri de
mobilitate, confuzie, ame]eal\,
1 privire la importan]a hidrat\rii. Necesarul minim
de lichide ar fi de 30 ml/Kg corp. Este
recomandat ca vârstnicii s\ bea frecvent cantit\]i
mici de lichide; s\ p\streze lâng\ pat s\u scaun o
cefalee, sc\derea valorilor tensiunii
sticl\ de mic volum cu ap\; pentru hidratare pot fi
arteriale, mai ales `n ortostatism,
folosite lichide cât mai variate; nu trebuie neglijate
crestera pulsului, alter\ri ale
fructele [i legumele cu con]inut mare de ap\:
temperaturii corpului.
c\p[uni, pepene, grapefruit, tomate, varz\,
Multe dintre aceste brocoli, conopida, castrave]i, salat\, etc.
manifest\ri sunt puse pe
Educa]ia vârstnicilor [i apropia]ilor acestora cu

2
seama vârstei, astfel `ncât
deshidratarea se poate privire la cauzele, manifest\rile, dar [i metodele
accentua `n lipsa de evitare a deshidrat\rii. În cazul apari]iei
recunoa[terii acesteia [i oric\rei afec]iuni infec]ioase sau a unei
cre[terii aportului de lichide. simptomatologii sugestive de deshidratare prim\
m\sur\ necesar\ (dac\ nu exist\ contraindica]ii)
Câteva repere importante `n este suplimentarea aportului lichidian. În cazul
recunoa[terea [i evaluarea deshidratatrii medica]iei care influen]eaz\ balanta apei, mai
sunt evaluarea pliului cutanat (pensarea ales `n cazul diureticelor, trebuie m\rit aportul de
pielii `ntre dou\ degete [i urm\rirea revenirii lichide.
la pozi]ia ini]ial\, normal `ntr-o secund\ sau
dou\) precum [i monitorizarea greut\]ii Încurajarea vârstnicului de a-[i p\stra mobilitatea
corporale (sc\derea greut\]ii cu 900 g sau
mai mult, de la o zi la alta, poate fi semn de
deshidratare).
3 [i de a fi cât mai activ, favorizeaz\ o bun\
hidratare.

23
 Advertorial

Idei [i sfaturi
pentru a v\ ajuta copilul
Concentrarea nu este doar un simplu proces de focalizare
a aten]iei petrecut `n mintea uman\

„Burta plin\ nu `nva]\ bine“ [i „Minte s\n\toas\ `n corp s\n\tos“

sunt doar dou\ dintre proverbele care atest\ c\ performan]ele [i
capacitatea intelectual\ depind de constitu]ia fizic\ [i de cea sufleteasc\.

apacitatea de concentrare a copilului
Temerile copiilor
Când [coala „nu merge bine”, multor copii le este
fric\ de sup\rarea p\rin]ilor. Frica de ceart\ [i teama
de a fi priva]i de iubire scad motiva]ia copilului.
Compara]iile („fratele t\u a reu[it s\ fac\ asta“ sau

C
Capacitatea de concentrare

poate fi influen]at\ (stimulat\) pe
cale natural\ de mai mul]i factori:
4 Copilul dvs trebuie s\ doarm\ suficient:
odihnit, dep\[e[te mai u[or stresul cotidian;
4 Copilul trebuie s\ se odihneasc\ [i `n timpul
zilei, pentru „reumplerea bateriilor”: are nevoie
de perioade `n care s\ se joace sau s\ viseze;
4 Timpul liber al copilului trebuie s\ fie `n
echilibru cu timpul alocat [colii [i preg\tirii
lec]iilor. Dup\ amiaza, copilul trebuie s\-[i
satisfac\ nevoia de mi[care: astfel poate fi
capabil a doua zi s\ stea lini[tit `n banc\ [i s\
fie atent.
4 Stabili]i un program strict, cu repere orare fixe,
pentru televizor [i calculator. Limita]i acest timp
la minim!
4 Provoc\rile `l motiveaz\ pe copil [i `i dau
putere [i energie.
4 Asigura]i copilului o alimenta]ie s\n\toas\ [i un
program cu mult\ mi[care, mai ales `n aer
curat!
4 Copilul dvs. trebuie s\ `nve]e [i s\ se joace `n
spa]ii cu suficient\ lumin\ (este preferabil\
lumina zilei).
„la vârsta ta, tat\l t\u a f\cut...“) amplific\ frustrarea
copilului. Concomitent cre[te [i presiunea `n fa]a unui
nou extemporal sau a unei noi lucr\ri de control.
P\rintele — psiholog
Când apar greut\]ile la [coal\, p\rin]ii trebuie s\ `[i
asume rolul de a-l motiva pe copil. Ei trebuie s\
recunoasc\ temerile copilului [i s\ `l determine s\ fie
optimist. Când copilul spune p\rintelui „uit atâtea
lucruri, din ceea ce am `nv\]at“, p\rintele trebuie
s\-l `ntrebe ce `[i poate aminti [i de ce i-a fost mai
u[or s\-[i aminteasc\ acele lucruri: recunoa[terea
realiz\rilor este cea mai bun\ motiva]ie!
Indicatorii stresului
Urm\toarele indicii pot semnala p\rin]ilor
când au nevoie de ajutor copiii lor:
4 Tulbur\ri de somn, co[maruri
4 Agresivitate, mânie
4 Copilul devine „clovnul clasei”
4 Izolarea de colegii de clas\
4 Lipsa `ncrederii `n sine („asta nu pot s\ fac“,
„asta este prea greu“)
4 Probleme de concentrare

24
 Urologie

O toalet\,
urgent!
Sindromul vezicii
hiperactive
Asocierea a dou\ simptome, imperiozitatea
mic]ional\ [i urinarea frecvent\, a fost
definit\ de ICS (Interna]ional Continence
Society): Sindrom al Vezicii Hiperactive.

Dr. Andrei Manu-Marin,

Imperiozitatea mic]ional\ reprezint\ senza]ia brusc\ [i puternic\
Medic primar urolog
de a urin\, senza]ie ce nu poate fi st\pânit\ decât greu [i pentru
Spitalul Prof. Dimitrie
scurt timp.
Gerota, Bucure[ti

Imperiozitatea este un simptom care nu trebuie s\ apar\ la un om normal decât `n cazuri foarte rare, prezen]a
ei cvasipermanent este considerat\ patologic\. În cazul urin\rii frecvente este mai greu de stabilit o limit\ clar\ `ntre
normal [i anormal, de aceea doar asocierea acestor dou\ simptome stabile[te diagnosticul de vezic\ hiperactiv\.

Inciden]a
Studii epidemiologice efectuate `n SUA [i UE au
constatat o prevalen]\ a vezicii hiperactive de cca.
16,6%. Aceasta cre[te odat\ cu vârsta [i este egal\ la
b\rba]i [i la femei. Calitatea vie]ii acestor pacien]i
este sc\zut\ deoarece imperiozitatea mic]ional\ le
scade capacitatea de adaptare, prevenirea suferin]ei
fiind imposibil\. Cu toate acestea 60 % din
persoanele chestionate, care prezentau simptome de
vezic\ hiperactiv\, nu au solicitat consultul medicului.
Majoritatea au declarat c\ nu [tiau c\ exist\
tratament dar, a existat [i grupul pacien]ilor cu
afec]iuni concomitente, cei cu diabet zaharat [i cei cu
accident vascular cerebral `n antecedente, care
considerau simptomele ca fiind netratabile datorit\
bolii de baz\ [i ca urmare nu le men]ionau
medicului.
CAUZE
Vezica hiperactiv\ poate fi f\r\ o cauz\ cunoscut\
sau urmarea unei patologii neurologice (accident
vascular cerebral, boal\ Parkinson, hernie de disc
intervertebral, traumatism vertebral) sau urmarea
unei patologii urologice obstructive netratate la timp
(hipertrofie de prostat\, strictur\ de uretr\).
Diagnostic
În mod normal, senza]ia de mic]iune nu este din
primul moment accentuat\ [i imperiozitatea poate fi
controlat\. În caz de vezic\ hiperactiv\ senza]ia de a
urina este de la `nceput puternic\, nu poate fi inhibat\
[i pacientul are impresia c\ va pierde urin\ ([i uneori o
face) dac\ nu ajunge rapid la toalet\.

26
 Urologie

Este mai greu de stabilit care este limita normal patologic pentru urinarea frecvent\. Se consider\
normal un om care urineaz\ de circa 6 ori pe zi câte 200-300 ml per mic]iune. Aceasta poate varia
mult `n func]ie de ingestia de lichide, de tipul lichidelor (cafeaua, alcoolul cresc diureza), de
temperatura ambientului, de stress, de proximitatea unei toalete [i de obiceiurile individuale.

Vezica hiperactiv\ este caracterizat\ de imperiozitatea ce apare aproape `n fiecare zi [i de mai mult de 10
mic]iuni pe 24 de ore cu volume sc\zute la fiecare eliminare (<150 ml).
În general vezica hiperactiv\ treze[te pacientul noaptea pentru a urin\.
Pentru aceste motive cheia diagnosticului vezicii hiperactive o reprezint\ calendarul mic]ional [i cel al lichidelor
ingerate pe 24 de ore.

Un pacient care acuz\ imperiozitate mic]ional\, cu mai mult de 8 mic]iuni pe 24 de ore, cu volume
pe mic]iune mai mici de 200 ml, cu sumar de urin\ normal [i cu glicemie normal\, are vezic\
hiperactiv\.

Tratament
Pacientul trebuie l\murit ce s\
fac\ când apare episodul de
imperiozitate. El trebuie instruit s\ `[icontracta]i, agraveaz\ imperiozitatea
propun\ s\ amâne din ce `n ce mai
mult momentul urin\rii, `ncepând `ns\
treptat de la 1 minut pân\ la 30
minute sau mai mult.
Trebuie neap\rat l\murit dac\
pacientul folose[te doar mu[chii
perineului pentru a re]ine urina [i nu
Tratamentul poate fi `nceput de
medicul de familie. Trebuie `nceput
cu doze treptat crescânde, pacientul
putind cre[te singur doza pân\ la
maximum acceptabil al reac]iei
adverse [i pân\ la maximum de
efect pe simptomatologia urinar\.
Urm\rirea pacientului se face la
fiecare 2 s\pt\mâni timp de 2 luni
(experien]a noastr\) prin calendarul
mic]ional, ajustând doza [i
urm\rind reac]iile adverse. La un
r\spuns favorabil pacientul va urma
tratamentul permanent. Rata de
r\spuns favorabil este de 44-74 %.
[i pe cei abdominali sau doar pe cei
abdominali, care, dac\ sunt
(gre[eal\ frecvent\ la femei).
Exersarea mu[chilor perineali, o
dat\ pe zi, cu o mân\ pe abdomen
(pentru control), care asigur\ c\ nu
abdomenul se contract\, poate `nv\]a
pacientul atitudinea corect\ la apari]ia
imperiozit\]ii mic]ionale. Dac\ prima linie terapeutic\.
pacientul nu este l\murit câteva Medicamentele folosite sunt
[edin]e de kinetoterapie `l pot antimuscarinice cu selectivitate
ajuta. variat\; cele mai utilizate substan]e
Tratamentul medicamentos sunt trospium, tolterodina,
poate fi `nceput imediat el fiind solifenacina [i oxibutinina.
Reac]iile adverse cele mai frecvente [i sup\r\toare
sunt usc\ciunea gurii, constipa]ia [i mai rar
tulbur\rile de vedere (nu se prescriu la pacien]ii cu
glaucom). Reac]iile adverse apar `n 14-70 % din
cazuri.
Acest\ combina]ie de kinetoterapie, medica]ie oral\, `mpreun\
cu o modificare a ingestiei de lichide (cu evitarea ingestiei bru[te a
unei cantit\]i mai mari de 200 ml) cât [i a tipului de lichide
consumate cu evitatea celor cu efect diuretic (cafea, b\uturi
stimulante, alcool), reprezint\ prima treapt\ de tratament, care d\
rezultate satisf\c\toare la majoritatea pacien]ilor.

27
 Psihologie

Puterea
terapeutic\
a animalelor
de cas\
Anca Baciu
Psiholog-psihoterapeut
tel. 072 2774 583
haotique@yahoo.com Motto: „Iube[te animalele. Dumnezeu le-a dat gândire
rudimentar\ [i bucurie netulburat\. Nu le deranja bucuria, nu le
h\r]ui, nu le priva de fericirea lor, nu lucra `mpotriva inten]iei lui
Dumnezeu. Omule, nu te mândri cu superioritatea fa]\ de
animale; ele nu au p\cat, dar tu, cu m\re]ia ta, pâng\re[ti

A
p\mântul prin existen]a ta [i `]i la[i urmele prostiei dup\ tine –
aceasta e adev\rat pentru aproape fiecare dintre noi...”
DOSTOIEVSKI

Acum 14 ani i-am adus
mamei mele un ghemotoc de
blan\ neagr\ pe patru
picioare. Doar trufa se vedea
din el. Îl chema Toto [i era
c\]el, caniche de talie mic\.
Mama st\tea pe fotoliu [i pân\
s\-[i dea seama ce se-
ntâmpl\, Toto i-a [i s\rit `n
bra]e [i s-a cuib\rit de parc\
acolo era locul lui de când
lumea. Tat\l meu murise cu
ceva timp `n urm\ [i m-am
gândit ca un anim\lu] ar putea
s\ umple parte din golul
l\sat...mama s-a bucurat , dar
s-a [i panicat, trezindu-se cu
a[a responsabilitate pe cap.
Când l-am adus acas\ cu
Dacia din cartierul Cotroceni,
unde se n\scuse, Toto avea 5
luni, dar `nc\ nu-[i `nsu[ise
bunele obiceiuri [i manierele
elegante de a nu-[i face
„treburile” `n cas\. Ba chiar `[i
alegea cu mult\ delicate]e,
parc\ s\ fac\ mi[to de noi,
locurile cel mai dificil de cur\]at
din apartament, covoarele, de
exemplu. În plus, se mai distra
rozând [i câte un cablu sau
pantofiori dintre cei mai scumpi
[i elegan]i. Chestiune de gust!
Chiar [i la mâncare era
mofturos, c\rni]a [i legumele le
prefera t\iate `n buc\]ele mici,
c\ci altfel nu le putea `ngurgita!
{i, neam de aristocrat, se uita
fix `n ochii no[tri, bine `nfipt pe
picioarele din spate, [i \sta era
semn c\ b\iatul nostru dorea
sa fie hr\nit. Precum bebelu[ii.
Când Toto se `ntrecea cu
glumele proaste [i mama era
`ntr-un vid de umor [i de
r\bdare, `mi repeta exasperat\:
„f\ cap\tul cu el, d\-l cui vrei
tu, dar ia-mi-l de pe cap!”
Miranda, o prieten\ de-a
familiei a venit `n vizit\ la noi
cu b\iatul ei [i când a v\zut ce
chin era pe capul nostru - a[a
a interpretat ea atunci - a zis:
”Eu mai bine a[ mai face un
copil!”. Eu am contrabalansat
[i-am replicat: “ Eu mai bine
mi-a[ mai lua un alt câine…”

28

Dar a[a r\sf\]at [i rebel
cum era, Toto se insinuase `n
familia noastr\, parc\ se
desprinsese [i crescuse din
sufletul nostru [i nu l-am fi dat
cu nici un pre], pentru nimic la
schimb.
Pentru mama, el era acum
copilul “number one”, eu
trecusem pe locul doi! Nu
sufeream din pricina asta,
dimpotriv\, doar aveam [i eu o
vârst\ respectabil\ de 28 de ani
[i `nv\]asem s\ am grij\ de
mine!
Între timp, dup\ prima
tunsoare [i toaletare, Totu]ul
nostru devenise gri-argintiu,
ceea ce-l f\cea s\ fie [i mai
]an]o[ [i mai mândru, c\ci nu
mul]i erau cani[oii de aceast\
culoare.
Maturizându-se, [i
”sf\tuindu-se “ cu tovar\[ii lui
de joac\, Toto [i-a dat seama c\
rosul obiectelor din cas\ nu e
lucru s\n\tos, iar nevoile trebuie
exercitate afar\ de trei ori pe zi.
Acum e foarte disciplinat, sim]it
si sim]itor,`n]eleg\tor [i foarte
de[tept (cine zice c\ actul de a
`n]elege e specific uman?) Doar
c\ nu vorbe[te!
Mara, prietena mea, m\
`ntreab\ dac\ e adev\rat ce
citise ea cum c\, ei, c\]eii simt
de la distan]e mari [i timp
`ndelungat c\ st\pânii se
apropie de cas\ [i c\ se
Psihologie
manifest\ cu o bucurie
trepidant\; dac\ e basm c\ simt
când ]i-e r\u [i se uit\ `n ochii
t\i cu atâta blânde]e, dar [i cu o
imens\ triste]e c\ sunt
neputiincio[i s\-]i ia durerea.
Da, Mara, e real, e de ajuns s\
se a[eze lâng\ tine, pe locul
dureros [i s\ te lase s\-i
mângâi. Altfel supor]i totul…sunt
balsam pe ran\.
In anxiet\]ile [i atacurile
mele de panic\, dincolo de
toate sfaturile [i ajutorul
psihoterapiei, Toto a fost
medicamentul meu miraculos [i
secret. El este terapia mea
antidepresie. F\r\ drept de
apel.

Câinii sunt aproape umaniza]i

[i trebuie trata]i ca atare
Cel mai r\u este când trebuie s\ pleci de
acas\ [i el r\mâne, pentru o vreme, singur. Po]i
s\-i explici c\ lipse[ti doar 10 minute sau câteva
ore, el tot trist r\mâne, ideea e c\ pleci [i c\-l
la[i f\r\ tine!
Câinii no[tri sunt aproape umaniza]i. Po]i s\-
i privezi de ap\, mâncare, juc\rii, nu sufer\ mai
mult decât atunci când nu-i bagi `n seam\. Pe
doi metri p\tra]i s\ fie `nghesui]i, dar s\ stea
lâng\ tine, st\pânul lui, ra]iunea lui de-a fi.
Desigur c\ rela]iile interumane sunt absolut
necesare [i benefice pentru noi to]i. Dar când ele
[chioap\t\ sau chiar se frâng, `n disperarea
Singur\ta]ii noastre, `i avem pe Ei, cei cu patru
l\bu]e, cu suflet mare, cu toate calit\]ile omului,
mai pu]in defectele lui. {i pentru c\ suntem
specii diferite, cu atât mai fascinant\ e leg\tura
dintre om [i câine! Avem uneori manifest\ri [i
griji exagerate pentru patrupezii no[tri care
frizeaz\ nebunia. Dragostea noastr\ pentru ei nu
o `nlocuie[te nici pe cea pentru partenerii no[tri
de via]\, nici pe cea pentru copiii no[tri sau
pentru p\rin]i.
E pur [i simplu. Sunt st\ri emo]ionale pe care
le `n]eleg doar proprietarii de animale de cas\.
Devenim dependen]i de ca]eii no[tri [i chiar ne
place asta. Când pleac\ de pe P\mânt, ni se
sf\râm\ sufletul [i ne dorim s\ ne fi supravie]uit
ei nou\ [i nu invers. Mai avem doar puterea s\
ne rug\m, ca `n filmul acela, s\ ajung\ `n rai,
`ngeri… [i s\ ne vegheze [i de acolo.
Am extrem de pu]ine certitudini `n via]\ ( nici
nu cred c\ avem nevoie de multe! ), una dintre
ele este c\ existen]a mea f\r\ câini este absolut
inimaginabil\, deci, imposibil\! E ca [i cum a[ fi
descoperit o mare tain\ a vie]ii.
Vara asta, Toto al nostru `mpline[te 14 ani. E
un c\]el senior, “ `n floarea vârstei”, `n]elept, dar
cu chef de joc nesecat. E senin. E de `nv\]at de
la el!

29
 Interviu
Cristin Tocan: Cine este Dan Zaharescu?
Dan Zaharescu: De[i profesia mea de baz\
este cea de inginer, parcursul profesional al
ultimilor ani a fost cu totul altul. Din cei 25 de ani
de experien]\, mai mult de 15 ani au fost
dedica]i marketingului [i activit\]ilor de conducere
`n industria farmaceutic\. Am coordonat proiecte
regionale [i na]ionale `n cadrul mai multor
companii multina]ionale, am condus
reprezentan]a din România a unei companii
farmaceutice franceze, iar acum coordonez din
func]ia de Director Executiv cea mai puternic\
asocia]ie din domeniul farmaceutic.
30
Dan
Zaharescu:
„România are cea mai
mic\ alocare procentual\
din PIB pentru s\n\tate,
sub media UE, ba chiar [i
sub media ]\rilor africane”
Subfinan]area cronic\ a sistemului sanitar
românesc se reflect\ `n pia]a
farmaceutic\ din ]ara noastr\. Am
`ncercat s\ facem o radiografie a
accesului românilor la tratamente printr-o
discu]ie cu Dan Zaharescu, directorul
executiv al Asocia]iei Române a
Produc\torilor Interna]ionali de
Medicamente (ARPIM). Datoriile
Guvernului c\tre farmacii, lipsa terapiilor
de ultim\ genera]ie [i exporturile paralele
de medicamente ofer\ o imagine
negativ\ a sistemului sanitar românesc,
pe care nici Africa nu o `ntrece.
Am privit fiecare proiect ca pe o provocare [i
am c\utat ca `ntotdeauna s\ ob]in cele mai bune
rezultate raportat la obiectivele propuse.
C.T.: Care este rolul ARPIM [i `n ce m\sur\
aceasta asocia]ie poate ajuta pacien]ii români?
D.Z.: Asocia]ia Roman\ a Produc\torilor
Interna]ionali de Medicamente reune[te 28 dintre cele
mai mari companii farmaceutice interna]ionale active
`n România, care cumulat de]in aproape 70% din
pia]\. Toate aceste companii au un numitor comun, [i
anume investi]iile `n cercetarea [i dezvoltarea de noi
medicamente care `n final ajung s\ salveze anual
vie]ile a zeci sau sute de mii de oameni.

ARPIM `[i propune s\ faciliteze accesul
pacien]ilor români la cele mai noi tratamente, fapt
necesar `ntrucât odat\ cu trecerea timpului
tehnicile de investigare [i diagnosticare au
evoluat, iar nevoile de tratament ale pacien]ilor
sunt din ce `n ce mai mari [i individualizate. Dac\
`n urm\ cu 20 de ani tratam o boal\ cu un
anumit medicament cu un spectru de ac]iune larg
[i cu efecte secundare numeroase, ast\zi este
nevoie ([i exist\!), medicamente noi cu efecte
secundare cât mai pu]ine [i cu o eficacitate cât
mai ridicat\.
GUVERNUL ARE DATORII DE PESTE
UN MILIARD FA}| DE FARMACII.
SE ÎNCEARC| O MU{AMALIZARE
A ACESTORA
C.T.: Este adev\rat c\ Guvernul `ncearc\
ascunderea datoriilor pe care CJAS le au c\tre
farmacii prin neacceptarea la plat\, cel pu]in
pentru moment, a re]etelor compensate facturate?
D.Z.: Din p\cate, neachitarea datoriilor pentru
medicamentele consumate `n ultimile 12 luni de
pacien]ii romani, ca [i multe alte probleme din
s\n\tate, sunt cauzate de subfinan]area cronic\ a
sistemului sanitar românesc.
România are cea mai mic\ alocare
procentual\ din PIB pentru s\n\tate: 3.6%, mult
sub minimul celorlalte ]\ri din UE, (care este de
6%), [i chiar sub media ]\rilor africane care a fost
`n 2010 de 4,9%.
Întârzierile `n achitarea datoriilor c\tre
furnizorii de medicamente, creaz\ dificult\]i
majore `n activitatea economic\ a acestora, iar
consecin]ele acestei st\ri de fapt vor fi resim]ite `n
curând [i de pacien]i, dac\ situa]ia nu se va
ameliora `n viitorul apropiat.
C.T.: La ce sum\ se ridic\ aceste datorii?
D.Z.: Suma datoriilor se ridic\ la 1,1 miliarde
de euro, iar aici sunt incluse [i acele facturi care
au fost emise de farmacii, dar `nc\ nu au fost
`nregistrate de CASJ-uri, acele facturi care zac
Interviu
`nc\ ,,`n sertare”, cum le spunem noi. Practic, `n
momentul de fa]\ produc\torii de medicamente
crediteaz\ sistemul de s\n\tate f\r\ dobânda cu o
sum\ considerabil\. Sub o form\ sau alta, putem
fi considera]i „banca de `ncredere” a sistemului
sanitar românesc. Este un rol pe care noi,
produc\torii de medicamente, ni l-am asumat,
`n]elegând dificult\]ile prin care trece România `n
aceast\ perioad\ de criz\. Problema este c\ ne va
fi imposibil s\ continu\m s\ juc\m acest rol, `n
momentul `n care autorit\]ile române vor
implementa m\surile de austeritate care se afla `n
acest moment `n preg\tire, f\r\ a ]ine cont de
propunerile venite din partea industriei
farmaceutice. Vorbim `n primul rând de
reglementarea privind sc\derea cu 15% a pre]ului
de decontare a medicamentelor incluse `n
programele na]ionale [i apoi de contribu]ia
financiar\ solicitat\ produc\torilor de
medicamente pentru dep\[irea unor plafoane de
consum stabilite la nivelul anului 2009 (a[a-
numita taxa „claw back”). Noi sus]inem ideea de
claw back ca mecanism de control al `ncadr\rii `n
bugetele alocate pentru consumul de
medicamente [i avem [i o solu]ie pentru
reglementarea privind finan]area unei p\r]i din
consumul de medicamente `n cadrul Programelor
Na]ionale. Tot ce pot s\ spun aici este c\
mecanismul propus de ARPIM ajuta la ob]inerea
rezultatelor dorite de autorit\]i, f\r\ s\ afecteze
accesul pacien]ilor la medicamente [i este [i
sustenabil din punct de vedere economic pentru
produc\tori.
NE TRAT|M CU TERAPII ÎNVECHITE
C.T.: Care este accesul pacien]ilor din
România la medicamentele de ultima genera]ie `n
compara]ie cu alte state europene?
D.Z.: Din p\cate, România este pe ultimul loc
`n Europa [i la acest capitol. Lista medicamentelor
compensate a fost actualizat\ ultima dat\ `n iulie
2008, cu medicamente care aflate `n compensare
`n cel pu]in trei ]\ri din UE la 1 martie
2007. Practic, pacien]ii romani au fost
31
 Interviu
priva]i de medicamente noi, de care pacien]ii din
alte state europene beneficiaz\ de mai bine de
patru ani.
Conform unui studiu realizat de European
Federation of Pharmaceutical Industries and
Associations (EFPIA – („Patient W.A.I.T”) - `n 16
]\ri din Uniunea European\, perioada de
a[teptare pentru medicamentele inovative, (`ntre
momentul aprob\rii unui medicament de c\tre UE
[i momentul `n care acesta poate fi prescris de
medici c\ medicament compensat), variaz\ `ntre
88 - 392 zile. Astfel, `n Belgia medicamentele
aflate pe lista de compensare a autorit\]ilor au o
perioad\ de a[teptare de 392 zile, `n Suedia de
206 zile, iar Austria de 88 de zile. Comparativ,
pacien]ii romani sunt nevoi]i s\ a[tepte de 5 ori
mai mult (peste 1000 de zile) decât media de
a[teptare a ]\rilor incluse `n studiu.

MEDICAMENTELE CIRCUL| LIBER C.T.: Ce se poate face `n aceast\ privin]\?

ÎN EUROPA, DAR ROMÂNIA DEVINE
DOAR O }AR| DE TRANZIT
{I NU DE CONSUM
C.T.: Cât de mult afecteaz\ exporturile
paralele pia]a româneasc\ de medicamente [i
cum se poate rezolva aceast\ problem\?
D.Z.: În contextul ader\rii României la UE,
medicamentele, la fel ca orice marf\, au c\p\tat
dreptul s\ circule liber `n spa]iul comunitar. În
condi]iile `n care statul român fixeaz\ pentru
medicamentele care se elibereaz\ pe baz\ de
prescrip]ie medical\ un pre] foarte mic (la nivel
minim european), unele medicamente sunt aduse
`n ]ar\ [i apoi re-exportate c\tre tari `n care
pre]urile sunt mai ridicate, de exemplu: Germania,
Fran]a, Danemarca sau Marea Britanie. Deoarece
cantit\]ile despre care vorbim sunt importante, re-
exportarea anumitor medicamente produce rupturi
de stocuri pe circuitul comercial, iar pacien]ii
romani r\mân astfel f\r\ medicamente vitale,
care practic nu se mai g\sesc `n farmacii pentru
câteva luni de zile.
D.Z.: Pentru noi, ca asocia]ie profesional\
responsabil\ care ac]ioneaz\ `n România, este
foarte important s\ tragem un semnal de alarm\
de fiecare dat\ când m\surile propuse de
autorit\]i sunt pe cale s\ stimuleze exporturile
paralele. Spre exemplu, reglementarea privind o
reducere a pre]ului de decontare a
medicamentelor din Programele Na]ionale cu 15%
(practic acordarea de c\tre produc\tori a unui
discount obligatoriu de 15%) va duce la o dublare
a nivelului exporturilor paralele care ar putea
atinge 30% sau chiar 35% din totalul pie]ei
farmaceutice din România `n anul 2012 (`n fapt
peste 650 mil.EUR).
De[i poate fi considerat imoral, exportul
paralel de medicamente este o activitate legal\,
iar singura modalitate de a `ncetini fenomenul ar
fi prin alinierea pre]ului medicamentelor `n
România cel pu]in la nivelul mediei celor mai mici
trei pre]uri din ]\rile UE. Se evita astfel minimul
aplicat sistematic, mecanism care atrage ca un
magnet en-grosistii de medicamente amatori de
chilipiruri.

32
 Boli metabolice

Sfaturi practice
pentru tratamentul
antidiabetic cu insulin\ (I)
Tratamentul diabetului este unul complex, iar atunci
când este vorba despre insulin\, totul poate s\ devin\
un adev\rat calvar pentru pacient. De aceea, prof. dr.
Aurel Babe[ a `ntocmit o list\ de sfaturi practice pe care
diabeticii care se trateaz\ cu insulin\ s\ le urmeze.

Prof. dr. Aurel Babe[,

Universitatea din Oradea
Condi]ii
de p\strare
a insulinei Prezentarea ambalajelor
Pentru a evita degradarea
Insulinele se prezint\ `n dou\ tipuri de ambalaje:
rapida a insulinei, flacoanele [i
4flacoane care se injecteaz\ cu seringa;
cartu[ele de insulin\ care nu se
folosesc zilnic se p\streaz\ la
4cartu[e: tot un fel de flacoane, dar din care insulina se injecteaz\ cu
stiloul de insulin\ („pen“ `n englez\, ceea ce `nseamn\ tot stilou).
rece (2-8 ˚C), `n frigider, dar
nu `n congelator. Insulina care
a fost `nghe]at\ nu mai poate fi
Înainte de `nceperea unui flacon de insulin\ trebuie
folosit\, deoarece, dup\
verificat\ data de expirare, pentru c\, dup\ aceast\ dat\
dezghe]are, `n flacon r\mân
insulina se degradeaz\ treptat [i `[i pierde efectul [i ea se
depuneri care nu se mai
poate altera.
dizolv\ la omogenizarea
flaconului, iar efectul de
sc\dere a glicemiei se pierde. Insulina se consider\ alterat\ dac\ [i-a schimbat culoarea devenind
Info: Cele care se folosesc galben-brun\, dac\ `n solu]ia limpede au ap\rut flocoane sau grunji ( la
zilnic se pot p\stra la insulinele prandiale), iar la insulinele cu efect prelungit care sunt tulbure `n
temperatura camerei, dar ele mod normal, flocoanele persist\ [i dup\ omogenizarea prin agitare
nu se expun la c\ldur\ (c\t mai u[oar\. Injectarea unor asemenea insuline este interzis\ categoric.
departe de sob\, radiator,
calorifer, televizor,etc) [i nu se
]in la lumin\, ci se p\streaz\ `n
Insulina poate fi injectat\ cu:
cutia lor, fiinc\ lumina soarelui
degradeaz\ treptat insulina ce
4Stiloul („pen”-ul), de insulin\, ast\zi `n majoritatea cazurilor. Avantajele
folosirii acestora constau `n u[urin]a [i simplitatea mânuirii , f\r\ multe
devine galben-brun\.
manevre, scurtarea timpului de preg\tire a injec]iei, fixarea rapid\ a
dozei ce trebuie injectat\, u[urin]a transportului s\u (poate fi purtat `n

34

buzunar sau `n penar). Din p\cate, stiloul nu se
poate verifica prin aspirare dac\ acul a p\truns sau
nu `ntr-un vas de sânge. Firmele care produc
insulin\ furnizeaz\ stilouri potrivite numai pentru
cartu[ele fabricate de ele.
4 Seringa, având grij\ s\ avem la dispozi]ie o sering\
potrivit\ concentra]iei din flaconul de insulin\. O
Boli metabolice
sering\ de unic\ folosin]\ trebuie s\ se utilizeze o
singur\ dat\; dac\ acul este protejat cu un c\p\cel
de plastic, se poate, de nevoie, s\ mai fie folosit\,
dar numai de aceea[i persoan\ [i numai `n aceea[i
zi. Seringile de plastic nu pot fi sterilizate prin
fierbere sau sub presiune fiindc\ se deterioreaz\.
4 Pompa de insulin\.

Modalitatea de injectare
Materialele care trebuie preg\tite pentru injec]ia de insulin\ sunt: seringa de plastic de unic\ folosin]\ [i
flaconul de insulin\ sau stiloul de insulin\; un tampon uscat [i unul `mbibat cu alcool pentru dezinfectarea capacului
flaconului (`n cazul utiliz\rii seringii) [i a pielii.

Se a[teapt\ pân\ se usuc\ locul injec]iei, din

Injec]ia de insulin\ se face `n ]esutul mai multe motive: alcoolul poate neutraliza
subcutanat situat `ntre piele [i stratul efectul insulinei, poate fi antrenat de ac `n piele,
muscular, de unde se absoarbe uniform [i producând durere [i favorizând lipodistrofia.
constant `n sânge. Dac\ injec]ia este
f\cut\ prea profund, `n mu[chi, aceasta
poate fi dureroas\, iar insulina se În cazul `n care insulina se injecteaz\ `ntr-un
absoarbe mai repede. De aceea, la vas de sânge, ac]iunea sa `ncepe mai rapid
pacien]ii slabi, care au un strat subcutanat (la 5 minute), cu vârful ac]iunii la 25-30 de
mai sub]ire, este indicat ca acul seringii s\ minute, existând riscul apari]iei
fie introdus la un unghi de 45 de grade. hipoglicemiei, iar durata total\ de ac]iune se
Pozi]ia perpendicular\ a acului este mai epuizeaz\ la 2-3 ore.
potrivit\, dac\ exist\ un start mai gros de
]esut subcutanat, mai ales `n zonele
abdominale [i fesiere [i la injectarea cu Ce facem dac\ se `ntâmpl\
pen-ul (care are ac mai scurt).
Dup\ alegerea locului de injec]ie [i s\ „s\rim” o injec]ie de insulin\
dezinfectarea lui, se prinde pielea `ntre
degetul mare [i ar\t\tor, astfel `ncât s\ se În DZ tip 1,
formeze un pliu `n care se introduce acul acest lucru este
sub un unghi `ntre 45 [i 90 de grade. Se interzis
aspir\ pi]in, tr\gând u[or de piston, categoric,
pentru a vedea dac\ acul nu a fost indiferent ce
introdus `ntr-un vas cu sânge (ceea ce cu motiv sau scuz\
stiloul nu este posibil), apoi se `mpinge crede bolnavul
`ncet pistonul pân\ la eliminarea `ntregii c\ are. Chiar
cantit\]i de insulin\ din sering\. Dup\ `ntreruperea
aceasta, se a[teapt\ 10 secunde [i se pentru o zi a
scoate `ncet acul, pentru a nu se pierde tratamentului
insulin\ pe traiectul de injec]ie. Se apas\ este
u[or cu un tampon uscat, steril, dar nu se periculoas\, putând induce cetoza, precoma sau chiar coma
maseaz\ decât dac\ dorim s\ cre[tem diabetic\, mai ales la copii, dar [i la alte vârste. Nici `n DZ tip 2
viteza de absorb]ie a insulinei. nu se indic\ `ntreruperea f\r\ rost a injec]iilor cu insulin\.

35
 Boli metabolice
Regiuni ale corpului `n care se poate injecta:
4Pe p\r]ile exterioare ale bra]elor: `n zona delimitat\ la câ]iva centimetri sub um\r [i deasupra cotului
4Pe abdomen: sub ombilic lateral pân\ la nivelul flancurilor;
4Pe coapse, `n partea superoar\ [i extern\
4Pe fese: `n cadranul superior [i extern.
Spre a u[ura alegerea locului de injec]ie, fiecare regiune poate fi `mp\r]it\ `n 7 zone; se poate
`ncepe injectarea `ntr-o zon\, trecând in fiecare zi la o alt\ zon\. Respectând aceste recomand\ri ,
fiecare zon\ va avea timp suficient de „odihn\”, absorbtia insulinei va fi foarte bun\, iar riscul
apari]iei lipodistrofiei va fi compolet `nl\turat. Este bine ca distan]a dintre punctele unde se fac
injec]iile sa fie de 3-4 cm.

Factorii care pot influen]a absorb]ia insulinei

1. Factorii ce ]in de tehnica injec]iei:
4locul `n care s-a efectuat injec]ia,
4profunzimea inject\rii
4masajul local al zonei (3-5 minute, favorizeaz\
absorb]ia mai bun\)
4temperatura local\ (vasodilata]ia de exemplu dup\
o baie cald\, expunere la soare favorizeaz\
absorb]ia)
4 cantitatea de insulin\ injectat\ la o administrare (cu
cât este mai mare, cu atât scade absorb]ia)
4 amestecul de insulin\ prandial\ [i prelungit\ `n
aceea[i sering\ duce la o `ntârziere a absorb]iei
insulinei rapide, care pierde o parte din
solubilitatea sa.

2. Factorii ce ]in de pacient:

4exerci]iul fizic, amelioreaz\ sensibilitatea la
insulin\, sc\zând necesarul zilnic.
4calitatea tegumentelor
4greutatea corporal\
Important de re]inut:
4odat\ `nceput tratamentul cu insulin\ `n DZ tip 1, pentru stabilirea dozelor de insulin\ la adult sau,
mai bine zis, singura regul\ este lipsa oric\rei
glicemia va sc\dea mai repede sau mai `ncet, dar
reguli.
nu mai exist\ pericolul comei diabetice;
4 dozele mari de la primele injec]ii pot induce
4 doza de insulin\ utilizat\ `n mod curent la un adult
este `ntre 0.8 [i 1.2 u/kg corp, mai rar este mai
hipoglicemii grave, accentuând reac]ia, [i asa
mare de 1.5 u/kg corp;
negativ\, a pacien]ilor fa]a de insulin\;
4 nu exist\ nici o regul\ matematic\ general valabil\
4 insulinorezisten]a – când doza zilnic\ dep\[e[te 2.5
u/kg corp sau 200 u/zi.

36
 Psihiatrie
~ncepe
sezonul
depresiilor
Studii de caz pentru
recunoa[terea afec]iunii
Oana Cue[deanu
Psiholog Clinician [i Psihoterapeut
Centrul Medical Galenus – Tg. Mure[
www.galenus.ro
“Au fost luni de zile `n care nu m\ mai reg\seam.
Eram trist\ tot timpul, nu mai comunic\m cu prietenii [i
nici cu familia. Lucruri care alt\dat\ `mi f\ceau pl\cere ,
le g\seam obositoare [i lipsite de sens. Nu m\ mai
`n]elegeam pe mine `ns\mi. Tr\iam din iner]ie. Sim]eam
c\ nu mai iubesc pe nimeni [i nimic [i nu m\ mai puteam
bucura nici m\car de propriul meu copil. Când am sim]it
c\ m\ afund din ce `n ce mai mult, m-am hotart c\ nu
vreau s\ –mi fac familia s\ sufere. A[a am ajuns la
psiholog . Prin terapie am reu[it s\ `n]eleg ce mi se
`ntâmpl\ [i mi-am vindecat r\nile suflete[ti . Dup\ ce am
`ncheiat terapia am realizat c\ m-am `mp\cat cu mine
`ns\mi [i cu propria-mi via]\.” - Geta, 44 ani
„Eram o persoan\ foarte deschis\, dar am ajuns `n
timp s\ m\ `nchid `n mine [i nu m\ mai puteam bucura
de nimic. Gândurile mele erau tot timpul `ndreptate spre
problemele [i necazurile pe care le aveam [i fiecare zi era
o lupt\ continu\ `n care `ncerc\m s\ m\nânc [i s\-mi
g\sesc lini[tea. Frica `ncepea de diminea]\ când [tiam c\,
imediat cum m\ trezesc, m\ re`ntâlnesc cu acelea[i
gânduri de care nu puteam s\ scap. Via]a nu mai avea
nici un rost pentru mine. Recuno[team [i accept\m faptul
c\ am o depresie sever\, dar nu [tiam cum s\ ies din acel
cerc vicios `n care m\ `nvârteam zi de zi. Dar, cum se zice,
ca dup\ ploaie iese soarele, a[a s-a `ntâmplat [i `n cazul
meu cu ajutorul psihoterapiei. Acum m\ bucur c\ tr\iesc”.
– Ramona, 31 ani
38
S
Semnele u[oare de depresie sunt o
reac]ie normal\ la multe stresuri din via]\,
`n mod special la pierderile importante. Dar
atunci când simptomele devin atât de grave
`ncât afecteaz\ func]ionarea normal\ [i se
men]in pe o perioad\ de mai bine de
câteva s\pt\mâni, putem vorbi de
fenomenul unei depresii.
Fiind o tulburare de dispozi]ie, adic\
persoana `n cauz\ este trist\ [i lipsit\
de energie, depresia afecteaz\
func]iile corpului, comportamentele,
gândurile [i emo]iile noastre.
Simptome
Depresia la adult poate fi recunoscut\ dup\
urm\toarele simptome:
4 dispozi]ie trist\ „m\ simt trist, gol”; „plâng din
orice, f\r\ un motiv anume”
4 incapacitate de a sim]i pl\cere „nimic nu m\ mai
bucur\”
4 lipsa motiva]iei „nu pot s\ fac nimic”
4 agita]ie „”nu pot s\ stau lini[tit, nu mai am
r\bdare”
4 retragere social\ “persoanele din jur nu m\ mai
intereseaz\, prefer s\ stau singur `n cas\, departe
de familie [i prieteni”
4 capacitate de gândire [i de concentrare
diminuate-“ sunt centrat pe starea mea proast\
 Psihiatrie
de s\n\tate [i nu m\ pot gândi la altceva” ; “nu
pot s\ lecturez nici m\car ziarul sau s\ citesc o {i copiii pot fi afecta]i
carte, nu pot urm\ri emisiunile de la televizor”
4 indecizie “m\ decid greu” În ceea ce prive[te retrage , plânge
4 sentimente de culpa “simt c\ nu am nici o vârsta, depresia nu neputincios, sau devine
valoare [i m\ simt vinovat” cunoa[te limite. Ea se violent [i tipa, love[te sau
poate prezenta diferit `n vorbe[te urât. Mereu
Apar [i o serie de semne vegetative: cazul etapelor de afirma c\ “ nu au chef [i
4 modific\ri `n greutate semnificative f\r\ ca dezvoltare: m\ plictisesc”.
persoan\ `n cauz\ s\ ]in\ un regim de sl\bire
sau chiar cre[tere `n greutate “m\ for]ez s\ 4la copil: de regul\ 4la adolescent
m\nânc” sau “mi-e foame tot timpul” acesta nu realizeaz\ c\ i simptomatologia este
4 oboseal\ s\u nivel sc\zut al energiei „sp\latul [i se `ntâmpl\ ceva mai adesea similar\ cu cea a
`mbr\catul diminea]\ m\ epuizeaz\” neobi[nuit `n privin]a st\rii adultului. Adolescentul
4 tulbur\ri de somn –insomnii sau hipersomnii psihice , dar anun]\ prin poate recunoa[te [i
„somnul meu este neodihnitor, m\ trezesc mai comportamentul pe care `l `n]elege c\ este depresiv.
devreme [i nu mai pot adormi” are: refuza s\ se joace, El se plânge de pierderea
4 pierderea libidoului „ nevoile mele sexuale s-au plânge [i ]ip\ cu u[urin]\, interesului [i pl\cerii, cât [i
diminuat considerabil”. este u[or iritabil. Acuz\ de lipsa de energie.
4 constipa]ie dureri abdominale sau Prezint\ dese tulbur\ri de
4 usc\ciunea gurii v\rs\turi. Pare nemul]umit, somn ceea ce pot
4 dureri de cap `n nesiguran]\ [i nefericit. determina oboseala din
Râde [i zâmbe[te rareori. timpul zilei. Adesea acuz\
Adesea jocul este distructiv sc\derea poftei de
De la depresie – arunc\ , rupe sau mâncare. Este `ngrijorat
la sinucidere sparge obiecte. de felul `n care arata [i
cele mai mici semne de
Frecvent, persoana `n 4la vârsta [colar\ boala , chiar [i acneea `i
cauz\ declara c\ “situa]ia copilul depresiv pare “f\r\ poate creea un mare
`n care m\ aflu este chef”, `i scade puterea de disconfort. Are frecvent
insuportabil\ [i nu mai concentrare a aten]iei, sentimente de inutilitate,
am nici o speran]\” , scad performan]ele nefericire [i e[ec. Pot
astfel c\ se [colare [i poate ap\rea ap\rea ideile suicidare
contureaz\ ideile refuzul [colar. Copilul este precum [i tentativele de
suicidare, iritabil , f\r\ chef de suicid, consumul de
acompaniate de joac\, prefer\ s\ stea substan]e [i
planuri singur, `i repede pe ceilal]i comportamentul
reale(cum s\ dac\ `l deranjeaz\, se antisocial.
comit\ suicidul,
`[i stabilesc locul Dac\ recunoa[te]i o parte dintre semnele
[i momentul [i simptomele prezentate este bine s\ [ti]i
când vor fi c\ exist\ [i remedii . O simpl\ discu]ie
singuri), iar cu un psiholog clinician, psihoterapeut
gândul c\ sau medic psihiatru v\ poate ajuta s\
“moartea m\ va elibera” devine obsesiv. În acest `n]elege]i cât de grav\ este depresia prin
sens Nietzsche (filozof german) sublinia faptul c\” care trece]i [i care este planul de
doar `n momentul `n care cineva s-a gândit la tratament( psihoterapia `nso]it\ sau nu de
sinucidere `[i ia `n serios via]a”. medica]ie).

39

Societatea Spaniol\ de Dermatologie
lopecia a fost
A o boal\
asociat\ cu
genul masculin, dar deja
nu mai afecteaz\ exclusiv
b\rba]ii. Stilul de via]\ al
secolului al XXI-lea produce
grave repercusiuni `n
procesul de c\dere a
p\rului la femei. Diete
dezechilibrate,
Date recente arat\ c\ alopecia afecteaz\
peste 5% dintre femeile `ntre 18 [i 40 de ani,
dintre care doar 15% se trateaz\.
40
Util
DE CE CADE
P|RUL?
o `ntrebare pus\
tot mai des de femei
Peste 30% dintre femeile peste 50 de ani sufer\ de
c\derea p\rului din cauza tulbur\rilor hormonale
produse de menopauz\, cauze genetice sau vârst\.
Cercet\torii explic\ fenomenul prin pierderea
protec]iei estrogenice care are loc `n timpul
medicamente [i anumite
boli sunt unele dintre
cauze, la care se adaug\
tulburarea hormonal\
menopauzei, care poate s\ duc\ la pierderea
total\ a liniei frontale a podoabei capilare. Printre
cauze se includ [i problemele tiroidiene, infec]ii,
stres, anemie, exces de produse cosmetice sau
produs\ de menopauz\,
chimioterapie, situa]ii reversibile `n momentul `n
cauze genetice [i trecerea
care se `nl\tur\ factorul de risc.
anilor. Unele studii genetice
`ncep s\ contureze terapii
ale acestei condi]ii, care
Aceea[i boal\,
presupune [i consecin]e aspecte diferite `ntre
psihologice [i sociale.
cele dou\ sexe
Alopecia feminin\ are o imagine diferit\ fa]\
de chelia b\rb\teasc\. În cazul femeilor, se
dezvolt\ o pierdere difuz\ a p\rului, care se
sub]iaz\ din ce `n ce mai mult, pân\ când
permite vizualizarea pielii capului. P\rul din zona
frontal\ se p\streaz\, dar, `n schimb, se r\re[te
sau cade p\rul din linia central\.

Cu toate acestea, cercet\toarea Elise Olsen (SUA) sus]ine c\ atunci când alopecia feminin\ este
cauzat\ de androgeni, procesul este asem\n\tor cu cel b\rb\tesc. Când nu exist\ un exces al
acestor hormoni, c\derea p\rului devine lent\ [i difuz\.
Tratament
Exist\ numeroase tratamente, `n
func]ie de fiecare tip de alopecie, de
aceea dermatologul este specialistul
care v\ poate sf\tui care este cea mai
potrivit\ pentru dumneavoastr\.
Pentru c\ aceast\ afec]iune s-a
asociat de-a lungul timpului cu b\rba]ii,
pentru femei, apari]ia alopeciei scade
enorm stima de sine, chiar mai mult
decât la b\rba]i. Dar speciali[tii insist\
c\ nu exist\ motive de `ngrijorare.
Se consider\ c\ o
podoab\ capilar\
normal\ poate s\ aib\ `n
jur de 100.000 de fire de
p\r, ceea ce `nseamn\ c\
pierderea unor fire de p\r
la piept\nare nu este un
inconvenient. Problema
apare când firele noi de
p\r ies mai sub]iri.
Cuantificarea p\rului este
complicat\, de aceea este recomndabil
s\ apel\m la speciali[ti, mai ales pentru
a afla care este cauza pierderii p\rului.
Dac\ exte o cauz\ androgenetic\ este
dificil de comb\tut. Dar dac\ factorii de
producere a alopeciei sunt lega]i de
diet\ (lips\ de proteine sau acizi gra[i),
o boal\ grav\ sau efecte secundare ale
diverselor medicamente, este suficient
s\ se `ncep\rteze cauza pentru ca p\rul
s\ re`nceap\ s\ creasc\.
Multe femei `ncearc\ s\ rezolve
problema singure, f\r\ s\ g\seasc\
vreo solu]ie. Tratamentele farmaceutice
pe baz\ de vitamine sau cosmetice sunt
cele mai utilizate.
Util
Mituri [i adev\ruri
Cauzele men]ionate mai sus nu sunt singurele care pot provoca
alopecia. Este adev\rat c\ anumi]i viru[i, unele bacterii sau agen]i
fizico-chimici pot s\ produc\ o pierdere ireparabil\ de p\r.
Un sondaj recent din SUA, „Hair Today, Gone
Tomorrow: The Myths and Truths Behind Hair Loss”
(P\r Ast\zi, Pierdut Mâine: Mituri [i Adev\ruri
despre Pierderea P\rului), informeaz\ despre multe
teorii false despre alopecie. Sunt multe miturile care
au ap\rut `n jurul acestei probleme [i care nu au
nicio baz\ [tiin]ific\.
Multe dintre tratamentele acela[i lucru o s\n\tate capilar\
b\be[ti pentru recuperarea cu cre[terea p\rului.
p\rului se finalizeaz\ f\r\ succes. Alt\ credin]\ extins\ este c\
Sondajul a ar\tat c\ jum\tate sp\lând excesiv p\rul `i poate
dintre cei afecta]i `ncearc\ s\ face s\ cad\. De asemenea,
recurg\ la o diet\ s\n\toas\ [i la foarte mult\ lume acord\ mai
vitamine pentru p\r sau mult\ `ncredere decât este
[ampoane [i balsamuri care s\ necesar cremelor fotoprotectoare,
evite ca p\rul lor s\ se sub]ieze [i pe care le aplic\ pe pielea
mai mult. Cu toate acestea, capului. Speciali[tii avertizeaz\ c\
speciali[tii sus]in c\ niciuna dintre aceste dou\ vredin]e nu ajut\
aceste metode nu va duce la decât la men]inerea s\n\t\]ii
recuperarea p\rului. Nu este p\rului [i a pielii capului.
Un posibil tratament al
alopeciei androgenetice
Cercet\torii de la Universitatea din California (SUA) au
descoperit, atunci când studiau efectele stresului `n func]iile
gastrointestinale, un component chimic ce induce cre[terea p\rului
prin blocarea unui hormon asociat cu stresul [i cu c\derea p\rului.
„Descoperirile noastre arat\ c\ un tratament de scurt\ durat\
cu acest component produce o recuperare impresionant\ a p\rului
pe termen lung la [oareci mutan]i stresa]i cronic”, explic\ David
Geffen, unul dintre cercet\tori. „Ar putea presupune noi c\i de
tratare a alopeciei prin reglarea receptorilor hormonului de stres,
care ar rezolva problemele de c\dere a p\rului cauzate de stresul
cronic [i `mb\trânire”, a ad\ugat acesta.
41
 Cardiologie

Moartea subit\
Prof. univ. dr. Daniela Barto[
Spitalul Clinic de Urgen]\ Floreasca
Moartea subit\ se datoreaz\ `n marea majoritate a
cazurilor afec]iunilor cardiace. Peste 50% din
evenimentele mortale de cauz\ cardiac\ sunt nea[teptate
[i subite. Aproximativ dou\ treimi dintre acestea sunt de
tip primar (apar la pacien]i f\r\ istoric anterior de
afec]iuni cardiace), sau apar `n cadrul popula]iilor
catalogate a avea boli cardiace dar care sunt considerate
a fi la risc sc\zut pentru evenimente cardiace de tip fatal.

Moartea cardiac\ subit\ este definit\ ca o moarte natural\ de cauz\ cardiac\, `nso]it\ de
pierderea st\rii de cunostiinta `n maxim o or\ de la instalarea simptomelor acute, la o persoan\
care ar fi putut avea antecedente de boala cardiac\, dar la care monentul [i modul
evenimentului fatal au survenit nea[teptat.

Factorii de risc
adolescen]ei. Aceasta `ncepe s\
creasc\ numai dup\ vârsta de 30
de ani, atingând un al 2-lea vârf `n
intervalul 45-75 de ani. Înaintarea
`n vârst\ `n cadrul acestui interval
este direct propor]ional\ cu
crestrea riscului pentru moartea
subit\.
Factorii de risc care predispun
la moartea subit\ pot fi de tip
congenital de QT lung, sindromul
Brugada).
Dintre factorii func]ionali
amintim: alter\ri ale fluxului
sangvin coronarian prin ischemie
tranzitorie sau reperfuzie dup\
ischemie, frac]ie de ejec]ie sc\zut\
prin insuficient\ cardiac\ cronic\,
decompensare acut\ sau stare de
[oc, anomalii metabolice de tip

I
structural s\u func]ional.
Din punct de vedere strucutral
se pot enumera: leziuni
coronariene de tip cronic sau acut,
infarct miocardic recent sau vechi,
hipertrofie cardiac\,
Inciden]a mor]ii subite este
cardiomiopatie dilatativ\, tulbur\ri
crescut\ la nou n\scu]i [i la sugarii
inflamatorii [i infiltrative de tip
de pân\ `n 6 luni (sindromul mor]ii
miocardit\ sau displazie
infantile subite – SIDS). Incidenta
aritmogen\ de ventricul drept, boli
scade brusc dup\ aceasta grupa de
valvulare, anomalii
vârst\ [i r\mâne la nivele minime
electrofiziologice (sindrom Wolf-
pe parcursul copil\riei [i a
Parkinson-White, sindrom
dezechilibrului electrolitic
hipoxemie sau acidoz\, tulbur\ri
neurofiziologice [i reac]ii adverse
sau intoxica]ii medicamentoase.
De asemenea, fumatul,
diabetul zaharat, dislipidemia [i
hipertensiunea arterial\ reprezint\
factori de influen]a intens negativ\.
Fumatul [i num\rul de ]ig\ri
fumate pe zi sunt strict corelate,
direct propor]ional, cu riscul de
stop cardiac la pacien]ii cu boal\
coronarian\.

42
 Cardiologie

Este improtatnt de [tiut faptul c\, cu toate c\ riscul de stop cardiac la persoanele fum\toare este
mult crescut, acesta scade rapid `n momentul renun]\rii la fumat, astfel `ncât renun]area la ]ig\ri ar
trebui privit ca o component\ critic\ a efortului de a preveni stopul cardiac, precum [i a
complica]ilor multiple secundare.

O istorie familial\ de stop cardiac, fie independent\ sau asociat\ cu infarct miocardic, determin\ o
cre[tere de pân\ la 2 ori a riscului de stop cardiac.

Ingestia moderat\ de alcool (unul sau 2 pahare de
vin pe zi) poate s\ reduc\ riscul de moarte subit\. Pe de
alt\ parte, consumul excesiv de alcool (pân\ la 6
pahare de vin pe zi, precum [i excesele ocazionale)
cresc riscul unui eveniment fatal.
Observa]ii clinice sugereaz\ o posibil\ rela]ie de
leg\tur\ `ntre situa]iile stresante [i riscul mor]ii subite.
Dezastre majore, precum cutremure sau r\zboaie
determin\ o cre[tere a riscului de moarte subit\ `n
popula]iile afectate.
Concentra]ii plasmatice crescute de acizi gra[i ne-
esterificati (acizi gra[i liberi) se asociaz\ cu aritmii
ventriculare [i moarte subit\ dup\ un infarct miocardic.
Pe de alt\ parte, `n cazul cafeinei, nu s-a putut
identifica nici o asociere a acesteia cu riscul de moarte
subit\.

Boala coronarian\, cea mai important\ cauz\

Informa]iile furnizate de studii postmortem au identificat ca factor etiologic principal structural boala
coronarian\, mai mult de 80% din victimele mor]ii subite prezentând leziuni de acest tip la examenul necroptic. Între
70 [i 75% dintre b\rba]ii care mor subit prezint\ infarct miocardic vechi `n antecedente iar numai 20-30% prezint\
infarct miocardic acut.

Moartea subit\ de tip cardiac este o urmare a colapsului cardiovascular. Acesta din urm\ denot\
pierderea fluxului sangvin prin disfunc]ie cardiac\ acut\ sau disfunc]ie vascular\ periferic\.
Colpasul cardiovascular poate fi datorat unei sincope vasodpresoare (de ex: sincopa vasovagala,
hipotensiune ortostatic\ `nso]it\ de sincop\, etc.), unei bradicardii tranzitorii severe, sau, cel mai
frecvent, unui stop cardiac. În compara]ie cu stopul cardiac, sincopele vasodepresoare `mpreun\ cu
bradiaritmiile primare sincopale sunt evenimente tranzitorii, `nso]ite de revenirea spontan\ a st\ri
de cunostiinta, nefiind astfel amenin]\toare de via]\.

Instalarea stopului cardiac poate fi precedat\

Stopul cardiac de cauz\ electric\ este
cu zile, s\pt\mâni sau chiar luni de
datorat `n 50 pân\ la 80% din cazuri,
intensificarea episoadelor de angina
fibrila]iei ventriculare. Bradiaritmii persistente
pectoral\, dispnee, palpita]ii, fatigabilitate.
severe, asistola, [i disocia]ia electromecanic\
Aceste simptome sunt `ns\ nespecifice, acestea
reprezint\ restul de 20 pân\ la 30% din
putând anun]a orice eveniment important de
cauze.
tip cardiac.
Printre mecanismele hemodinamice care
determin\ stopul cardiac se pot num\ra
embolia pulmonar\ masiv\, pierderea Debutul tranzi]iei clinice ce precede stopul cardiac este
masiv\ de sânge prin ruperea unui anevrism definit ca o modificare acut\ a statusului cardiovascular care se
aortic, reac]ie anafilactic\ intens\ [i nu `n instaleaz\ cu o or\ `naintea instal\rii stopului cardiac. Când
ultimul rând, ruptura cardiac\ cu tamponada debutul este brusc, probabilitatea s\ fie vorba de un
`n urma unui infarct miocardic recent. stop cardiac este de peste 95%.

43
 Cardiologie

Probabilitatea succesului unei resuscit\ri depinde de timpul scurs de la debutul stopului pân\ la
inceprea manevrelor de resuscitare, de mecanismul stopului (fibrila]ie ventricular\, asistola etc.) [i
de starea clinic\ a pacientului dinaintea instal\rii stopului. Astfel [ansa de supravie]uire `n urma
defibril\rii scade continuu `n primele 10 minute de la `nst\rea stopului. La 5 minute [ans\ de
supravie]uire nu este mai mare de 30% `n afara mediului spitalicesc. De asemenea, chiar [i `ntr-o
unitate de terapie intensiv\, [ans\ de supravie]uire scade cu cât statusul clinic al pacientului este
mai alterat (pacient `n vârst\, cu insuficient\ cardiac\, pneumonie, diabet zaharat etc.).

I
Prevenire

Preven]ia primar\ a mor]ii subite `n

cadrul popula]iei generale cuprinde
screeningul [i stratificarea riscului, `n cadrul
popula]iei deja cunoscute a fi la risc de
moarte subit\, pentru a identifica
persoanele care pot beneficia de
investiga]ii specifice de tipul testului de
efort, screening ECG etc. precum [i m\suri
care pot reduce riscul mor]ii subite la orice
individ ( de ex: renun]area la fumat). Astfel
se vor avea `n vedere screeningul pentru
factorii de risc cardiovasculari precum [i
screningul pentru boala coronarian\.
Din punct de vedere al reducerii
factorilor de risc, o mare parte din factorii
asocia]i cu dezvoltarea bolii coronariene
sunt de asemenea asocia]i cu moartea
subit\, astfel controlul acestor factori de
risc ar putea reduce incidenta mor]ii subite
`n popula]ia general\. Aceste m\suri
cuprind: tratamentul hipercolesterolemiei,
al hipertensiunii, adoptarea unui regim
alimentar s\n\tos, activitate fizic\ regulat\,
renun]area la fumat, consumul moderat de
alcool, tratamentul diabetului. Aceste
m\suri sunt `n concordan]\ cu ghidurile
publicate `n 2001 de c\tre Societatea
European\ de Cardiologie.

Pacien]ii trebuiesc educa]i pentru a putea identifica [i recunoa[te simptomele bolii coronariene,
chiar [i celor implica]i `n programe de exerci]ii sau antrenamente fizice. În plus, pacien]ii cunoscu]ii
a suferi de boala cardiac\ trebuiesc `ncuraja]i a face exerci]ii fizice `n cadrul centrelor specializate
de reabilitare cardiac\.

44
 Neurologie

Tensiunea
d\ dureri de cap
Dr Adina-Maria Roceanu
Medic primar neurologie, doctor `n [tiin]e medicale,
cercetor [tiintific grad II
Spitalul Universitar Bucure[ti - Clinica de Neurologie

În 2003 Societatea Interna]ional\ de Cefalee a elaborat

edi]ia a II-a a Clasific\rii Interna]ionale a Cefaleelor,
complex\, bine ierarhizat\, astfel `ncât s\ fie util\ atât
clinicienilor cât [i cercet\rilor [i care recunoa[te 14
tipuri de cefalee.

Clasificarea identific\ dou\ mari

grupe de cefalee :
4 cefalee primare (categoriile 1-4) –
neasociate cu o leziune cerebral\
structural\, acestea fiind reprezentate
de: migren\, cefaleea de tip tensional,
cefaleea cluster [i diverse alte cefalalgii
nelezionale [i
4 cefalee atribuite (secundare)
(categoriile 5-14) – care sunt asociate cu
o leziune patologic\ subiacent\ (varia]ii
ale presiunii LCR, tumori cerebrale,
afec]iuni cerebrovasculare, tulbur\ri ale
homeostaziei, ingestie de diferite toxice,
infec]ii intracraniene sau sistemice,
afec]iuni ale fe]ei [i gâtului, precum [i
nevralgii craniene). Ultima categorie
(14) cuprinde cefaleele neclasificate `n
alt loc sau nespecifice.
Cefaleea de tip tensional (termeni
utiliza]i anterior: cefalee tensional\,
cefalee musculotonic\, cefaleee
psihomiogen\, cefalee de stres, cefalee
comun\, cefalee esen]ial\, cefalee
idiopatic\, cefalee psihogen\) este cel
mai r\pândit tip de cefalee primar\, cu
prevalen]\ `n popula]ia general\ `ntre
30 – 78%.
Trebuie diferen]iat\ de cefaleea secundar\
hipertensiunii arteriale, care este o cefalee secundar\.
Noua clasificare interna]ional\ introduce criterii clare de definire
a acesteia [i recunoa[te dou\ forme de cefalee de tip tensional:
4 episodic\ (subdivizat\ `n subtipurile rar\ - cu cefalee mai rar de o
dat\ pe lun\ [i frecvent\)
4 cronic\ – care altereaz\ calitatea vie]ii individului.
Fiecare dintre tipurile [i subtipurile de cefalee de tip tensional
poate fi asociat sau nu cu sensibilitatea pericranian\ accentuat\ la
palparea manual\.
Criterii de diagnosticare
Cefaleea de tip tensional episodic\ cu crize rare:
A. Cel pu]in 10 episoade de cefalee ce corespund criteriilor (B-D) [i
apar cu frecven]a < 1 zi/ lun\ ( `n medie < 12 zile/ an).
B. Cefaleea dureaz\ de la 30 minute - pân\ la 7 zile.
C. Cefaleea are cel pu]in 2 dintre urm\toarele cracteristici:
1. localizarea bilateral\
2. caracter de presiune / nepulsatil\
3. intensitate u[oar\ sau moderat\
4. nu este agravat\ la activit\]i fizice de rutin\ (mersul, urcatul sc\rilor)
D. Dou\ din urm\toarele:
1. nu este `nso]it\ de grea]\ sau vom\ (poate apare anorexie).
2. fotofobia [i fonofobia sunt absente, dar una sau alta separat pot fi
prezente
E. Nu este atribuit\ altor afec]iuni.

46
 Neurologie

Cefaleea de tip tensional episodic\ cu crize frecvente:
A. Cel pu]in 10 episoade de cefalee ce corespund
criteriilor (B-D) [i apar cu frecven]a ≥ 1 zi/ lun\ [i
< 15 zile/lun\ pentru cel pu]in 3 luni ( ≥12 zile <
180 zile/ an).
B. Cefaleea dureaz\ de la 30 minute - pân\ la 7 zile.
C. Cefaleea are cel pu]in 2 dintre urm\toarele
cracteristici:
1. localizarea bilateral\
2. caracter de presiune / nepulsatil\
3. intensitate u[oar\ sau moderat\
4. nu este agravat\ la activit\]i fizice de rutin\ (mersul,
urcatul sc\rilor)
D. Dou\ din urm\toarele:
5. nu este `nso]it\ de grea]\ sau vom\ (poate apare
anorexie).
6. fotofobia [i fonofobia sunt absente, dar una sau alta
separat pot fi prezente
F. Nu este atribuit\ altor afec]iuni.
Cefaleea de tip tensional cronic\ survine ≥ 15 zile / lun\ pentru
> 3 luni (≥180 zile/an) [i dureaz\ ore sau poate fi continu\.
Cefaleea de tip tensional cronic\ - criterii de
diagnostic:
A. Cefaleea survine ≥ 15 zile / lun\ pentru > 3 luni
(≥180 zile/an) [i corespunde criteriilor (B-D)
B. Cefaleea dureaz\ ore sau poate fi continui\
C. Cefaleea are cel pu]in 2 dintre urm\toarele
cracteristici:
1. localizarea bilateral\
2. caracter de presiune / nepulsatil\
3. intensitate u[oar\ sau moderat\
4. nu este agravat\ la activit\]i fizice de rutin\ (mersul,
urcatul sc\rilor)
D. Dou\ din urm\toarele:
1. nu mai mult decât unul din urm\toarele: fotofobie,
fonofobie sau grea]\ u[oar\
2. nici great\ moderat\ sau sever\, nici vom\
F. Nu este atribuit\ altor afec]iuni.

Cefaleea de tip tensional probabil\ este termenul folosit pentru pacien]ii la care cefaleea de tip tensional
episodic\ (rar\, frecvent\) sau nu `ndepline[te unul dintre criteriile pentru una dintre afec]iunile codificate mai sus.
Mecanismul de apari]ie ale cefaleei de tip tensional este contrac]ia sus]inut\ a musculaturii cervico-cerebrale
determinat\ de stress, oboseal\ s\u somn insuficient.

Tratament
Tratmentul cefaleei de tip tensional vizeaz\ atât
tratamentul atacului, cât [i cel de preven]ie al recuren]ei
cefaleei.

I) În tratamentul abortiv al cefaleei de tip

tensional trebuie descurajat\ folosirea `ndelungat\ a
medica]iei analgezice, punându-se accent pe relaxare
[i pe tratamentul cu miorelaxante. Baclofen [i
tizabididine sunt antispastice potente utilizate `n
scleroza multipl\ care pot fi folosite [i `n cefaleea de
tip tensional.

II) În tratmentul preventiv al cefaleei de tip

tensional se pot folosi
4 terapii fizicale (c\ldur\, ultrasunete, masaj), 4 recent s-a evaluat rolul inject\rii cu toxin\
4 antidepresivele triciclice (amitriptilina, doxepin, botulinic\ – studiile nu au demosntrat `ns\
imipramina) [i eficien]a acesteia `n cefaleea de tip tensional.

47
 Fi[a de observa]ie

Decuplarea de aparate
Cine decide
c\ ai tr\it destul
Dr. Val Vâlcu
Director Editorial

M\surile ”eroice”
tica `ngrijirii bolnavilor `n
pot deveni nerezonabile
E stadii terminale a devenit
un subiect important,
odat\ ce progresul a permis
Progresele terapiei intensive au
permis salvarea vie]ii a numero[i
bolnavi care `nainte vreme ar fi fost
bune calit\]i a vie]ii pacientului cu o
boal\ terminal\.
Practic, se asigur\ astfel cel mai
oamenilor s\ aleag\ momentul
condamna]i la moarte. Pe de alt\ bun standard de practic\ medical\,
când suspend\ mijloacele
parte, jur\mântul hipocratic impune iar pe de alt\ parte se respect\
artificiale de sus]inere a vie]ii.
corpului medical ca `ntâi de toate drepturile [i demnitatea fiec\ruia.
Serviciile de terapie intensiv\
s\ nu fac\ r\u! Cât de mult putem Suportul spiritual al `ntregii echipe
arat\ ca o camer\ de comand\
continua suportul de func]ii vitale, de `ngrijire asigur\ un act medical
a unei nave spa]iale, reu[ind
f\r\ s\ afect\m calitatea vie]ii complet. ”În acest mod, dup\
performan]e de neimaginat `n
pacientului [i s\ `i prelungim inutil decenii de dezvoltare `n zona
urm\ cu câteva decenii.
suferin]a? ”Discu]iile privesc orice monitoriz\rii cât mai matematice a
Pl\mânul, rinichiul [i ficatul
pacient cu o boal\ incurabil\, nu bolilor, de algoritmuri de tratament,
artificial sau instala]ia de
doar pe cei cu cancer, ne spune dr. de interven]ii endoscopice, sau chiar
microdializ\ cerebral\ lucreaz\
Elena Copaciu, [efa sec]iei ATI de la robotice, medicina se re`ntoarce cu
pentru compensarea func]iilor
Spitalul Universitar Bucure[ti. fa]a c\tre pacient [i c\tre nevoile
pierdute de un pacient, la fel ca
Vorbim de insuficien]\ cardiac\ de sale de baz\, sus]ine dr. Copaciu.
aparatura pentru suportul
stadiu avansat, de insuficien]\ Bolnavul va [ti c\ `n `ncercarea
circula]iei [i medicamentele ce
respiratorie sever\, de bolile grea prin care trece are al\turi o
fac posibile b\t\ile cordului, `n
neurologice progresive, invalidante. echip\ de profesioni[ti, dar [i de
aproape orice condi]ii. Mul]i [i-
Medicina recunoa[te c\ exist\ un oameni c\rora le pas\ de suferin]a
ar imagina c\, `n viitor, s-ar
moment `n care ”`ncrâncenarea” de sa [i fac tot ceea ce le st\ `n putin]\
putea ca bolnavul s\ a[tepte
a continua m\suri eroice de suport pentru ameliorarea ei. Discu]ia se
ani de zile un miracol, `ntr-un
a func]iilor vitale poate deveni nuan]eaz\ [i mai mult atunci când
salon ATI, de[i resursele sale
nerezonabil\”. bolnavul aflat la sfâr[itul vie]ii nu `[i
vitale sunt de mult epuizate.
Din acel moment se poate poate exprima propria voin]\ `n
Experien]a ]\rilor avansate a
spune c\ terapia curativ\ [i-a leg\tur\ cu `ngrijirile acordate. M\
demonstrat, `ns\, c\ nu trebuie
epuizat resursele [i poate `ncepe refer aici la bolnavii cu suferin]e
for]ate limitele.
etapa terapiei paliative. Aceasta are neurologice, la cei comato[i, sau cu
ca obiectiv asigurarea unei cât mai boli psihiatrice decompensate”.

48
 Fi[a de observa]ie

Modelul francez- legea `ngrijirilor paliative

În multe ]\ri, aceste aspecte
sunt legiferate. România are, din
2002, strandarde privind palia]ia,
dar nu se precizeaz\ când [i cum
se face decuplarea de la aparate.
În Fran]a, a fost votat\, `n 2005,
considerat\ nerezonabil\
administrarea de acte medicale „
inutile, dispropo]ionate, care nu
au ca finalitatea decât men]inerea
artificial\ a vie]ii”.
Aprecierea unui gest
obiectului unei discu]ii `n care s\
fie inclus\ `ntreaga echip\ de
`ngrijire [i familia pacientului, cu
asisten]a psihologilor. Dac\ oricare
din persoanele din aceast\ echip\

legea Leonetti, dup\ numele
deputatului care a ini]iat-o.
Aspectele fundamentale pe care
aceast\ lege le sus]ine sunt:
3
medical ca nerezonabil
poate fi f\cut\ de pacient,
dac\ `[i poate exprima voin]a.
Pentru bolnavul care nu poate,
nu este de acord cu oprirea
terapiei curative, nu se poate
aplica protocolul de terapie
paliativ\.
Legea prevede

1
Legea interzice dreptul de
a provoca `n mod
deliberat moartea unei
alte persoane, deci eutanasia,
reprezentând pozi]ia Fran]ei `n
discu]iile pe aceast\ tem\ din
organismele europene.
Pe de alt\ parte, legea
intr\ `n sarcina medicului curant s\
afle care ar fi putut fi aceasta
(existen]a unui act notarial,
consultarea persoanei de leg\tur\
alese de familie), urmat\ de
respectarea procedurii colegiale
prev\zute de lege. Aceasta
4 obligativitatea instituirii
terapiei paliative pentru
fiecare pacient la care s-a decis
oprirea terapiei curative, cu
p\strarea demnit\]ii pacientului.
Medicul este obligat prin aceast\

2
lege s\ prevad\ controlul durerii,
interzice [i „obstinarea presupune ca limitarea sau oprirea respectarea demnit\]ii [i sus]inerea
nerezonabil\”. Este terapiei medicale curative s\ fac\ familiei aflate al\turi de bolnav!

Ce `nseamn\ Dezbatere despre

medicina
paliativ\
Medicina paliativ\
prevede interven]ii
medicale pentru controlul
simptomatologiei
dezagreabile (durere,
grea]\, vom\, tulbur\ri
de tranzit intestinal) dar [i
sus]inere psihologic\,
suport emo]ional [i
spiritual pentru
perioadele dificile, consult
ecumenic pentru pacien]ii
care doresc [i are `n
vedere suportul
psihologic pentru familie
[i cei apropia]i afecta]i de
evolu]ia bolii fiec\rui
pacient `n parte.
„Regards sur
la fin de vie”
Speciali[tii au `nceput s\
discute [i la noi aceste probleme.
O dezbatere cu titlul „Regards
sur la fin de vie”, a fost
organizat\ `n acest\ var\ la
Institutul Francez, sub `naltul
patronaj al excelen]ei sale dl.
Henri Paul, ambasadorul Fran]ei.
La manifestare au participat
medici, personalit\]i ale spiritualit\]ii române[ti, conducerea Administra]iei
Spitalelor din Prim\ria Capitalei [i, ca invitat de onoare, prof. dr Louis
Puybasset, [eful Clinicii de Reanimare Neurochirurgical\ Groupe Hopitaliere
Pitie Salpetriere Paris, al Association Medicale Francaise pour l’ Aide aux
Roumains [i al Asocia]iei Române pentru Studiul Durerii. Masa rotund\ a fost
urmat\ de primul simpozion de neuro-reanimare organizat `n comun de
spitalul Pitie Salpetriere [i Spitalul Universitar Bucure[ti.

49
 Gastroenterologie

Psihoterapia `n
Sindromul de Intestin Iritabil
Asocia]ia American\ de Gastroenterologie consider\ c\ intestinul
iritabil poate fi definit ca o combina]ie de simptome gastro-
intestinale, cronice sau recurente, neexplicabile prin anomalii
structurale sau biochimice, atribuite intestinului: durere, tulbur\ri
de transit intestinal [i/sau simptome de balonare [i distensie.

Dr. Laura Calman

Cabinet Individual de Psihologie
Sos Olteni]ei, nr. 225A
Tel : 0762 275 934
e-mail: laura_psihoconsult@yahoo.com

Intestinul iritabil reprezint\

aproximativ 40 % din totalul
bolilor func]ionale digestive.
Cauze
Etiologia incriminat\ cuprinde: mesele
neregulate, intoxica]iile alimentare `n
atecedente, gastroenteritele, stresul [i alte
cauze necunoscute, sindromul de intestin
iritabil fiind astfel considerat o afec]iune
psihosomatic\. Pentru anumite motive
intestinul devine hiperactiv [i pacientul
este foarte sensibil la motilitatea
intestinal\.
Se consider\ c\ exist\ o serie
de factori emo]ionali care pot
duce la spasme musculare,
durere [i alter\ri ale tractului
gastro-intestinal, stresul
emo]ional fiind clar implicat `n
simptomatologia func]ional\ a
sistemului digestiv. În timpul
perioadelor de stress apar
exacerb\ri simptomatice
intestinale, `nso]ite de anxietate,
depresie, diminuarea dorin]ei
sexuale, chiar patologie
organic\ intestinal\.
Tratament
În tratamentul colonului iritabil este inclus tratamentul
medicamentos, dieta de excludere, hipnoterapia, terapia cognitiv-
comportamental\ [i terapia prin relaxare, care toate [i-au dovedit
eficien]a, `n mod special hipnoterapia, mai ales pentru cazurile
refractare la tratamentul medicamentos [i dietetic. Tratamentul prin
mijloace medicale standard are `ns\ eficacitate limitat\, cele mai
bine documentate terapii fiind hipnoza [i terapia cognitiv-
comportamental\.
Psihoaterapia cauta `n primul rând s\ amelioreze simptomele,
explorând conflictele psihologice [i tulbur\rile emo]ionale ale
pacientului.Terapia cognitiv-comportamental\ se exeaz\ pe
probleme actuale, anxietate [i tiparele comportamentale, f\r\ a
analiza `n profunzime experien]ele trecute, tehnicile utilizate fiind
relaxarea progresiv\, terapia congitiva, educa]ia pacientului legat
de colonul iritabil, tehnici de management a durerii.Terapia prin
relaxare este func]ional\ deoarece stresul are un rol major `n
declan[area afec]iunii.Terapia prin biofeedback folose[te tehnici
vizuale [i auditive pentru a `nv\]a pacientul s\-[i modifice
r\spunsul corporal.
Psihoterapia nu este axat\ numai pe remisiunea
simptomatologiei somatice, ci [i pe tratamentul
traumelor psihologice, anxiet\]ii [i stimei de sine
sc\zute, sentimentului de inadecvare, problemelor
interpersonale rezultate, f\când-o astfel o terapie mult
mai complex\ decât cea medicamentoas\,
direc]ionat\ patogenic-somatic.

50
Antiinflamatoarele
de uz local
Antiinflamatoarele sunt medicamente
utilizate `n tratamentul local sau general al
inflama]iei. Ele se repartizeaz\ `n dou\
clase: steroidiene [i nesteroidiene.

Antiinflamatoarele sunt indicate atunci

când inflama]ia, proces normal de
ap\rare fa]\ de agresiuni, devine
sup\r\toare, `n special din cauza durerii
pe care o provoac\. Ele sunt asociate,
uneori, cu alte `ngrijiri antiinflamatorii,
de exemplu simpl\ imobilizare a regiunii
inflamate. Antiinflamatoarele se
administreaz\ pe cale oral\, injectabila
sau local\.

Antiinflamatoarele locale se g\sesc sub form\ de

creme, geluri, unguente, sprayuri pentru uz local.

RI
RECOMANDĂ
Spectrul de ac]iune este destul de variat, astfel
antiinflamatoarele nesteroidiene pot fi utilizate `n:
afec]iuni inflamatorii extraarticulare (mialgii,
tendinite, tenosinovite, lombalgii acute f\r\
compresie medular\, epicondilite)
afec]iuni musculoarticulare traumatice (`ntinderi,
contuzii, entorse, luxa]ii)
artroze (coxartroze, gonartroze, omartroze) `n
stadii incipiente
osteoartrite, periartrite, poliartrite reumatoide
traumatologie sportiv\.

Se g\sesc disponibile ca atare sau `n

combina]ii cu alte substan]e
medicamentoase: analgezice (cafein\,
codein\, paracetamol) sau
decongestionante (pseudoefedrina).

Modul de administrare difer\ `n func]ie de

afec]iune, gravitate, istoricul bolii. În
general se aplic\ la nivelul zonei dureroase
`ntre 2-4 aplica]ii pe zi , 7-10 zile.
 Util
Cele mai frecvente gre[eli
care ne aduc toxiinfec]ii alimentare
Societatea Spaniol\ de Nutri]ie
Dezghe]area
c\rnii pe mas\
sau `n chiuvet\,
la temperatura
camerei
Microbii patogeni, adic\ cei care
provoac\ boli, se pot multiplica foarte rapid
la temperatura camerei pentru c\ sunt
adapta]i s\ se dezvolte [i s\ se reproduc\ la
temperaturi apropiate de cea corporal\.
Astfel, mai ales vara, riscul este maxim, c\ci
se `ndeplinesc toate condi]iile de dezvoltare
a acestor microorganisme: aliment,
temperatura camerei [i o durat\ de timp.
Cea mai sigur\ form\ de a
dezghe]a alimentele este prin
temperatur\ controlat\ prin
refrigerare (la frigider), iar
acestea, odat\ dezghe]ate
trebuie consumate `ntr-un
termen maxim de 24 de ore.
Dezghe]area se poate face [i
cu ajutorul cuptorului cu
microunde, dar, `n acest caz,
prepararea [i consumul trebuie
s\ fie imediate.
Un aliment dezghe]at nu
se va mai `nghe]a.
52
Un simplu gest `n buc\t\rie poate s\ fac\ diferen]a
`ntre un aliment nutritiv [i altul contaminat. Buc\t\ria
este cea mai important\ cale de intrare a
microorganismelor patogene `n organismul nostru.
Totul depinde de igien\, manipulare, ustensile sau timp
de preparare [i temperatur\. Cunoa[terea gre[elilor
cele mai frecvente ne ajut\ s\ prevenim majoritatea
cazurilor de toxiinfec]ie alimentar\.
P\strarea `n frigider
`n acelea[i recipiente sau
la mic\ distan]\ a produselor
crude [i a celor preparate
Mai ales `n familiile numeroase, se tinde s\ se profite de orice
col]i[or liber al frigiderului [i se profit\ la maxim de spa]iul de
depozitare. Numai c\ alimentele care se ating se pot contamina
unul pe cel\lalt. Legumele, carnea sau pe[tele, toate crude, pot intra
`n contact cu alimente deja g\tite [i s\ se produc\ un schimb de
microbi. C\ldura la care acestea au fost preparate alung\ microbii,
dar mâncarea se poate recontamina prin contactul cu alimentele
crude. Înc\lzirea `nainte de consum, chiar [i cu ajutorul cuptorului cu
microunde, nu este suficient\ pentru a elimina aceast\ contaminare.
Speciali[tii recomand\ p\strarea alimentelor dup\
stadiul lor: cele g\tite `n partea superioar\ a
frigiderului, pentru a evita eventualele scurgeri de la
alimentele crude, care se vor a[eza `n partea
inferioar\ a frigiderului, `n recipiente `nchise.
Alimente insuficient
preparate termic
Un aliment care nu a fost suficient g\tit [i pentru care nu s-au
atins temperatura de siguran]\ (65-70 de grade),nu este un aliment
sigur [i poate provoca o toxiinfec]ie. Dac\ la acest lucru ad\ug\m [i
un timp de a[teptare `nainte de consum, la temperatura camerei,
contaminarea este aproape garantat\.
 Folosi]i `ntotdeauna farfurii separate
pentru alimentele crude sau
semipreparate [i cele deja
preparate.

G\titul `n etape
În unele situa]ii, `n func]ie de re]et\, se preg\te[te
un ingredient f\r\ a-l termina [i se trece la altul sau
se las\ preg\tit pentru ore sau chiar o zi mai târziu.
Trebuie s\ acorda]i deosebit\ aten]ie dac\ recurge]i la
g\titul `n etape, c\ci prepararea par]ial\ a
alimentelor poate s\ duc\ la dezvoltarea unei
dezvolt\ri microbiologice importante, care s\ se
constiuie `ntr-o cauz\ de toxiinfec]ie alimentar\.

L\sarea preparatelor
la r\cit mai mult
decât trebuie
Microorganismele care provoac\ boli pot s\ se
dezvolte `n orice aliment `n care g\sesc condi]ii
optime. În numai câteva minute, dac\ mâncarea
ajunge la temperatura camerei, acestea se multiplic\
exponen]ial [i num\rul lor devine alarmant. Nu este
recomandabil nici s\ introducem mâncarea prea
cald\ `n frigider, c\ci se poate da peste cap
temperatura din interiorul acestuia [i se poate
compromite siguran]a tuturor alimentelor din interior.

Alimentele g\tite trebuie l\sate la r\cit

maxim dou\ ore `nainte de a le b\ga la
frigider.

Gustarea mânc\rii
pentru a verifica
dac\ mai este bun\
Microbii care cauzeaz\ toxiinfec]ii alimentare nu
sunt alteran]i. Pot s\ treac\ neobserva]i [i s\ nu strice
gustul alimentelor `n care se dezvolt\. Astfel, alimentul
purt\tor de microorganisme nu are nici un aspect, nici
un gust diferit, ceea ce duce la imposibilitatea
detect\rii lor f\r\ o prob\ de laborator.
 Nutri]ie

Colericii au de suferit toamna.

Este anotimpul protej\rii
intestinului gros [i a pl\mânilor
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Toamna este un anotimp de tranzi]ie [i de Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,
Bucure[ti
schimbare a bioritmurilor de var\ spre

O
cele ale anotimpului rece, umed, iarna.

În timpul toamnei, apar prazul, varza, conopida, broccoli,

Organele care trebuie protejate
acum sunt pl\mânii [i intestinul gros,
iar culoarea asociat\ este albul. Dac\
`n sezoanele de prim\var\-var\
legumele potrivite pentru consum erau
cele care cresc deasupra solului, acum
sunt preferate cele care cresc `n subsol:
cartofii, morcovii, p\stârnacul, ]elina
r\d\cin\, napii, p\trunjelul r\d\cin\ [i
tuberculi, rizomi condimentari ca
ghimbirul.
Toamna este anotimpul `n
care, `n mod special, vom
evita asocierile incorecte ale
alimentelor. Aten]ie special\
pentru a nu asocia proteinele
animale (carne, pe[te,
brânz\) cu cereale (pâine,
orez, paste f\inoase). Pentru
a u[ura digestia, acum ar fi
indicat s\ consum\m doar
un singur aliment proteic
concentrat la o mas\. Nu
vom asocia carnea cu
pe[tele sau cu brânza la
aceea[i mas\.
sfecla, perele, gutuile, merele, dovleacul, fasolea boabe, maz\rea
boabe, lintea, nucile, varza de Bruxelles, andivele, feniculul,
ciupercile (ghebe), mandarinele, strugurii, cicoarea [i castanele
comestibile. Foarte bune sunt florile [i fructele de soc (ce se vor
consuma numai fierte `n dulce]uri sau ca o]et, deoarece verzi sunt
extrem de laxative). Acestea stimuleaz\ metabolismul, fiind [i
diuretice.
Strugurii pot fi
consuma]i pentru efectul
lor depurativ, `ns\ f\r\
excese, deoarece au un
con]inut foarte mare de
zah\r (uneori peste
200g la 1kg). Suferinzii
de diabet vor consulta
medicul `nainte de a
consuma struguri.
Alunele [i nucile sunt alimente excep]ionale atunci când sunt
consumate `n cantit\]i moderate (5-10 mieji de nuc\, 15-20 de
alune pe zi, nes\rate [i nepr\jite), deoarece aduc un aport de acizi
gra[i esen]iali anti-inflamatori omega 3 [i proteine de calitate `nalt\.
Nu se vor consuma miezul de nuc\ sau alunele decât
dac\ se vor p\stra `n coaj\ pân\ `n momentul
consumului. În caz contrar, miezul de nuc\ [i alunele
decojite se râncezesc repede `n contact cu aerul, c\ldura
[i lumina datorit\ acizilor gra[i polinesatura]i extrem de
sensibili, devenind d\un\toare s\n\t\]ii.

54
 Nutri]ie

Sfecla, `n acest anotimp, consumat\

crud\ `n salate sau coapt\ are efect Din punct de vedere practic,
remineralizant [i revigorant (combate alimentele func]ionale pot fi:
anemia).
Dovleacul cu multiplele lui variet\]i pentru a reduce inciden]a
(pl\cintar, moscat, turcesc, Hokkaido) alergenicit\]ii
este bogat `n carotenoizi [i al]i nutrien]i 4 Alimente `n care
valoro[i, protejând ficatul, stomacul, biodisponibilitatea unuia
sau mai multor
vezicula biliar\, prostata.
componente a fost
`mbun\t\]it\ pentru a
Sâmburii de dovleac permite o `nalt\ absorb]ie
consuma]i cruzi cu miere a componentelor benefice
sunt un bun vermifug util 4 Orice combina]ie a
`n combaterea parazi]ilor posibilit\]ilor expuse mai
intestinali [i `n preven]ia sus
cancerului de prostat\.
În practic\ sunt câteva
Ridichea alb\, neagr\, ghimbirul, importante domenii ale
sfecla, ]elina sunt extrem de benefice 4 Alimente naturale `n care
fiziologiei umane `n care
pentru buna func]ionare a ficatului, unul din componen]i a
alimentele func]ionale joac\
fost `mbog\]it – fotifiat
uzina de detoxifiere principal\ a un rol important:
natural `n condi]ii speciale
organismului. De aceea, `n anotimpul
de cre[tere
4 Reducerea riscului de
rece trebuie s\ intr\m cu o zestre cât
mai mare de vitamine, minerale,
4 Alimente ale c\ror `mboln\vire, promovarea
componente au fost [i p\strarea statusului de
antioxidan]i [i al]i fitonutrien]i [i cât mai s\n\tate
ad\ugate pentru a aduce
pu]in intoxica]i, pentru a face fa]\
beneficii s\n\t\]ii 4 Cre[terea [i dezvoltarea
alimentelor grele toxice din timpul iernii, `n perioadele garvidiei,
intestinelor – de exemplu
precum [i frigului [i umidit\]ii. Sistemul copil\riei [i adolescen]ei,
inocularea cu bacterii
imunitar trebuie fortificat `n acest sezon precum [i `n perioadele
probiotice selec]ionate a
prin consumul de fructe [i legume, de pre [i menopauz\, pre
laptelui la fabricarea
pentru a pre`ntâmpina apari]ia unor [i andropauz\
iaurtului
boli specifice iernii.
4 Alimente din care au fost 4 Reglarea proceselor
extrase componente cu metabolice bazale
Alimente efect negativ asupra 4 Protec]ia `mpotriva
stresului oxidativ
func]ionale s\n\t\]ii – de exemplu
4 Fiziologia cardiovascular\
reducerea con]inutului de
Alimenetele func]ionale nu pot fi acizi gra[i satura]i 4 Fiziologia
bine definite sau caracterizate doar ca 4 Alimente `n care natura gastrointestinal\
simple entit\]i. Într-adev\r, o mare unuia sau mai multor 4 Performan]a cognitiv\ [i
varietate de produse alimentare sunt componente a fost mental\, inclusiv starea
sau vor fi caracterizate ca alimente modificat\ bio-chimic de dispozi]ie [i vigilen]\
func]ionale. Acestea includ o varietate pentru a induce efecte 4 Performan]a [i forma
de componen]i, nutrien]i sau non- benefice – spre exemplu, fizic\
nutrien]i, ce afecteaz\ func]ii ale hidroliza proteinelor `n 4 Prevenirea `mb\trânirii
organismului relevante pentru starea de alimente pentru copii precoce.
bine [i s\n\tate sau pentru reducerea
riscului de `mboln\vire.

55
 Pediatrie

Durerea cronic\
infantil\
O boal\ care `nseamn\ pentru copii [i adolescen]i un factor de
risc important care poate duce la incapacitate sau durere
cronic\ grav\ la vârsta adult\. Durerea cronic\ infantil\ este
unul dintre motivele principale de consulta]ie medical\ `n ]\rile
dezvoltate. Afecteaz\ peste o treime dintre copii.

Societatea Spaniol\ de Pediatrie

Milioane de copii sufer\ de durere cronic\. Speciali[tii sus]in c\ este vorba despre o patologie uitat\
de `ns\[i comunitatea medical\ [i avertizeaz\ c\, `n afar\ de costul economic enorm pe care `l
presupune, reprezint\ un risc crescut de incapacitate sau durere cronic\ grav\ la vârsta adult\.

urerea cronic\ este Cronicitatea la cei mai mici

D considerat\ ca atare
atunci când persist\
mai mult de trei luni, de[i unii
Datele recente arat\ c\ durerea cronic\ infantil\ cea mai `ntâlnit\ este
cefaleea, durerea extremit\]ilor – mâini [i picioare – [i durerea abdominal\,
f\r\ s\ existe varia]ii de la o ]ar\ la alta. Mai mult, se tinde s\ se nu fie crezu]i
speciali[ti impun o limit\ mai
copiii când se plâng constant [i repetitiv. În plus, pân\ nu demult, literatura
mare, de pân\ la [ase luni.
[tiin]ific\ pediatric\ asigura c\ la aceste vârste nu se dufer\ de durere cronic\
De asemenea, este durerea
[i c\ era nevoie de un plan general de ac]iune pentru a se aborda aceste
care nu se rezolv\ prin
afec]iuni. Aceast\ p\rere `nc\ mai este `n vigoare `n rândul oamenilor.
tratamentele conven]ionale,
chirurgie, medicamente,
repaus sau fizioterapie. Atunci Identificare [i tratament
când se ajunge la aceast\
lips\ de control, durerea nu Copiii care nu au un comportament adecvat prezint\ mai multe riscuri de
mai este un simptom, ci o a suferi de durere cronic\ la vârsta adult\.
boal\. Dac\ durerea acut\ Clarificarea frecven]ei cu care apare durerea este primordial\ pentru
este un semn precis c\ ceva diagnosticare, dar nu exist\ suficiente metode pentru a m\sura aceast\
se `ntâmpl\ `n organism, frecven]\. Nu exist\ nici m\car suficiente unit\]i sanitare specializate pentru a
forma sa cronic\ pierde trata copii sau adolescen]i, cu aparatur\ necesar\. Familiile nu `n]eleg ce
aceast\ valoare biologic\ [i agraveaz\ [i ce amelioreaz\ boala copiilor lor.
afeceteaz\ toate aspectele
vie]ii celui mic sau a
Durerea cronic\ necontrolat\ cost\ statul aproximativ 9.000 de
adolescentului. Speciali[tii
euro de persoan\.
asigur\ c\ aceasta este
problema cea mai
important\: afectarea grav\ a
Durerea cronic\ este o problem\ de s\n\tate public\ `n toat\ lumea.
calit\]ii de via]\.
Trebuie s\ fie tratat\ cu toate metodele posibile: medicamente, terapii, tehnici
de relaxare, exerci]iu fizic, stimulare electric\ [i altele.

56
Nout\]i medicale

Occupational and
C\l\toriile de afaceri Environmental Medicine') nu
frecvente influen]eaz\ las\ nicio umbr\ de
`ndoial\: 'marii c\l\tori' - 20
negativ s\n\tatea de zile pe lun\ sau mai mult
- prezint\ cele mai proaste
Un amplu studiu realizat `n Statele Unite a pus `n rezultate `n privin]a factorilor
eviden]\ c\l\toriile de afaceri ca factor de risc de risc cardiovascular [i a
cardiovascular. Cercet\tori de la {coala de s\n\tate st\rii generale de s\n\tate.
public\ a Universit\]ii Columbia (New York) au trecut O alt\ constatare
`n revist\ dosarele medicale ale unui num\r de 13.000 important\ este c\ cei care
de salaria]i care f\ceau deplas\ri `n cadrul serviciului. c\l\toresc ocazional - de dou\-trei ori pe lun\ - sunt
Bilan]ul (prezentat `n am\nunt `n 'Journal of `ntr-o form\ mai bun\ decât sedentarii.

Cafeina Soia nu amelioreaz\

poate preveni simptomele menopauzei
cancerul de piele Soia nu pare s\ aib\ vreun efect `n sensul de a atenua simptomele
menopauzei, `n pofida speran]elor nutrite de mul]i. Un studiu la care au
afeina poate preveni

C
unele forme de cancer
de piele, arat\ un
studiu realizat pe [oareci, care
explic\ mecanismul de protec]ie la
nivel molecular. Cercet\tori de la
Facultatea de Medicin\ a
Universit\]ii de Stat Washington din
Seattle (nord-vest) au modificat
genetic [oareci pentru a reduce `n
piele func]ionarea proteinei ATR
(ataxie-telangiectazie, Rad3) , care
joac\ un rol esen]ial `n `nmul]irea
celulelor pielii afectate de razele
ultraviolete ale soarelui. Dup\ 19
s\pt\mâni de expunere la
ultraviolete, [oarecii modifica]i
genetic aveau cu 69% mai pu]ine
tumori ale pielii [i de patru ori mai
pu]ine cancere agresive decât
ceilal]i, precizeaz\ autorii studiului
publicat `n versiunea online a
Analelor Academiei Na]ionale
Americane de {tiin]e.
participat 250 de femei din SUA aflate la vârsta 'critic\' a constatat c\
tabletele cu soia nu reduc bufeurile sau sc\derea densit\]ii osoase. Practic,
tabletele nu au fost mai eficiente decât pastilele-placebo, de-a lungul celor
doi ani `n care s-a derulat studiul, conform studiului publicat `n Arhivele de
medicin\ intern\. Doza de soia ingerat\ de participantele la studiu a fost
una dubl\ fa]\ de cea consumat\ `n mod normal de cei care au diete
bogate `n soia. Produsele din soia, cum este de exemplu brânza tofu, con]in
fitoestrogeni, iar cercet\torii considerau c\ ace[ti hormoni vegetali le-ar
putea ajuta pe femeile ale c\ror niveluri de estrogen sunt `n sc\dere, `n
condi]iile `n care alte studii mai vechi au indicat c\ aceast\ substan]\ poate
avea efecte benefice la menopauz\.
Un nou anticorp ar putea fi
foarte eficient `mpotriva gripei
Cercet\torii americani au descoperit un anticorp capabil s\
neutralizeze 30 din cele 36 de tulpini cunoscute ale virusului gripei. Noul
anticorp, numit CH65 [i prezentat luni `n Analele Academiei na]ionale
americane de [tiin]e (PNAS) ac]ioneaz\ asupra hemaglutininei, o protein\
aflat\ la suprafa]a virusului care `i permite s\ se fixeze de celulele pe care
le infecteaz\. Hemaglutinina trece `n fiecare an printr-o muta]ie, obligându-
i pe virusologi s\ produc\ noi vaccinuri antigripale `n fiecare sezon. CH65
imit\ o mare parte din propriet\]ile acidului sialic, receptor natural al
hemaglutininei, [i se ata[eaz\ de por]iunile cu hemaglutinin\ ale virusului,
astfel c\ acesta nu se mai poate muta f\r\ a-[i diminua capacitatea de a
infecta celule umane.

58
 Nout\]i medicale

Curele drastice
de sl\bire te ajut\
for]eaz\ celulele creierului s\-]i preg\te[ti copilul
s\ se autodevoreze pentru [coal\!
Tabletele delicioase
Asemeni altor p\r]i ale corpului omenesc, celulele
de calciu [i multivitamine
creierului `ncep s\ se autodevoreze ca ultim\ alternativ\ de
din Gama Cavit ofer\
surs\ de energie pentru a combate `nfometarea, potrivit
copiilor necesarul zilnic
unui studiu efectuat de cercet\tori americani.
de vitamine [i minerale
Drept r\spuns, corpul produce acizi gra[i, care
esen]iale pentru o cre[tere
amplific\ senza]ia de foame din creier [i ne sporesc
s\n\toas\ [i `i ajut\ s\ fie
impulsul de a mânca. Cercet\tori de la Albert Einstein
`n form\ maxim\ `n
College of Medicine din cadrul Yeshiva University din New
perioada [colii. Asocierea
York au afirmat c\ aceste descoperiri ar putea conduce
echilibrat\ de calciu [i
spre noi cure de sl\bit cu suport [tiin]ific.
vitamine sus]ine
Teste efectuate asupra unor [oareci au ar\tat c\
dezvoltarea armonioas\ a organismului, cre[terea
oprirea celulelor creierului din a se mânca `ntre ele - proces
normal\ a sistemului osos [i a din]ilor, contribuie la
cunoscut sub numele de autofagie - a `mpiedicat nivelurile
ameliorarea apetitului [i consolideaz\ starea
de foame s\ creasc\ `n replic\ la `nfometare. Schimbarea
general\ de bine.
chimic\ din creierele lor i-a f\cut pe [oareci s\ devin\ mai
u[ori [i mai sub]iri dup\ o perioad\ de 'postit', au explicat
Cavit. Secretul premian]ilor!
cercet\torii `n publica]ia Cell Metabolism.

Revista Doctorul Meu a lansat portalul

www.doctorulmeu.net
Va anun]\m lansarea portalului
nostru, www.doctorulmeu.net, unde ve]i
putea g\si, pe lâng\ articolele [i
informa]iile din revist\, [i nout\]i din
lumea medical\, actualizate zilnic.
Portalul acoper\ toate specialit\]ile
medicale, cu informa]ii utile [i
recomand\ri ce provin de la cei mai buni
medici din România. Pute]i ad\uga
comentariile dumneavoastr\, pute]i pune
`ntreb\ri sau ne pute]i trimite sugestii
despre subiectele care v\ intereseaz\.
Totul devine interactiv, c\ci textului scris i
se adaug\ audio, video, dar [i
posibilitatea de a comunica cu al]i
pacien]i sau chiar cu autorii articolelor.

59
Nout\]i medicale
“Bogdan nu vorbe[te. S-ar putea apropia de
tine s\ vad\ dac\ meri]i aten]ie. Dac\ te accept\,
e[ti invitat `n casa lui. Când i se pare c\ ai un fir
de p\r pe um\r se poate apropia s\ ]i-l ia. Îi
place s\ c\l\toreasc\ [i ador\ s\ `noate. Când
una din surorile lui `ntârzie seara acas\, se duce
lâng\ u[\ [i nu pleac\ pân\ când n-o vede
intrând. Dac\ adoarme, se treze[te din somn
numai ca s-o vad\ venind. Poate p\rea c\ nu te
aude [i nu este atent, dar dac\ se `ntâmpl\ s\
cau]i un obiect [i nu-l g\se[ti, ]i-l va aduce el mai
târziu. Adun\ orice hârtie pe care o vede pe jos,
pe trotuar. A[a e el - face lucrurile altfel, lucruri pe
care noi ceilal]i am `ncetat de mult [\ le vedem”.
El este Omul Bogdan din spatele autismului.
Ca Bogdan mai sunt peste 30.000 de persoane cu
autism, iar la fiecare 7 ore [i jum\tate `n România
se na[te un copil cu autism.
Campania na]ional\ “Omul din spatele
autismului” se desf\[oar\ pân\ `n decembrie
2011 [i va continua [i anul viitor [i are ca scop
principal informarea opiniei publice cu privire la
Tulbur\rile din Spectrul Autist, `n cazul
adolescen]ilor [i adul]ilor, dar [i strângerea de
fonduri necesare pentru construirea unei Case
Familiale `n Soveja, jude]ul Vrancea, un centru
reziden]ial [i de lucru dedicat adolescen]ilor [i
adul]ilor cu autism.
Dup\ vârsta de 18 ani, adultul cu autism
poate fi integrat `n dou\ tipuri de colectivit\]i: `ntr-
una din casele familiale private sau de stat, unde
60
locuiesc persoane cu diferite dizabilit\]i sau `ntr-
un spital de psihiatrie. Din cauza lipsei banilor
sau al accesului la casele familiale, cele mai
multe familii decid s\ ]in\ adultul cu autism
acas\.
Proiectul Casei Familiale are `n vedere `n
prima etap\ achizi]ionarea terenului [i construirea
primului pavilion `n care pot fi instrui]i tinerii cu
autism, cu un spa]iu de cazare corespunz\tor.
Urmeaz\ construirea celui de-al doilea pavilion [i
a unei ferme terapeutice, unde vor lucra [i
persoanele cu TSA. În pavilioanele Centrului
ace[tia vor beneficia de terapie ocupa]ionala, de
profesionalizare prin ateliere de art-terapie
(pictur\, muzic\), calculatoare, buc\tarie,
panifica]ie, gr\din\rit. Personalul va fi specializat,
preg\tit [i format `n lucru cu persoane cu TSA.
La b\ie]i, riscul de autism este mai mare [i
cre[te semnificativ dac\ mai exist\ [i alte
persoane afectate `n familie
Riscul ca un copil s\ sufere de autism este mai
mare decât se credea pân\ acum când unul dintre
p\rin]i sau mai mul]i dintre fra]ii sau surorile mai
mari sunt deja afecta]i de acest sindrom complex,
potrivit unei noi estim\ri. Aceast\ probabilitate -
estimat\ `naintea acestei cercet\ri a fi `ntre 3 [i
10 % - este `n realitate 18,7 %, arat\ un vast
studiu interna]ional efectuat de cercet\tori ai
Universit\]ii Californiei din Davis [i de M.I.N.D.
Institute care face parte din ea.
La b\ie]i, riscul de autism este mai mare -
peste 26 % - [i dep\[e[te 32 % dac\ doi sau mai
mul]i dintre fra]ii lor mai mari sunt auti[ti. Circa
80 % dintre to]i copiii auti[ti sunt b\ie]i, fapt
confirmat `n acest ultim studiu efectuat pe 664
copii `n vârst\ medie de opt luni la `nceputul
cercet\rii [i din care dou\ treimi au fost studia]i
`nainte de vârsta de [ase luni.
 Nout\]i medicale

Diabet? Noi ne sim]im bine. La fel [i

picioarele noastre.
Piele uscat\, cr\pat\, descuamat\,
tare [i ro[ie?
Toate aceste probleme pot fi ameliorate [i rezolvate cu ajutorul
Spumei-Crem\ Allpresan Diabetic, special conceput\ pentru “piciorul
diabetic”.
Disponibil\ sub 3 forme: Spum\-Crem\ Allpresan Diabetic Basic
(con]ine Uree 5%), Spum\-Crem\ Allpresan Diabetic Intensive (con]ine
Uree 10%) [i Spum\-Crem\ Intensive Microsilver (con]ine Uree 10% [i
microparticule de argint).
Datorit\ propriet\]ilor ureei, pentavitinului, provitaminei B5 [i a
microparticulelor de argint, cele 3 variante ale Spumei-Crem\ calmeaz\
mânc\rimea [i reduc calusurile, ajut\ la regenerarea [i catifelarea pielii,
reduc senza]ia de tensiune de la nivelul pielii, eficiente `mpotriva
ciupercilor [i a bacteriilor. Se absorb rapid, iar ciorapii de compresie [i `mbr\c\mintea pot fi folosite
imediat dup\ aplicare. Recomandate pentru folosirea `ntre degetele de la picioare. Nu con]in parfumuri,
conservan]i sau coloran]i. Testate clinic.

REGENOVEX 4 Acid Hialuronic – fortific\ [i lubrifiaz\

Va fi o pl\cere s\ face]i
mi[care!
Cantitatea insuficient\ de acid hialuronic [i
lichid sinovial, deteriorarea cartilajului, vor
amplifica problemele articulare cu care un num\r
mare de persoane se confrunt\ pe m\sur\ ce
`mb\trânesc.
Regenovex este formula unic\, cu ac]iune
dubl\, care con]ine:
articula]ia;
4 Ulei marin BIONOVEX® - formul\ unic\,
patentat\; prezint\ propriet\]i antiinflamatorii
naturale.
Regenovex se adapteaz\ fiecarei persoane,
fiind disponibil sub form\ de:
1. Capsule moi, mici, u[or de `nghi]it pentru
men]inerea zilnic\ a s\n\t\]ii articula]iilor.
2. Gel cu ac]iune prelungit\, non-gras, sub
form\ de flacon cu pompi]\, special creat pentru o
dozare [i o aplicare u[oar\ [i rapid\; poate fi
utilizat `mpreun\ cu capsulele Regenovex.
3. Plasturi flexibili, cu ac]iune prelungit\ pân\
la 12 ore, `mpacheta]i individual;
Pentru o eficien]\ mai bun\, gelul [i plasturii
pot fi utiliza]i `mpreun\ cu capsulele zilnice
Regenovex.
Afl\ detalii despre BIONOVEX® [i REGENOVEX
pe www.regenovex.ro

61
Nout\]i medicale

Paracetamolul, prieten sau du[man?

Paracetamolul, unul dintre cele mai utilizate
analgezice, poate contribui la `mbun\t\]irea
memoriei [i la reducerea nivelului de stres. Un
studiu pilot a demonstrat c\ persoanele care iau
zilnic paracetamol au `nregistrat rezultate mai
bune la testele de memorie.
Studiile de laborator arat\ c\ paracetamolul
declan[eaz\ eliberarea de serotonin\,
neurotransmi]\tor responsabil cu reglarea st\rii de
spirit [i care poate avea un efect indirect asupra
memoriei, reducând stresul, cunoscut c\ afecteaz\
memoria. În plus, paracetamolul activeaz\ o zon\ din
creier implicat\ `n procesul de `nv\]are, memorie [i
solu]ionare a problemelor. În fine, administrarea de
paracetamol pe perioade lungi de timp reduce riscul
`mboln\virii de cancer de prostat\.
În acela[i timp, poate dubla
riscul de leucemie
Consumul regulat de paracetamol poate dubla
riscul de `mboln\vire de o form\ rar\ de cancer a
sângelui, de la 1% la 2%, la persoanele de peste 50
de ani. Astfel, luarea a patru doze de paracetamol de
patru ori pe s\pt\mân\, timp de patru ani, poate
dubla riscul de `mboln\vire de leucemie, conform
unor cercet\tori americani. Termenul de dublare a
riscului de `mboln\vire este `ns\ relativ, având `n
vedere c\ riscul considerat drept "normal" de
`mboln\vire de leucemie pe o perioad\ de 10 ani, `n
intervalul de vârst\ de peste 50 de ani, este de 1%.
În cei 6 ani de studiu, 577 persoane, mai pu]in
de 1% din e[antion, s-au `mboln\vit de un anumit tip
de cancer al sângelui, iar dintre ace[tia, 9% au
precizat c\ luau `n mod regulat paracetamol.

Secretul longevit\]ii Diagnosticarea cancerului

este ascuns `n gene de prostat\
[i nu `n alimenta]ie printr-un simplu test
Longevitatea este mai degrab\ legat\ de de urin\
gene [i ereditate decât de moduri de via]\ [i
de alimenta]ie, relev\ un studiu realizat de Procesul de
cercet\tori israelieni [i publicat `n revista diagnosticare al
Societ\]ii americane de geriatrie. Cercet\torii cancerului de prostat\
[i-au efectuat studiul pe 477 evrei ashkenazi, ar putea deveni mult
de vârste cuprinse `ntre 95 [i 122 de ani, care mai eficient cu ajutorul
tr\iesc autonom. Circa 75 % dintre unui simplu test de
participan]i erau femei. Popula]ia evreilor urin\, conform unui
ashkenazi a fost aleas\ pentru c\ ea este "mai nou studiu. În prezent,
uniform\ decât altele, din punct de vedere diagnosticarea se face printr-o analiz\ de sânge care
genetic, ceea ce faciliteaz\ descoperirea detecteaz\ prezen]a unui antigen specific prostatei (PSA -
genelor diferite", explic\ studiul. De prostate-specific antigen), `ns\ acest gen de diagnoz\ ofer\
asemenea, acest grup de persoane vârstnice deseori rezultate fals pozitive ce-i determin\ pe medici s\
prezenta moduri de via]\ aproape similare recurg\ la biopsii care altfel nu ar fi fost necesare. Peste 1
mediei popula]iei `n ceea ce prive[te rela]ia milion de b\rba]i din SUA suport\ o biopsie a prostatei `n
talie/greutate, exerci]iu fizic, regim alimentar fiecare an, iar mai pu]in de jum\tate dintre ace[tia chiar
[i fumat. sufer\ de cancer de prostat\. Conform altor studii, `ntre 23%
[i 44% dintre toate tumorile de prostat\ descoperite prin
analiza PSA, nu vor declan[a niciodat\ vreun simptom.

62
 Nout\]i medicale

Societatea româneasc\ Campanie de

stigmatizeaz\ bolnavii informare a tinerilor
de cancer despre acnee
Situa]ia Societatea Român\ de Medicin\ Estetic\ [i
persoanelor Dermatologie Cosmetic\ [i Chirurgical\ lanseaz\
diagnosticate cu campania „Act smart, be cool!”, de informare a
cancer `n societatea tinerilor despre pericolele netrat\rii la timp a
româneasc\ a fost acneei. Scopul campaniei este acela de a informa
analizat\ de c\tre corect [i de a convinge tinerii c\ cea mai eficient\
Patronatul Medicinei solu]ie pentru vindecare acneei este consultarea
Integrative `n cadrul unui medic dermatolog.
proiectului european Acneea este o afec]iune a epidermei ap\rut\
Re]ea multiregional\ pentru terapie integrativ\, ca urmare a unei hipersecre]ii a glandelor
consiliere [i reintegrare social\ a persoanelor sebacee fiind caracterizat\ prin puncte negre,
diagnosticate cu cancer. Cercetarea a fost realizat\ pe puncte albe sau co[uri care apar la suprafa]a
baza a 6 focus grupuri (3 cu persoane diagnosticate cu pielii. În unele cazuri, pot s\ apar\ [i leziuni mai
cancer [i 3 cu apar]in\tori) [i 24 de interviuri cu profunde denumite chisturi. Acneea este cea mai
angajatori din cele trei regiuni. `ntâlnit\ boal\ de piele pentru c\ afecteaz\ peste
80% dintre adolescen]i. Lasat\ netratat\ sau
Cele mai importante rezultate ale studiului
tratat\ necorespunz\tor, poate afecta pielea
4 Autorit\]ile sunt percepute ca având un nivel minim
definitiv prin apari]ia cicatricilor.
de interes [i implicare `n sprijinirea bolnavilor.
4 Angajatorii nu sunt motiva]i s\ p\streze `n func]ie sau
s\ angajeze persoane diagnosticate cu cancer,
manifestând o lips\ de `n]elegere [i sprijin fa]\ de
acestea.
4 Pacien]ii [i apar]in\torii lor consider\ c\ sistemul
medical românesc are un grad sc\zut de preg\tire [i
gestionare a num\rului mare de cazuri medicale.
4 Serviciile medicale sunt percepute ca fiind
neperformante din cauza condi]iilor precare din
spitale [i suprasolicit\rii personalului medical
4 Pacien]ii [i apar]in\torii simt lipsa unui sistem de
În cadrul campaniei, medici dermatologi vor
informare care s\ `i poat\ orienta [i recurg la surse
merge s\pt\mânal `n [coli [i licee din Bucure[ti
informale cum ar fi discu]iile pe holurile spitalelor [i
pentru a le ]ine elevilor cursuri despre tratarea
mediul online.
acneei. În paralel, va fi lansat un site interactiv
4 Pacien]ii oncologici [i apar]in\torii lor au nevoie de
(www.getcool.ro) cu informa]ie specializat\.
consiliere psihologic\ pentru a dep\[i [ocul afl\rii
Începând din luna septembrie pân\ `n decembrie
ve[tii.
2011, SRME va organiza sesiuni de informare
4 Pacien]ii trebuie ajuta]i pentru a evita autoizolarea [i
s\pt\mânale `n [coli [i licee `n Bucure[ti.
depresia.
Cursurile vor fi sus]inute de medici dermatologi
Societatea Român\ de Medicin\ Estetic\ lanseaz\ o
de renume [i vor avea un format interactiv.
campanie de informare despre acnee, afec]iune de care
sufer\ 80% dintre adolescen]i

63
 Divertisment
Medici psihiatri
n Care este diferen]a dintre
doctori [i pacien]i `ntr-un spital de
psihiatrie?
Pacien]ii se fac bine [i pleac\.
Medicamente
n În sala de a[teptare a unui
cabinet particular o pacient\ se
confeseaz\ altei paciente:
-Când nu m\ simt bine m\ duc
la doctor, c\ci trebuie s\ tr\iasc\
[i el. Pe urm\, cump\r
medicamente de la farmacist, c\ci
trebuie [i el s\ tr\iasc\. Apoi
ajung acas\ [i le arunc, c\ [i eu
trebuie s\ tr\iesc.
n Cic\ un tip se duce la doctor
fiind r\cit (tu[ea `ntr-una).
Doctorul `l consult\ [i `i prescrie
un medicament, dar din grab\ pe
re]eta apare un diuretic puternic.
Doctorul `l cheam\ `napoi dup\
trei zile. Când se `ntoarce omul,
doctorul `ntreab\:
-Mai tu[i]i?
-Da’ ce, crede]i c\ mai am
curaj?
64
Bancuri cu
medici
n - Domnule doctor, am urmat
tratamentul cu sfin]enie. N-am
mai fumat, n-am b\ut, n-am
mâncat cu sare. Dar picioarele
m\ dor la fel ca `nainte. Abia mai
merg. Ce-ar trebui s\ iau?
- Autobuzul, metroul,
tramvaiul…
n - Medicamentul pe care vi
l-am prescris v-a f\cut bine?
- Este extraordinar, doctore.
Doar dou\ pastile am luat [i mi-a
disp\rut tusea. Cu restul
flaconului am cur\]at toate
tacâmurile. Sunt acum ca noi…
Medicul la tribunal
n Într-o sal\ de tribunal din
America e chemat s\ depun\
m\rturie un medic legist. Avocatul
ap\r\rii:
- Sunteti absolut sigur c\
victima era moart\ când a ajuns
pe masa de autopsie?
Doctorul:
- Da.
- De unde a]i [tiut c\ victima
era moart\ la data la care i-a]i f\cut
autopsia? I-a]i luat pulsul?
- Nu.
- Tensiunea a]i `ncercat s\ i-o lua]i?
- Nu.
- De moarte clinic\ nu a]i auzit ?
De ce a]i fost a[a de sigur c\ e
moart\?
- Pentru c\ a fost `mpuscat `n cap
[i-i lipsea o mare parte din creier!
- Bine , dar cu toate astea victima
putea fi `nc\ `n via]\, nu?
- Ave]i dreptate. Probabil era `n
via]\ [i practic\ avocatura `ntr-un alt
stat!
Obsesia
n Un tip intr\ disperat pe u[\
cabinetului:
- Domnule doctor, domnule doctor,
sunt disperat, `n fiecare sear\, când
m\ bag `n pat am impresia c\ este
cineva sub pat. Când m\ uit sub pat,
am impresia c\ este cineva pe pat [i
tot a[a, cred c\ o s\ `nnebunesc.
- Domnule, asta o vom rezolva
f\r\ nici o problem\ `n trei ani de
[edin]e. Vino de trei ori pe
s\pt\mân\!
- Dar cât cost\ o [edin]\ la
dumneavoastr\?
- Doar o sut\ de dolari…
Tipul pleac\ dezam\git. Peste
câteva luni doctorul `l `ntâlne[te din
`ntâmplare pe respectivul plimbându-
se lini[tit pe strada:
- De ce nu ai venit la mine ca s\
facem tratamenul?
- O sut\ de dolari [edin]a? Am
rezolvat-o cu 10 dolari! Mi-a spus un
barman cum s\ scap de obsesie.
- Pai cum a[a, un barman!?!
- Da, mi-a dat solu]ia: am t\iat
picioarele patului.
 Divertisment
CONCURS
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dezlega]i rebusul [i trimite]i-l la
adresa „Doctorul meu”, Concursul 1
„Dezlegi [i câ[tigi”, Str. Cuza Vod\,
nr. 130, bl. 1A, sc. 1, ap 7, Sector 4,
2
Bucure[ti.
De asemenea, ne pute]i trimite
bancuri cu medici [i pacien]i. 3
Pute]i câ[tiga , prin tragere la sor]i,
o cutie de Antiacid. 4
Produsul scade
aciditatea gastrica 5
prin neutralizarea
secretiei gastro-
duodenale si sustine
6
astfel buna
functionare a 7
tractului digestiv; are
efect antispastic si Andreea T.Onciu merge la un chirurg
8 plastician:
usor sedativ.
Prezentare 90cp. - Domnule doctor, pute]i s\-mi face]i un nas
9 mai mic [i mai frumos?
Câ[tig\torul unei cutii de Spray
IceBerg este Dumitru Gh. Ioan din - D-r\, din ce ave]i dvs....!
Foc[ani. 10 (urmarea pe linia 7)

de Costel „Cos“ Ra[c\

Câ[tig\torii de la concursurile
edi]iei speciale estivale:
Orthomol Vital
(concurs pagina 56):
n Filon Ramona, Arad
Faringo Spray (10)
(concurs pagina 22):
n Neg Popescu Liliana,
Bucureşti
n Muncaciu Cristina, Cluj-
Napoca
n Oprescu Elena Mihaela,
Ha]eg
n Loredana Cereces, Arad
n Moga Maria, Sebeş
n Ionescu Didina, Bucureşti
n Cepraga Daniela,
Bucureşti
n Anghel Viorica, Bac\u
n Posea Alina, Bucureşti
n Solomon Andra Nicoleta,
Bucureşti
Oasele - Editura ALL:
n P\traşcu Constan]a,
Ploieşti
n Dima Candida Elisabeta,
Bucureşti
n Zlate Mihaela Beatrice,
Bucureşti
n Moga Leti]ia, C\rpiniş
n Bartha Margareta, Gherla
n Moroianu Dumitrache,
Br\ila
n Elas Elena, Braşov
n Al-Khaldi Manuela,
Bucureşti
n Dima Gheorghe, Bucureşti
n R\doi Blanca, Bucureşti
CERERE SI OFERT|
ORIZONTAL
l 1) Birlic – 12 Niveluri! – Closetul poporului;
l 2) Suportabil; l 3) F\ptuitori - 13 zebre;
l 4) Mere! – Acute! – Con]inut `n mezel;
l 5) A `mpreun\ – În tem\ – Intrare `n interior!
l 6) Volum; l 7) Continuare glum\ (3 cuv.);
l 8) Curse! l 9) În cioc! l 10) În cerc!
VERTICAL
l 1) Abis! – Chi[toc; l 2) Scârbos; l 3) În scut!
– Tulpin\ de lipan! l 4) Sigur\ –În raft! l 5)
Drept acordat unui creditor asupra unui imobil
l 6) Eter! - Mititel; l 7) Cad\ – 14 teste;
l 8) În Cuba! – Gazet\; l 9) Cufureal\
l 10) Deschis la culoare – Un tei mai mic.

65
Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL
Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, Bucureşti
Tel/fax: +40 21 256 00 95,
www.gotosolution.com, email: comenzi@gotosolution.com