Barometrul s\n\t\]ii M\car `n ceea ce prive[te lupta cu HIV/SIDA, România

Boala este „la zi”. Raportul ONU, publicat `n 20 noiembrie 2012,

secolului,
`n 2013
Dr. Val Vâlcu
Director Editorial
Exist\ speran]\, pentru anul care vine? S\n\tate s\ fie,
c\-n rest ne vom descurca, `[i spun românii, ceea ce ne arat\
c\ ei nu prea cred c\ vor primi ajutor, `n cazul `n care vor da
de o boal\. Reclama]iile curg, publicul e mereu nemul]umit,
iar presa g\se[te zi de zi cazuri dramatice `n spitale. {tiri
despre opera]ii spectaculoase ori medicamente revolu]ionare
nu `ntâlne[ti prea des. Dac\ apar, lumea le ignor\. Este greu
s\ ajungi la medicii de top, iar medicamentele nu sunt
compensate/gratuite, a[a c\ vorbim despre ele ca despre
zborurile turistice pe Lun\: vor fi accesibile cândva, `ntr-un
viitor incert.
Lucrurile se v\d altfel din afar\. ~n urm\ cu doi ani, o
echip\ de televiziune din Sco]ia venise la Bucure[ti s\ afle
secretul succesului românesc `n stoparea epidemiei HIV/SIDA.
Le-am amintit c\, `n multe ]\ri occidentale, tratamentul cost\,
nu glum\. La noi a fost mereu gratuit [i s-a f\cut cu produse
de ultim\ or\. Campaniile de preven]ie au fost realizate de
organiza]ii non-guvernamentale cum ar fi Romanian Angel
Apeal sau ARAS, terapia a fost furnizat\ de stat. Pe m\sur\ ce
s-a redus stigmatizarea seropozitivilor, oamenii nu s-au mai
ascuns, au venit la testare [i au primit tratament, iar terapiile
moderne duc la zero nivelul virusului `n sânge. Chiar dac\ nu
se vindec\, `nc\, pacientul nu mai este contaminant, nu mai
poate r\spândi boala.
arat\ c\ tot mai pu]ine persoane sunt infectate cu HIV.
„Milioane de oameni au acum acces la tratament `mpotriva
HIV. Tot mai multe femei pot ast\zi s\ previn\ infectarea cu
HIV a bebelu[ilor lor. Stigmatizarea las\ locul – de[i `ntr-un
ritm prea lent – compasiunii [i recunoa[terii drepturilor
omului. Prin angajament [i solidaritate, aceast\ mi[care ne
ajut\ s\ l\s\m `n urm\ epidemia de SIDA. Am realizat `n
sfâr[it primul punct al celui de-al [aselea Obiectiv de
Dezvoltare a Mileniului: stoparea [i `nceperea redres\rii
r\spândirii HIV”, sus]ine documentul prezentat de secretarul
general.
Nu v\d de ce, dac\ s-a reu[it `n cazul unei maladii noi,
identificate abia `n 1981, nu se poate spera `n vindecarea
cancerului sau `n protezarea neuronal\ a persoanelor cu
paralizii? Bine-bine, ve]i spune, dar ce se `ntâmpl\ `n cazul
tuberculozei, o boal\ pe care am considerat-o `nvins\, dar
care amenin]\, ast\zi, cu tulpini rezistente la tratament,
aruncându-ne `n trecut, `n epoca dinainte de inventarea
penicilinei.
Situa]iile nu sunt comparabile, fiindc\ aten]ia acordat\
celor dou\ pandemii nu este similar\. La radio, odat\, am
`ntrebat un seropozitiv de ce crede c\ se aloc\ atât de multe
pentru tratamentul HIV [i pentru suportul social al pacien]ilor.
Fiindc\ ne-am asociat [i am ac]ionat solidar cu medicii,
cerând un tratament mai bun, a r\spuns. Presa ne-a dat
aten]ie, autorit\]ile nu s-au putut face c\ nu aud.
M\sur\torile televiziunilor arat\ c\ subiecte similare nu
mai fac audien]\. Probleme de interes general sunt locurile
de munc\ [i pre]urile. Astea ard acum, pe moment. ~n caz c\
apare boala, `n viitor… Fiecare `[i `nchipuie c\ va g\si solu]ii
personale. Când constat\ c\ nu se descurc\, e prea târziu s\
mai participe la mitinguri, s\ mai scrie peti]ii sau s\ se `nscrie
`n asocia]ii. Leac pentru boala secolului, indiferen]a, nu va fi
g\sit nici `n 2013.
La mul]i ani tuturor celor care cred c\ gre[esc!

Editor: Pharma Net Solutions Foto: SHUTTERSTOCK Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in
Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130, Foto coperta: Dinu Laz\r S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i
bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea
Distribu]ie cabinete:
Tel/fax: 021.330.18.69 oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul
E-mail: office@doctorulmeu.com GTS SOLUTION serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul
Director Editorial: Dr. Val Vâlcu Distribu]ie vânzare: [i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.
Director general: Cristin Tocan HACHETTE Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate
Redactor-{ef: Stelu]a Indrei numai cu acordul medicului sau farmacistului.
Secretar de redac]ie: Alina Chiriceanu Consultan]\ management:
Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor, TOCRIS CONSULTING Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Român
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Tiraj: 40.000 exemplare de Audit al Tirajelor (BRAT)
Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela
ISSN: 2065 - 1473 Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)
Leventer, Dr. Iulia Dogaru
Redactori: Oana Radu, Alexandra Urm\toarea apari]ie:
Constantin, Gabriel Olaru 15 Februarie 2013

3
 Sezon

Mo[ Cr\ciun,
un Mo[ Nicolae modern
Cr\ciunul este unul dintre cele mai frumoase momente ale anului peste tot `n lume. Fie c\ sunt cre[tini sau nu,
mul]i oameni de pe Glob s\rb\toresc `n fel [i chip Cr\ciunul. Fie c\ pentru unii simbolizeaz\ Na[terea
Domnului Iisus, fie pentru al]ii reprezint\ doar o s\rb\toare laic\, exist\ tradi]ii [i obiceiuri pe care diferitele
popoare ale lumii le asociaz\ Cr\ciunului: pomul `mpodobit, schimbul de cadouri, mânc\rurile tradi]ionale.

Bucate tradi]ionale
Obiceiurile culinare asociate
Cr\ciunului sunt foarte diverse.
~n Italia, pe masa de Cr\ciun
sunt a[ezate [apte feluri de mâncare,
printre care pe[tele ocup\ cel mai
important loc – baccala (merluciu
s\rat) sau stoccafisso (merluciu uscat)
[i fructe de mare. Cina poate dura
chiar [i patru ore.
~n Fran]a, o pr\jitur\ de
ciocolat\ sub form\ de buturug\
(Buche de Noel) este regina mesei
festive.
~n Germania, meniul din Ajun
const\ `n purcel de lapte, caltabo[ [i ~n Suedia, pe[tele, [unca [i ~n Cuba, cea mai important\
salat\ de macaroane, iar `n prima zi fasolea sunt bucatele tradi]ionale, pe perioad\ este Ajunul Cr\ciunului,
de Cr\ciun se m\nânc\ gâsc\ la când finlandezii m\nânc\ de Cr\ciun denumit\ „nochebuena” (noaptea
cuptor [i stollen – pr\jitur\ un amestec de carne [i pe[te. Dup\ cea bun\), pe mas\ a[ezându-se
tradi]ional\, un fel de cozonac cu mas\, toat\ lumea merge la saun\. friptur\ de porc, fasole neagr\ cu
fructe, mar]ipan [i ghimbir. ~n Ungaria, se m\nânc\ pe[te orez [i plante tradi]ionale (Yuca), sub
pr\jit [i sup\ de pe[te, iar la desert o form\ de piure.
~n Danemarca, tot un desert este
rulad\ cu mac [i nuci numit\ Beiglie. ~n Jamaica, la masa de Cr\ciun
tradi]ional – to]i membrii familiei
~n Letonia sunt preferate se servesc orez [i un fel de fasole,
m\nânc\ o budinc\ `n care se afl\ o
maz\rea cu carne de porc, varza [i pui, coad\ de vi]el [i carne de capr\.
singur\ migdal\. Se spune c\ acela
cârna]ii. ~n Noua Zeeland\ [i Australia,
care o va g\si va avea noroc tot
~n SUA, unde Cr\ciunul are o masa este similar\ cu a englezilor,
anul. astfel c\ din farfurii nu lipse[te
puternic\ semnifica]ie comercial\,
~n Marea Britanie, pe masa curcanul, iar la desert – pr\jitura
americanii pun pe mas\ carne de
tradi]ional\ de Cr\ciun troneaz\ vit\, curcan sau ra]\ cu sos de „Pavlova”, preparat\ din bezea [i
curcanul, budinca de stafide [i salate. meri[oare [i beau lichior de ou\. decorat\ cu kiwi, c\p[uni [i fri[c\.

4

ȘTIAȚI CĂ...
Pe masa tradi]ional\
de Cr\ciun a românilor
se afl\ cârna]i, r\cituri,
chi[c\, tob\, sl\nin\,
sarmale, cozonac.
Cum s-a n\scut povestea
o[ Cr\ciun de ast\zi
M este versiunea modern\
a lui Mo[ Nicolae
(Santa Claus `n englez\), care [i-a
f\cut apari]ia `n secolul I. Pe atunci, el
era `mbr\cat `n verde. Santa Claus
este anglicizarea lui Sinterklaas, care
`nseamn\ Sfântul Nicolae `n limba
olandez\. Santa Claus a ap\rut `n
SUA prin contactul imigran]ilor
olandezi cu alte popula]ii americane.
Tradi]ia cadourilor `n noaptea de 24
spre 25 decembrie se pare c\ provine
de la Martin Luther, care ar fi propagat
din anul 1535 aceast\ datin\ numit\
Christkindl ca o alternativ\ a obiceiului
catolic Nikolaustag de pe 6
decembrie. Mult\ vreme, `n familiile
catolice a fost men]inut\ mai departe
tradi]ia cadourilor de Sfântul Nicolae.
Scopul lui Martin Luther ar fi fost
s\ trezeasc\ interesul copiilor
pentru Hristos [i s\-i `ndep\rteze
astfel de datina catolic\ a
cadourilor de Sfântul Nicolae,
ea fiind un mod de venera]ie a
catolicilor pentru sfin]i, lucru
interzis protestan]ilor.
Exist\ diverse tradi]ii legate
[i de Mo[ Cr\ciun. Pentru copiii
Sezon
~mpodobirea bradului `[i are originea la popoarele germanice. Tradi]ia s-a
r\spândit `n restul Europei [i apoi `n toat\ lumea dup\ Primul R\zboi Mondial.
Globurile, ghirlandele [i bomboanele au devenit decora]iunile clasice peste tot.
Exist\ [i ]\ri – cele `n care nu este iarn\ de Cr\ciun – unde nu se `mpodobe[te
bradul, ci… palmieri, cactu[i sau brazi de plastic. ~n Noua Zeeland\, copacul
`mpodobit de Cr\ciun se nume[te „Pohntokawa”. ~n Grecia, principalul simbol al
Cr\ciunului este un bol de lemn `n care se ]ine o cruce decorat\ cu busuioc.
din Danemarca, el vine `ntr-o sanie
tras\ de cai, `nso]it de un cor de
spiridu[i. Cei din Olanda `[i pun `n
sabo]i fân pentru calul cu care Mo[ul
La catolici exist\ tradi]ia de
a merge la slujb\ `n seara
va veni c\lare. ~n Italia, Mo[ul este de Ajun. De asemenea, `n
ajutat de o vr\jitoare – la Befana – s\ casele catolicilor se
pun\ darurile sub brad. Copiii din amenajeaz\ o iesle `n
Marea Britanie pun scrisorile c\tre miniatur\ reprezentând
Mo[ul `n hornul [emineului, pe unde el Na[terea lui Iisus, cu Sfânta
coboar\ [i le las\ cadourile `n [osetele Fecioar\, Iosif, magii
puse la uscat. ~n Fran]a, cadourile sunt Cr\ciunului. Pruncul Iisus
puse `n ghetu]e. ~n Islanda nu vine un este a[ezat `n iesle numai `n
singur Mo[ Cr\ciun, ci vin treisprezece noaptea de 24 spre 25
[i aduc dulciuri copiilor cumin]i [i decembrie de cel mai tân\r
cartofi celor n\zdr\vani. membru al familiei.
De la englezi vine obiceiul
trimiterii de felicit\ri de
Cr\ciun, acesta fiind ini]iat
de Sir Henry Cole. Ideea a
ap\rut `n anul 1843, când a
fost conceput\ prima
felicitare. S-au vândut peste
1.000 de exemplare `n
Londra.
5

Liber la sarmale [i cârna]i!
Masa de Cr\ciun: f\r\ restric]ii, dar cu modera]ie
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,
Bucure[ti
utem prepara
P mânc\ruri
tradi]ionale
s\n\toase `n condi]iile
`n care putem avea
acces la carne
provenit\ de la un porc
crescut `ntr-o
gospod\rie de la ]ar\,
dar verificat\ din punct
de vedere sanitar-
veterinar pentru a se
elimina riscul
trichinelozei. De
asemenea, putem
mânca s\n\tos de
S\rb\tori `n m\sura `n
care respect\m re]etele
tradi]ionale autentice [i
prepar\m mânc\rurile
`ntr-un mod mai
dietetic. Este foarte
important s\ nu
ad\ug\m `n preparate
acele baze alimentare
pline de E-uri, cu alte
cuvinte, s\ nu ad\ug\m
cu mâna noastr\ E-urile
`n mâncare.
6
Nutri]ie
De Cr\ciun, românii obi[nuiesc s\ se
osp\teze cu sarmale, carne de porc [i
renumitele produse tradi]ionale de porc:
caltabo[i, [orici, tob\, piftie, cârna]i,
sângerete, leb\r, jum\ri, [unculi]\ afumat\.
Se poate mânca s\n\tos când pe mas\ avem
atâtea alimente ispititoare? Este posibil, cu
condi]ia s\ respect\m câteva reguli.
Sarmalele — felul `ndr\git al românilor
Sarmalele sunt un fel de mâncare
foarte `ndr\git la români, dar erau
consumate de `nainta[i doar la marile
asocia]ie cu alcoolul [i fumatul, ca de altfel
lucru general-valabil pentru o alimenta]ie
s\n\toas\.
s\rb\tori [i `n cantit\]i moderate. Sarmalele ~n rest, toate produsele tradi]ionale de
sunt greu de digerat datorit\ asocierii c\rnii Cr\ciun sunt extrem de greu de digerat,
tocate grase cu orezul amidonos. ~n sunt bogate `n gr\sime [i au densit\]i
schimb, sarmalele de post, mai ales dac\ calorice foarte mari.
sunt din orez integral sau basmati, cu Ca s\ nu ajunge]i de la bal la spital,
adaos de leguminoase (soia) sau ciuperci [i regula de aur este urm\toarea: mânca]i
nuci, pot fi un fel savuros [i relativ s\n\tos. e[alonat, `n reprize [i câte pu]in din
Sarmalele din carne, uneori [i bun\t\]i, f\r\ a le amesteca [i nu v\ gr\bi]i
afumat\, nu sunt recomandate, mai ales `n s\ termina]i totul deodat\.
Alimenta]ie cump\tat\ dup\ Post
Trebuie avut `n vedere [i faptul c\ unii dintre noi au ]inut post, iar consumul brutal de
astfel de mânc\ruri indigeste, acompaniate de un exces de alcool, poate declan[a crize
pancreatice acute extrem de periculoase sau indigestii, care ne pot strica u[or s\rb\toarea.
Având `n vederea acestea, masa de Cr\ciun trebuie abordat\ cu mare cump\tare,
`mp\r]ind bucatele `n reprize mici [i dese, cu pauze de plimbare `n aer curat. ~n `nc\perea
`n care lu\m masa de S\rb\tori `n nici un caz nu trebuie s\ fum\m.
Planul felurilor de mâncare:
ce, cât [i cum mânc\m
La masa de Cr\ciun, ca de altfel la orice mas\ festiv\, este bine s\ consum\m
progresiv bun\t\]ile – `ncepem cu o salat\ de crudit\]i sau o salat\ verde, pentru a preg\ti
sucurile digestive, apoi dup\ circa 30 de minute putem trece la antreuri [i mânc\m câte
pu]in din fiecare aperitiv tradi]ional. ~nainte de a trece la urm\torul fel de mâncare facem
o pauz\, timp `n care putem dansa, dac\ suntem la o
petrecere, sau cel mai indicat este s\ ie[im la o mic\
plimbare. Dup\ aceea, suntem preg\ti]i s\ savur\m
felul principal: sarmalele [i friptura. Pentru masa de
Cr\ciun este
potrivit\ o
friptur\ slab\ de
porc, de preferat
mu[chi file,
preparat la
gr\tar. Friptura
nu trebuie
asociat\ cu
amidonoase
(cartofi, orez,
paste), ci cu
legume. Foarte
potrivit\ lâng\
friptura de porc este o salat\ de varz\ (proasp\t\ sau
murat\) sau o salat\ asortat\ de mur\turi, care
faciliteaz\ digestia. Ideal\ este `ns\ o salat\ de bure]i
de fag (ostreatus) sau pleurotus, `ntrucât con]in o
statin\ capabil\ s\ dizolve gr\simile, colesterolul.
Nu trebuie s\ ne arunc\m asupra dulciurilor
imediat dup\ friptur\. Cozonacul, produsele de
patiserie, dulciurile cu mult\ crem\, fri[ca sunt foarte
s\]ioase, iar din cauza gr\similor, a ou\lor con]inute,
ele pot provoca indigestii, colici biliare. De aceea, este
bine s\ l\s\m felia de cozonac sau de tort pentru
sear\ sau pentru a doua zi, dac\ ne referim la cina de
Cr\ciun. Oricum, nu este indicat s\ mânc\m noaptea
târziu.

„Cheia digestiei”
Stomacul omului nu poate prelucra mai mult de
o mâncare concentrat\ odat\. Orice aliment care nu
este fruct sau legum\ crud\ este mâncare
concentrat\.
Fiecare aliment este digerat diferit [i cu viteze
diferite datorit\ `naltei specificit\]i a enzimelor
digestive.
Asociind gre[it alimentele incompatibile risc\m
blocarea digestiei, cu toate consecin]ele ei negative
asupra s\n\t\]ii.
 Nutri]ie
Combina]ii s\n\toase
Asocia]ii gre[ite de alimente
de alimente
4Alimente care con]in proteine de origine animal\ cu 4Leguminoasele (soia, maz\re,
alimente amidonoase. De exemplu, nu este recomandat\ fasole, n\ut etc.) sunt
asocierea fripturii cu cartofi pr\ji]i, paste f\inoase, complementare cu amidonoasele
(f\in\, pâine, orez, paste, cartofi).
foietaje. Pentru a fi digerate, proteinele animale necesit\
un fel de enzime, pe când amidonul cu totul alte enzime.
4Legumele bogate `n s\ruri
minerale, vitamine, antioxidan]i
Aceast\ contradic]ie `n modul de digerare a proteinelor [i
(fasole verde, salat\, varz\,
glucidelor duce la blocarea digestiei [i apari]ia unor morcov, broccoli etc.) se asociaz\
fenomene de fermenta]ie. bine cu mânc\rurile proteice
4Gr\simi [i alimente grase cu alimente proteice (carne, ou\, pe[te etc.).
4Gr\simi [i zaharuri 4Asocierea gr\similor cu verde]uri
este favorabil\.

Fructe pentru facilitarea digestiei

Pentru a preveni indigestiile, `ntre b\utur\ amar\ – ceai verde, cafea –
felurile de mâncare sau la sfâr[itul dup\ mas\ are efect de stimulare a
mesei, sunt recomandate fructele digestiei.
crude. Ananasul crud (aten]ie! nu cel La nevoie, administra]i-v\ un
din conserv\!) este cel mai bun preparat medicamentos pe baz\ de s\ruri
pentru `mbun\t\]irea digestiei. El biliare sau un supliment alimentar
con]ine o enzim\ digestiv\, numit\ enzimatic care ajut\ digestia. Un excelent
bromelain\, care u[ureaz\ digestia. aliment tonifiant pentru sistemul
De asemenea, papaya, kiwi con]in [i gastrointestinal este ghimbirul. Dac\ ave]i
ele enzime digestive, vitamina C, care probleme digestive dup\ mas\, grea]\,
ne ajut\ `n perioada Cr\ciunului s\ balonare, mesteca]i o buc\]ic\ (1 cm) de
evit\m problemele digestive. {i o ghimbir [i imediat v\ ve]i sim]i mai bine.

4Nu `nfuleca]i, nu v\ gr\bi]i, mesteca]i, mai 4Evita]i consumul excesiv de sare (risc pentru
ales acum, `ndelung mâncarea. hipertensivi) [i de afum\turi (risc pentru
4Nu stropi]i mâncarea din abunden]\ cu suferinzii de stomac, ficat).
alcool. Femeile pot bea un pahar de vin, iar 4Hidrata]i-v\ corect cu ap\ plat\.
b\rba]ii cel mult dou\ pahare. Ab]ine]i-v\ de 4Când v\ a[eza]i la mas\ fi]i odihni]i, crea]i o
la fumat. Aten]ie! Alcoolul [i tutunul ambian]\ pl\cut\ de calm [i armonie, cu
`nr\ut\]esc dramatic digestia, suprasolicitând muzic\ de calitate, specific\ s\rb\torilor, dar
pancreasul, ficatul, bila, rinichii. `n surdin\.

Autost\pânire
Fiind cump\ta]i v\ ve]i bucura de S\rb\tori, v\ ve]i hr\ni cu bucatele, dar v\ ve]i hr\ni [i spiritual. Chiar S\rb\torile
cre[tine[ti ne impun autost\pânirea, ca o dovad\ de credin]\ [i superioritate a fiin]ei umane. Cum putem `ntâmpina
Na[terea Domnului `n stare de be]ie, `ntr-o postur\ nedemn\, degradant\ [i jignitoare la adresa Divinit\]ii?

8
 Urgen]\

Primul ajutor `n cazul exceselor

alimentare de S\rb\tori
Cum se face trecerea de la Post la meniul de Cr\ciun
Postul alimentar cu ocazia S\rb\torilor Cre[tin Ortodoxe supune organismul unui efort dificil
de adaptare. Cu toate acestea, modalitatea de restric]ie dietetic\ specific\ Postului prezint\
efecte favorabile asupra s\n\t\]ii, cu condi]ia consumului unei arii diverse din alimentele
permise, apropiindu-ne de dieta mediteranean\. De asemenea, este foarte important ca, dup\
`ncetarea Postului, trecerea la dieta obi[nuit\, bogat\ `n carne, s\ se fac\ progresiv. Excesele
bru[te de carne [i gr\simi, cu ocazia S\rb\torilor, pot duce la apari]ia unor boli severe, cu
caracter chirurgical.
Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran
{eful Clinicii Chirurgie din
Spitalul de Urgen]\
Floreasca

consumate `ntr-o zi poate s\ fie mai mic sau mai mare

decât `n mod obi[nuit, cu cre[terea procentului de
carbohidra]i [i sc\derea celui de lipide [i proteine
consumate. Cantitatea de colesterol total [i cantitatea de
colesterol „r\u” (LDL colesterol) scad pe parcursul postului.
Este foarte important de accentuat c\ pe parcursul Postului
trebuie consumate cantit\]i echilibrate din produsele
permise. Alimentele permise pe parcursul Postului Cre[tin
Ortodox apar]in dietei de tip mediteranean, cu condi]ia
consumului diversificat din aceste alimente.

n studiu din 2002, publicat de Chliaoutakis [i

U colab., arat\ c\ principiile Religiei Cre[tin

Ortodoxe se asociaz\ cu o alimenta]ie
s\n\toas\, a igienei personale, o activitate fizic\ crescut\,
Trebuie f\cut\ o trecere progresiv\ de la perioada de
cu un sentiment de siguran]\ [i de satisfac]ie a vie]ii. Pentru
post la perioada de alimenta]ie obi[nuit\, care include de
cre[tini ortodoc[i, Postul Cr\ciunlui dureaz\ 40 de zile,
obicei consumul de proteine [i lipide `n cantitate crescut\.
interval `n care este interzis consumul de carne, lapte, ou\,
Consumul neechilibrat [i brusc de alimente bogate `n
brânzeturi, pe[tele fiind permis doar `n unele zile.
proteine [i lipide, dup\ o perioad\ de post, poate duce la
Alimentele consumate `n acest interval de timp includ
apari]ia unor boli acute cum sunt colecistita acut\ sau
pâine, fructe, legume [i vegetale. Num\rul de calorii
pancreatita acut\.

9
 Urgen]\
Colecistita acut\ [i pancreatita acut\ — urgen]e medicale
Colecistita acut\
reprezint\ inflama]ia veziculei
biliare. Aceast\ patologie apare
uzual prin blocarea fluxului biliar din
colecist c\tre duoden de c\tre
materialul litiazic. Cele mai comune
simptome ale colecistitei acute sunt:
durere intens\, constant\ la
nivelul abdomenului superior, c\tre
dreapta. Aceast\ durere se
accentueaz\ la inspirul profund sau
la palparea abdomenului. Apare
febr\, cu cre[terea temperaturii
peste 38 °C.
Dac\ este suspectat\ colecistita
acut\, pacientul trebuie s\ se
adreseze de urgen]\ unui spital.
Netratat\, aceast\ boal\ se poate
complica prin apari]ia colecistitei
gangrenoase (necroza [i infec]ia
Diagnostic
Pentru diagnosticul colecistitei
acute, medicul va efectuat ini]ial
examenul clinic al abdomenului. Pentru
eviden]ierea inflama]iei colecistului va fi
efectuat\ manevra lui Murphy: medicul
va cere pacientului s\ inspire profund,
10
sever\ a colecistului) sau prin
perfora]ia colecistului.
Pancreatita reprezint\ procesul
de inflama]ie a pancreasului. Exist\
dou\ forme de pancreatit\:
pancreatita acut\ – când inflama]ia
apare brusc [i evolueaz\ rapid, `n
câteva zile; pancreatita cronic\ –
când inflama]ia este peristent\ un
timp mai `ndelungat. Pancreatita
acut\ este produs\ `n 80-90% din
cazuri de litiaza biliar\ [i abuzul de
alcool.
Pacien]ii cu pancreatit\ acut\
prezint\ un debut brusc al durerii, cu
localizare la nivelul abdomenului
superior [i iradiere `n spate. Durerea
poate fi moderat\ la `nceput, cu
agravare dup\ mas\. ~n general,
durerea este sever\ [i constant\. O
palpând concomitent abdomenul `n
partea superioar\ dreapt\. Inspirul
profund deplaseaz\ ficatul [i vezicula
biliar\ c\tre inferior. Comprimarea
veziculei biliare inflamate `ntre ficat [i
mâna examinatoare genereaz\ o
persoan\ cu pancreatit\ acut\
arat\, de obicei, foarte bolnav\ [i
necesit\ `ngrijire medical\ imediat\.
Alte simptome `ntâlnite sunt:
senza]ia de balonare, grea]a [i
v\rs\turile, febra, pulsul rapid. ~n
formele grave de pancreatit\ apare
deshidratarea [i tensiunea arterial\
scade. ~n continuarea evolu]iei unei
pancreatite acute grave pot s\ fie
afectate inima, pl\mânii [i rinichii.
Exist\ forme de pancreatit\ acut\ cu
debut atipic, dificil de diagnosticat
de la `nceput. Astfel, tabloul clinic de
debut poate fi dominat de
encefalopatia enzimatic\, pacientul
prezentând mai ale manifest\ri
neuropsihice. ~n formele grave, `n
final poate surveni [ocul [i chiar
moartea.
durere sever\. Al\turi de examenul
clinic, pentru diagnosticul colecistitei
acute sunt necesare analize sanguine [i
metode imagistice de explorare a
ficatului [i c\ilor biliare (ecografia
abdominal\). ~n colecistitele acute
complicate este necesar\ [i Imagistica
prin Rezonan]\ Magnetic\ (MRCP) [i
Colangiopancreatografia Endoscopic\
Retrograd\ (ERCP).
Pentru diagnosticul pancreatitei
acute, pe lâng\ examenul clinic, sunt
necesare: analize sanguine,
radiografie toracic\ [i abdominal\,
ecografie abdominal\, computer
tomografia (CT) abdominal\ cu
substan]\ de contrast, IRM [i ERCP,
laparoscopia sau laparotomia
(interven]ia chirurgical\ poate fi folosit\
atunci când diagnosticul este incert).
 Urgen]\

Opera]ia, obligatorie
Pacien]ii cu colecistit\ acut\ trebuie spitaliza]i. Eviden]a actual\ arat\ c\ orice litiaz\ vezicular\ [i cu atât mai mult
colecistita acut\ prezint\ indica]ie chirurgical\. ~n zilele anterioare intern\rii, din cauza senza]iei de grea]\ [i v\rs\turilor,
pacien]ii nu au consumat lichide, astfel `ncât trebuie administrate fluide intravenos. Dup\ internare, pacien]ii nu trebuie s\
m\nânce nimic. Vor fi administrate calmante [i antibiotice.
Tratamentul definitiv al colecistitei acute este colecistectomia (opera]ia de `ndep\rtare chirurgical\ a veziculei biliare).
Momentul optim pentru efectuarea interven]iei chirurgicale este cât mai aproape de debutul simptomelor (colecistectomie
imediat\ pân\ la 7 zile de la debutul simptomelor).

* Tratament medical * Tratament chirurgical

}inta tratamentului medical este s\
Dac\ pancreatita este produs\ de litiaza biliar\ este
amelioreze simptomele [i s\ previn\ recomandat\ interven]ia chirurgical\ de `nl\turare a
agravarea procesului de pancreatit\. colecistului litiazic („cu pietre”).
4Administrarea de oxigen. Dac\ apar complica]ii ale pancreatitei (sângerare,
4Repaus alimentar pentru câteva zile – colec]ii infecate `n jurul pancreasului, abcese) este
pacientul trebuie s\ nu m\nânce [i s\ nu necesar\ interven]ia chirurgical\ de evacuare a ]esuturilor
pancreatice [i peripancreatice infectate.
consume lichide pentru a permite
pancreasului s\ `nceap\ vindecarea.
4Antialgice – foarte utile pentru
diminuarea durerii abdominale.
4Administrarea de perfuzii intravenoase –
foarte utile pentru a asigura necesarul
lichidian al pacientului. Dac\ atacul este
sever, pacientul va primi [i alimenta]ie
prin cateterele intravenoase.
4Tratament antibiotic – pentru tratarea
infec]iei pancreatice.
4Sond\ de aspira]ie nazogastric\ – un tub
introdus pe nas, pân\ `n stomac. Este
foarte util pentru golirea stomacului la
pacien]ii care vars\. De asemenea acest
tub poate fi folosit pentru hr\nirea
pacientului.
4Montarea unei sonde urinare – foarte
util\ pentru ca medicii s\ poat\
monitoriza func]ionarea rinichilor.
4Tratament `n Sec]ia de Terapie Intensiv\
– necesar `n atacurile severe.
ECRP cu extragerea „pietrelor” din calea
biliar\ principal\.

11
 Recomand\ri

Farmacia naturii
Indigestiile cauzate de excesele alimentare
din perioada S\rb\torilor pot fi tratate sau
`n caz de indigestie
prevenite cu ajutorul remediilor naturale.

Sun\toarea M\tasea de porumb

Sun\toarea – Hypericum M\tasea de porumb are, pe lâng\ alte propriet\]i terapeutice, [i
perforatum este recunoscut\ [i ac]iune detoxifiant\ [i diuretic\. Infuzia din m\tase de porumb poate
pentru propriet\]ile sale benefice fi folosit\ cu succes de cei care sunt necump\ta]i la mesele festive de
asupra aparatului digestiv. De s\rb\tori. Infuzia se prepar\ dintr-o lingur\ de m\tase de porumb la
aceea, infuzia din sun\toare este o can\ cu ap\ clocotit\. Aceasta amelioreaz\ digestia lent\, reduce
de mare ajutor persoanelor care edemele, are efecte hipoglicemiante [i hipotensive.
sufer\ indigestii, crampe
abdominale, dispepsii provocate
de mesele bogate `n gr\simi [i Usturoiul
zaharuri. Infuzia se prepar\ din
Usturoiul este considerat un aliment-medicament datorit\
dou\ linguri]e de plant\ uscat\ [i
numeroaselor sale propriet\]i terapeutice. Alicina, principalul compus
m\run]it\ la 250 ml de ap\
activ al usturoiului, are un puternic efect antimicrobian [i antitumoral.
clocotit\. Se las\ la infuzat 5-10
S-a dovedit c\ alicina poate preveni infec]iile virale, iar `n unele
minute. Se bea c\ldu]\ [i
cazuri este la fel de eficient\ ca penicilina `n combaterea unor agen]i
ne`ndulcit\. Infuzia de sun\toare
infec]io[i. Dar usturoiul este un remediu excelent [i pentru digestie,
are [i efecte antidepresive,
pentru c\ alicina este o enzim\ digestiv\. A[a se explic\ de ce
datorit\ c\rora v\ ve]i lini[ti [i v\
usturoiul faciliteaz\ tranzitul intestinal, ajut\ la arderea gr\similor, la
ve]i sim]i mai bine. Sun\toarea
sc\derea tensiunii arteriale [i a colesterolului, elimin\ reziduurile
poate fi combinat\ cu ment\,
toxice din corp. Aten]ie! Usturoiul trebuie consumat preventiv, pentru
busuioc sau g\lbenele, plante
a evita riscul indigestiei, nicidecum `n cazul `n care aceasta s-a
care se folosesc de asemenea `n
produs deja. Usturoiul trebuie mâncat crud, deoarece alicina –
tratarea tulbur\rilor digestive.
principala lui enzim\ – este distrus\ de c\ldur\. Unul sau doi c\]ei
de usturoi `n timpul mesei `nl\tur\ riscul indigestiei.

M\rul
M\rul – acest fruct pe cât de accesibil, pe atât de miraculos
pentru propriet\]ile sale benefice – ne ajut\ [i `n timpul s\rb\torilor
s\ evit\m disconfortul abdominal. Acest lucru se datoreaz\ fibrelor
alimentare con]inute de mere. Pectina, fibra valoroas\ din
compozi]ia m\rului, este capabil\ s\ combat\ diareea, dar [i
constipa]ia. A[a se face c\ un un m\r mâncat `ntre mese ne
scute[te de orice problem\ digestiv\.

12
 Util

Detoxifierea
dup\ mesele copioase
Dr. {erban Damian Tuturor ne plac S\rb\torile de iarn\ – vacan]\,
Nutri]ionist sportiv acreditat CIO cadouri, relaxare, `ntâlnirea cu familia [i prietenii,
Centrul de nutri]ie Superfit
mâncare bun\… [i mult\… kilograme `n plus… De
www.superfit.ro
fapt, cred c\ ultima parte nu mai place nim\nui.

esigur, nu

D trebuie s\
plec\m de
la premiza c\
s\rb\torile [i vacan]ele
reprezint\ momente pentru
excese culinare, `ns\ de
multe ori a[a se `ntâmpl\.
Pentru c\ suntem mai
lini[ti]i, pentru c\ facem mai
pu]in\ mi[care [i pentru c\
gândim „las\ c\ odat\ pe
an merit [i eu…” [i pentru
c\ buc\t\ria româneasc\ ~n primul rând trebuie spus c\ nu exist\ o anume „cur\”, ci câteva
tradi]ional\ „ne oblig\” s\ atitudini privind stilul de via]\ cu toate componentele sale care
punem pe mas\, de conduc la o optimizare a func]ion\rii organismului, ceea ce `n
s\rb\tori, bucate alese [i termeni practici se poate considera a fi „detoxifiere”.
hipercalorice.
Cea mai bun\ cale de Treci pe alimente de origine vegetal\
„detoxifiere” este…
prevenirea abuzurilor La români, s\rb\torile de iarn\ `nseamn\ mult\ carne [i destul\ gr\sime.
alimentare. Acest lucru este Mânc\m sarmale, cârna]i, friptur\, pr\jeli, stropim totul cu vin [i alte b\uturi
valabil pe toat\ durata alcoolice, iar la final ne administr\m o doz\ zdrav\n\ de calorii din zaharurile
anului, nu numai de con]inute `n tot soiul de preparate dulci. Organismul nostru va fi intens solicitat
s\rb\tori. Ce facem `ns\ pentru a metaboliza toat\ aceast\ avalan[\ de proteine, gr\simi [i carbohidra]i.
dac\ totu[i am mâncat prea Excesul de energie va fi depozitat `n stratul adipos [i de aici acele câteva
mult, am acumulat câteva kilograme `n plus.
kilograme [i vrem acum s\
A[adar, `n perioada imediat urm\toare dup\ s\rb\tori treci pe un regim
recurgem la o „cur\ de
preponderent vegetarian. Nu trebuie s\ elimini complet alimentele de orgine
detoxifiere” ca s\ ne
animal\, `ns\ consum\ carne slab\ (curcan, pui, pe[te) [i lactate semidegresate
cur\]\m organismul?
(iaurtul este o surs\ bun\ de probiotice).

14
 aza alimenta]iei tale `n aceast\ perioad\

B trebuie s\ fie legumele [i fructele, de

preferat crude. F\-]i salate de crudit\]i [i
m\nânc\ 3-4 fructe pe zi, `ntre mese. Po]i s\ `]i g\te[ti
o sup\ de legume sau o toc\ni]\. Folose[te uleiuri
vegetale, `ns\ cu m\sur\ (de exemplu, o linguri]\ la o
salat\). Po]i s\ adaugi semin]e de dovleac, floarea
soarelui [i `n salatele tale, pentru c\ au `n compozi]ie
uleiuri s\n\toase (nu consuma varianta pr\jit\ `n ulei).
Dulciurile nu mai au ce c\uta `n alimenta]ia ta
acum. Fructele trebuie s\ fie singura surs\ de dulce.
Renun]\ la zah\r sub orice form\, m\car o perioad\.
Dac\ vrei s\ `ndulce[ti ceva, folose[te un `ndulcitor
hipocaloric extras din planta Stevia (g\se[ti la orice
farmacie).

Hidrateaz\-te
cu ceaiuri [i ap\ plat\
Limiteaz\ un timp consumul de cafea [i f\-]i `n
fiecare zi o can\ sau dou\ de ceai verde, care `]i va
aduce o doz\ bun\ de antioxidan]i.
Apa este un alt element de baz\ `n aceast\
perioad\. Chiar [i `n situa]ia unei deshidrat\ri u[oare,
procesele metabolice nu se desf\[oar\ corect. Asigur\-
te c\ bei minim 1,5-2 litri de ap\ pe zi (aici sunt incluse
[i ceaiurile, supa, sucurile etc). O bun\ hidratare este
cea mai la `ndemân\ cale de a facilita eliminarea
“toxinelor” din organism.
Po]i s\ `ncepi s\ faci o cur\ de 2-3 s\pt\mâni cu
un complex de multivitamine [i multiminerale, acizi gra[i
omega-3, coenzima Q10 [i resveratrol. Le g\se[ti la
farmacie sau magazinele de suplimente nutritive.

~ncepe un nou an cu dreptul

Sau, dac\ nu e[ti supersti]ios, cu stângul.
Important este s\ faci mi[care – de la simple plimb\ri
pe afar\, pân\ la antrenamente `n sal\. Dac\ nu `]i
este fric\ de pu]in frig, po]i s\ ie[i s\ alergi. ~mbrac\-te
`n straturi, pune-]i `nc\l]\minte de alergare
impermeabil\ dac\ este z\pad\ [i bucur\-te de peisajul
de iarn\. Dac\ pân\ acum ai fost sedentar, nu `]i
propune s\ faci mult dintr-o dat\, ci `ncepe treptat [i
m\re[te volumul de efort fizic `ntr-un ritm moderat.
 Recuperare

Face]i mi[care minimum

30 de minute pe zi!
Cum s\ aplici îndemnul de la televizor
De[i avantajele oferite de practicarea `n mod regulat a exerci]iilor fizice sunt
din ce `n ce mai mediatizate, sportul sau activitatea fizic\ nu constituie
un obicei constant pentru mul]i dintre noi. Speciali[tii ne
recomand\ s\ practic\m 30 de minute de activitate fizic\
moderat\ de 5 ori pe s\pt\mân\ sau cel pu]in 50 de
minute de activitate fizic\ intens\ de 3 ori pe s\pt\mân\.

Dr. Georgiana Ozana Tache

Medic primar fizioterapie-recuperare medical\
Medic coordonator Centrul de Recuperare
Medical\ „Medical Care”
georgianatache@yahoo.com
021/233.97.27; 0723.626.289

tudii efectuate recent au Avantajele mi[c\rii

S ar\tat c\ aproape 25% din
totalul adul]ilor sunt
sedentari, `n medie 50% practic\
exerci]iul fizic `ntr-o oarecare m\sur\
[i doar 25% respect\ recomand\rile
curente ale speciali[tilor din
domeniu. Aproximativ 15% dintre
adolescen]i recunosc faptul c\ nu au
efectuat recent nici un fel de activitate
fizic\. Este cazul Statelor Unite, dar
este [i cazul multor ]\ri din Europa,
printre care [i ]ara noastr\. ~n plus,
nivelul activit\]ii fizice scade
semnificativ odat\ cu `naintarea `n
vârst\ [i cu cre[terea nivelului de
preg\tire intelectual\. Promovarea
activit\]ii fizice sistematice, indiferent
de grupa de vârst\ a fost desemnat\
`n unele ]\ri drept prioritate
na]ional\ `n domeniul s\n\t\]ii.
Sedentarismul, asociat
unei alimenta]ii inadecvate,
este responsabil de apari]ia
obezit\]ii, cre[terea riscului de
deces, indiferent de cauz\,
cre[terea riscului apari]iei
bolilor cardiovasculare.
Exerci]iul fizic practicat `n mod
sistematic `ntârzie momentul
primului accident vascular,
previne instalarea diabetului
zaharat de tip II [i a
osteoporozei. Activitatea fizic\
constituie o component\
important\ `n tratamentul unor
boli precum artroza, diabetul
zaharat [i amelioreaz\
suferin]a bolnavilor trata]i de
cancer. Activitatea fizic\
practicat\ sistematic, pe lâng\
promovarea st\rii de s\n\tate
fizic\ [i de sc\dere a riscului
unor afec]iuni organice
cronice, contribuie [i la
tratamentul multor tulbur\ri
psihice. Studiile efectuate au
ar\tat faptul c\ efortul fizic
practicat `n mod constant
reduce nivelul de depresie [i
anxietate. Activit\]ile care
combat starea de depresie
sunt: mersul pe jos, `notul [i
sporturile de echip\. {i
antrenamentele anaerobiotice,
având drept scop cre[terea
for]ei [i elasticit\]ii musculare,
au efecte benefice `n anumite
situa]ii.

16
 Recuperare

Arde]i caloriile suplimentare

~n speran]a c\ v-am convins s\ adera]i la o
form\ de activitate fizic\ pe care s\ o practica]i
avizat [i `n mod constant, v\ invit s\ `ncepe]i chiar
odat\ cu S\rb\torile de iarn\, pentru a contracara
tendin]a de a exagera cu alimenta]ia, `n special cu
dulciurile sau preparatele complexe care aduc
organismului calorii nedorite. Nu doar afec]iunile
prezentate [i deja cunoscute de fiecare dintre noi
reprezint\ un du[man perfid al st\rii de s\n\tate,
dar [i aportul alimentar suplimentar al\turat lipsei
de mi[care `[i vor pune amprenta nedorit\ asupra
siluetei noastre.

Exerci]iile — medicament pentru redobândirea greut\]ii

corporale
Dac\ pentru orice boal\
suntem obi[nui]i s\ avem un
medicament, [i pentru
recâ[tigarea greut\]ii corporale
dorite exist\ antidotul:
programul zilnic de exerci]ii.
Strictul necesar `l constituie un
set de greut\]i de 1/1,5 kg,
benzi elastice ro[ii [i
verzi/albastre, o minge mare, o
saltea individual\ [i dorin]a de a
adera la un set de exerci]ii,
efectuat desigur, `n fa]a oglinzii.
Exerci]iile constau `n mobilizarea
greut\]ilor cu membrele pe toate
direc]iile de mi[care, flexii-
extensii/ridic\ri-coborâri,
abduc]ii-adduc]ii/`ndep\rt\ri-
apropieri, rota]ii `n ax, fiecare
mi[care se va repeta de 8 ori,
câte 2-3 seturi pentru fiecare
mi[care. Le putem executa din
picioare, din pozi]ia [ezând sau
`ntins pe saltea stând pe
spate/burt\. Benzile elastice se
pot prinde de membrul opus sau
de obiecte de mobilier, picior de
fotoliu, dulap etc. [i se
trac]ioneaz\ `n direc]ia opus\.
Pe minge se pot ridica picioarele
din `ntins pe spate [i se pot
executa abdomene, adic\
flexii/ridic\ri ale trunchiului.

EXERCIȚII
EXEMPLE DE
Pentru fesieri – st\m pe burt\ [i ridic\m
membrul inferior cu piciorul `ntins care are
greutatea prins\ de glezn\. La fel, pentru
abbductorii coapsei, `ndep\rt\m piciorul `ntins
`n aer cu greutatea prins\ la glezn\, din stând
pe o parte.
Pentru musculatura spatelui – trac]ion\m
din [ezând de benzile elastice pe care le
prindem cu mâinile pe la spate, `n dreptul V\ doresc S\rb\tori Fericite [i mult succes
umerilor sau `n diagonal\, o priz\ la um\r, iar `n activitatea de zi cu zi, inclusiv `n cea de
cealalt\ `n dreptul [oldului opus. `ntre]inere a st\rii de s\n\tate. Nu uita]i
Pentru mu[chii coapsei – leg\m benzile `n de pastila zilnic\ de 30 de minute de
jurul genunchilor, pe care-i `ndep\rt\m. Sau mi[care! Face]i mi[care pe muzica
leg\m banda de piciorul mesei [i trac]ion\m preferat\! Profita]i din plin de aceste
coapsa `n direc]ia opus\, dar spre linia momente! ~nc\rca]i-v\ cu energie pozitiv\!
median\ a corpului. {i nu uita]i s\ v\ privi]i `n oglind\!

17
 Parenting

Mo[ Cr\ciun
pe `n]elesul copiilor
An de an, Legenda lui Mo[ Cr\ciun apare iar [i iar `n via]a
oamenilor: mai mici sau mai mari. Cum rezist\? Cum o
transmitem copiilor no[tri? Atâta vreme cât Mo[ Cr\ciun se afl\
`n Incon[tientul Colectiv [i este transmis din genera]ie `n
genera]ie, Mo[ Cr\ciun exist\! El exist\ `ntr-un mod autentic `n
realitatea intern\ a fiec\rei persoane: adult, adolescent, copil.

{tefania D. Ni]\
Psihoterapeut
Asocia]ia Român\ de Psihanaliz\
de Cuplu [i Familie
Tel: 0735.167.967
stefania.nita@psihodinamic.ro

a orice transmitere „de poveste”, [i Legenda lui Mo[ Cr\ciun e bine s\ fie

C f\cut\ pe cele dou\ c\i principale: pe cale verbal\, prin povestit direct, [i
pe cale scris\, prin scrisoarea c\tre Mo[ul.

A fost odat\ ca niciodat\...

{i pentru c\ orice
poveste `ncepe cu „...a fost odat\ ca
niciodat\...”, e bine s\ nu sc\p\m din
vedere aceast\ introducere, precum [i
formularea „...se spune din mo[i
str\mo[i c\...”. Aceste dou\ formul\ri
verbale (dar [i scrise) ne preg\tesc
pentru trecerea la realitatea de
dincolo de realitatea noastr\ intern\,
astfel `ncât ne creeaz\ spa]iul interior
de primire [i a unei alte realit\]i – [i
anume a aceleia c\ pe Mo[ul `l
vom putea g\si `ntotdeauna `n
mintea [i sufletul nostru prin
emo]iile tr\ite `n perioada copil\riei,
`ns\, foarte pu]in probabil s\ ne
putem `ntâlni cu el `n afara acestei
realit\]i interne.
Copiilor mai mari care au auzit, pierde originea `n negura timpului.
au aflat despre faptul c\ „Mo[ Vorbindu-le despre Mo[ Cr\ciun ca
Cr\ciun nu exist\” e bine s\ le imagine de Legend\ le putem vorbi
vorbim deschis [i s\ relu\m `n paralel despre al]i eroi ai lor
povestirea legendei f\când de data (imaginea lui Batman etc.) subliniind
aceasta o leg\tur\ explicit\ cu „a fost aspectul c\, atâta vreme cât Mo[ul
odat\ ca niciodat\” [i cu „se spune exist\ `n mintea lor `nseamn\ c\
din mo[i str\mo[i”. Adic\, s\ facem acesta exist\ cu adev\rat pentru ei [i
leg\tura [i s\ le spunem `n mod c\ e alegerea fiec\ruia pentru cât\
explicit c\ Mo[ Cr\ciun este o vreme va vrea sa simt\, s\ cread\ c\
legend\ care, ca orice legend\, `[i Mo[ Cr\ciun exist\.
De multe ori `n cabinet pot observa cum Mo[ul r\mâne un b\trânel dep\[it de
vreme [i u[or retrograd `n imaginea noilor genera]ii. {i pe bun\ dreptate! El `nc\
mai merge cu o sanie tras\ de reni când `n prezent ar putea s\ foloseasc\ o sanie
cu propulsie; copiii secolului 21 `[i pun astfel de `ntreb\ri [i gândesc asupra
acestui mit al Mo[ului mult mai adecvat [i adaptat la realitatea timpurilor `n care
tr\iesc decât `n[i[i p\rin]ii lor. {i cei cumin]i, [i cei n\zdr\vani!

18
 Parenting

Scrisoarea c\tre Mo[ul

Ritualul cu scrisoarea
pentru Mo[ul – calea scris\ de
transmitere a pove[tii – `i ajut\ atât
adul]i s\ se repozi]ioneze iar [i iar `n
raport cu aceast\ Legend\, cât [i pe
micu]i, care `ncep astfel s\ `[i
construiasc\ propriul tablou intern
despre Mo[ Cr\ciun. Scriindu-i
Mo[ului, ei vor `ncepe s\ [i-l creioneze
imaginând un Mo[ personal. Astfel,
copiii `ncep s\ `[i contureze [i s\-[i
structureze propria legend\ despre
Mo[ul, fapt care `i ajut\ atât `n
dezvoltarea emo]ional\, cât [i mental\.
Scrisul reprezint\ un organizator
psihic. El confer\ cadrul prin care
copiii ([i nu numai) `[i organizeaz\
ideile, imaginile despre ceea ce li s-a
povestit `n leg\tur\ cu Mo[ Cr\ciun. Pe
de alt\ parte, scriindu-i lui Mo[ul, `l
plas\m undeva `n timp [i spa]iu, care
chiar dac\ au limite destul de vag
conturate („undeva demult [i undeva
departe”), ni-l putem reprezenta. Adic\
`i putem da o reprezentare uman\ cu
care putem avea o rela]ie – fie ea [i
doar prin scris. „Scrisoarea va ajunge,
Mo[ul o va citi, deci se va gândi [i el
la mine, a[a cum [i eu m\ gândesc la
el.”
Pe de alt\ parte, scrisul unei
scrisori c\tre Mo[ul este un bun prilej
de exersare a scrisului [i compunerii
unui minieseu, pe care cu siguran]\ c\
mul]i copii nu ar accepta s\ `l scrie
luându-l ca pe tem\ obligatorie.

onsider
Darurile — dovezi concrete

C ca
`nainte
de a ne aventura `n
Cadourile reprezint\ concretizarea
faptului c\ Mo[ Cr\ciun exist\. „Uite, am
scris, iar el mi-a adus exact ce am cerut [i
p\rinte fantomatic care cere lucruri `n
schimbul unor cadouri pe care oricum le-ar
primi de la p\rin]i mult mai frecvent decât
explica]ii care ne pot vrut s\ `mi aduc\.” Pân\ la un punct, lucrul o singur\ dat\ pe an.
pune `n pozi]ii acesta ]ine. Pân\ la punctul `n care apare
incomode tr\dându-ne `ntrebarea: „...dar de ce nu `l v\d pe
propria rigiditate [i Mo[ul, de ce se ascunde?”. Copiii
`n]epenire `n propriile `ncepând cu vârsta de 3-4 ani, adic\ odat\
imagini mitice, ce bagajul lingvistic este suficient de
credin]e, nevoi [i
conturat astfel `ncât pot `n]elege [i `[i pot
dorin]e, este de
exprima/forma imagini, idei, reprezent\ri
preferat s\ `i `ntreb\m
despre ceea ce `i `nconjoar\, devin Toma
pe copii ce cred ei
Necredinciosul: pentru a `n]elege e necesar
despre Mo[ Cr\ciun.
s\ vad\. Or, Mo[ul bate la ochi pentru c\
Astfel `i `nvestim cu
nu poate fi v\zut. Iar explica]iile cu
`ncredere `n ei [i `n
„...Mo[ul vine doar când dormim” sunt
capacitatea lor de a [ti
periculoase pentru c\ incit\ la `ntrebarea:
[i de a avea propriile
De ce? Ceea ce cere o alt\ explica]ie. Pe
p\reri, `i `ncuraj\m s\
care p\rin]ii o dau. {i cu fiecare explica]ie
se exprime liber [i s\
dat\, de fapt, ei `n[i[i sunt cei care
fac\ ei `n[i[i pasul spre
demonteaz\ mitul Mo[ului. Astfel, Mo[ul Pe de alt\ parte, `n d\ruirea cadourilor
acceptarea diferen]ei
`ncepe s\ fie asimilat de copii ca fiind un e important `n p\strarea mitului lui Mo[
`ntre legenda ca
altfel de p\rinte care le cere tot felul de Cr\ciun s\ putem oferi copiilor [i o
realitate intern\ [i
lucruri: s\ fie cumin]i, s\ aib\ note bune, s\ surpriz\, adic\ un cadou pe care ei nu l-au
limita impus\ de
doarm\, s\ bea l\pticul [i s\ pape men]ionat, dar pe care noi [tim c\ i-ar
realitatea de dincolo de
pr\jiturelele. Deja suntem `n punctul `n care pl\cea s\ `l aib\. Astfel, putem da Mo[ului
mintea noastr\.
copilul, incon[tient, a luat hot\rârea c\ nu o [ans\ „s\ supravie]uiasc\” `n mintea
mai are nevoie de Mo[ul, adic\ de un copiilor un pic mai mult timp.

20
 Psihologie

Luna cump\r\turilor
Despre shoppingul
normal, excesiv
[i patologic
Luna decembrie e o lun\ a cadourilor. Mai precis, o
lun\ a cadourilor cump\rate. {i mai scurt – luna
cump\r\turilor. Dorin]\ de afirmare a statutului,
nevoie de apreciere [i iubire, anxiet\]i ce se cer
potolite, sunt tot atâ]ia factori de presiune care creeaz\
o nevroz\ de mas\: goana dup\ cadou.

Dr. Dan Ghenea,

medic specialist `n psihiatrie,
Medicover

Goana dup\ cadouri — o nevroz\ de mas\

~n mod cert,
`naintea Cr\ciunului foarte mul]i
oameni cump\r\ excesiv. A
cump\ra strict `n raport cu
nevoile este oricum rar `n zilele
noastre [i rarissim de s\rb\tori.
~ns\ stresul goanei dup\ cadou
declan[eaz\ [i episoade mai
specifice de shopping anormal.
Shoppingul regresiv e o
variant\ relativ inofensiv\:
cump\r\m lucruri destinate `n
special copiilor, care ne fac
nou\ pl\cere `n primul rând,
pentru c\ apeleaz\ ([i prin
manipularea publicitar\) la
dorin]a de a retr\i momente din
copil\rie pe care ni le amintim
ca pl\cute sau de a compensa
frustr\ri infantile.
Shoppingul afectiv e o
strategie de compensare a
frustr\rilor din via]a de zi cu zi.
E o terapie antidepresiv\
ineficace [i ineficient\, dar toate
campaniile publicitare mizeaz\
`n mai mic\ sau `n mai mare
m\sur\ pe iluzia pl\cerii la
`ndemân\.
Shoppingul impulsiv e un
rezultat al acumul\rii de stres [i
frustrare care nu mai poate fi
]inut\ sub control; „odat\ `n an
`mi pot permite asta” este deviza
sub care se poate desf\[ura un
episod de shopping impulsiv,
care poate reduce la zero efortul
de economisire pe luni `ntregi.

21
 Psihologie

Shoppingul compulsiv, o tulburare cert\

Cu shoppingul
compulsiv intr\m deja `n zona
tulbur\rilor certe. ~n SUA, pentru
care exist\ cele mai multe date,
frecven]a acestei afec]iuni a ajuns
aproape de 6% (dintre care 80%
sunt femei). ~n shoppingul
compulsiv, accentul se mut\ de
la obiectele cump\rate la actul `n
sine al cump\r\rii – multe dintre
obiectele cump\rate nu vor fi
niciodat\ folosite, iar cheltuielile
scap\ complet de sub control
(`ndatorarea [i manevrele pentru
a ob]ine banii pentru
cump\r\turi sunt simptome
esen]iale pentru acest tip de
problem\). Cr\ciunul furnizeaz\
o ocazia perfect\ pentru un
episod masiv de shopping
compulsiv (s\ ne `n]elegem,
Cr\ciunul nu declan[eaz\ boala,
ea exista dinainte, dar creeaz\
condi]iile pentru un episod acut).

Ce pute]i face pentru a r\mâne `n limite s\n\toase

pentru cump\r\turile de Cr\ciun:
Face]i lista de cadouri dup\ ce a]i definit (tindem s\ cheltuim excesiv `n afara zonei

1 lista celor c\rora le ve]i d\rui; gândi]i-v\

la preferin]ele [i nevoile lor.
noastre de via]\ – ne sim]im „`n
vacan]\”).
Dac\ e posibil, e bine s\ ave]i preg\tite

2
Pleca]i la cump\r\turi cu o list\ de idei [i
`ncerca]i s\ o respecta]i; dac\ v\ vine o
idee nou\ `n timpul shoppingului, l\sa]i-
4 o parte din cadouri `nc\ din timpul
anului, evitând astfel febra de sezon.

E preferabil s\ pl\ti]i cu cash (mai ales

v\ timp de gândire (nu v\ decide]i pe
loc).
Dac\ pleca]i `ntr-o alt\ localitate,
5 dac\ a]i identificat tendin]a la shopping
compulsiv) sau cu un card de debit
(eventual f\când indisponibile cardurile
de credit).

3 cump\ra]i cadourile din zona

dumneavoastr\ [i `mpacheta]i-le; nu mai
ad\uga]i cump\r\turi luate de pe drum
6
Petrece]i mai mult timp cu oamenii
c\rora vre]i s\ le face]i cadouri `n loc
s\-l petrece]i alergând dup\ cadouri.

Bine ar fi s\ ne oprim pu]in

TREBUIE S| {TII! când cump\r\m un cadou [i s\
ne `ntreb\m de ce dorim s\
Gestul de a face un cadou celor dragi nu are lu\m obiectul respectiv [i ce
nici o semnifica]ie dac\ nu este `nso]it de semnifica]ie are pentru
câteva cuvinte [i de o `mbr\]i[are. Vorbele persoana c\reia i-l oferim. Un
sincere („`]i dau acest lucru pentru c\ te obiect cu valoare sentimental\
iubesc”), al\turi de o `mbr\]i[are, au un efect poate aduce mult mai mult\
miraculos. Indiferent de con]inutul cadoului, bucurie decât un obiect
mesajul, vorbele spuse `n momentul oarecare, costisitor sau nu, dar
`mbr\]is\rii constituie cel mai pre]ios cadou. f\r\ nici o leg\tur\ cu persoana
c\reia `i este destinat.

22
 Beauty

PROCEDURI MEDICALE
DE ~NFRUMUSE}ARE -
CADOU DE S|RB|TORI
Femeile observ\, pe m\sur\ ce se Dr. Mihaela Leventer,
Pre[edintele Societ\]ii Române de
apropie de vârsta de 30 de ani,
Medicin\ Estetic\
micile modific\ri ale fe]ei: ridurile Medic primar dermatologie,
din jurul ochilor, schimbarea Clinica Dermastyle Bucure[ti
Str. Sevastopol 13-17
volumului obrajilor, pierderea Tel. 021 310 65 07; 0722 363577
str\lucirii pielii, modific\ri ale Fax: 021 310 65 08
texturii cutanate. www.dermastyle.ro

rimele modific\ri

P apar `n jurul
ochilor, odat\ cu
accentuarea cearc\nelor
[i adâncirea ridurilor de
la coada ochilor, urmate
de `ncre]irea pielii
subpalpebrale la zâmbet
[i `n general odat\ cu
mimica. Un aspect mai
tân\r `nseamn\ exact
restaurarea etajului
mijlociu al fe]ei. De
aceea, am conceput un
protocol de rejuvenare
facial\ rapid\, care s\
le ajute pe doamnele [i
domni[oarele interesate
s\ dobândeasc\ look-ul
dorit, de la proceduri
medicale pân\ la cele
cosmetice.
Fii str\lucitoare la Revelion!
O abordare complet nechirurgical\
const\ `ntr-un un tratament de relaxare a
ridurilor cu toxin\ botulinic\, o corec]ie a
cearc\nelor cu acid hialuronic, un
volumizator `n obraji [i o refacere a
tonusului cutanat [i texturii cu ajutorul
laserului. Abordarea tridimensional\ ca un
tot unitar a corec]iilor la acest nivel are ca
rezultat `mbun\t\]irea conturului fe]ei.
Incredibil cât de mult
`nseamn\ pentru `nf\]i[area
tân\r\ a fe]ei refacerea
volumului pierdut sau care a
alunecat din pozi]ia ini]ial\.
Fa]a nu trebuie examinat\ doar frontal, ci [i la 45 de grade [i la 90 de
grade. Reconstruc]ia trebuie s\ `nceap\ cu refacerea volumetric\ cu acid
hialuronic vâscos a pome]ilor, relief ce constituie suportul necesar pielii, care
destinde astfel atât cerc\nele, cât [i [an]urile nas-gur\. Dup\ ce se
construie[te sub pielea pome]ilor o mic\ pernu]\ moale de acid hialuronic,
se poate trece la injectarea cu un produs special pentru corec]ia cearc\nelor.

24
 Beauty
tilizarea unor canule speciale scade mult riscul de traumatism local. Remodelarea cearc\nelor

U reduce aspectul de pung\ sub ochi sau de piele `nnegrit\. Ca un sculptor care modeleaz\ ]esutul,
medicul poate `mbun\t\]i aspectul de ochi `nfundat `n orbit\ sau dându-le volum poate ridica
u[or sprâncenele.

Fa]\ relaxat\ Tratament cu laser

[i odihnit\
Injectarea de botox contribuie la
aspectul relaxat [i odihnit al fe]ei, iar
atunci când este injectat de o mân\ cu
experien]\ el devine un tratament nuan]at,
care ]ine seama de tr\s\turi [i le
`mbun\t\]e[te. De exemplu, prin acest
tratament poate fi ridicat\ sau coborât\
pozi]ia sprâncenelor, poate fi chiar
prevenit\ formarea ridurilor prin sc\derea
activit\]ii mu[chilor care amprenteaz\
pielea. Injectorul experimentat [tie s\ nu
produc\ ptoz\ (c\derea sprâncenelor) [i
nici aspecte stranii ale mimicii.
pentru netezirea pielii
Dac\ este necesar\ [i `mbun\t\]irea texturii pielii,
refacerea str\lucirii [i a tonusului, eu prefer [i recomand
tratamentul cu laserul CO2 frac]ionat Encore [i aleg
parametrii de lucru `n func]ie de culoarea [i textura
tenului. Pot s\ tratez agresiv zona pleoapelor [i s\ produc
o netezire a pielii, pe care niciun tratament chirurgical nu
o poate da, dar `n deplin\ siguran]\ [i cu o foarte scurt\
perioad\ de repaus la domiciliu. Dup\ [apte zile,
persoana tratat\ poate s\ se machieze [i s\ camufleze
culoarea roz care `nc\ eventual persist\. Putem lucra
acum direct pe pleoape, f\r\ bisturiu [i f\r\ s\ rezulte
vân\t\i, `mbun\t\]ind atât aceast\ important\ regiune.
cât [i pielea din jurul ochilor.

INOASE
GENE VOLUM
Celor care `[i doresc o cre[tere mai viguroas\ a
genelor le recomand un tratament medical local,
care stimuleaz\ cre[terea [i `nnegrirea lor `n decurs
de trei luni.

Rejuvenare `n dou\ s\pt\mâni

Uneori pacien]ii
au nevoie de toate aceste
tratamente, alteori sunt
necesare doar `mbun\t\]iri
punctuale. Stabilim `mpreun\
un program de lucru astfel
`ncât `n dou\ s\pt\mâni s\
efectu\m tratamentele [i s\
r\mân\ timp [i de
recuperare [i `ngrijire
cosmetic\. Astfel succesiunea
de proceduri este [i comod\
[i sigur\. Totul se `ncheie cu
un tratament de cosmetic\
procedural\ care lumineaz\
tenul [i `l tonific\. Pentru
men]inere, pacientele noastre
primesc instruc]iuni de
`ngrijire local\ post-
rejuvenare.

25
 Stil de via]\

Terapia cu lumin\,
izvor de energie `n sezonul rece
Lumina joac\ un rol important asupra st\rii noastre de s\n\tate. Ea ac]ioneaz\ atât asupra
proceselor fizice, cât [i psihice ale organismului. Sub influen]a luminii se regleaz\ ceasul
biologic veghe-somn, ritmul meselor, activitatea hormonal\ [i multe altele. Lumina este unul
dintre elementele esen]iale ale echilibrului nostru interior. Iat\ de ce lipsa luminii naturale ne
face s\ ne sim]im mai obosi]i [i mai indispu[i `n sezonul rece. Mai mult, `n cazul persoanelor
sensibile, expunerea insuficient\ la lumina soarelui poate cauza st\ri depresive, anxietate,
tulbur\ri de somn.

Iluminarea casei Luminoterapia,

um `n anotimpul rece timpul de
cur\ pentru starea

C p\trundere a luminii naturale `n case [i

birouri este redus, avem nevoie de surse
artificiale de iluminat. Dar pentru ca acestea s\ ne
influen]eze pozitiv starea de spirit, este important
modul de a[ezare a l\mpilor [i veiozelor, ne atrag
aten]ia speciali[tii `n design interior. Ei spun c\,
pentru a da via]\ casei noastre cu ajutorul luminilor,
regula de baz\ este amplasarea `ntr-o camer\ a
dou\ tipuri de lumin\: o surs\ de lumin\ general\,
difuz\, indirect\, [i alte surse secundare de lumin\,
directe, utile. De exemplu, `n living se pot folosi
lampadare pentru iluminarea locului de luat masa, a
locului de citit sau de privit la televizor. ~n dormitor
sunt nelipsite l\mpile pentru noptiere [i se pot de
asemenea ilumina local oglinzile, dulapurile de
haine. Camera copiilor, unde ei se joac\, `[i fac
temele, dorm, trebuie atent luminat\. ~n consecin]\,
este necesar\ o lumin\ orizontal\ general\ [i l\mpi
amplasate pe perete `n dreptul spa]iului de joac\, iar
acolo unde este cazul `nc\ o lamp\ la biroul de
lucru. Luminile trebuie s\ fie calde, nu orbitoare,
evitându-se abajururile `n culori stridente, obositoare.
Sunt excluse luminile tip neon, care devin extrem de
obositoare [i adev\rate surse de stres.
de bine
Lumina artificial\ se poate transforma
`ntr-o adev\rat\ terapie care ne asigur\
bun\dispozi]ie `n sezonul rece. De altfel,
medicii o recunosc ca atare denumind-o
luminoterapie. Cu ajutorul luminoterapiei
se pot remedia tulbur\rile afective
sezoniere – st\rile depresive, tulbur\rile
de somn, sc\derea energiei, anxietatea.
Se poate face luminoterapie atât `n centre
medicale specializate, cât [i `n confortul
propriei case, dac\ avem o lamp\ de
luminoterapie. Exist\ mai multe tipuri de
l\mpi: pentru perete, care pot fi folosite
de dou\ persoane `n acela[i timp, l\mpi
de birou sau pentru noptier\. Expunerea
la aceast\ lamp\ de luminoterapie se face
diminea]a, dup\ trezire, pentru a
beneficia de efectele sale benefice pe
parcursul `ntregii zile. Rezultatele
luminoterapiei sunt spectaculoase: dup\
câteva zile apare starea de bine [i
oboseala dispare.

26

Sfaturi pentru protejarea vederii
Degenerescen]a macular\ legat\ de
vârst\ (DMLV) este cauza principal\ a
pierderii vederii dup\ vârsta de 50 de ani. ~n
România se presupune c\ aceast\ boal\
afecteaz\ peste un milion de oameni
(persoane de peste 50 de ani, dar a fost
diagnosticat\ [i la pacien]i sub 50 de ani).
DMLV este o boal\ a ochiului caracterizat\ de
deteriorarea retinei [i pierderea vederii
centrale. Una dintre principalele cauze este
reprezentat\ de `naintarea `n vârst\ [i de
`mb\trânirea retinei, asociat\ cu factori ca
fumatul, obezitatea, hipertensiunea, iris
decolorat [i expunerea excesiv\ la lumina
solar\.
4Protec]ia `mpotriva efectelor negative ale
luminii solare
Media de vârst\ a crescut, `n consecin]\
ochii [i pielea absorb `n medie o cantitate
mai mare de radia]ii nocive decât `n trecut.
Extrem de important\ este protec]ia, mai ales
când exist\ diver[i factori de risc, pentru a
preveni boli grave cum este DMLV.
4Protec]ia `mpotriva radia]iilor solare:
ochelari [i [apc\!
Vederea este protejat\ `mpotriva razelor
ultraviolete prin evitarea expunerii la soare la
orele amiezii [i folosind ochelari de soare
corespunz\tori. Lentilele trebuie s\ garanteze
protec]ia `mpotriva razelor UV.
4Alimenta]ia corect\ [i foarte variat\!
Vitaminele [i s\rurile minerale ajut\ la
combaterea „radicalilor liberi” care pot
afecta diferite structuri ale ochiului [i `n
principal retina. Aceste substan]e definite
„antioxidan]i” sunt vitaminele A, C, [i E,
beta-carotenul [i luteina, elemente cum sunt
zincul [i seleniul. Se g\sesc `n portocale, kiwi,
piersici [i `n ardei, ro[ii, morcovi [i mai ales
`n legumele cu frunze ca spanacul, broccoli,
salata verde, etc. V\ recomand\m a[adar s\
consuma]i cât mai multe dintre aceste
alimente.
4Suplimentul natural: luteina
Luteina este un pigment galben care se
g\se[te `n numeroase legume, fructe, cereale
[i `n g\lbenu[ul de ou. ~n organismul uman
se acumuleaz\ mai ales `n ochi [i cu
prec\dere `n macul\. Este un puternic
antioxidant [i protejeaz\ structurile ochiului
`mpotriva ac]iunii negative a radicalilor liberi.
~mpreun\ cu zeaxantina formeaz\
Advertorial
„pigmentul macular”, un fel de „filtru” care
absoarbe razele luminii albastre [i razele
ultraviolete (UV) `mpiedicând radia]iile nocive
s\ afecteze ]esutul sensibil al retinei. Luteina
poate fi definit\ ca o „pereche natural\ de
ochelari de soare” activ\ 24 de ore din 24.
~ns\ luteina nu este produs\ de organismul
uman [i poate fi doar asimilat\ din
alimenta]ie sau suplimente alimentare.
Cercet\torii au demonstrat c\ o diet\ bogat\
`n lutein\ sau un supliment de lutein\ poate
reduce riscul apari]iei DMLV.
4Omega 3: acizii gra[i – prietenii s\n\t\]ii
Acizii gra[i polinesatura]i cu caten\
lung\ din uleiul de pe[te [i cunoscu]i sub
numele de Omega 3 sunt foarte importan]i
pentru s\n\tatea ochiului [i a sistemului
nervos. Ace[ti acizi gra[i „prieteni” ajut\ `ntr-
adev\r la conservarea func]iilor
membranelor celulare, mai ales ale
Sistemului Nervos Central [i ale retinei.
Omega 3 [i cu luteina ac]ioneaz\ `mpreun\
pentru protejarea retinei de efectele nocive
cauzate de lumina solar\ [i contribuie la
reducerea riscului apari]iei sau agrav\rii
bolilor retinei, cum este Degenerescen]a
Macular\ Legat\ de Vârst\.
 Ortopedie

Traumatismele iernii
Unde nu e cap, vai de mâini [i picioare!
De la bun `nceput, v\ rog s\ fi]i aten]i! Aten]i când merge]i pe trotuarul alunecos, s\ nu merge]i la bra] cu
cineva, care f\r\ s\ vrea v\ antreneaz\ `n c\z\tura sa ori dumneavoastr\ `l pute]i trânti pe ghea]\. S\ fi]i
aten]i la treptele ude sau cu z\pad\ ori ghea]\, s\ fi]i aten]i când coborâ]i din mijloacele de transport [i s\ fi]i
aten]i la traversarea [oselelor, chiar [i pe trecerea de pietoni, pentru c\ ghea]a e [i du[manul cauciucurilor, fie
ele [i de iarn\. Mai fi]i aten]i [i la ce poate c\dea de la marginea acoperi[urilor (z\pad\ grea, lespezi de
ghea]\ sau ]ur]uri periculo[i).

Mr. Dr. Marius St\nescu

Sfaturi Medic specialist ortopedie-traumatologie
Doctor `n [tiin]e medicale
pentru Clinica de Ortopedie-Traumatologie
iubitorii „Gherghe Niculescu”
Spitalul Universitar de Urgen]\ Militar
sporturilor Central „Carol Davila” Bucure[ti
de iarn\
Un gând plin de grij\
[i pentru cei care a[teapt\ Aten]ie, se alunec\!
un an sezonul rece pentru
Alunec\m, ne fug picioarele [i fie articulare [i sinovita reactiv\ ulterioar\, `n
a practica sporturile de
c\dem cu toat\ greutatea pe glezn\ sau condi]iile p\str\rii contactului `ntre
iarn\; patinajul, schiul,
picior, fie se torsioneaz\ gamba sau suprafe]ele articulare.
snowbordingul [i, mai nou,
coapsa, c\dem cu sprijin direct pe sacru, Acest ultim criteriu deosebe[te
plimb\rile prin s\lb\ticie cu
pe mân\ sau pe cot ori ne lovim la entorsele de luxa]ii (sau subluxa]ii),
snowmobilul, ce trebuie s\
nivelul [oldului, al coloanei vertebrale pentru c\ `n cazul luxa]iei se pierde
se fac\ `n condi]ii de
sau la nivelul capului. contactul articular, suprafe]ele
maxim\ dotare, cu cât mai
Când ne alegem doar cu lovitura cartilaginoase sunt translatate [i nu se
mult\ precau]ie, [i s\ nu
(contuzia) este de ajuns s\ men]inem un mai poate vorbi de continuitate `ntre
uite c\ o felie de pâine cu
timp repausul, s\ aplic\m temporar oasele scheletale.
unt cade de obicei cu
ghea]\ [i s\ badijon\m zona cu unguent Entorsele grave [i luxa]iile (de cele
partea uns\ pe covor…
antiinflamator protejând locul contuziei mai multe ori) se `nso]esc de mici fracturi
A[a c\ s\ l\s\m
cu fa[\ elastic\. (parcelare) peri- sau intra-articulare, ce
practicarea sporturilor
Atunci când este interesat\ o complic\ mult tratamentul, evolu]ia [i
extreme doar celor
articula]ie, trebuie s\ facem distinc]ia recuperarea.
antrena]i sau celor care nu
`ntre entors\, luxa]ie [i fractur\. O {i mai grave sunt traumatismele
]in cu tot dinadinsul s\ mai
entors\ reprezint\ un deranjament soldate cu fracturarea oaselor, indiferent
mearg\ [i la anul s\
articular, cu interesarea ligamentelor din dac\ sunt interesate capetele osoase ce
`ncerce aerul rece de
jurul articula]iei (`ntinderea sau ruperea formeaz\ articula]iile sau sunt interesate
munte.
ligamentelor), interesarea capsulei segmentele lungi osoase, diafizare.

28
 Ortopedie

Manifest\ri clinice
Toate leziunile osoase [i osteoarticulare se manifest\ prin edem, congestie local\, tumefac]ie, inflama]ie dureroas\, `n
punct fix, dar [i durere provocat\ de palpare sau mi[care, echimoz\ (vân\taie) [i prin impoten]a func]ional\ relativ\ sau
total\. Gradul de afectare simptomatic\ [i importan]a semnelor clinice clasific\ traumatismul `n entors\, luxa]ie sau fractur\.
Mai mult, deformarea regiunii traumatizate, a articula]iei [i pozi]ia anormal\ a segmentelor de membru (superior sau
inferior) conduc diagnosticul spre suspiciunea de luxa]ie. Netransmiterea mi[c\rii transarticulare `n prezen]a unei dureri
importante [i exacerbate de mi[care stabilesc diagnosticul de luxa]ie.

Semnele
fracturii
Peste toate semnele entorsei [i
luxa]iei apar zgomote osoase
anormale, date de contactul `ntre
fragmentele fracturate, numite
crepita]ii osoase sau cracmente
osoase. Pozi]ia anormal\
(angularea, rota]ia `n ax) sau
scurtarea segmentului de membru,
dar mai ales netransmiterea mi[c\rii
ori mi[c\rile total anormale ale
membrului afectat stabilesc
diagnosticul de fractur\. ~n plus,
col]urile anfractuoase ale oaselor
sparte pot s\ `mping\ `n piele din
`n\untru spre afar\ sau pot s\ [i
penetreze tegumentele, ca `n cazul
fracturilor deschise.
ând e dificil s\ facem
Victimele ghe]u[ului
ici o categorie
N de vârst\ nu
este scutit\ de
fracturile cauzate de
traumatismele pe ghea]\.
Frecven]a lor cre[te `n general
cu vârsta, cu nivelul de
activitate, cu expunerea la
riscurile sporturilor de iarn\,
iar la femei, o dat\ `n plus cu
instalarea menopauzei [i a
efectului aproape inerent al osteoporozei endocrine. Fracturile de glezn\ [i
pumn sunt cele mai frecvente, `ntâlnindu-se la toate categoriile de vârst\, iar
la vârstnici se remarc\ rata crescut\ a fracturilor de [old.
Primul [i cel mai important ajutor
~n cazul oric\rui traumatism pe ghea]\ (o „banal\” entors\, o luxa]ie

C diferen]a `ntre entorse,

subluxa]ii [i fracturi,
apel\m la examin\ri radiografice,
care tran[eaz\ diagnosticul [i
conduc [i atitudinea terapeutic\.
De aceea, v\ rog s\ trata]i cu
seriozitate orice traumatism
osteoarticular, s\-l considera]i grav
sau cu poten]ial de agravare [i s\
v\ adresa]i medicului din camera
de gard\ sau direct ortopedului.
Ve]i fi mai `n siguran]\ dac\
supraestima]i un traumatism decât
atunci când neglija]i un pericol, fie
el [i poten]ial.
„zgomotoas\” sau o fractura „grav\”, primul [i cel mai important ajutor
este acela ca membrul afectat s\ fie imobilizat [i men]inut `n pozi]ie
procliv\. Aplica]iile de pung\ cu ghea]\, repausul, unguentele, dar [i
medica]ia sistemic\, per os, antialgic\ [i antiinflamatorie sunt primele etape
ale tratamentului general [i local ce trebuie aplicate. Dac\ e vorba despre o
fractur\ deschis\, zona afectat\ va fi acoperit\/pansat\ cu materiale textile
cât mai curate, apoi victima traumatismului va fi transportat\ la spital.
Tratamentul fracturilor este complex [i variaz\ `n func]ie de
osul afectat [i de tipul fracturii, dar pentru asta exist\
medicul ortoped [i traumatolog, drept pentru care va
`ndemn s\ aplela]i la sfatul [i competen]a noastr\. Cu
speran]a c\ a]i aflat m\car un lucru folositor sau vi s-a
confirmat un fapt [tiut, v\ invit ca `n iarna asta s\ p\[i]i cu
aten]ie [i s\ nu cunoa[te]i nici un ortoped...

29
 Cover Story

Mircea Radu:
~mi fac analizele `n fiecare an
Are o carier\ de succes `n
televiziune. A realizat una
dintre cele mai longevive
emisiuni. Timp de 9 ani, a
str\b\tut ]ara `n lung [i-n
lat `ncercând s\ vindece
inimile românilor r\ni]i din
dragoste. De curând,
Cupidon l-a s\getat [i pe
el. La 44 de ani, Mircea
Radu – „doctorul” inimilor
frânte s-a c\s\torit… din
dragoste cu iubita lui
Raluca (26 de ani), de
profesie medic. Sfâr[itul de
an i-a adus actualului
prezentator al [tirilor TVR
`nc\ o `mplinire: vernisajul
primei sale expozi]ii de
fotografie denumit\ „Eu
citesc. Dar tu?”.

DoctorulMeu: Sunte]i autorul

unei expozi]ii de fotografie.
De unde pasiunea pentru
fotografie?
Mircea Radu: ~mi place s\
m\ uit la fotografii de când
foto: Dinu Laz\r
m\ [tiu. Iar atunci când `mi

30
place o fotografie m\ pot uita la ea minute-
n [ir. O fotografie bun\ `mi hr\ne[te st\ri [i
`nchipuiri... Ce art\ poate oferi atât de mult
cu-atât de pu]in efort?...

DM: Ce alte pasiuni/hobby-uri ave]i?

M.R: Fotografia [i muzica. Mai scriu din
când `n când.

DM: Cum a]i ajuns `n televiziune?

M.R: ~ntâmpl\tor, adus de o coleg\ de la
UniPlus Radio, unde eram DJ. Ea s-a uitat
pe un ziar, a v\zut un anun] „TVR caut\
colaboratori pentru emisiuni de
divertisment”... [i gata!, asta a fost. Era `n
1994.

Din var\ a redevenit

[tirist la TVR

DM: Cum a fost trecerea de la {tiri la

Divertisment [i, acum, din nou la {tiri?
M.R: Re`ntoarcerea mea la [tiri nu a fost
una programat\, gândit\ dinainte – cel
pu]in mie nu mi-a trecut prin cap c\ voi
reveni ca principal prezentator al Jurnalului
de actualit\]i. Am avut de ales `ntre a
prezenta [tiri [i a face nimic [i am ales
ceea ce [i dumneavoastr\ probabil c\ a]i fi
f\cut – am redevenit [tirist...

DM: Unde v\ sim]i]i mai `n largul

dumneavostr\ – la {tiri sau `n emisiunile de
Divertisment?
M.R: M\ simt bine atunci când sunt `n fa]a
camerei de filmat.
 Cover Story
„Din Dragoste”
cea mai frumoas\
perioad\ din via]\
DM: Ce a reprezentat pentru
dumneavoastr\ emisiunea
„Din Dragoste”?
M.R: Cea mai frumoas\
perioad\ din via]a mea.
DM: De unde crede]i c\ a
venit succesul acestei emisiuni?
M.R: Din pove[tile
extraordinare de dragoste, dar
[i de via]\, ale celor care ne
scriau. Din entuziasmul [i
profesionalismul echipei cu
care am f\cut acest program
de televiziune. Din formatul
puternic inventat de c\tre cei
de la Endemol. Din toate
astea, luate la un loc.
32
DM: Ca „doctor” de inimi,
cum a]i fost numit `n timpul
celor 9 ani ai emisiunii care v-
a consacrat, ce sfaturi le da]i
celor care se iubesc?
M.R: Mul]umesc pentru
apreciere, dar eu nu pot da
sfaturi nim\nui. Orice om e
foto: arhiv\ personal\
foto: arhiv\ personal\
diferit de un altul, deci iube[te
diferit. Dragostea nu e o
[tiin]\, de cele mai multe ori n-
are nicio leg\tur\ cu ra]iunea,
deci nu se poate conduce
dup\ reguli.
DM: Se poate tr\i f\r\
dragoste?
M.R: Da, dar mult mai r\u.
DM: Dumneavoastr\ a]i tr\it
f\r\ dragoste?
M.R: Da.
Despre c\s\torie,
stil de via]\
DM: V-a]i c\s\torit... din
dragoste?! Cum v\ sim]i]i de-
abia intrat `n tab\ra b\rba]ilor
c\s\tori]i?
M.R: Nu [tiu `nc\, `ntreba]i-m\ peste un
an...

DM: Presa a scris c\ so]ia dumneavoastr\

este absolvent\ de medicin\. Cum vede]i
aceast\ profesie `n ]ara noastr\?
M.R: Este o meserie nobil\, de o mare
responsabilitate, tratat\ incorect. Cum, de
altfel, sunt tratate marea majoritate a
lucrurilor cu-adev\rat valoroase din
România.

DM: Când a]i fost ultima dat\ la medic?

M.R: Acum 20 de ani. Dar `mi fac analize
`n fiecare `nceput de an.

DM: Face]i ceva special pentru a v\

men]ine s\n\tatea? Diete, sport?
M.R: ~n afar\ de plimbarea zilnic\, de 45
de minute, cu câinele prin parc, nu fac.

S\rb\tori `n familie
DM: Unde ve]i petrece S\rb\torile?
M.R: ~n familie.

DM: V\ dori]i ceva special anul acesta de

S\rb\tori?
M.R: Altceva decât s\n\tate, nu.

DM: V\ plac mânc\rurile tradi]ionale

române[ti de S\rb\tori?
M.R: Piftie, sarmale, caltabo[i, sigur c\ `mi
plac.

DM: Cum privi]i anul 2013? Poate un

copil...
M.R: Cum o vrea Dumnezeu.

DM: Un mesaj pentru cititorii revistei

Doctorul Meu?
M.R: S\ fi]i s\n\to[i!
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS

Hapciu!
De câte ori este „normal“ s\ r\cim `ntr-un an

Nu exist\ iarn\ `n care s\ ne ocoleasc\. Ne afl\m `n toiul anotimpului rece, iar virozele ne
pândesc la tot pasul. Unde mai pui c\ frigul, umezeala, lipsa de vitamine din cauza
consumului redus de fructe [i legume proaspete ne sl\besc sistemul imunitar. ~n aceste
condi]ii, sutele de virusuri responsabile de r\celi `n fiecare iarn\ au cale liber\ [i ne pot
`mboln\vi foarte u[or. A[a se explic\ num\rul foarte mare de persoane care r\cesc, ba chiar
unele de mai multe ori `n acela[i sezon.

enumite de medici viroze respiratorii, rinite,
Simptome
sâcâitoare
Simptomele caracteristice guturaiului
sunt usc\ciunea [i iritarea mucoasei
nasofaringiene, str\nutul, rinoreea apoas\
(secre]ia nazal\), obstruc]ia nazal\
(senza]ia de nas `nfundat), uneori tuse,
rareori febr\ moderat\. Aceste nepl\ceri
sunt duse pe picioare de majoritatea
oamenilor, ele fiind descrise doar ca
nesuferite, sâcâitoare. De aceea, `n fa]a
unei r\celi trebuie s\ ne `narm\m cu
mult\ r\bdare [i s\ ]inem seama de
urm\toarea zical\, cu care [i medicii sunt
de acord: „O r\ceal\ tratat\ trece dup\
[apte zile, iar una netratat\, dup\ o
s\pt\mân\”.

D rinofaringite, banalele r\celi sau guturaiul,

cum se spune `n popor, reprezint\ cele mai
frecvente infec]ii acute ale c\ilor respiratorii superioare.
Chiar dac\ ne `mboln\vesc de
mai multe ori pe an, virozele
respiratorii nu sunt periculoase,
Un adult f\r\ probleme de s\n\tate este normal s\
le putem duce u[or pe picioare.
r\ceasc\ `n medie de trei-patru ori `n sezonul rece, ne
Nu acela[i lucru se poate spune
lini[tesc medicii. ~n vreme ce un copil, mai ales dac\
despre grip\ sau pneumonie,
frecventeaz\ gr\dini]a sau [coala, este normal s\
care ne pot ]ine `n pat câteva zile
r\ceasc\ de [ase-[apte ori pe an.
bune.

34
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS

Solu]ii pentru a ne sim]i mai bine

Pentru a dep\[i mai u[or perioada `n care avem guturai, dispunem totu[i de o gam\ larg\ de
medicamente simptomatice: antiinflamatoare nesteroidiene, decongestionante ale c\ilor respiratorii,
antitermice, antitusive, vitamina C. Astfel, putem respira [i dormi mai bine. De asemenea, este esen]ial s\
ne hidrat\m corespunz\tor când suntem r\ci]i pentru a favoriza umidifierea mucoasei nasofaringiene [i
fluidizarea secre]iilor. De aceea trebuie s\ bem din bel[ug ap\ plat\, ceaiuri din plante, supe, sucuri
naturale din fructe [i legume preparate `n cas\. Dac\, dup\ câteva zile de tratament la domiciliu,
simptomele nu se amelioreaz\, trebuie s\ ne adres\m medicului de familie.

c\...
4R\cim mai ales `n sezonul rece, pentru c\ frigul, umezeala sensibilizeaz\
{tia]i mucoasa nazal\, care este poarta de intrare a virusurilor `n organism.
4Frigul favorizeaz\ transmiterea [i `nmul]irea virusurilor respiratorii.
4Exist\ peste 200 de tulpini virale care pot determina anual viroze respiratorii.

Persoane sensibile
Categoriile cele mai expuse la r\celi sunt copiii, vârstnicii [i bolnavii cronici (diabeticii, cardiacii,
astmaticii). Ace[tia prezint\ [i cele mai mari riscuri de a suferi complica]ii ale virozelor. Pentru persoanele sensibile, o
simpl\ r\ceal\ se poate transforma `ntr-o traheo-bron[it\ sau pneumonie cu consecin]e grave. Iat\ de ce aceste
categorii de pacien]i este bine s\ consulte medicul ori de câte ori sunt r\ci]i.

Remedii din plante

~n func]ie de specificul bolii [i de stadiul afec]iunilor respiratorii, fitoterapeu]ii ne `ndeamn\ s\ folosim anumite
plante care calmeaz\ simptomele guturaiului.

Ceaiuri manifest\ri ale guturaiului, poate fi dintr-o lingur\ de frunze (o singur\

M\ce[ele, teiul, socul, c\tina,
anasonul, sun\toarea, lev\n]ica,
mu[e]elul sunt unele dintre cele
mai bune plante care ne ajut\
când suntem r\ci]i. Infuzia se
prepar\ dintr-una din aceste plante
astfel: 1-2 linguri]e de plant\
uscat\ la o can\ cu ap\ clocotit\.
Se `ndulce[te cu miere [i se
adaug\ l\mâie, când infuzia este
c\ldu]\. Mierea [i l\mâia nu se
pun `n lichide fierbin]i pentru c\ `[i
pierd propriet\]ile.
Aromaterapie
Senza]ia de nas `nfundat, una
dintre cele mai sup\r\toare
`nl\turat\ prin inhala]ii efectuate cu
ajutorul l\mpii de aromaterapie.
Iat\ cum procedezi: pune ap\
clocoti\ `n recipientul de
aromaterapie, adaug\ 4-5 pic\turi
de ulei de eucalipt, de pin, de
rozmarin sau de fenicul, apleac\-te
deasupra vasului, `nf\[urându-]i
capul `ntr-un prosop [i f\ inhala]ii
timp de 2-3 minute. Procedura se
recomand\ o dat\ pe zi, seara.
Infuzii antitusive
Nalba-mare, potbalul, frunzele
de nuc sau foile de ceap\ sunt
recunoscute datorit\ propriet\]ilor
antitusive. Se pot prepara infuzii
plant\ sau amestec `n p\r]i egale
din toate plantele), la o can\ cu
ap\ clocotit\, se las\ la infuzat 5
minute. Se administreaz\ 2 c\ni pe
zi pentru a calma tusea seac\,
iritativ\.
Expectorante
P\tlagina este suveran\ `n
tratarea tusei cu expectora]ie
purulent\. Infuzia se prepar\ astfel:
la 250 ml de ap\ clocotit\ se
adaug\ 5 g de p\tlagin\ uscat\,
m\run]it\, se acoper\ 5 minute.
Infuzia se bea c\ldu]\, `ndulcit\ cu
miere, câte 2 c\ni pe zi, nu mai
mult de 10 zile.

35
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS

SOS! Proteja]i-v\ pl\mânii!

De[i pare a fi o infec]ie specific\, ceea ce la modul general se nume[te pneumonie poate
avea, de fapt, mai bine de 50 de cauze diferite. Manifest\rile variaz\ de la o stare u[oar\,
care se asociaz\ cu o r\ceal\, la o boal\ amenin]\toare pentru via]\. Pneumonia poate fi
produs\ de bacterii, ca pneumococi sau streptococi, de unele virusuri, precum cel gripal, sau
de un iritant chimic. Cel mai adesea, agen]ii patogeni responsabili de pneumonie se transmit prin
contact interuman, prin tuse, prin str\nut sau prin atingerea obiectelor contaminate.

Pneumonia este o inflama]ie a ]esutului

Pneumonia poate
pulmonar (la nivel de alveole [i/sau de
cuprinde un `ntreg lob
intersti]iu).
pulmonar sau doar câ]iva
lobuli din arhitectura unui
lob. Uneori, pl\mânul
Riscuri majore
poate fi afectat difuz, Pentru persoanele care sufer\ de afec]iuni pulmonare
acest lucru asociindu-se cronice, precum bronhopneumopatie cronic\ obstructiv\ sau
de obicei cu o evolu]ie astm bron[ic, pneumonia poate reprezenta un adev\rat
mai blând\ a bolii. pericol prin apari]ia insuficien]ei respiratorii.

Tipuri
de pneumonii
Pentru a `n]elege mai bine
pneumonia, tipurile au fost
clasificate `n numeroase subtipuri:
pneumonia comunitar\,
pneumonia de spital, pneumonia
de aspira]ie, pneumonia produs\
de microorganisme oportuniste.
Pneumonia are probabilitate
mai mare de a afecta persoanele
cu sistem imunitar sl\bit. Aten]ie De asemenea, microorganisme inofensive la persoanele
mare trebuie acordat\ gravidelor, s\n\toase pot deveni foarte periculoase pentru cei bolnavi de
copiilor mici, b\trânilor [i SIDA, drepanocitoz\ [i alte afec]iuni care afecteaz\ sistemul
bolnavilor cu patologii cronice imunitar. Medicamentele care produc supresia sistemului
(cardiovasculare, respiratorii, imunitar, cum ar fi corticosteroizii sau anumite tipuri de
metabolice, imunologice, chimioterapice, de asemenea pot s\ creasc\ riscul pentru
nefrologice, hematologice). infec]ii oportuniste.

36
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS
Tuse, expectora]ie, frisoane, febr\, dureri `n piept
Pneumoniile
determinate de bacterii
(pneumococi, stafilococi,
streptococi) se manifest\ `n
general acut, cu expectora]ie
chiar purulent\, dispnee,
mole[eal\, stare general\
alterat\ [i chiar v\rs\turi.
Simptomele generale sunt:
tuse (arareori lipse[te), scurtarea
respira]iei, dureri toracice
(pleurezie), frisoane, febr\ (poate
Antitermice,
antibiotice,
antitusive
Tratamentul simptomatic
`n cazul pneumoniilor include
medicamente antitermice
(paracetamol, ibuprofen,
aspirin\) [i antitusive.
Tratamentul antibiotic se
recomand\ `n pneumoniile
bacteriene, dar uneori [i `n
cazul celor virale pentru a
preveni suprainfec]ia
bacterian\.
O aten]ie deosebit\
trebuie acordat\ tratamentului
pneumoniei. Nu este indicat\
automedica]ia. Administrarea
antibioticelor „dup\ ureche”
duce la apari]ia unor germeni
agresivi, rezisten]i la tratament.
De aceea, tratamentul
pneumoniei trebuie stabilit de
medic.
38
s\ lipseasc\ `n pneumonia
viral\), sl\biciune [i stare de
oboseal\, dificultatea de a
respira, tusea cu expectora]ie
sub forma unei spute ruginii, cu
firi[oare de sânge, somnolen]\,
apatia [i de refuzul mânc\rii
(mai ales `n cazul copiilor).
~n pneumonia viral\, boala
este `n general precedat\ de
semne clinice care ]in de o adenopatii [i, posibil, diaree.
infec]ie a c\ilor respiratorii Unele pneumonii pot fi „duse
superioare: str\nut, tuse seac\, pe picioare” mult timp, f\r\
eliminarea unor secre]ii nazale. manifest\ri ca febra sau tusea. ~n
Ulterior, apar febr\ de 39°C [i schimb, din cauza pneumoniilor
frisoane, dureri musculare, severe bolnavii zac la pat.
Aten]ie la antibiotice!
Antibioticele nu au niciun efect asupra
virusurilor, motiv pentru care sunt
contraindicate `n cazul infec]iilor virale. Mai
mult decât atât, administrarea abuziv\ a
antibioticelor creeaz\ rezisten]\, iar atunci
când vom avea `ntr-adev\r nevoie de
antibiotice, ele nu ne vor mai ajuta.
Spitalizare
~n multe dintre (bronhopneumopatia
cazurile de pneumonie, cronic\ obstructiv\,
tratamentul poate fi astm bron[ic),
f\cut `n ambulator (la tratamentul se face la
domiciliu), `ns\ `n spital. Aceste categorii
situa]iile b\trânilor de pacien]i necesit\
peste 65 de ani, spitalizare, deoarece
copiilor [i persoanelor sufer\ pneumonii mai
care sufer\ de boli severe, ce pot fi
cronice, `n special cele urmate de complica]ii,
pulmonare uneori fatale.
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS

Gripa este o boal\ infecto-contagioas\

GRIPA,
mai mult decât o viroz\
provocat\ de virusurile Influenza cu 3
serotipuri principale: A, B [i C, din familia
Ortomyxovirus, a c\rei cale de
transmitere o reprezint\ contactul
interuman infectant, prin vorbire, tuse,
str\nut, etc.

irusurile

V gripale au
capacitatea de
a-[i schimba compozi]ia [i
Debut brusc
[i simptome zgomotoase
Stare fizic\ proast\, frisoane, cefalee, limb\ `nc\rcat\, paloare,
structura antigenic\ [i de a ochi `ncerc\na]i, durere de articula]ii, de spate [i de membre, `nso]ite
reap\rea sub o nou\ de o febr\ foarte mare cu debut brusc [i transpira]ie, sl\biciune mare,
form\, surprinzând epuizare – acestea sunt principale semne ale gripei. Alte simptome
periodic popula]ia care pot s\ apar\: str\nuturi, durere de gât, rinoree, tuse; diaree [i
neimunizat\ `mpotriva
v\rs\turi (grip\ intestinal\), pneumonie gripal\ (persoane `n vârst\ [i
noului tip epidemic. Este o
persoane sensibile), `n cazul c\rora sfâr[itul poate fi mortal.
infec]ie de origine
respiratorie foarte
contagioas\ [i epidemic\.
Severitatea bolii
depinde de starea
Tratament [i repaus la pat
general\ de s\n\tate a M\surile terapeutice constau `n izolarea bolnavului, vaccinare
organismului (patologiile persoanelor `n vârst\ `ndeosebi, prelungirea tratamentului prescris
cronice cardiovasculare,
pân\ când pacientul se simte din nou `n form\. Pe timpul
respiratorii, metabolice,
tratamentului sunt recomandate repausul la pat `ntr-o atmosfer\
imunologice, nefrologice,
umidificat\, multe lichide (ap\, infuzii), hran\ u[oar\, vitamine (`n
hematologice sunt factori
special vitamina C) [i tratamente pentru febr\ (aspirin\,
de risc pentru deces), de
paracetamol), chiar antibiotice `n cazul unor complica]ii infec]ioase.
vârsta [i de contactul
Formele severe de grip\ cu colaps, stare toxic\, catar sufocant sau cu
anterior cu virusul
complica]ii se interneaz\ la spital.
respectiv.
Aten]ie mare trebuie acordat\ gravidelor, copiilor mici, b\trânilor
Formele u[oare ale
gripei pot fi confundate cu [i bolnavilor cu patologii cronice (cardiovasculare, respiratorii,
r\ceala, care se metabolice, imunologice, nefrologice, hematologice).
deosebe[te de aceasta prin
debutul gradat, febr\
moderat\, tuse mai pu]in Profilactic exist\ vaccinuri antigripale [i vaccinuri
frecvent\, mialgie u[oar\, homeopate, care trebuie administrate `nainte de
cefalee rar\. sezonul epidemic.

39
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS

SINUZITA,
o infec]ie chinuitoare
Sinuzita apare atunci când se infecteaz\ mucoasa care c\ptu[e[te unul sau mai multe sinusuri.
Infec]ia poate fi viral\, bacterian\ sau fungic\.

Aproximativ dou\ treimi dintre cazurile de sinuzit\ sunt de scurt\

durat\ (acute). Bacteriile se stabilesc `n cavit\]ile sinusale [i provoac\
tumefierea mucoasei, producerea de mucus consistent, galben-verzui,
febr\ [i durere facial\. Tumefierea `mpiedic\ mucusul din sinusuri s\
se scurg\ cum ar trebui `n c\ile nazale.

Cum se inflameaz\ sinusurile

Fiecare dintre
cavit\]ile oaselor fe]ei are o mic\
deschidere c\tre nas, numit\ sinus,
pentru a permite mucusului [i
aerului s\ treac\ libere. Sinusurile
[i nasul sunt c\ptu[ite cu o
mucoas\ continu\. ~n consecin]\,
orice factor care determin\
tumefierea [i obstruarea c\ilor
nazale, cum ar fi o r\ceal\
sau o reac]ie alergic\, pot s\
v\ afecteze [i sinusurile.
Rezultatele sunt durerea
chinuitoare [i presiunea la
care se refer\ oamenii de obicei
ca fiind o criz\ sinusal\.
Sinuzita apare atunci când se
infecteaz\ mucoasa care
c\ptu[e[te unul sau mai multe
sinusuri. La unele persoane,
sinuzita devine o problem\
cronic\. Simptomele par s\ nu mai
dispar\ niciodat\, `n ciuda unui
tratament adecvat. Unele sinuzite
cronice se crede c\ ar fi legate de
sensibilitatea la fungii inhala]i.
Acest tip de sinuzit\ este frecvent
asociat cu polipii [i cu astmul.

Semne [i simptome
4Durere `n zona ochilor sau obrajilor 4Respira]ie nazal\ obstruat\
4Sensibilitatea regiunilor sinusale la atingere sau 4Secre]ii nazale consistente, de culoare galben-
ap\sare; cefalee verzui
4Tumefierea pleoapelor sau ]esuturilor din jurul 4Respira]ie urât mirositoare care nu este legat\ de
ochilor probleme stomatologice
4Febr\ 4Dureri dentare (rareori)

40
 ~n cazul `n care simptomele sunt prezente
de mai pu]in de 3 s\pt\mâni, sinuzita este
considerat\ acut\, iar dac\ simptomele
persist\ mai mult de 3 luni, sinuzita este
considerat\ cronic\.

C\ldura atenueaz\
durerile sinusale
Tratamentul const\ `n repaus la loc c\lduros,
instila]ii nazale sau inhala]ii cu solu]ii specifice.
Se are `n vedere purtarea capului [i a frun]ii
acoperite. La nevoie se recurge la administrarea
de antibiotice, de preferat cele cu spectru larg.
Tratamentul sinuzitei cronice acutizate este
similar cu cel al sinuzitei acute. ~n sinuzitele
maxilare se fac punc]ii sinusale [i sp\l\turi cu ser
fiziologic steril urmate de instilarea de solu]ii
antibiotice. ~n formele vechi, cu modific\ri
ireversibile ale mucoasei sinusale, se procedeaz\
la drenarea supura]iei [i `nl\turarea mucoasei
bolnave pe cale chirurgical\.

ENTIVE
MĂSURI PREV
Prevenirea sinuzitelor acute [i a
complica]iilor se poate face prin asigurarea
unei bune respira]ii nazale. Aceasta
`nseamn\ `nl\turarea factorilor favorizan]i ai
sinuzitelor. Devia]ia septului nazal trebuie
corectat\ chirurgical mai ales `n cazul
pacien]ilor cu sinuzite acute repetate.
Tratarea rinitei cronice hipertrofice, precum
[i tratamentul corect al alergiei rinosinusale
previn apari]ia complica]iilor infec]ioase la
nivelul sinusurilor. ~nt\rirea imunit\]ii
organismului `n scopul prevenirii r\celilor
este o m\sur\ necesar\ pentru evitarea
repet\rii episoadelor acute de sinuzit\.
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS

Din ce cauze apar durerile

`n gât sau anginele
Anginele reprezint\ inflama]iile faringelui, acesta având Dr. Daniela Mischie
afectat\ `ntreaga sa structur\ histologic\ (mucoasa `n Medic primar ORL
Doctor `n medicin\
totalitate [i foliculii limfatici). Spitalul Clinic de Boli Infec]ioase
[i Tropicale „Victor Babe[”
ANATOMIA FARINGELUI
Rolul fiziopatologic al faringelui se leag\ de inerva]ia sa extrem de bogat\ cu
consecin]e importante endocrine [i imunologice [i de prezen]a inelului limfatic
Waldeyer care produce anticorpi, deci are rol `n ap\rarea organismului. La na[tere,
sistemul imunitar este practic neelaborat, infec]iile repetate dezvoltând mecanismele
de ap\rare imunologic\, [i astfel, copilul se adapteaz\ mediului ambiant. ~n jurul
vârstei de 12 ani, sistemul imunitar al copilului este identic cu cel al adultului.

nginele pot fi, `n func]ie de agen]ii etiologici, specifice [i nespecifice, acute [i

A cronice. Anginele acute nespecifice sunt angina acut\ eritematoas\, angina

eritemato-pultacee, angina Plaut-Vincent [i adenoidita acut\.

Angina viral\ Angina bacterian\

Angina acut\ eritematoas\ are Angina eritemato-pultacee este de
etiologie viral\, cu virusuri respiratorii [i are
etiologie bacterian\ (streptococ beta
caracter de contagiozitate. Este favorizat\
hemolitic, stafilococ, pneumococ etc.) [i
de aerul poluat, anotimpurile reci, b\uturile
reci, schimb\rile bru[te de temperatur\. extrem de contagioas\. Ea este urmarea
Afecteaz\ toate grupele de vârst\ [i ambele anginei eritematoase [i afecteaz\ `n
sexe. Simptomatologia este cu debut brusc special amigdalele palatine.
[i const\ `n febr\, frison, cefalee, jen\ la Simptomatologia este asem\n\toare,
`nghi]ire, odinofagie, usc\ciunea gâtului. dar febra [i odinofagia sunt mai
Bucofaringoscopia eviden]iaz\ congestia accentuate, iar adenopatia
difuz\ a mucoasei faringiene, iar subangulomandibular\ este o regul\.
amigdalele palatine pot fi u[or tumefiate [i
La bucofaringoscopie, amigdalele
hipertrofiate. Adenopatia cervical\ poate fi
palatine sunt hipertrofiate, hiperemiate,
prezent\ sau nu. Evolu]ia este de 3-4 zile. Complicatiile pot fi ale c\ilor
respiratorii superioare (laringo-traheite) sau otice (otite), dar cel mai adesea iar `n cripte se eviden]iaz\ un depozit
sunt reprezentate de apari]ia suprainfec]iei bacteriene cu declan[area cremos gri, g\lbui. Analizele de
anginei eritemato-pultacee. laborator arat\ leucocitoz\ cu
Tratamentul este general - repaus la pat, regim igieno-dietetic, neutrofilie. Tratamentul general const\
antiternice [i antiinflamatoare, comprese calde `n jurul gâtului [i local - `n administrarea de antibiotice
gargar\ cu substan]e dezinfectante sau administrarea local\ de antiseptice (penicilin\, claritromicin\,
orofaringiene (spray, tablete).
cefalosporine), la care se adaug\
recomand\rile anterioare.

42
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS

O boal\ a copil\riei
Adenoidita acut\ este inflama]ia amigdalei rinofaringiene Luschka, fiind apanajul exclusiv al copil\riei.
Etiologia este bacterian\, iar boala apare `n urma cre[terii virulen]ei florei saprofite (streptococi, pneumococi, stafilococi).
Tabloul clinic difer\ `n func]ie de vârsta copilului. Adenoidita sugarului se manifest\ sever cu debut brutal, cu febr\ 40-41
grade C, convulsii, polipnee, spasm glotic. Obstruc]ia nazal\ `mpiedic\ suptul, sugarul pierzând `n greutate. La examenul
obiectiv se observ\ secre]iile mucopurulente din fosele nazale [i de la nivelul peretelui posterior al faringelui. Adenoidita
copilului mai mare de 1 an este mai pu]in alarmant\, tabloul clinic fiind centrat pe sindromul febril [i pe obstruc]ia nazal\.
Apare astfel respira]ia oral\ cu rinolalie de tip `nchis [i sfor\itul nocturn. Evolu]ia ambelor forme este de la 3-4 zile la 3-4
s\pt\mâni, `ns\ boala r\spunde prompt la tratamentul cu antibiotice, dezobstruante [i dezinfectante nazofarigiene,
antitermice, antiinflamatoare, aerosoli. Complica]iile cele mai frecvente sunt otitele, laringitele, infec]iile digestive.

Anginele acute specifice sunt repezentate de angina din scarlatin\, angina din mononucleoza
infec]ioas\, angina din bolile de sânge (granulocitar\ [i a leucemiei acute).

Scarlatina Boala s\rutului

Angina scarlatinoas\
Angina din mononucleoza infec]ioas\ este determinat\ de virusul
are ca agent patogen
Epstein-Barr [i este apanajul tinere]ii. Simptomatologia general\ const\ `n astenie
streptococul beta hemolitic
accentuat\, cefalee, angin\, adenopatie cervical\, hepatomegalie [i splenomegalie.
de grup A, cu poart\ de
Angina este ini]ial eritematoas\, banal\, urmat\ de o scurt\ perioad\ pultacee, ca apoi
intare orofaringele.
s\ apar\ ulcera]ii [i necroz\. Laboratorul pune diagnosticul prin hemoleucogram\ care
Simptomatologia apare
indic\ leucocitoz\ [i mononucleoz\ (40-60%) [i prin serologia de EBV pozitiv\. Evolu]ia
brusc cu cefalee,
este benign\, `ns\ pe o perioad\ de 2-3 s\pt\mâni, iar tratamentul este nespecific, cu
v\rs\turi, febr\,
sau f\r\ antibiotice, cortizonul scurtându-i evolu]ia.
odinofagie [i adenopatie
cervical\. Faringele este
congestionat, de un ro[u
bine s\ `ncerc\m s\ diminu\m
viu, cu depozite pultacee
administrarea de antibiotice ca tratament
uneori, cu extinderea
ini]ial [i s\ le `nlocuim cu un tratament
hiperemiei pe v\lul
simptomatic corect [i complet
palatin. Ini]ial limba este
(antiinflamatoare, antihistaminice,
alb\, sabural\, cu
dezobstruante [i dezinfectante nazo-
marginile [i vârful ro[u,
faringiene, aerosoli) [i abia ulterior, dac\
ca apoi s\ devin\
nu avem rezultate, s\ introducem
zmeurie. La 24 ore de la
debut apare exantemul
Sfatul antibioticul, dar ]intit, conform
medicului antibiogramei decelate dup\ recoltarea de
caracteristic, ini]ial numai
exudat nazal [i faringian. De asemenea,
la nivelul plicilor,
recomand cre[terea nespecific\ a
extinzându-se apoi pe tot
imunit\]ii organismului copilului mic prin
corpul. Tratamentul se
administrare de vaccinuri pe cale oral\,
face obligatoriu `n spital,
Pentru tratamentul adeno- ini]ial pe baz\ de plante [i ulterior produse
cu penicilin\.
amigdalitelor, `n special la copiii mici, este chimice.

43
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS

Laringita
când te las\ vocea
Dr. Adrian Ilie Laringitele sunt provocate de inflama]ii ale mucoasei
Medic primar ORL
laringiene [i au o etiologie variat\. ~n afar\ de tipul de
Spitalul Universitar
de Urgen]\ Militar Central
evolu]ie acut sau cronic, inflama]iile laringiene se mai pot
„Carol Davila” Bucure[ti clasifica [i dup\ leziunile anatomo-patologice dezvoltate.
De obicei, laringita este integrat\ `ntr-un tablou
inflamator extins la nivel nazal sau traheobron[ic.
n cazul inflama]iilor

~ virale sau
bacteriene ale
mucoasei laringiene se pot
identifica o serie de factori
favorizan]i. Astfel, local,
patologia care duce la
obstruc]ie nazal\ (devia]ie
de sept, polipi nazali etc.)
precum [i afec]iunile
inflamatorii de vecin\tate
(sinuzite, abcese dentare,
amigdalite etc.) pot
contribui la ini]ierea
inflama]iei sau la
`ntre]inerea unui fenomen
cronic de inflama]ie a
laringelui.
Frigul, umezeala,
expunerea la varia]ii
termice sau expunerea la
vapori sau praf de
substan]e iritante reprezint\
factori adjuvan]i ai acestei
boli. Abuzul de tutun [i
alcool constituie de
asemenea un factor
agravant.
Irita]ia gâtului, r\gu[eal\,
imposibilitatea de a vorbi
~n ceea ce prive[te simptomatologia, bolnavul descrie o
senza]ie de irita]ie la nivelul gâtului, jen\ la vorbire sau r\gu[eal\,
uneori imposibilitatea de a vorbi (afonie). Pot ap\rea tusea seac\
sau cu expectora]ie, dificultate `n respira]ie [i durere retrosternal\.
Starea general\ poate fi u[or alterat\. Tabloul clinic variaz\ `n
func]ie de vârsta pacientului, de localizarea [i extinderea
procesului inflamator, de afec]iuni asociate [i de tratamentul
administrat.
La copii — pericol de laringit\
sufocant\!
La copii, grupa de vârst\ 1-6
ani este cea mai afectat\, mai
ales din cauza unor particularit\]i
anatomice [i histologice
laringiene. Astfel, la copii, pot
ap\rea [i forme de laringit\
sufocant\ cu evolu]ie foarte rapid\
[i stare general\ alterat\.
Laringitele pot ap\rea [i `n cursul
unor boli infecto-contagioase cum
ar fi gripa sau febrele eruptive
(rujeola, rubeola, varicela).

44
 Supliment de iarn\ realizat cu ajutorul Engelhard [i GTS

La adul]i, un microclimat neadecvat la domiciliu sau la locul de munc\, excesele

vocale, consumul mare de alcool [i fumatul reprezint\ factori decisivi la apari]ia
laringitei. ~n ceea ce prive[te reparti]ia pe sexe, b\rba]ii sunt mai afecta]i de aceast\
boal\ decât femeile.

Diagnosticul este
relativ u[or de pus, atât `n
baza simptomatologiei
specifice, dar mai ales `n
baza examenului de
specialitate ORL. Aspectul
mucoasei laringiene la
examenul laringoscopic
este sugestiv. Mai
important decât
diagnosticul pozitiv este
diagnosticul diferen]ial cu
alte boli care au [i
manifest\ri laringiene sau
cu alte boli ale laringelui,
deoarece este vorba de
evolu]ii [i atitudini
terapeutice diferite.
Repaus vocal, antitusive, antibiotice
Tratamentul laringitei acute necesit\ repaus vocal, evitarea
iritan]ilor laringieni direc]i sau indirec]i (b\uturile reci, condimentele,
alcoolul, b\uturile acidulate, tutunul). Se administreaz\ calmante de
tuse, vitamine (A [i C) [i antiinflamatoare. Formele u[oare se pot remite
[i spontan `n 1-2 s\pt\mâni. Antibioterapia este indicat\, deoarece
infec]iei virale ini]iale i se poate asocia infec]ia bacterian\.
Formele sufocante necesit\ corticoterapie, oxigenoterapie sau,
uneori, se ajunge la traheostomie [i ventila]ie asistat\.
Prevenirea acestei boli poate fi eficient\ la grupele de risc
enumerate anterior. Având `n vedere etiologia infec]ioas\, se impune
un control periodic al copiilor din colectivit\]i [i familiarizarea acestora
cu normele de igien\. Asanarea focarelor infec]ioase nasofaringiene [i
corec]ia respira]iei nu trebuie neglijate. Un microclimat f\r\ varia]ii
termice, f\r\ noxe inhalatorii [i o alimentatie corect\ [i echilibrat\
ajut\ la men]inerea unei st\ri de s\n\tate optime. Preven]ia duce nu
numai la sc\derea num\rului de cazuri de laringit\, dar contribuie la
apari]ia unor forme mai u[or de tratat.

Un diagnostic corect pus la timp duce la un tratament mai simplu [i mai eficient [i
mai ales se previne apari]ia unor complica]ii. O r\gu[eal\ neglijat\, pus\ pe
seama unei laringite, poate ascunde o paralizie de nerv recurent de cauz\
central\ sau prin compresie tumoral\ tiroidian\, situa]ii ce impun o alt\ atitudine
terapeutic\. De asemenea, un cancer de coard\ vocal\ neexaminat de medicul
ORL-ist poate trece s\pt\mâni sau luni ca o laringit\ cronic\ banal\ [i se pierde
[ansa unei vindec\ri func]ionale printr-un tratament specific, cu grave implica]ii `n
recuperarea socio-profesional\ a pacientului.

Pacientul care prezint\ tulbur\ri de fona]ie sau respira]ie, mai ales dac\ acestea
asociaz\ [i alte semne locale sau prezint\ un ritm rapid de intensificare, trebuie
`ndrumat c\tre medicul specialist ORL pentru a se aplica un tratament cât mai
eficient la patologia real\, obiectivat\ prin metodele specifice de investigare.

46
 Fi[a de observa]ie

Societ\]ile mutuale,
noua re]et\ pentru S\n\tate
Le vor `nghi]i românii? Dr. Val Vâlcu
Director Editorial

Anul 2012 a `nceput cu scandalul aprins de Legea S\n\t\]ii. Dac\, `n Grecia sau Portugalia, oamenii au
ie[it `n strad\ din cauza t\ierilor de salarii, sau a cre[terii vârstei de pensionare, `n România s-a manifestat
`mpotriva privatiz\rii Urgen]elor din spitale. Legea care a detonat bomba social\ din România a fost
retras\, iar modific\rile succesive ale proiectului l-au f\cut s\ semene prea pu]in cu originalul. Ultima
variant\ propune `nlocuirea Caselor de Asigur\ri cu ”mutualit\]i” inspirate de modelul francez. Vasile
Cepoi, consilierul premierului pentru reforma `n S\n\tate, a trimis revistei Doctorul Meu r\spunsurile pe
care le-a dat la `ntreb\rile ridicate de medici sau reprezentan]i ai pacien]ilor, `n timpul dezbaterilor.

Ce poate alege asiguratul

Ce sunt
~n primul rând, alege
mutualit\]ile mutualitatea unde va deveni
membru, unde va depune
ociet\]ile mutuale de asigur\ri

S
sunt organiza]ii nonprofit, al
c\ror scop este de a
administra fondul de asigur\ri obligatorii
de s\n\tate, prin care se acord\ serviciile
prev\zute `n pachetul de baz\. Ele pot
oferi, `ns\, [i asigur\ri facultative pentru
servicii complementare/ suplimentare.
Aceste societ\]i se vor `nfiin]a prin
reorganizarea actualelor case de
asigur\ri de s\n\tate [i prin ini]iativa
unor organiza]ii (profesionale, sindicale,
patronale etc.). Fiecare cet\]ean va
depune o adeziune `n vederea `nfiin]\rii
unei societ\]i mutuale, `ntr-un interval de
doi ani de la data intr\rii `n vigoare a
noii legi. Dup\ acest interval, societ\]ile
care vor avea un minim de asigura]i
(`ntre 700.000 sau 1.000.000, `nc\ se
analizeaz\ aceste limite) [i `ndeplinesc
anumite condi]ii vor fi autorizate s\
func]ioneze ca asiguratori de s\n\tate.
adeziunea. Fiecare persoan\ cu
domiciliu `n România alege `n
mod liber s\ adere la o societate
mutual\ de asigur\ri de
s\n\tate,devenind membru al
acesteia. ~n aceast\ calitate,
cap\t\ atât dreptul de a beneficia
de serviciile de s\n\tate din pachetul de baz\, cât [i dreptul de a
alege organele de conducere ale societ\]ii.
Spre deosebire de situa]ia actual\, când conducerea Caselor de
asigur\ri este numit\ politic, noul sistem se va baza pe implicarea
asigura]ilor. Conducerea societ\]ii va supune aprob\rii Adun\rii
Generale a Asigura]ilor proiectul de buget [i va raporta periodic
modul `n care acesta a fost utilizat .
Ar putea r\mâne cineva
„pe dinafar\"?
Riscul ca persoanele s\ r\mân\ f\r\ asigurare este exclus,
deoarece legea interzice selec]ia advers\. Asiguratorilor li se interzice s\
refuze `nscrierea unui membru care solicit\ acest lucru sub sanc]iunea
ridic\rii autoriza]iei de func]ionare.

48
 Fi[a de observa]ie

Ce ofer\ societ\]ile Cum va cre[te finan]area `n domeniu

comerciale To]i asigura]ii vor pl\ti contribu]ie. Direct, cei care ob]in
venituri impozabile. Institu]iile statului vor pl\ti pentru persoanele
de asigur\ri protejate social sau scutite, prin legi speciale.
Societ\]ile private pot oferi, `n
O alt\ surs\ sunt fondurile de asigur\ri obligatorii pentru accidente
anumite condi]ii stabilite de lege,
de munc\ sau accidente rutiere, care acoper\ riscul medical [i care la ora
asigur\ri facultative [i complementare,
actual\ nu vireaz\ nici un ban la S\n\tate.
ca [i pân\ acum. Noua lege le va
Serviciile de s\n\tate public\ (urgen]e, vaccin\ri, servicii medicale
permite s\ ofere [i asigurarea
preventive) vor fi sus]inute de c\tre bugetul de stat, nu ca acum de c\tre
obligatorie, pentru serviciile din
asigur\ri.
pachetul de baz\. Dar numai pentru
asigura]ii cu care au `ncheiat deja o
Ce avantaje vor avea spitalele,
asigurare de s\n\tate facultativ\ [i
numai dac\ au un mum\r minim de
laboratoarele, medicii de familie
15.000 de asigura]i. Cu alte cuvinte,
Rela]ia contractual\ dintre furnizori [i asiguratori se va baza pe o
cei cu venituri mai mari, care au o
negociere real\. Mutualit\]ile sau firmele private vor s\ ob]in\ cele mai
asigurare suplimentar\, vor putea s\
bune servicii la cele mai bune costuri pentru asigura]ii lor. Furnizorii de
`ncheie cu aceea[i firm\ [i asigurarea
servicii medicale vor s\ se dezvolte, atr\gând pacien]i prin contracte cu
obligatorie.
cât mai mul]i asiguratori.

De ce vor fi servicii Cum se strâng [i cum se `mpart banii

mai bune? `ntre mutualit\]i [i firmele private
ontrolul reglement\rilor de Contribu]ia la fond se va colecta, ca [i pân\ acum, prin ANAF, `ntr-un

C func]ionare va fi mai u[or,

pentru c\ se va realiza prin
negocierea unor clauze contractuale.
cont dedicat. ~mp\r]irea bugetului `ntre asiguratori se va face prin hot\râre
de guvern, `n func]ie num\rul [i de de riscul de boal\ al asigura]ilor `nscri[i
la fiecare asigurator `n parte.
Acest mod de lucru va reduce mult
riscul de a fi raportate [i pl\tite servicii
Care va fi rolul CNAS?
care nu s-au efectuat sau care nu erau CNAS nu va mai avea rol de ordonator principal de credite. Se va
necesare. reorganiza ca autoritate de reglementare [i control a asigur\rilor obligatorii
Sistemul se va adapta mai u[or de s\n\tate, dup\ modelul Comisiei de Supraveghere a Asigur\rilor, care
la nevoile de s\n\tate ale popula]iei, regelemnteaz\ [i controleaz\ asigur\rile facultative de s\n\tate.
pe baza calculului riscului de boal\ [i
4Societatea de asigur\ri va fi interesat\ s\ ofere cele mai bune servicii pentru a
Speran]ele noului sistem

a unui management profesionist al

sistemului . ~n acest scop, proiectul de atrage asigura]ii;
lege prevede ca personalul care va 4Asigura]ii au posibilitatea s\-[i aleag\ asiguratorul `n func]ie de calitatea
lucra `n aceste societ\]i s\ fie serviciilor pe care le ofer\ acesta;
specializat `n managementul 4Asigura]ii au posibilitatea de a pl\ti [i pentru un pachet de servicii suplimentare
asigur\rilor de s\n\tate obligatorii [i [i complemetare la acela[i asigurator;
facultative, `n managementul 4Participarea asigura]ilor la alegera conducerii societ\]ii mutualiste de asigur\ri
serviciilor de s\n\tate,`n economie ,mecanism prin care permite un control al modului `n care se cheltuiesc banii;
sanitar\, fapt care va duce la 4Pacientul nu va mai avea nevoie de pile/sfaturi ale prietenilor, deoarece va
cre[terea calit\]ii [i eficien]ei. beneficia de `ndrumare din partea asiguratorului, care r\spunde pentru
accesul pacien]ilor la astfel de servicii.

49

Un Nou An,
un nou stil de via]\
Dr. Rodica T\n\sescu
Pre[edinte Societatea Na]ional\ de
Medicina Familiei
nceputul unui nou
~ an ar putea fi
pentru noi to]i [i
momentul deciziilor de a
schimba ceva `n via]a
noastr\. Ce e bun, ce e
r\u, ce depinde de
noi... Ce putem face
pentru noi `n[ine, pentru
cei dragi nou\.
~ntotdeauna am
crezut c\ Dumnezeu ne-
a oferit un dar imens,
de o perfec]iune divin\.
Un dar divin, pe care
adesea nu `l pre]uim
a[a cum trebuie:
organismul nostru. Un
mecanism de o
complexitate uria[\ care
ne permite via]a
vertical\, mersul cu
capul sus, gândul,
iubirea, jocul, munca,
admirarea minunilor
naturii.
Odat\ cu darul s\u,
Dumnezeu ne-a d\ruit
50
Medicul de familie
~n ciuda vâltorii `n care tr\im, S\rb\torile de iarn\ `[i
p\streaz\ farmecul, misterul, magia, chemarea c\tre
dragoste, c\tre familie, c\tre suflet. Iar schimbarea
anului este un moment propice reflec]iilor, bilan]urilor.
responsabilitatea de a
pre]ui, de a `ngriji
minunea d\ruita,
s\n\tatea noastr\.
Ce putem face
pentru noi `n[ine?
Dragi cititori, vreau s\ v\ reamintesc
S\ revenim la Anul
c\ NU AVEM PIESE DE SCHIMB!!
Nou, la momentul
Solu]ia noastr\ este aceea de a
bilan]urilor... Ce am
p\stra, de a `ngriji ceea ce via]a ne-a
putea s\ ne promitem
d\ruit.
pentru a pre]ui [i
Noi medicii nu avem piese de
proteja s\n\tatea, darul
schimb... Ceea ce [tiin]a ne-a oferit,
miraculos al divinit\]ii?
dup\ lunga trud\ a studiului permanent,
Cum p\str\m sau cum
este harul de a `ncerca s\ repar\m, s\
distrugem propria
p\str\m ceea ce avem. Dar e atât de
noastr\ [ans\ de a ne
important ca oamenii s\ pre]uiasc\
bucura de via]\? F\r\
s\n\tatea `nainte de a o pierde...
s\n\tate, via]a nu mai e
Bucuria vie]ii nu `nseamn\ nici tutun,
o promisiune, cerul nu
nici mâncare, nici alcool, nici [ederea `n
mai e la fel de albastru,
fa]a televizorului. A[ vrea s\ nu jignim
soarele str\luce[te altfel,
via]a limitând-o astfel. Cei dragi au
familia nu se poate
nevoie de noi.
bucura deplin, noi
Haide]i s\ `ncerc\m, la moment de
`n[ine ne pierdem [ansa
bilan], s\ cânt\rim ce am f\cut bine, ce
la un viitor a[a cum ni-l
nu am f\cut bine [i, mai ales, ce am
dorim. Cred, cu toat\
putea face pentru noi `n[ine. Se vorbe[te
sinceritatea, c\ `n
adesea despre „un stil de via]\ s\n\tos”.
majoritatea cazurilor, cel
E ceva atât de complicat? Nici vorb\, e
mai mare du[man al
nevoie numai s\ a[ez\m lista priorit\]ilor
omului este el `nsu[i.
noastre a[a cum se cuvine. Mai greu este
s\ renun]\m la obiceiuri rele...
 Medicul de familie

Ce `nseamn\ stil de via]\ s\n\tos

Stilul de via]\ s\n\tos
`nseamn\ s\ ne mi[c\m, s\
râdem, s\ nu introducem otrav\
`n corpul nostru (nici tutun, nici
droguri, nici alcool `n exces, nici
alimente periculoase...), s\
mânc\m ca s\ tr\im [i nu
invers... s\ d\m pre]uire mai ales
bucuriilor sufletului, s\ ne
control\m s\n\tatea, s\ mergem
la medic `nainte de a ap\rea
vreun semn al bolii.
Stil de via]\ s\n\tos
`nseamn\ poate ca, m\car odat\
pe s\pt\mân\, s\ ne gândim la
ce am f\cut [i mai ales la ce nu
am f\cut pentru noi `n[ine.
Românii au, mul]i dintre ei,
acea incon[tien]\ conform c\reia
„nu mi se poate `ntâmpla mie”.
Acest gând devine o deviz\,
poate [i o pav\z\, dar [i un mod
incon[tient de a alunga propria
responsabilitate. Tot incon[tien]\
mi se pare abordarea de tipul
„to]i oamenii mor, m\car s\ m\
bucur cât pot”... Da, toate fiin]ele
mor, dar de ce s\ ne gr\bim? {i,
mai ales, ce fel de via]\ ne
preg\tim dac\ nu avem grij\ de
noi? Via]a cu dizabilitate, `n lipsa
s\n\t\]ii nu este nicidecum o
bucurie....

e sper eu?? Sper s\ schimb [i eu câte ceva `n

Haide]i s\ ne
acord\m [ansa
s\n\t\]ii!
Acum e momentul, la
r\scrucea dintre ani, s\ lu\m
decizii, s\ ne facem promisiuni.
Un An Nou este un nou `nceput,
o nou\ [ans\.
Haide]i s\ schimb\m cu to]ii
câte ceva `n via]a noastr\. S\
corect\m ceea ce [tim c\ ne face
r\u. S\ mergem la medic, m\car
pentru un control anual [i câteva
investiga]ii. Nu spera]i c\ „merge
[i a[a”... este un mod incon[tient
de a ne face r\u.
Dragi cititori, v\ doresc din
suflet s\ fi]i s\n\to[i, s\ v\
bucura]i de via]\, s\ re`nv\]a]i s\
pre]ui]i [i gândul, [i soarele, [i
pl\cerea de a respira adânc...
S\ ne acord\m momente
pentru noi `n[ine. O carte, o
floare, zâmbetul unui copil,
mi[carea norilor...
C anul ce vine... De[i `n general am grij\ de mine,
`nc\ mai e loc de mai bine. Sper, [i am s\ fac `n
a[a fel `ncât s\ am mai multe momente care s\-mi apar]in\,
pentru bucuria mea [i pentru s\n\tatea mea.
Mai sper `n prag de s\rb\tori ca deciden]ii României,
care vor fi aceia, s\ respecte [ansa la s\n\tate a cet\]enilor
care i-au propulsat acolo unde sunt. Le doresc s\n\tate,
`n]elepciune [i, mai ales, „s\ le pese”... Mai sper ca
s\n\tatea s\ nu fie (mereu!) o prioritate strict electoral\. S\
se `n]eleag\ c\ responsabilitatea statului pentru genera]ii
s\n\toase este covâr[itoare. S\ nu se uite c\ s\n\tatea sau
boala sunt mai presus de disputele politice, mai presus de
ziua de azi, de fotoliul de mâine.
ititorilor no[tri le urez
C s\n\tate, s\ re`nve]e (dac\
au uitat) s\ se bucure de
via]\, s\ `n]eleag\ c\ fericirea e adus\
[i de lucrurile mici. S\ se `ngrijeasc\,
s\ se pre]uiasc\, s\ nu uite c\ noi
doctorii nu avem piese de schimb... {i,
da, vreau s\ nu uite c\ primii
responsabili pentru s\n\tate suntem
noi `n[ine...
A[a c\, e momentul bucuriei
Cr\ciunului, al bilan]urilor [i al
deciziilor pentru s\n\tatea de mâine...

51
 Tendin]\

Promisiunile de Anul Nou

Dorin]ele, promisiunile sau „rezolu]iile” de Anul Nou, a[a cum au fost preluate din ]\rile
occidentale, au devenit `n ultimii ani o mod\ [i `n ]ara noastr\. Dar, s\ recunoa[tem, este un
obicei de `mprumut care, spre deosebire de Valentine’s Day sau Halloween, poate avea chiar
efecte pozitive majore `n via]a noastr\. Cu o condi]ie: s\ fie luate `n serios!

um reu[im s\ Strategie de ac]iune

C respect\m
promisiunile pe
care ni le facem de
Anul Nou? Psihologii
spun c\, atunci când ne
dorim ceva, este bine
ca de la primul pas s\
`ncepem a ne gândi
cum anume `l vom
ob]ine sau `l vom
realiza.
Când ne hot\râm
Iat\ câteva reguli pe care psihologii
ni le recomand\ pentru a trece de la
exemplu, nu este realist a ne dori o
ma[in\ sofisticat\ când nu avem o slujb\
vorbe la fapte. Avem nevoie de un plan stabil\. Nu este un scop realist a ne dori
specific de ac]iune. s\ fim peste noapte superinteligen]i,
Spune ce vrei cât mai la realist ar fi s\ ne dorim `mbog\]irea
1 obiect! Nu te limita la a scrie
pe lista cu rezolu]ii „Vreau s\
am mai mul]i bani”, „Vreau o cas\”,
orizontului de cunoa[tere prin reviste,
c\r]i, documentare.
Aloc\-]i timpul necesar
„Vreau s\-mi `ntemeiez o familie”, „Vreau
s\ petrec mai mult timp cu prietenii sau
familia”. Transform\ aceste dorin]e `n
4 pentru `ndeplinirea scopului
propus.
~ncearc\ s\ vizualizezi

s\ facem o list\ cu
rezolu]ii de Anul Nou
nu este suficient s\
`n[ir\m ni[te fraze pe o
foaie de hârtie. Este
bine s\ ne dorim [i s\
vis\m la unele lucruri,
5
ac]iuni concrete „Activit\]i prin care a[ dorin]ele propuse.
putea câ[tiga mai mul]i bani”, „Ce tip de
Imagineaz\-]i `n cel mai mic
cas\ `mi pot permite [i activit\]i care `mi
detaliu cum va fi când vei avea ceea ce
permit s\ realizez acest lucru”, „Ce
vrei sau cum vei ar\ta `n situa]ia
trebuie s\ schimb pentru a avea o rela]ie
respectiv\. Pentru a realiza un plan,
stabil\ [i a `ntemeia o familie” etc.
Gânde[te-te bine dac\ dorin]a vizualizeaz\-l ca [i cum ar fi real.

2
dar nu trebuie s\
Gânde[te pozitiv [i

r\mânem la stadiul
vis\rii. Dac\ tot ne
hot\râm s\ facem ceva
bun pentru noi `n[ine,
m\car s\ o facem ca la
carte.
este accesibil\, dac\ dispui de
resursele necesare realiz\rii ei
sau dac\ le po]i accesa `n timp.
F\-]i un plan real de ac]iune!
3 Rezolu]iile trebuie s\ `]i
permit\ o ac]iune realist\. De
6
constructiv! Nu te
demoraliza! Prive[te
jum\tatea plin\ a paharului: nu po]i
ob]ine un lucru, transform\-l `n ceva
mai accesibil.

Rezolu]ii la mod\
4Vreau s\ m\ bucur mai
mult de via]\.
4 Vreau s\ sl\besc sau
s\-mi men]in silueta.
4 Vreau s\ am o
alimenta]ie s\n\toas\.
4 Vreau s\ `ncep o
activitate sportiv\ sau
s\ fac mai mult sport.
4Vreau s\ petrec mai
mult timp cu familia
[i/sau cu prietenii.
4 Vreau s\ m\ las de
fumat.
4 Vreau s\ renun] la
b\uturile alcoolice.
4Vreau s\ scap de
datorii.
4Vreau s\ am o situa]ie
material\ mai bun\.
4Vreau s\ `nv\] ceva
nou: o limb\ str\in\, o
abilitate, dezvoltarea
unui hobby.

52
Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL
Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, Bucureşti
Tel/fax: +40 21 256 00 95,
www.gotosolution.com, email: comenzi@gotosolution.com
 Util

Fi]i `n form\ de Revelion!

Sfaturi pentru marea petrecere dintre ani
Dr. Ruxandra Constantina
Medic specialist medicin\ de familie
Competen]\ apifitoterapie
Clinica Medical\ Medas
Petrecerea de Anul Nou trebuie s\ reprezinte un
moment special pentru fiecare dintre noi. L\s\m `n
urm\ toate sup\r\rile, problemele [i `ntâmpin\m Noul
An cu bucurie [i speran]\; [i cu s\n\tate, care este cel
mai mare dar pe care ni l-a f\cut natura [i a[a trebuie
s\ r\mân\. Depinde doar de noi s\ p\[im `n Noul An
s\n\to[i din punct de vedere fizic, psihic, emo]ional.

Este bine s\ urm\m câteva sfaturi

pentru a fi `n form\ maxim\ `n
aceast\ noapte lung\ [i activ\:
S\ ne odihnim bine `nainte

1 de petrecere.

Mâncarea pe care o vom

2 servi trebuie s\ fie

diversificat\. Putem
renun]a acum la tradi]ionalele
mânc\ruri de Cr\ciun (sarmale,
friptur\ de porc, salat\ boeuf, piftie de
porc etc.) [i s\ `ncerc\m un meniu
mai u[or digerabil [i asimilabil: carne
de pe[te, de curcan sau prepeli]\ (la
cuptor), asezonat\ cu multe
condimente (rozmarin, chimen,
busuioc, cimbru, [ofran, oregano).
Al\turi putem servi salate asortate [i
Mânca]i `n reprize, câte mergând `n cazuri grave pân\ la
colorate (ardei gras, ro[ii, salat\
verde, salat\ iceberg, varz\ alb\,
varz\ ro[ie) sau mur\turi (pentru cei
care nu au contraindica]ii la sare sau
3 pu]in, opri]i-v\ `nainte de
a fi s\tuli (senza]ia de
sa]ietate apare la aproximativ 15
colecistite acute [i pancreatit\ acut\,
care pot pune `n pericol via]a
persoanei. Consuma]i un vin alb sau
minute dup\ mas\), mai sunt `nc\ ro[u natural, eventual un digestiv
o]et), care sunt o surs\ de fermen]i
atâtea feluri de savurat! (vi[inat\, afinat\) [i o cup\ de
digestivi, de calciu [i vitamina C;
Nu trebuie s\ exagera]i [ampanie. M\sura [i modera]ia
sufleu sau budinc\ de conopid\,
broccoli, varz\ Bruxelles, cartofi cop]i.
La desert – o salat\ asortat\ de fructe
(de p\dure, citrice, mere, pere,
4 cu b\utura! S\ nu uit\m
c\ aceast\ combina]ie
`ntre alcool [i mâncare gras\, greu
trebuie s\ fie cuvintele-cheie, altfel
risc\m ca aceast\ frumoas\ noapte
s\ se transforme `ntr-o vizit\
digerabil\, `ncarc\ suplimentar nedorit\ la spital. O alternativ\
pepene, kiwi, papaya), eventual
acompaniat\ de o cup\ de `nghe]at\ sistemul digestiv [i hepatobiliar [i pot s\n\toas\ [i gustoas\ este berea de
preparat\ `n cas\. ap\rea indigestii, colici biliare, ghimbir!

54
 Util
Este bine ca, `nainte de men]in tonusul fizic [i psihic [i ne probleme digestive (colon iritabil,

5 a consuma b\uturi
alcoolice, s\ mânca]i un
aliment solid pentru a `ncetini
absorb]ia alcoolului [i s\ consuma]i
mult\ ap\ plat\.
Nu uita]i de ceaiurile pe
confer\ energia necesar\, fiind un
substitut excelent al b\uturilor
energizante din comer] (`n care
extractul de fructe este `ntr-o minim\
propor]ie, restul sunt chimicale
pentru culoare, gust etc.) - ceaiul
dischinezie biliar\, tulbur\ri de
tranzit intestinal, meteorism) ar
trebui sa aib\ preg\tit un ceai de
chimen, anason, fenicul, p\p\die,
busuioc, ghimbir, care u[ureaz\ [i
`mbun\t\]esc digestia.

6 care le putem consuma

`n aceast\ noapte; ele ne
verde, ceaiul negru, ceaiul alb,
mate. Persoanele care [tiu c\ au

Protejeaz\ inima, ficatul, rinichii

4O aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ alimenta]iei [i alcoolic\, este foarte periculos, pentru c\ pot declan[a o
insuficien]\ hepatic\. E indicat `n special `n aceast\
b\uturii din partea persoanelor cu afec]iuni
perioad\ un tratament cu extracte de armurariu,
cardiovasculare (hipertensiune arterial\, cardiopatie
anghinare, p\p\die, polen, p\stur\ pentru protec]ia
ischemic\, sechele de infarct, arteriopatii periferice) sau
celulei hepatice.
cerebrovasculare (antecedente de accident vascular). ~n
cazul lor, ca [i al celor cu ateroscleroz\, mâncarea
4 Persoanele cu afec]iuni metabolice – obezitate, diabet,
gut\ – trebuie s\ fie foarte moderate `n ceea ce prive[te
bogat\ `n gr\sime [i excesul de sare [i de zah\r rafinat
mâncarea [i alcoolul pentru a preveni agravarea acestor
pot s\ agraveze o hipercolesterolemie sau o
boli strâns legate de alimenta]ie.
hipertrigliceridemie, ceea ce poate duce la precipitarea
unor crize anginoase [i la valori uneori periculoase ale
4 Pentru cei afla]i sub treatment cu antidepresive, nu trebuie
s\ uita]i c\ alcoolul poten]eaz\ `n mod periculos efectul
tensiunii.
4 Persoanele cu antecedente de hepatit\, de steatoz\
acestor medicamente; deci nu renun]a]i la medica]ie,
renun]a]i la alcool, via]a e mult mai important\!
hepatic\ nu trebuie s\ consume nici un fel de b\utur\

~n nici un caz nu `ntrerupe]i medica]ia `n aceast\ perioad\ `n ideea c\ a[a ve]i putea mânca [i
bea dup\ pofta inimii, pot ap\rea accidente grave, care uneori s-au soldat chiar cu moartea. {i fi]i
aten]i [i la dozarea efortului fizic, iar `n caz de vreme rece petrece]i cât mai pu]in timp afar\.

Revelionul `n strad\ Sfaturi antimahmureal\

Exist\ mul]i tineri care `[i vor petrece aceast\
noapte `n aer liber. ~mbr\ca]i-v\ corespunz\tor (mai
multe straturi de haine), acoperi]i-v\ urechile [i
mâinile, purta]i `nc\l]\minte comod\ [i c\lduroas\.
Aten]ie la alcool, doar `n cantitate moderat\ `nc\lze[te
Dac\ v\ trezi]i mahmuri, cu dureri de cap, ame]eli,
grea]\, este recomandabil s\:
4 be]i cât mai mult\ ap\ plat\, eventual cu suc de
l\mâie [i miere, ceai verde, alb, infuzii de ment\,
mu[e]el, ghimbir, care ajut\ la hidratare [i detoxifiere;

[i ne ajut\ s\ facem fa]\ mai bine frigului. Altfel,

exist\ pericolul de a suferi deger\turi la nivelul
urechilor sau degetelor f\r\ a realiza acest lucru; mai
bine mi[ca]i-v\, dansa]i pentru a v\ pune sângele `n
mi[care sau consuma]i preparate de ghimbir ce
accelereaz\ circula]ia [i `nl\tur\ senza]ia de frig [i
oboseal\! Nu amesteca]i b\uturile alcoolice `ntre ele
sau cu b\uturi energizante, droguri, medicamente.
4 consuma]i supe [i ciorbe de legume, acrite cu bor[ sau
l\mâie;
4 consuma]i suc natural de fructe (portocal\, grapefruit,
l\mâie);
4 administra]i-v\ 3-4 zile produse ce con]in enzime
digestive pentru normalizarea digestiei, vitamine
(complexul B, vitamina C) [i minerale, ghimbir,
gingseng;
4 face]i cât mai mult\ mi[care `n aer liber.

55
 Semnal

Feri]i-v\ ochii [i urechile

de petarde [i artificii!
Manipularea necorespunz\toare a artificiilor, petardelor sau sticlelor de [ampanie poate face
ca bucuria [i veselia s\rb\torilor s\ se transforme `n situa]ia tragic\ a producerii de accidente
foarte grave. Zonele cele mai expuse sunt ochii [i urechile.
Dr. Ramona Barac
Medic primar oftalmolog
raumatismele oculare

T produse prin folosirea

necorespunz\toare a
artificiilor sau petardelor apar
Spitalul de Urgen]e Oftalmologice Bucure[ti
Asistent universitar UMF „Carol Davila”

mai frecvent la adul]ii tineri [i la

copii `n perioada S\rb\torilor.
De la r\ni u[oare la pl\gi
Accidentele cu petarde sau care duc la pierderea vederii
artificii reprezint\ o important\
cauz\ de pierdere a vederii la Leziunile oculare pot fi:
copii, gravitatea lezinilor variind 4u[oare, de tipul hematom palpebral (la
de la un caz la altul. Num\rul nivelul pleoapei), hemoragie palpebral\,
pacien]ilor care se prezint\ la hemoragie conjunctival\, escoria]ii
camera de gard\ cu palpebrale, eroziune corneean\, arsur\
traumatisme oculare este mult termic\ corneoconjunctival\, corp str\in
mai mare `n perioada corneean. ~n aceste cazuri se recomand\
S\rb\torilor de iarn\. examinare oftalmologic\ a pacientului zilnic,
Modificarea legii ce permite tratament local cu antibiotic, cicatrizante,
comercializarea materialelor uneori pansament local.
explozibile, ca urmare a 4 grave, `n marea majoritate a cazurilor, de tipul plag\ palpebral\,
atitudinii medicilor oftalmologi traumatisme oculare perforante, plag\ corneen\ sau corneoscleral\, corp
`n mass media, a dus la o str\in intraocular, hifem\, hemoragie vitreean\, hemoragie retinian\,
sc\dere important\ a num\rului cataract\ traumatic\, dezlipire de retin\, glaucom secundar. ~n aceste situa]ii,
de pacien]i cu traumatisme
pacientul trebuie spitalizat, iar interven]ia chirurgical\ se face de urgen]\.
foarte grave, de la 60-70 de
pacien]i la 5-10 pacien]i pe
sezon. De multe ori leziunile Sechele pe via]\
grave produse sunt ireversibile,
volu]ia leziunilor oculare este dependent\ de gravitatea lor, de timpul
pacientul poate s\-[i piard\
vederea definitiv sau chiar
globul ocular, situa]ie care are
un puternic impact psihologic
E scurs de la producerea accidentului pân\ la prezentarea la medic, de
starea general\ a pacientului. Sechelele unui traumatism ocular pot s\
fie foarte grave, acuitatea vizual\ poate s\ r\mân\ sc\zut\ sau pierdut\
pentru toat\ via]a, impactul psiho-social fiind puternic, mai ales la copii.
asupra victimelor acestor
Complica]iile leziunilor ini]iale apar mai ales atunci când pacientul nu se
accidente.
prezint\ de urgen]\ la medic, cele mai grave fiind infec]iile.

56
 Semnal

E
SFATURI UTIL
S\rb\torile
de iarn\ trebuie s\ vin\ cu veselie [i
bucurie, mai ales pentru copii, iar de
multe ori st\ `n puterea noastr\ s\
evit\m producerea unor tragedii.
4~ncerca]i s\ ]ine]i departe copiii de 4~n cazul producerii unui
materiale explozive, artificii, petarde, traumatism ocular de orice fel trebuie
sticle de [ampanie. Un accident nu s\ v\ adresa]i de urgen]\, cât mai
poate fi prev\zut, dar poate fi evitat repede de la producerea
prin supravegherea copiilor, prin accidentului, pentru un consult
educa]ie corespunz\toare. oftalmologic.

Traumatismele acute sonore

uzul poate fi serios afectat `n cazul

A expunerii bru[te la un zgomot foarte

puternic, a[a cum ar fi explozia unei
petarde sau detonarea artificiilor. Dup\ un astfel de
[oc sonor, senza]ia de ureche `nfundat\, acufenele
(]iuiturile), ame]elile, hipoacuzia semnaleaz\ un
traumatism sonor acut, care poate pune `n pericol
func]ia auditiv\. Traumatismul acut sonor apare de
obicei atunci când zgomotul dep\[e[te 120 de
decibeli, adic\ pragul de durere, când urechea `ncepe
s\ simt\ efectiv durerea. Dup\ aceast\ limit\,
zgomotele devin insuportabile [i pot produce
traumatisme cu perforarea timpanului sau afectarea
altor structuri ale urechii interne. ~n astfel de cazuri „s\ explodeze” sub efectul presiunii provocate de
grave, pierderea auzului poate fi ireversibil\. explozia unei petarde sau artificii.
~n plan anatomic, traumatismul acut sonor se Cei care sufer\ astfel de [ocuri sonore produse de
traduce prin alterarea celulelor cili din urechea intern\. petarde [i artificii trebuie s\ se prezinte cât mai rapid la
Sunt aproximativ 15.000 de celule, care au un rol un medic specialist ORL. Dac\ tratamentul este aplicat
crucial pentru auz [i care sunt extrem de fragile. Ele pot la timp [i corect, auzul poate fi salvat.

Arsuri ATEN}IE!
4Dac\ vre]i s\ `ntâmpina]i Anul
„Materialele pirotehnice” – petardele [i artificiile – Nou cu artificii, evita]i amplasarea
aflate `n casele românilor `n timpul S\rb\torilor pot sau aruncarea acestora `n spa]ii
provoca [i arsuri, cel mai frecvent la nivelul mâinilor. ~n aglomerate sau `nchise.
cazul producerii unei arsuri, pe zona afectat\ se pot
4Alege]i spa]ii deschise, deloc
pune comprese (de preferat sterile sau cât mai curate)
aglomerate [i ave]i grij\ s\ nu le
cu ap\ rece sau poate fi ]inut\ `n z\pad\. Nu sparge]i
arunca]i `n apropierea altor
b\[icile [i nu aplica]i nici un fel de crem\ sau alte
persoane.
substan]e pe leziuni f\r\ indica]ia medicului sau
farmacistului. Persoanele cu arsuri grave necesit\
4Nu aprinde]i artificiile ]inându-le
`n mân\, ci dup\ ce sunt fixate pe
prezentarea de urgen]\ la spital.
sol.

57
 Nutri]ie

Diete de sl\bit
dup\ S\rb\tori
Vacan]a de Cr\ciun `nseamn\ mai mult\ lini[te [i odihn\,
Lector univ. dr. Lygia Alexandrescu
desprinderea de realitatea de la birou sau de la [coal\ [i
Nutri]ionist Acreditat CIO
de grijile cotidiene. De cele mai multe ori `ns\ relaxarea, Pre[edinte al Societ\]ii Române
indulgen]ele culinare, mai multe ore de somn [i chiar de Educa]ie Nutri]ional\
frigul de afar\ ne aduc [i ni[te kilograme `n plus. Acest Tel. 0721 091 762
lucru este valabil pentru `ntreaga familie, de la cei mari [i Fax 021 4130571
pân\ la cei mai mici. O diet\ fad\ sau de `nfometare este
cea mai p\guboas\ alegere, pentru c\ rezultatele se ob]in
rapid, `ns\ ele nu sunt de durat\.

up\ S\rb\tori trebuie s\ se revin\ la o diet\ echilibrat\,

D u[or redus\ caloric, pentru a corecta efectul exceselor

alimentare din aceast\ perioad\. Vegetarianismul strict
nu este nici pe departe o solu]ie pe termen lung, `ns\ este foarte util\
[i recomandat\ o m\rire a cantit\]ilor de fructe, legume, cereale
integrale [i semin]e consumate `n aceast\ perioad\ a anului. Este
important a[adar s\ consum\m o mare diversitate de legume [i fructe
colorate pentru a putea beneficia la maximum de efectele lor asupra
s\n\t\]ii. Asta pentru c\ ele con]in diverse substan]e fitochimice care
se combin\ [i se completeaz\ reciproc `n lupta pentru men]inerea
st\rii de s\n\tate.

Trei mese principale [i dou\ gust\ri

Din dieta `ntregii familii nu
trebuie s\ lipseasc\ legume [i fructele
proaspete, cereale integrale bogate
`n fibre, proteinele de natur\
superioar\ [i lactate fermentate
(chefirul, sana, laptele b\tut). Dieta
zilnic\ trebuie s\ fie `mp\r]it\ `n trei
mese principale [i dou\ gust\ri de
fructe, iar `ntre mese s\ se consume
din abunden]\ lichide care
hidrateaz\: ap\ [i ceai ne`ndulcit.
Gustarea de fructe de diminea]a
poate fi format\ din fructe mai dulci,
cu indice glicemic superior, iar cea de
dup\ amiaz\ din fructe mai acre.
Mi[carea joac\ un rol esen]ial `n
activarea metabolismului [i de aceea
m\car activit\]ile fizice de rutin\
(mers pe jos, urcat sc\ri, plimbare `n
parc) trebuie practicate.

58

Strategii rapide
recomandate
femeilor
emeile resimt cel
F
mai acut cele câteva
kilograme depuse `n
concediu [i nevoia de revenire la
silueta [i garderoba de birou
implic\ o strategie clar\ [i
rapid\ a stilului de via]\ dup\
vacan]a de iarn\. Hidratarea
este ingredientul cheie care
men]ine echilibrul hidric [i termic
al corpului. Fiind frig afar\ [i
c\ldura din cas\ produc\toare
de atmosfer\ uscat\, trebuie
m\rit\ cantitatea de ap\
consumat\ indiferent de nivelul
de efortul fizic depus. Dieta
trebuie s\ con]in\ alimente
u[oare, bogate `n nutrien]i [i
s\race `n gr\simi: carne de
pe[te, ou fiert, brânz\ nes\rat\,
salate, fructe proaspete [i
cantit\]i limitate de pâine cu
secar\.
Micul dejun poate din
format din cereale integrale,
fructe proaspete [i ceai sau
cafea. Gustarea de fructe de
diminea]\ poate fi format\ din
prune uscate, mere, pere, o
banan\, iar cea de dup\ amiaz\
din mere sau citrice. Prânzul
poate s\ con]in\ pe[te g\tit
dietetic (la gr\tar sau la cuptor),
o salat\ de legume proaspete,
câteva linguri de orez integral
g\tit la abur, un lactat [i ceai de
plante cald. Cina poate s\ fie o
salat\ cu brânz\ dulce [i câteva
migdale crude [i iaurt.
Nutri]ie
Regim pentru b\rba]i
B\rba]ii trebuie s\ evite b\uturile
alcoolice, carbogazoase [i `n special pe
cele cu aport de cafein\ [i zah\r. Pentru
hidratare nu trebuie b\ute lichide foarte
reci, pe care b\rba]ii le prefer\
indiferent de anotimp, ci lichide calde
sau la temperatura camerei. Alimentele
condimentate (iu]i [i s\rate) trebuie
limitate. Proteinele sunt substan]ele care
dau energie, ajut\ ]esuturile s\ creasc\
[i s\ se regenereze, iar b\rba]ii au
nevoie de mai mult de 1 g de protein\
per kg corp per zi. Micul dejun poate s\
con]in\ alimente bogate `n proteine, dar
[i carbohidra]i complec[i cu fibre.
Proteinele pot fi luate din carne, ou\,
lactate sau soia. Fibrele pot fi g\site `n pâine cu secar\. Fructele de sezon trebuie
consumate la gust\ri. Prânzul poate s\ con]in\ o sup\ sau o ciorb\ de legume,
carne de curcan sau pe[te g\tite dietetic, salat\ de var\ cu l\mâie [i ulei de
m\sline, cartof copt, lactate. Cina poate s\ fie format\ din brânzeturi nes\rate
(ca[, urd\), legume la gr\tar sau salat\ asortat\, pâine cu secar\ sau m\m\ligu]\
[i iaurt.
Copiii nu trebuie supu[i la diete restrictive pentru c\ sunt
organisme `n cre[tere [i au nevoi nutri]ionale crescute. Totu[i
câteva reguli ar trebui stabilite pentru a avea un echilibru nutri]ional. Este
necesar\ limitarea num\rului de calorii provenite din lichidele pe care le
consum\ copilul. Mul]i copii beau zilnic prea multe sucuri de fructe [i
lichide carbogazoase. Evitarea meselor frecvente de tip fast food este de
asemenea o necesitate. Aten]ie trebuie dat\ m\rimii por]iilor consumate la
fiecare mas\. O problem\ comun\ a copiilor care cresc excesiv `n
greutate este faptul c\ por]iile sunt prea mari.
~ncurajarea activit\]ii fizice zilnice trebuie s\ fie de
asemenea o prioritate: plimb\ri cu p\rin]ii sau bunicii,
joaca afar\ din cas\, patinajul, practicarea sporturilor
de sal\ `n echip\. Limitarea timpului acordat
televizorului [i calculatorului [i evitarea consumului de
alimente `n timpul acestor activit\]i ajut\ la ob]inerea
unei siluete zvelte a copilului nostru.
59
 Medicin\ intern\

Expunerea la frig,
risc de infec]ii urinare
Sezonul rece este perioada `n care majoritatea afec]iunilor cronice [i nu numai se acutizeaz\,
din cauza condi]iilor meteo: temperaturi sc\zute, vânt, umezeal\. Locul al doilea ca frecven]\
`n topul infec]iilor din sezonul rece `l ocup\ infec]iile urinare, cele mai afectate de aceast\
boal\ fiind femeile.
tatisticile indic\ faptul c\ una din cinci femei risc\ s\
Dr. Ro[u Teofil
Medic specialist boli interne
Centrul Medical Focus S dezvolte infec]ie urinar\ `n cursul vie]ii, pe când la
b\rba]i aceast\ boal\ prezint\ o frecven]\ mai redus\,
dar cu o intensitate mai mare a impactului.

Uretrit\, cistit\,
pielonefrit\
Infec]ia urinar\ este o
afec]iune provocat\ de diferi]i
agen]i patogeni precum bacterii,
fungi [i parazi]i. ~n func]ie de
localizarea la nivelul aparatului
urinar se poate vorbi despre:
infec]ie uretral\ (uretrit\ -
conductul de la vezic\ pân\ unde
apare urina eliminat\), infec]ie
vezical\ (cistit\ - rezervorul care
p\streaz\ urina `ntre dou\
mic]iuni) [i infec]ie a rinichilor sau
pielonefrita.
Cea mai frecvent\ cauz\ poate Simptome chinuitoare
fi infectarea cu Escherichia coli, o
bacterie existent\ `n intestinul gros Simptomele variaz\ `n func]ie de vârst\, sex [i localizarea
al omului, care atunci când ajunge infec]iei la diferitele nivele ale tractului urinar. Printre acestea
`n tractul urinar provoac\ infec]ia. se num\r\: nevoia de a urina frecvent, durere la urinare,
Al]i microbi care pot cauza infec]ii senza]ia de arsur\, usturime, culoarea diferit\ a urinei,
urinare sunt: Klebsiela, prezen]a de sânge `n urin\, dureri `n zona abdomenului
Pseudomonas, Stafilococ, inferior, dureri coliative `n lojile lombare, mai ales când
Chlamydia sau parazi]i precum infec]iile intereseaz\ direct rinichii (unilateral sau
Tricomonas. bilateral).

60
 Medicin\ intern\
nfec]iile urinare pot ap\rea mai frecvent la persoane cu litiaz\ renal\ sau la cei care au eliminat

I cantit\]i mai mari de nisip prin microlitiaz\ urinar\. De asemenea, infec]ia mai poate fi prezent\
`n situa]iile `n care vezica nu poate elimina complet [i r\mâne un rest de urin\, unde se pot
dezvolta microbii, dar [i `n cazul unor anomalii ale tractului urinar, mai ales la copii. De asemenea,
inciden]a infec]iilor urinare cre[te odat\ cu `naintarea `n vârst\, fiind deseori `ntâlnite la persoanele
vârstnice, mai ales `n cazul celor cu boli cronice care presupun imobilizare la pat.

Urocultura, obligatorie
Diagnosticarea infec]iilor urinare se bazeaz\ pe simptomatologia descris\ de pacient,
pe baza examenului clinic efectuat de medic [i a analizelor de laborator. ~n cadrul acestora,
efectuarea uroculturii este obligatorie, pentru c\ are rolul de a indica la care antibiotic este
germenul produc\tor de infec]ie cel mai sensibil. Nerespectarea acestei reguli poate produce
crearea de rezisten]\ a tulpinilor microbiene care au produs infec]ia, `ngreunând tratamentul.

De la tratament Este total contraindicat\

igieno-dietetic
la antibiotice
Pentru a evita cronicizarea infec]iilor
urinare prin ascensiunea lor pân\ la rinichi,
un prim tratament recomandat este cel
igieno-dietetic, bazat pe consumul de lichide
suficiente pentru a creea o diurez\
corespunz\toare sp\l\rii c\ilor urinare (ap\
simpl\, ceaiuri de cozi de cire[e, m\tase de
porumb). Pe baza antibiogramei date de
analiza de urocultur\, se realizeaz\ [i
tratamentul antibiotic. Uretritele [i cistitele
necesit\ tratament cu antibiotic, pe o durat\
de cel pu]in trei zile, stabilit `n func]ie de
rezultatul antibiogramei, la care se poate
asocia un antiinflamator nesteroidian pentru
a reduce edemul [i disconfortul creat de
mic]iune. La acestea se pot ad\uga
suplimente ce con]in substan]e cu rol de
eliminare a bacteriilor ce au produs infec]ia.
~n cazul pielonefritelor, tratamentul se face de
regul\ `n spital, sub `ndrumarea medicului
specialist, din cauza riscului apari]iei unor
complica]ii.
automedica]ia, deoarece
tratarea necorespunz\toare a
infec]iilor urinare poate avea
consecin]e pe termen lung [i
poate conduce la recidive. De
altfel, aproximativ 20% dintre
femeile care au avut un prim
episod de infec]ie urinar\
prezint\ infec]ii recurente
provocate de persisten]a
focarului de infec]ie `n
organism din cauza
tratamentului incorect.
PREVENIRE
Metodele de prevenire a infec]iilor urinare se
afl\ la `ndemâna tuturor prin: evitarea expunerii
excesive la frig [i umezeal\, rezolvarea rupturii de
perineu `n cazul femeilor care au suferit aceast\
complica]ie `n timpul na[terilor, rezolvarea
anomaliilor tractului urinar la copii, evitarea
constipa]iilor cronice [i o toalet\ corect\ [i
permanent\ a regiunii genitor-perianale.

62

OMS: Bolile cronice netransmisibile —
36 milioane de decese
Potrivit Organiza]iei
Mondiale a S\n\t\]ii (OMS),
bolile cronice netransmisibile
(bolile cardiovasculare [i
cerebrovasculare, diabetul,
obezitatea, cancerul [i bolile
pulmonare cronice)
`nregistreaz\ la nivel mondial
cea mai mare rat\ de
mortalitate, provocând peste
63% din decesele anuale. Din
cele 36 de milioane de
persoane care mor `n fiecare an
din cauza bolilor cronice
netransmisibile, 14 milioane au
vârsta sub 70 de ani, iar 80 %
dintre cazuri au loc `n ]\rile
dezvoltate. Bolile cronice
netransmisibile pot fi prevenite,
iar impactul lor poate fi redus `n
Info
mod semnificativ. Acesta este
mesajul pe care OMS dore[te s\
`l r\spândeasc\ `n lume. Pentru
a atinge acest obiectiv [i `n ]ara
noastr\, se va desf\[ura la
Bucure[ti, `n perioada 1- 2
februarie 2013, al doilea
Congres Na]ional Bolile Cronice
Netransmisibile, sub egida
Academiei Române.

Peste 43% din Autismul, asociat

români, mul]umi]i
de starea lor
de s\n\tate
Majoritatea românilor sunt optimi[ti `n
privin]a st\rii lor de s\n\tate. Studiul National
Hapiness România arat\ c\ 43,9% dintre români
sunt mul]umi]i de starea lor de s\n\tate [i 22,7%
o apreciaz\ ca fiind bun\ sau foarte bun\.
Studiul, efectuat `n perioada septembrie-
octombrie 2012, pe un e[antion na]ional de
1.002 responden]i, segmenteaz\ popula]ia
României `n 5 categorii: „Nevoia[ii”, „~n c\utarea
drumului”, „Famili[tii”, „Carieri[tii”, „Echilibra]ii [i
`mplini]ii”. Din aceste categorii, „Nevoia[ii” [i cei
„~n c\utarea drumului” se percep ca având o
stare de s\n\tate precar\. Persoanele din
segmentele „Famili[ti”, „Carieri[ti” [i „Echilibra]i
[i `mplini]i” sunt preocupa]i activ de starea lor de
s\n\tate, fiind `ns\ nemul]umi]i de sistemul
public de s\n\tate. Doar 30,3% dintre români
sunt mul]umi]i de accesul la servicii medicale
(cum ar fi doctori, spitale [i clinici).
cu gripa sau
st\rile febrile
ale mamei `n timpul
sarcinii
~mboln\virea de grip\ sau st\rile febrile din
perioada sarcinii ar putea fi legate de un risc
crescut de na[tere a unui copil cu autism,
conform unui nou studiu realizat `n Danemarca,
care confirm\ rezultatele unui alt studiu similar
realizat `n urm\ cu câ]iva ani `n SUA, conform
LiveScience.com. Cercet\torii au documentat
situa]ia mamelor din Danemarca [i a unui num\r
statistic reprezentativ de 97.000 de copii n\scu]i
`n perioada 1997-2003. ~n perioada studiului,
976 de copii au fost diagnostica]i cu autism,
adic\ 1% din e[antion. Conform concluziilor,
copiii sunt mai expu[i riscului de a se na[te cu
autism dac\ mamele lor au avut grip\ sau st\ri
febrile prelungite `n timpul primului [i a celui de-
al doilea trimestru de sarcin\.

63
 S\n\tatea femeii
Afl\ cum scapi
de nepl\cerile menopauzei
Dr. Camelia-Valentina Cimpoe[u
Medic specialist endocrinolog
Centrul Medical Focus
enopauza este o
M perioad\
caracterizat\
prin multiple simptome:
bufeuri (valuri de c\ldur\
`nso]ite de transpira]ii,
ro[ea]\, `n special nocturne),
tulbur\ri de somn, iritabilitate,
anxietate, tulbur\ri de
memorie, usc\ciune vaginal\
[i dispareunie etc.
Vârsta medie de instalare
a menopauzei este de 50-51
de ani [i de obicei este
precedat\ de o perioad\ de
tranzi]ie, numit\
perimenopauz\, cu durata de
aproximativ 4-5 ani. Perioada
de tranzi]ie c\tre menopauz\
este caracterizat\ de alterarea
ritmului ciclurilor menstruale,
apari]ia bufeurilor. Dar corpul
fiec\rei femei are propriul
ritm [i evolu]ie `n timp. De
aceea, unele femei ajung la
menopauz\ la mijlocul celei
de-a patra decade de via]\, `n
timp ce unele pot r\mâne
fertile chiar [i `n a cincea
decad\.
64
Menopauza reprezint\ finalul perioadei reproductive a
femeii, fiind un diagnostic ce se stabile[te retrospectiv, la
12 luni de amenoree (absen]a menstrei). Menopauza
marcheaz\ sfâr[itul perioadei reproductive a femeii.
Menopauza precoce
Factori care favorizeaz\ apari]ia menopauzei la
vârste sub 50 de ani sunt: fumatul, histerectomia, anexectomia,
boli autoimune, pacientele care tr\iesc la altitudini `nalte, istoric de
chimioterapie, radioterapie. Insuficien]a ovarian\ prematur\ se
caracterizeaz\ prin amenoree (absen]a menstrelor), deficit
estrogenic [i valori crescute ale gonadotropilor la femei cu vârsta
sub 40 de ani. Cauzele sunt diverse: anomalii cromozomiale
(sindrom Turner), muta]ii genetice, boli autoimune, chimioterapie,
radioterapie, histerectomie, insuficien]\ ovarian\ familial\,
galactosemie, deficite enzimatice etc.
Analize de laborator
Diagnosticul de laborator al menopauzei se pune pe
baza valorilor crescute ale gonadotropinelor (FSH> 40 mUI/l) [i
valori foarte sc\zute ale estradiolului.
Organismul uman produce dou\
tipuri de gonadotropine: hormonul
foliculostimulant (FSH) [i hormonul
luteinizant (LH). Ace[ti hormoni sunt
necesari pentru producerea ovulelor
(ovula]ie). Estradiolul cuprinde
estrogenii – hormonii sexuali feminini,
care `mpreun\ cu progesteronul controleaz\ cele mai importante
procese reproductive feminine. ~n perioada de tranzi]ie spre
menopauz\, valorile gonadotropilor sunt fluctuante, dar frecvent
crescute `n faza folicular\, iar valorile estradiolului variaz\ de la
normal la valori sc\zute. Hormonul antimulerian reprezint\ cel
mai precoce [i eficient marker al progresiei c\tre menopauz\.
 S\n\tatea femeii

Consecin]ele pe termen lung ale

REMEDII NATURALE
Variantele alternative ale terapiei de
menopauzei sunt osteoporoza, boala
substitu]ie hormonal\ sunt fitoestrogenii (soia,
cardiac\, ischemic\, demen]a (inclusiv
cereale), inhibitori ai recapt\rii serotoninei,
boala Alzheimer).
gabapentinul, clonidinul [i megestrolul acetat.

Terapia de substitu]ie
hormonal\ vs
metodele alternative
Tratamentul perimenopauzei/menopauzei
const\ `n terapia de substitu]ie hormonal\
(TSH) sau metode alternative pentru femeile
care au contraindica]ii la terapia de substitu]ie
hormonal\ sau nu doresc astfel de terapie.
Indica]ia TSH este ameliorarea
simptomatologiei (bufeuri) [i nu tratamentul sau
prevenirea bolilor cronice ce apar la femeia
aflat\ `n menopauz\. ~nainte de administrarea
TSH, pacienta trebuie evaluat\ cardiovascular,
mamografic, pentru osteoporoz\, boli hepatice,
examen Babe[ Papanicolau, tensiune arterial\.
Terapia de substitu]ie hormonal\ este o
combina]ie de estrogen [i progesteron sau
doar estrogeni pentru femeile histerectomizate.
Calea de administrare poate fi: cutanat\
entru a reduce apari]ia sau

(plasturi, gel), implant sau oral.
CONTRAINDICA}II
Exist\ contraindica]ii absolute pentru
TSH: cancer de sân, cancer endometrial
activ, tromboz\ venoas\ profund\ activ\,
sarcin\, sângerare vaginal\
nediagnosticat\. Contraindica]iile relative
sunt: antecedente de cancer endometrial,
istoric familial sau personal de
trombembolism, boal\ cardiac\ ischemic\,
boli cerebrovasculare, boal\ hepatic\
activ\, hipertrigliceridemie.
P
intensitatea bufeurilor se
recomand\ evitarea alcoolului,
cafeinei, condimentelor, fumatului,
`mbr\c\mintei strâmte, stresului, c\ldurii
excesive. Se `ncurajeaz\ purtarea de haine
lejere, din fibre naturale, folosirea unei
`nc\peri r\coroase drept camer\ de dormit,
exerci]iu fizic (`ns\ nu `nainte de a dormi).
Menopauza este un proces fiziologic de
modificare a tabloului hormonal al femeii.
Totu[i `n cazul `n care aceast\ perioad\ este
`nso]it\ de tulbur\ri [i simptome
sup\r\toare, se recomand\ consultarea
medicului.

66
 S\n\tatea femeii

Cancerul de sân,
depistat `n faze incipiente
~n fiecare zi, cancerul de sân face tot mai multe victime printre femeile
Dr. Elena Claudia Teodorescu
Medic primar radiologie [i din România, de multe ori foarte tinere. Pentru a putea `nvinge
imagistic\ medical\ aceast\ maladie, cancerul mamar trebuie depistat precoce, când este
Doctor `n [tiin]e medicale foarte mic. ~n acest scop se utilizeaz\ mamografia [i ecografia
Donna Medical Center
mamar\, `n func]ie de vârsta pacientei. ~n ultimii ani, tehnologiile
www.donna-medicalcenter.ro,
medicale de investigare a sânilor au evoluat; astfel, ecografia
021/252.32.32
mamar\ a cunoscut o completare important\: sonoelastografia.

onoelastografia sau elastografia este o metod\ complementar\ ecografiei care aduce informa]ii suplimentare

S despre natura unei forma]iuni mamare `n urma m\sur\rii durit\]ii/elasticit\]ii unei leziuni, comparativ cu ]esutul
mamar adiacent s\n\tos. Forma]iunile tumorale maligne (cancerele mamare) sunt `n general dure, rigide [i
deplasarea lor va fi minim\, pe când nodulii mamari benigni sunt de obicei elastici, mai moi [i se deplaseaz\ mai mult.

Sonoelastografia diferen]iaz\ Controlul

tumorile maligne de cele benigne periodic,
Dac\ prin ecografie [i mamografie descoperim noduli sau alte
salvator
modific\ri la nivelul sânilor, prin sonoelastografie putem s\ le caracteriz\m Femeile trebuie s\ con[tientizeze
suplimentar [i astfel s\ diferen]iem leziunile maligne de cele benigne. c\ un control periodic al sânilor este
Aceast\ procedur\ are scopul de a analiza nodulii mamari, ducând fie la foarte important [i le poate salva
evitarea unei interven]ii chirurgicale inutile, fie, dimpotriv\, la un diagnostic via]a. Descoperit din timp, cancerul
corect [i precis, `n urma c\ruia se va decide interven]ia potrivit\. la sân poate fi vindecat. Mai ales
Sonoelastografia se utilizeaz\ dup\ descoperirea la ecografia mamar\ a dup\ vârsta de 30 de ani, ecografia
unui nodul sau a unei modific\ri focale de structur\ [i se aplic\ la nivelul (respectiv mamografia pentru femeile
acesteia. Rezultatul este redat imagistic `n tonuri diferite de gri sau `n de peste 40 de ani) trebuie s\ devin\
nuan]e cuprinse `ntre verde deschis [i albastru `nchis. Zonele verzi [i ro[ii un control anual. Acum, cu ajutorul
semnific\ zone elastice, moi, u[or compresibile, pe când cele albastre sonoelastografiei se pot ob]ine
semnific\ zone rigide, cu atât mai dure cu cât nuan]a este mai `nchis\. r\spunsuri mult mai precise `n urma
investiga]iilor. Sonoelastografia ne
Ecografia mamar\ [i sonoelastografia sunt ajut\ s\ d\m pacientei o veste bun\,
proceduri neiradiante [i neinvazive. Nu prezint\ spunându-i c\ are o tumor\
efecte secundare, nu dor [i ambele examineaz\ `n benign\, sau dimpotriv\, dându-i un
timp real zonele de interes. Ele pot fi efectuate [i rezultat mai pu]in bun, dar de o

{tia]i c\ femeilor `ns\rcinate sau celor care al\pteaz\.

Rezultatul este ob]inut pe loc, durata
examin\rii fiind de 20-30 minute.
Prin utilizarea sonoelastografiei se poate
reduce num\rul biopsiilor mamare.
acurate]e ridicat\, c\ forma]iunea
este suspect\ [i necesit\ verificare
histo-patologic\ [i interven]ie
chirurgical\.

67

Laptele matern:
darul nepre]uit pentru pruncul t\u!
Dr. Cornelia Preda
Medic primar neonatolog
{eful Sec]iei de Neonatologie
din Spitalul Clinic Filantropia
Avantaje
pentru copil
Laptele matern con]ine toate
substan]ele nutritive absolut
necesare sugarului, `ntr-o
propor]ie ideal\ pentru
dezvoltarea sa corect\ psihic\ [i
fizic\. Este un lichid „viu”.
Compozi]ia sa se schimb\ `n
func]ie de nevoile sugarului de la
o zi la alta, de la o mas\ la alta,
chiar [i de la o etap\ a mesei la
alta: la `nceput e mai diluat,
pentru a potoli setea copilului,
apoi mai bogat `n gr\simi, pentru
a satisface foamea acestuia.
Laptele mamei `l protejeaz\ pe
micu] de alergii, boli infec]ioase
(virale sau bacteriene), `n special
`n primul an de via]\. Scade riscul
apari]iei altor boli ale copil\riei, a
obezit\]ii infantile. Compozi]ia
laptelui matern stimuleaz\
dezvoltarea cerebral\ a copilului.
S-a demonstrat c\ acei copii
hr\ni]i cu lapte matern au un IQ
ridicat. Copiii al\pta]i au un risc
redus de cancer sau moarte subit\
`n primul an de via]\. Laptele
matern este asimilat mai u[or,
diminuând colicile [i constipa]ia.
Lini[te[te sugarul datorit\ unui
hormon special (oxitocina), pe
care `l con]ine.
68
Maternitate
Arat\-i bebelu[ului t\u cât de mult `l iube[ti [i ofer\-i tot ce-[i dore[te cel
mai mult: laptele matern. Este ideal pentru alimenta]ia lui. Fiindc\ e
singurul care satisface `n totalitate nevoile de cre[tere [i dezvoltare ale
copilului. Explica]ia e simpl\: nimic nu poate `nlocui `n mod absolut natura.
Avantaje pentru mam\
Al\ptarea ofer\ sentimentul deplinei `mpliniri ca mam\. Creeaz\ `ntre
mam\ [i copil o strâns\ [i unic\ leg\tur\ sufleteasc\. Studiile au dovedit c\
al\ptarea protejeaz\ `mpotriva unor boli grave cum ar fi cancerul de sân sau
genital. Protejeaz\ de o nou\ sarcin\, ap\rut\ prea curând (`n primele 6 luni,
dac\ nu a ap\rut prima menstrua]ie). Al\ptarea contribuie la redobândirea
rapid\ a siluetei dup\ sarcin\. Ea are [i un avantaj economic: al\ptarea nu cost\
nimic, pe când formulele de lapte de calitate, biberoanele, sterilizatoarele sunt
destul de costisitoare.
Reguli simple:
Se recomand\ al\ptarea exclusiv la sân `n primele 6 luni. ~n acest timp,
micu]ul nu are nevoie de alte lichide (ceai, ap\, suc de fructe), pentru c\ laptele
mamei `i asigur\ tot.
Copilul trebuie pus la sân de fiecare dat\ când vrea acest lucru (al\ptarea
„la cerere”). Suptul la cerere este important pentru men]inerea lacta]iei [i efectul
contraceptiv.
Mama va acorda aten]ie prinderii corecte a mamelonului de c\tre bebelu[,
pentru a evita r\nirea mameloanelor. E bine ca mama s\ fie relaxat\ când
al\pteaz\ ca s\ favorizeze producerea [i eliberarea laptelui.
E indicat ca bebelu[ul s\ goleasc\ un sân `nainte de a fi pus la cel\lalt. De
regul\, copilul trebuie al\ptat 15 minute la primul sân [i câteva guri sau alte 15
minute la cel\lalt sân. Dar trebuie [tiu c\ `n primele 5 minute sugarul `[i ia
aproximativ 90% din ce are nevoie.
ȘTIAȚI CĂ...
4 Sânul mamei nu este numai o 4Nu exist\ lapte de mam\ care s\
surs\ de hran\, ci [i una de nu fie bun. A[a-numita analiz\ a
consolare. De aceea, un copil care laptelui e irelevant\. Fiecare copil
plânge imediat dup\ supt nu
are propriul ritm de cre[tere `n
`nseamn\ c\ nu s-a s\turat, ci c\
greutate. Nu trebuie introdus laptele
are nevoie de afec]iunea mamei. Un
praf `n alimenta]ia bebelu[ului, care
bebelu[ plâng\cios nu are nevoie de
suplimentarea hranei din moment ce poate deveni obez, doar ca s\ nu
cre[te `n greutate. mai plâng\.

Mituri despre cosmetic\
Neli Pfeiffer
Specialist cosmetic\ apicol\
Fondatoarea Apiestetic
www.apiestetic.ro
Exist\ un anume
„folclor” legat de
cosmetic\ [i care nu
este `ntotdeauna
validat medical. {i
totu[i, prejudec\]ile
persist\ [i se transmit
din genera]ie `n
genera]ie. Iat\ care
sunt cele mai frecvente
mituri.
70
Beauty
Când este bine s\ `ncepi tratamentele cosmetice [i de ce
m\[tile de argil\ nu sunt potrivite pentru orice tip de ten? ~n
industria cosmetic\ circul\ tot felul de mituri, studii mai mult
sau mai pu]in adev\rate, sfaturi care mai de care mai
contradictorii.
„Este bine s\ mergem la cosmetic\ dup\ vâsta de 30 de ani.”
FALS
ersoanele dintr-o anumit\ categorie de vârst\ nu au `n
P mod obligatoriu acela[i tip de ten. Rutina zilnic\ de
`ngrijire depinde strict de nevoile tenului [i de problemele
acestuia. Din momentul `n care `ncepem s\ ne form\m ca [i adul]i,
este necesar s\ avem o rutin\ de `ngrijire care s\ ne ajute s\
rezolv\m [i s\ pre`ntâmpin\m problemele pielii. Aceast\ rutin\
trebuie s\ corespund\ tipului nostru de ten [i cel mai bine este a fi
recomandat\ de c\tre un specialist.
De aceea, nu exist\ o vârst\ la care nu ar trebui s\ mergem la
cosmetic\ sau o vârst\ recomandat\ la care trebuie s\ `ncepem s\
frecvent\m cabinetele cosmetice. Trebuie s\ fim tot timpul informa]i
corect [i s\ adopt\m ac]iuni cât mai pu]in invazive `n ceea ce
prive[te tenul sau pielea noastr\.
„Produsele cosmeticele se aleg `n func]ie de vârst\.” FALS
nii produc\tori vând game diferite de cosmetice – peste
U 25, 35, 40 de ani, etc. A[a se face c\ tu folose[ti un
produs, mama ta altul, iar sora ta un al treilea, de[i
toate ave]i un ten normal. De fapt, cosmeticele se aleg `n func]ie de
tipul tenului [i eventualele probleme ale lui, nu `n func]ie de vârst\.
Exist\ adolescente care au un ten uscat [i exist\ femei peste 35 de
ani care au un ten gras cu acnee, a[a c\ nu poate exista o singur\
crem\ eficient\ pentru toate femeile de o anumit\ vârst\.
„Nu trebuie s\ te demachiezi diminea]a, este suficient s\ te speli
pe fa]\.” FALS
emachierea trebuie f\cut\ atât seara, cât [i diminea]a.
D
~n timpul nop]ii, transpiri [i se acumuleaz\ sebum, de
aceea este important ca diminea]a tenul s\ fie cur\]at la
fel de riguros ca [i seara. De asemenea, alegerea demachiantului
trebuie f\cut\ `n func]ie de tipul de piele. De exemplu, pentru tenul
gras sunt recomandate gelul spumant [i apoi o lo]iune tonic\.
 Beauty

„Masca minune - masca de argil\ este „Acneea apare doar la persoanele tinere, `n mod
potrivit\ oric\rui tip de ten.” FALS normal la pubertate.” FALS
rgila, denumit\ [i „p\mântul

A
e bine ar fi
viu” are `n compozi]ie o
gr\mad\ de minerale benefice
pentru pielea noastr\. ~n decursul ultimului
C dac\, dup\
vârsta de 18-20
ani, acneea ar disp\rea
deceniu s-a f\cut lobby asupra argilei [i a pentru toat\ lumea. Din
fost promovat\ ca [i elementul minune, p\cate, exist\ femei care [i
care rezolv\ toate problemele unui ten, dup\ 20, 30, 40 [i chiar
indiferent de acesta. Nimic mai gre[it! 50 de ani au acnee la fel
Cum bine [tim, tenurile sunt foarte variate, ca [i adolescen]ii. De
cu afec]iuni diverse, care pot ap\rea sau asemenea, nu exist\ o
disp\rea `n func]ie de vârst\ sau al]i factori regul\ cum c\ dac\ tenul
externi. De[i rolul argilei este de nu a suferit de acnee `n
dezinfectare, antiinflamator, cicatrizant, ea adolescen]\, aceast\
nu este potrivit\ tenului normal, uscat sau afec]iune nu va ap\rea mai
deshidratat [i sensibil. Pe lâng\ lucrurile târziu. De cele mai multe
positive, exist\ [i dezavantaje, cum ar fi: ori, cauza apari]iei acneei
puterea foarte mare de absorb]ie a apei este una hormonal\.
din ]esutul cutanat, dezechilibrarea nivelului Tratamentul acneei r\mâne
de hidratare a pielii. M\[tile cu argil\ sunt acela[i, nevariind `n func]ie
recomandate a fi folosite cu modera]ie `n de vârst\, cu men]iunea c\
cazul tenurilor grase (uleioase), asfixice sau trebuie adaptat tipului de
acneice, cu o frecven]\ de maximum o baz\ al tenului (uscat,
dat\ pe s\pt\mân\. normal, gras).

Materiile prime folosite `n

industria cosmetic\ sunt de o
De `ncercat!
larg\ diversitate. Chiar `n clipa de \ propun un
fa]\ poate ap\rea „ceva nou,
unicat” care promite eternitatea tenului tân\r – atunci credem,
`ncerc\m, este ok s\ fie a[a `n lumea noastr\ (a
capitalismului). Dar mierea va fi `ntotdeauna o uria[\ rezerv\
V „exerci]iu” cu miere:
aplica]i pe fa]\, gât,
decolteu un strat sub]ire de miere;
cu mi[c\ri line de jos `n sus,
de energie benefic\, `nc\ incomplet perceput\.
dinafar\ - `n\untru; lipi]i peste
Pe parcursul unui tratament cosmetic, mierea poate fi
masc\ rondele de banane, kiwi,
utilizat\ `n toate opera]iile importante: cur\]ire, tonifiere,
castrave]i (dup\ inspira]ie [i
masaj, hidratare, m\sti etc. Datorit\ ac]iunii specifice, datorit\
„poft\”); l\sa]i s\ ac]ioneze 20 de
diverselor substan]e dezinfectante (vitamine, enzime, substan]e
minute [i apoi cl\ti]i cu ap\
bacteriostatice) [i calmante, mierea constituie baza oric\rui
c\ldu]\. S\-mi spune]i cum o s\
tratament, conferind tenului ce `i este necesar pentru a fi `n
fie!
echilibru cu ideea de frumuse]e. Ceea ce `nseamn\ de fapt a
fi `n armonie cu tine, a te sim]i bine `n pielea ta.

71
 Diabet
Pompa de insulin\,
`n tratamentul diabetului zaharat
Conf. dr. Gabriela Roman
Universitatea de Medicin\ [i
Farmacie „Iuliu Ha]ieganu”
Centrul Clinic de Diabet, Nutri]ie,
Boli metabolice
Cluj-Napoca
nsulina este un hormon vital, are
I roluri multiple `n organism,
asigurând dezvoltarea, structura [i
energia organismului. Prin ac]iunea
insulinei, glucoza (zah\rul) provenit\ din
alimente [i circulant\ `n sânge este
utilizat\ de celulele organismului ca
principal\ surs\ de energie. Astfel se
men]ine concentra]ia normal\ a glucozei
`n sânge (glicemia). De asemenea,
insulina intervine `n sinteza de proteine [i
`n depozitarea gr\similor `n ]esutul adipos
ca [i rezerve de energie.
La persoanele f\r\ diabet, insulina
este secretat\ astfel `ncât s\ men]in\
concentra]ii constante de glucoz\ `n
sânge. Exist\ astfel o secre]ie continu\ de
insulin\, care asigur\ func]ionarea
normal\ a organismului `n stare de
repaus [i o secre]ie rapid\, la fiecare
mas\, adaptat\ ca [i cantitate `n func]ie
de concentra]ia de glucoz\ existent\ `n
alimentele consumate. Astfel c\ necesarul
de insulin\ al organismului este variabil
pe parcursul a 24 ore [i depinde de
foarte mul]i factori. De exemplu,
diminea]a necesarul de insulin\, deci [i
secre]ia sunt mai mari, chiar [i `n condi]ii
de repaus, iar noaptea necesarul de
insulin\ al organismului este minim.
72
Pompa de insulin\ este un dispozitiv portabil de
administrare continu\ a insulinei pentru controlul
glicemic din diabetul zaharat, `n principal de tip 1. De[i
NU VINDEC| diabetul zaharat [i nu `nlocuie[te
implicarea persoanei cu diabet `n autocontrol, pompa
de insulin\ reprezint\ o modalitate modern\, eficient\ [i
comod\ de terapie cu insulin\. Pompa de insulin\ se
adreseaz\ `n principal diabetului zaharat tip 1,
avantajele fiind maxime la aceast\ categorie de
persoane al c\ror pancreas nu mai produce insulin\.
Prevenirea complica]iilor
~n diabetul zaharat tip 1, `n aceasta e nevoie de controlul
lipsa secre]iei de insulin\ la permanent al glicemiei, iar
nivelul pancreasului, se produc modalitatea optim\ de a
cre[teri peste normal ale
concentra]iei glucozei `n sânge
(hiperglicemie). Pentru a
`mpiedica aceast\ cre[tere [i a
controla valorile glicemiei este
nevoie de insulin\ administrat\
din exterior. Hiperglicemia
constant\ [i de durat\ se
asociaz\ cu multiple complica]ii
microvasculare [i
macrovasculare ce afecteaz\
ochiul (retinopatia diabetic\),
rinichiul (nefropatia diabetic\),
membrele inferioare
(arteriopatie [i neuropatie),
inima [i circula]ia cerebral\. De
aceea, obiectivul major al
tratamentului diabetului zaharat
este cel de preven]ie a
complica]iilor cronice. Pentru
men]ine valori glicemice cât mai apropiate de
normal este ca insulina s\ fie administrat\ `n injec]ii
multiple, astfel `ncât s\ se ob]in\ efecte cât mai
asem\n\toare cu secre]ia normal\ de insulin\. La
fel de importante sunt [i m\surarea glicemiei cu
ajutorul glucometrelor [i ajustarea dozelor de
insulin\ `n func]ie de valoarea glicemiei, de
cantitatea de glucide care urmeaz\ s\ fie consumate
[i de gradul activit\]ii fizice.

dat\ cu apari]ia unor noi tipuri de

O insulin\ a c\ror ac]iune este

asem\n\toare cu secre]ia fiziologic\
de insulin\, respectiv analogii de insulin\ cu ac]iune
prelungit\ [i cei cu ac]iune rapid\, s-a reu[it o
ameliorare semnificativ\ a controlului glicemic
concomitent cu o mai mare siguran]\. Chiar [i `n
aceste condi]ii `ns\, nu `ntotdeauna [i nu la to]i
pacien]ii se poate men]ine controlul glicemic sau evita
episoadele de hipoglicemie. Pompa este solu]ie
modern\ pentru un mod fiziologic de administrare
subcutanat\ a insulinei.

Dispozitiv
de dimensiunea unui
telefon
Pompa de insulin\ este un dispozitiv de
dimensiunea unui telefon mobil mic, ce poate fi
purtat cu u[urin]\ `n buzunar sau la cureaua de la
pantaloni. Administrarea insulinei se face continuu pe
24 ore, a[a-numita rat\ bazal\, care `n condi]ii de
repaus [i f\r\ alimenta]ie poate men]ine valorile
glicemice `ntre limitele dorite. Pentru fiecare mas\ se
administreaz\ suplimentar insulin\, `n doz\ calculat\
`n func]ie de valoarea glicemiei [i de cantitatea de
glucide ingerate.
Pompa de insulin\ este conectat\ la un cateter
care se inser\ subcutanat la interval de dou\-trei zile.
~n pompa de insulin\ se utilizeaz\ analogii de
insulin\ cu ac]iune rapid\.
 Diabet
Avantajele pompei de insulin\
4Administrarea insulinei poate fi u[or adaptat\
necesarului organismului
4Absorb]ia constant\ [i continu\ a insulinei, cu mai
pu]ine fluctua]ii
4Reducerea riscului de hipoglicemii [i a varia]iilor
glicemice
Chiar dac\ exist\ multiple avantaje, doar pompa de insulin\ nu poate realiza controlul glicemic. Persoana
purt\toare de pomp\ trebuie s\ fie `n continuare responsabil\ de propria `ngrijire, s\ urmeze recomand\rile de
alimenta]ie, de activitate fizic\, de m\surare zilnic\ a 3-4 valori de glicemie [i de adaptare a dozelor de insulin\.
Indica]iile pompei
de insulin\
Pompa de insulin\ este indicat\ `n principal `n
tratamentul cu insulin\ din diabetul zaharat tip 1, la copii
[i tineri, mai ales `n situa]iile `n care:
4 nu se poate ob]ine control glicemic prin injec]ii
multiple [i automonitorizare,
4 exist\ frecvente hipoglicemii,
4 exist\ fluctua]ii ale valorilor glicemice,
4 necesarul de insulin\ este foarte mic, cum se
`ntâmpl\ la copii,
4 este nevoie de asigurarea unui regim de via]\
flexibil,
4 se preg\te[te o sarcin\ sau `n timpul sarcinii.
Pe lâng\ recomand\rile medicale de utilizare a
pompei de insulin\, este necesar ca persoana cu diabet
propus\ pentru acest tip de tratament s\ `ndeplineasc\
urm\toarele condi]ii:
4 motiva]ie de a realiza controlul glicemic,
4 aderen]\ la tratament [i disponibilitatea de
automonitorizare de cel pu]in 4 ori pe zi,
4 a[tept\ri realiste privind tratamentul cu pompa de
insulin\,
4 abilit\]i tehnice [i intelectuale de mânuire a pompei,
4 aptitudini de calcul al dozelor de insulin\,
4 colaborarea strâns\ cu echipa medical\ de `ngrijire,
4 implicarea familiei pacientului (`n cazul copiilor).
74
4Posibilitatea reducerii necesarului de insulin\/24 ore
[i a administr\rii unor doze mici de insulin\ la cei
cu necesar redus, cum sunt copiii
4 Posibilitatea de a corecta u[or episoadele de
hiperglicemie
4 Mai mult\ flexibilitate `n desf\[urarea activit\]ilor
zilnice, `n alimenta]ie [i activit\]i sportive
xist\ riscuri cu pompa de insulin\? De[i
E
pompele de insulin\ au sisteme de siguran]\
[i de alarm\, pot exista situa]ii `n care
livrarea de insulin\ se `ntrerupe [i apare cre[terea
valorilor de glicemie. De obicei, aceste incidente apar
datorit\ `ndoirii sub piele a cateterului. Riscurile se reduc
la minim `n condi]iile `n care persoana este educat\ [i
antrenat\ `n utilizarea pompei de insulin\ [i respect\
programul de automonitorizare.
Pe plan interna]ional, insulinoterapia cu
pompa de insulin\ este utilizat\ de un
num\r tot mai mare de persoane cu
diabet, fiind sus]inut\ de ghidurile de
tratament ale diabetului zaharat tip 1. ~n
România, tratamentul cu pompa de
insulin\ are deja o vechime de 10 ani,
prima pomp\ fiind instalat\ `n 31 august
2002 la Centrul de Diabet, Nutri]ie, Boli
metabolice din Cluj-Napoca. Costurile
destul de ridicate ale acestui tip de
tratament limiteaz\ num\rul beneficiarilor,
astfel c\ `n România exist\ aproximativ
400 utilizatori de pomp\ de insulin\,
num\rul fiind mic `n compara]ie cu alte
]\ri. Informa]ii suplimentare pot fi solicitate
de la Centrele de Diabet, Nutri]ie, Boli
metabolice care coordoneaz\ regional
Programul de pompe de insulin\,
respectiv Bucure[ti, Cluj-Napoca, Craiova,
Ia[i [i Timi[oara.
 Info

Stresul de la serviciu, cauz\ de infarct

tresul profesional constituie un factor de risc al infarctului miocardic,

S dar se situeaz\ `n urma fumatului [i a obezit\]ii, sus]ine un studiu al

unei echipe de la University College din Londra. Cercet\torii au
analizat [i sintetizat rezultatele a 15 studii realizate `n Europa pe tema leg\turii
dintre stresul de la locul de munc\ [i accidentele coronariene. Datele luate `n
considerare s-au referit, `n total, la circa 200.000 de persoane (num\r egal
de femei [i b\rba]i), care au completat chestionare privind mediul profesional,
func]ia ocupat\ [i expunerea la stres. „Riscul apari]iei unui infarct cre[te cu
23% dac\ activitatea profesional\ se desf\[oar\ `n condi]ii de stres. Orice
m\sur\ de reducere a stresului este binevenit\, f\r\ a neglija prevenirea
factorilor clasici de risc cardiovascular: fumatul, obezitatea abdominal\,
sedentarismul”, a declarat dr. Robert Hayat.

Etnobotanicele, Neuropatia este cea mai

o problem\ frecvent\ complica]ie a diabetului
europatia diabetic\ medicii trebuie s\ con[tientizeze
pentru România

C
onsumatorii de
etnobotanice
reprezint\ o
problem\ pentru România, fiind
mai expu[i riscului de
`mboln\vire cu hepatit\ [i
HIV/SIDA decât utilizatorii de
droguri clasice, pentru c\ ajung
s\ foloseasc\ aceea[i sering\ [i
de peste 10 ori, a declarat prof.
dr. Adrian Streinu-Cercel,
managerul Institutului Na]ional
de Boli Infec]ioase „Matei Bal[”.
„Trebuie sc\zut num\rul celor
care folosesc droguri injectabile
[i care pot s\ se infecteze.
Grupa de vârst\ cuprins\ `ntre
20 [i 34 de ani este grupa
principal\ care trebuie ]inut\ sub
observa]ie. Aceste persoane
trebuie s\ fie monitorizate cu
mare aten]ie”, a subliniat prof.
Streinu-Cercel.
N afecteaz\
aproximativ 65%
dintre persoanele care sufer\
de diabet zaharat, fiind cea
mai frecvent\ complica]ie a
acestei boli. Neuropatia
diabetic\ este subdiagnosticat\,
astfel c\ evolu]ia sa, dac\ nu e
]inut\ sub control, poate cauza
consecin]e grave. Persoanele cu
diabet ar trebui s\ efectueze
periodic controale de rutin\ [i
s\ se informeze despre
metodele de prevenire a
complica]iilor, cu prec\dere a
neuropatiei diabetice. ~n cadrul
Simpozionului Interna]ional
NeuRODiab 2012, prof. dr.
Ovidiu B\jenaru, pre[edintele
Societ\]ii de Neurologie din
România [i pre[edintele
onorific al Societ\]ii de
Neuropatie Diabetic\, a atras
aten]ia: „Atât persoanele
diagnosticate cu diabet, cât [i
gravitatea neuropatiei
diabetice. Practic, neuropatia
diabetic\ poate afecta fiecare
por]iune a sistemului nervos,
iar procesul este `n mare parte
ireversibil. Cele mai severe
consecin]e ale neuropatiei
diabetice sunt durerea,
tulbur\rile trofice [i circulatorii,
precum [i afectarea sistemului
nervos vegetativ”. Cea mai
frecvent\ form\ de neuropatie
diabetic\, polineuropatia
senzitivo-motorie, presupune
dureri foarte mari care
afecteaz\ major calitatea vie]ii
bolnavului. Pe lâng\ durere,
neuropatia diabetic\ aduce
tulbur\ri trofice [i circulatorii,
care se manifest\ `n special la
nivelul membrelor inferioare,
vorbind astfel despre piciorul
diabetic, care, dac\ e neglijat,
poate duce la amputa]ie.

75
Nout\]i medicale

~n premier\ `n România, prof. Elias Mossialos

a prezentat solu]ii de reformare a sistemului sanitar
rofesorul Elias Mossialos este directorul prestigioasei universit\]i britanice London School

P of Economics and Political Science din Londra [i este recunoscut la nivel interna]ional
pentru cercetarea comparativ\ a sistemelor de s\n\tate. Prezent `n premier\ `n România
la invita]ia Tarus Media Health Events, celebrul profesor de politici de s\n\tate a participat la o
dezbatere strategic\ pentru reformarea sistemului de s\n\tate, organizat\ la Bucure[ti. Prof. Elias
Mossialos a propus solu]ii de finan]are a sistemului de s\n\tate `n condi]ii de criz\ economic\, cum
poate fi implementat\ eficient Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA), politici farmaceutice [i
accesul pacien]ilor la tratament. La eveniment au participat 70 de reprezentan]i ai autorit\]ilor
sanitare, directori de spitale, asocia]ii de pacien]i, reprezentan]i ai industriei farmaceutice.

Spitalele vor putea achizi]iona [i deconta

medicamentele care se g\sesc mai greu
pitalele vor putea s\ achizi]ioneze [i s\ medicamente, organizeaz\ o licita]ie public\.

S deconteze cu prioritate medicamentele

care se g\sesc mai greu, pentru a nu
mai exista sincope, a declarat secretarul de stat `n
Ministerul S\n\t\]ii conferen]iar doctor Alexandru
Rafila, `n cadrul unei dezbateri privind noi
reglement\ri pentru achizi]ionarea
medicamentelor cu risc crescut de discontinuitate
`n aprovizionarea unit\]ilor sanitare cu paturi.
„Am propus un ordin al ministrului care s\
accelereze procedeele de achizi]ie [i decontare a
peste 100 de medicamente identificate ca fiind
dificil de procurat”, a spus secretarul de stat.
Conferen]iar doctor Alexandru Rafila a explicat
c\, atunci când un spital are nevoie de anumite
Ministerul S\n\t\]ii, prin Direc]ia de specialitate [i
Agen]ia Na]ional\ a Medicamentului, va
identifica medicamentele necesare, unde se
produc, dac\ au autoriza]ie de punere pe pia]\ `n
România, inclusiv cele de uz pediatric, iar acestea
vor putea fi procurate.
Conferen]iar doctor Alexandru Rafila a
precizat c\ de la `nceputul anului [i pân\ `n
prezent au fost date peste 50 de autoriza]ii
speciale pentru diferite medicamente care nu se
g\seau. Potrivit demnitarului, aceast\ situa]ie a
fost generat\ pe de o parte de faptul c\ este
dezavantajoas\ comercializarea anumitor
produse, chiar [i la nivel european, din cauza
pre]urilor mici, iar `n România pre]ul este cel mai
mic din UE. Al doilea motiv care a dus la situa]ia
de a nu fi g\site anumite medicamente pe pia]\
`l constituie exportul paralel, a sus]inut el.
Secretarul de stat Alexandru Rafila consider\
c\ nu vor fi probleme la licita]ie, deoarece, fiind
vorba de cantit\]i mici de medicamente, ele se
pot procura prin selec]ie de ofert\.

76
 Nout\]i medicale

Cavit
Secretul premian]ilor!
abletele delicioase de calciu [i

T multivitamine din Gama Cavit le

ofer\ copiilor necesarul zilnic de
vitamine [i minerale esen]iale pentru o
cre[tere s\n\toas\ [i `i ajut\ s\ fie `n form\
maxim\ `n perioada [colii. Produsele din
Gama Cavit le asigur\ celor mici energia de care au nevoie pentru a-[i desf\[ura activit\]ile
[colare, le `mbun\t\]esc vederea (Cavit Junior Luteina) [i memoria (Cavit Memo) [i le dau un plus
de imunitate (Cavit Junior Imun).

Protec]ia natural\ a ficatului!

icatul este un organ care

F `ndepline[te multiple activit\]i,

de aceea când este bolnav
`ntregul organism sufer\. Acesta este
responsabil de asigurarea unei bune
digestii, de men]inerea fun]iilor
metabolice, de detoxifierea organismului.
Liv.52 de la Himalaya este special
conceput pentru a proteja ficatul celor mici
[i celor mari. Atât sub form\ de tablete cât
[i sirop, combate efectele nocive ale
diverselor toxine rezultate din alimente,
medicamente, factori infec]iosi etc. [i
protejeaz\ ficatul de ac]iunea distructiv\ a
alcoolului. Ajut\ procesul de regenerare
hepatocelular\, reduce nivelul enzimelor
hepatice [i `mpiedic\ `nc\rcarea cu
gr\simi a ficatului.
Liv.52 este eficient [i `n combaterea
anorexiei de diverse cauze, restabile[te
apetitul, `mbun\t\]e[te digestia [i
asimilarea alimentelor.

77
 Magazin

Anestezic Excesul ponderal,

de la albine
echip\ de cercet\tori a a doua surs\ de stres dup\ bani
O descoperit un anestezic
natural secretat de albine
atunci când… mu[c\. Da, a]i citit bine,
Un studiu recent arat\ c\ men]inerea siluetei r\mâne
o preocupare major\ pentru multe femei [i o mare surs\
de stres. 1.000 de femei cu vârste `ntre 18 [i 65 de ani
albinele nu se mul]umesc doar cu au r\spuns unui chestionar privind modul `n care se
`n]ep\tura, uneori mai [i mu[c\. „Eficient [i percep. O femeie din dou\ afirm\ c\ se simte bine `n
non-toxic, anestezicul ob]inut din secre]ia
pielea ei, sentiment care se refer\ la a fi frumoas\ [i
provenit\ de la mu[c\tura albinelor (Apis
seduc\toare [i a avea o siluet\ perfect\. Greutatea
mellifera) ar putea fi utilizat `n curând
corporal\ r\mâne un element important al st\rii de bine
pentru anesteziile locale”, sus]in cercet\torii
pentru femei. Opt femei din 10 recunosc c\ au grij\ s\-
de la Centrul Na]ional de Cercet\ri
{tiin]ifice din Fran]a. Albinele utilizeaz\ [i men]in\ greutatea `n limite normale. Pentru unele, a fi
mu[c\tura ca strategie de atac `mpotriva slab\ se transform\ `n obsesie: patru femei din 10
intru[ilor, de obicei insecte prea mici pentru consider\ greutatea al doilea factor de stres dup\ bani.
a fi `n]epate, care atenteaz\ la stup. Odat\
mu[cat, inamicul cade paralizat timp de
câteva minute din cauza substan]ei
Frica de dentist
inoculate de albin\. se mo[tene[te
ceast\ fobie de a merge la dentist poate fi

O lentil\ de contact
pentru… urechi
A transmis\ din genera]ie `n genera]ie, potrivit
cercet\torilor de la Universitatea Rey Juan
Carlos din Madrid. ~n special frica tat\lui contamineaz\
Un aparat auditiv total invizibil! Este [i copiii. O persoan\ din cinci evit\ vizitele la dentist de
ceea ce au descoperit cercet\torii francezi teama durerii pe
de la Phonak. Denumit „lentil\ de contact care i-ar pricinui-o
pentru ureche”, dispozitivul este destinat tratamentele
pacien]ilor care din considerente estetice stomatologice.
refuz\ protezarea auditiv\. „Aparatul se Aceast\ fric\
plaseaz\ chiar `n fa]a timpanului, deseori ira]ional\
amplasare care `i permite difuzarea unei este transmis\ `n
sonorit\]i naturale”, a explicat David sânul familiei mai
Colin, specialist `n protezare auditiv\ la degrab\ de ta]i
Lyon. Aceast\ lentil\ de contact poate fi decât de mame,
purtat\ 24 de ore din 24, timp de 4 luni, arat\ studiul
f\r\ nicio `ntre]inere zilnic\, nici m\car spaniol publicat `n
schimbarea bateriei. Utilizatorul uit\ chiar International
c\ este purt\torul unui aparat auditiv. Journal of Paediatric Dentistry. La cercet\ri au participat
Sigurul dezavantaj este reprezentat de 183 de copii madrilène cu vârste `ntre 7 [i 12 ani [i
pre]ul s\u ridicat – peste 120 de euro pe p\rin]ii lor. „Copiii sunt foarte receptivi la reac]iile
lun\, care `l face deocamdat\ prohibitiv stresante ale tat\lui fa]\ de dentist”, afirm\ prof. Lara
pentru mul]i pacien]i cu hipoacuzie. Sacido.

78
 Magazin

Mu[chii, indicator Fumatul

al speran]ei de via]\ deterioreaz\ [i creierul
umatul

Tinerii care au o mas\ muscular\
redus\ au un risc mai mare de a suferi
diverse boli, unele chiar fatale,
comparativ cu adolescen]ii mai
musculo[i, relev\ un studiu suedez.
Cercet\torii au monitorizat, timp de 24
de ani, un milion de oameni, care la
`nceputul studiului erau adolescen]i de
16-19 ani. Astfel, ei au ajuns la concluzia
musculatura este un indicator al speran]ei
de via]\. Adolescen]ii care dispuneau o
for]\ muscular\ peste medie prezentau
un risc de deces premature mai mic cu
20-35% fa]\ de cei cu o for]\ muscular\
slab\. Cele mai frecvente suferin]e
`nregistrate `n rândul tinerilor f\r\ for]\
muscular\ au fost schizofrenia [i
depresia.
F
afecteaz\
negativ creierul,
prin degradarea
memoriei, a capacit\]ii de
a `nv\]a [i judeca, arat\
cercet\torii de la King's
College din Londra.
Studiul lor, desf\[urat pe
8.800 de persoane, a fost
publicat `n „Age and
Aging”. Studiul a ar\tat c\ exist\ „o leg\tur\
semnificativ\” `ntre fumat [i rezultatele mai slabe la testele
cognitive. Dr Alex Drega, unul dintre cercet\tori, spune:
„Declinul cognitiv devine mai frecvent cu `naintarea vârsta.
Dar am identificat un num\r de factori de risc, `ntre care
un loc important `l ocup\ fumatul, ce pot fi asocia]i cu
declinul cognitiv, to]i putând fi modifica]i”.

medicale care au participat la studiul efectuat `n

Luna plin\, responsabil\ cadrul Universit\]ii Laval. Majoritatea cadrelor
de tulbur\ri de medicale vehiculeaz\ ideea c\ fazele lunii au efecte
comportament? asupra s\n\t\]ii mentale [i a comportamentului
pacien]ilor. Aceasta este `ns\ o fals\ percep]ie,
n studiu canadian readuce `n aten]ia

U cercet\torilor legenda potrivit c\reia

episoadele depresive majore sau
tulbur\rile de comportament sunt mai frecvente pe
autorii studiului constatând c\ `n nop]ile cu lun\
plin\ nu se `nregistreaz\ mai multe na[teri, cazuri
de suicid, omucideri, apeluri de urgen]\, spitaliz\ri
`n sec]ii de psihiatrie sau mai multe comportamente
lun\ plin\. Acest mit este perceput ca având baze
ciudate decât de obicei. Cercet\torii au analizat
reale de 64% dintre medicii [i 80% dintre asistentele
urgen]ele `nregistrate `n perioada 2005-2008.

Cura de sl\bire, un secret al b\rba]ilor

Obsesia siluetei nu este un fenomen rezervat exclusiv femeilor. Sunt [i b\rba]i care ]in cure de
sl\bire… `ns\ `n secret. Un studiu efectuat pe 600 de b\rba]i din Anglia a scos la iveal\ c\ 90% dintre ei
considerau c\ ar rebui s\ mai sl\beasc\, iar unul din trei chiar ]ineau un regim, dar f\r\ a spune
nim\nui despre acest lucru. De ce p\streaz\ secretul? ~n principal, fiindc\ b\rba]ilor le este ru[ine s\
spun\ c\ ]in cur\ de sl\bire. Deoarece no]iunile de diet\/regim/cur\ de sl\bire sunt asociate mai
degrab\ femeilor decât b\rba]ilor. ~ns\ odat\ ce regimul d\ rezultate, b\rba]ii vorbesc f\r\ nicio
problem\ despre acest subiect.

79
 Divertisment
n - Doctore, sunt disperat!
- Dar ce ai?
- Nu [tiu. De câte ori m\nânc,
adorm la mas\. Ce-mi recomanzi?
- S\ m\nânci `n pat!
n O discu]ie `ntre mam\ [i fiic\:
- Mam\, mi-a spus doctorul c\ n-
o s\ am copii!
- Ereditatea, fiica mea. Nici tat\l
t\u n-a avut.
n - Doctore, exist\ pericolul s\
`mi pierd piciorul?
- P\i... depinde unde `l vei p\stra!
n - Domnule doctor, am urmat
tratamentul cu sfin]enie. N-am mai
fumat, n-am b\ut, n-am mâncat cu
sare. Dar picioarele m\ dor la fel ca
`nainte. Abia mai merg. Ce-ar trebui
s\ iau?
- Autobuzul, metroul, tramvaiul...
n - Doctore, `mi este incomod s\
v\ chem pe a[a o ploaie...
- Nu v\ face]i griji, am un pacient
80
Bancuri cu
medici
`n blocul al\turat, a[a c\ o s\
omor doi iepuri odat\.
n Un b\trân sl\bu] [i pirpiriu se
plânge c\ nu poate dormi, având
tot timpul picioarele reci ca
ghea]a.
- Pricep, `ncuviin]eaz\ plin de
`n]elegere medicul. {i eu p\]esc la
fel. Atunci `mi bag picioarele sub
plapuma so]iei mele [i m\
`nc\lzesc imediat, adormind tun.
Fa]a pacientului a radiat de
bucurie:
- Domnule doctor, v\ mul]umesc
pentru sfat! S\-mi spune]i `ns\
cum procedez: vine doamna
doctor la mine sau vin eu la ea?
n - Doctore, am impresia c\ a]i
uitat c\ m\ ]ine]i cu gura deschis\
de 10 minute.
- N-am uitat, am vrut s\-mi scriu
re]eta `n lini[te!
n - Domnule doctor, ce ave]i
pentru Parkinson?
- Tot respectul!
n Doctorii se hot\r\sc s\ mai
elibereze ni[te nebuni. A[a c\ `i
supun unui test. Acoper\ u[a cu
tapet, deseneaz\ alta pe perete [i le
spun nebunilor s\ ias\ afar\.
Nebunii se `mbulzesc to]i la u[\,
numai unul st\ calm pe scaun [i
zâmbe[te. Doctorii `l `ntreab\:
- Tu de ce stai?
La care nebunul zice:
- Ssssst, cheia este la mine!!!
n - Dom' doctor, sunt cam uituc!
- De când?
- De când, ce?
n Conferin]\ interna]ional\ a
medicilor la Washington:
Primul care vorbe[te e un
american care se laud\ cu marea
sa realizare, aceea de a fi implantat
mamei lui un ochi de sticl\.
Continuând povestea, el se laud\
c\ dup\ o s\pt\mân\ deja maic\-
sa l\crima, dup\ dou\ citea ziarul
cu ochelari, dup\ trei nici de
ochelari nu mai avea nevoie!!!
Urmeaz\ românul. El poveste[te
cum tat\l s\u a r\mas f\r\ bra]ul
drept dup\ un accident. El l-a
operat, `nlocuindu-i mâna cu un
uger de vac\, iar acum mai d\ [i 3
litri de lapte pe zi!!!
Americanul care vorbise `nainte
sare ca ars:
- Bine, dar cine a mai v\zut a[a
ceva?
- Mama ta cu ochiul \la al ei!!!
n So]ia sup\rat\ c\ so]ul ei `[i
lua `n fiecare zi de lucru [i acas\ `i
spune acestuia:
 Divertisment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
- Drag\, nu `]i ajunge cât
1
munce[ti la serviciu? Chiar trebuie
s\ mai lucrezi [i acas\?
2
- Draga mea, dar mult\ lume `[i
continu\ munca de la serviciu [i 3
acas\.
- Da, dar nu to]i sunt medici 4
legi[ti ca tine!!!
5
n Un tip intr\ `ntr-o farmacie.
6
Mult\ lume, `nghesuial\.
- Nu v\ sup\ra]i, v\ rog s\ m\
7
l\sa]i s\ intru `n fa]\ c\ am pe
cineva la pat. Oamenii, 8
cumsecade, `i fac loc [i ajunge la
~ntr-o sear\, `nainte de a se culca, Monica
ghi[eu. Tipul se apleac\ spre 9
Columbeanu `i spune so]ului:
farmacist\ [i spune:
10 - Aoleu, mai Iri, ce picioare reci ai...!
- Vreau [i eu trei prezervative.
- To]i b\rba]ii au picioarele reci, draga mea.
11
n ~ntr-un salon de reanimare,
to]i conecta]i la aparate de de Costel „Cos“ Ra[c\
men]inere a vie]ii.
Discu]ie
Electricianul bag\ capul pe u[\: ORIZONTAL
- B\ie]i, lua]i o gur\ mare de aer l 1. A SUFLA U{OR – CUPOL| MONUMENTAL| l 2. DEZGUST|TOR l 3. MESE! –

c\ schimb o siguran]\! FOLOSIN}| – LIPSIT| DE ACCENT l 4. SPECIFIC – ~N ABIS! – CULTURAL – CU{ER! –

n La oftalmolog:
- Doctore, oare e adev\rat c\
dac\ am s\ m\nânc mai mul]i
morcovi o s\ v\d mai bine?
-Te mai `ndoie[ti?! Dumneata ai
mai v\zut vreodat\ iepure cu
ochelari?
CÂNT! l 5. ~N MAP|! – CAPSE! – VIN COMPROMIS l 6. INVIDIE CU MÂNIE – ACUM! –
15 NUMERE! l 7. ~N CONT! – A INSULTA l 8. Continuare glum\ 3 cuvinte l 9.
CURIER! l 10. CEAS l 11. DIVINIT|}I.
VERTICAL
l 1) UNELTE DE LUPT| – }UGUI – ~N POZ|! l 2. M|RTURISIRE l 3. CAISE! –
PROPUS| LA MIJLOC! – REGE! l 4. ASFIN}IT – STAFIE l 5. ~N MIZ|! – A LOVI l 6. 13
DIN}I! – BIS! – CUT|! l 7. CÂINE SLAB LA VÂN|TOARE – E RAR, DAR GRE{IT! l 8.
INTESTIN – NEA l 9. BLEG – ~N OGOR! l 10. OPRIT l 11. EPOC| – VIA}|.

(G\si]i dezlegarea `n num\rul viitor)

n Un medic psihiatru `[i conduce
Dezlegarea rebusului din num\rul trecut DE LUAT AMINTE:
studen]ii printr-un ospiciu, la
Orizontal:
practic\. Le arat\, `ntr-o rezerv\, un
l1) ZA – MURA – TN l2) ISC|LITUR| l3) EROI – ORA{ l4) OMA – UV – ANT l5)
b\rbat cu privirile r\t\cite:
PAIE – IR – TU l6) IN – C|L|TOR l7) S| NU TE MIRI l8) TA l9) DOR l10) ER|.
- Vede]i, acest b\rbat [i-a pierdut
min]ile fiindc\ femeia cu care a vrut Vertical:

s\ se c\s\toreasc\ l-a refuzat. Vom l1)ZI – OPIS – DE l2) ASEM|N|TOR l3) CRAI – NARA l4) MAO – ECU

trece la rezerva al\turat\, unde este l5) ULIU – AT l6) RI – VILE l7) ATO – RAM l8) UR| – TI l9) TRÂNTOR
internat cel care a luat-o. l10) NASTURI.

81
 Util
Spitale [i farmacii
deschise de S\rb\tori
~n perioada S\rb\torilor – 25, 26 decembrie 2012 [i 31 decembrie 2012- 1, 2 ianuarie 2013,
asisten]a medical\ de urgen]\ va fi asigurat\ `n Bucure[ti de urm\toarele unit\]i sanitare:
Adul]i
Spitalul Clinic de Urgen]\ Bucure[ti
Floreasca - tel: 021/599.23.00;
Spitalul Universitar de Urgen]\
Bucure[ti - tel:.021/601.24.00;
021/601.22.00;
Spitalul Clinic de Urgen]\ Sf.
Pantelimon - tel: 021/255.40.90;
Spitalul Clinic de Urgen]\ Sf. Ioan -
tel: 021/334.50.75;
021/334.51.90;
Spitalul Clinic de Urgen]\
Bagdasar-Arseni -
tel:021/334.30.54; 021/334.30.25;
Spitalul de Urgen]\ Chirurgie
Plastic\, Reparatorie [i Arsuri -
tel: 021/224.09.47;
Spitalul Clinic de Urgen]e
Oftalmologice - tel: 021/319.27.53;
Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-
maxilo-faciala „Prof. Dr. Dan
Theodorescu” - tel: 021/314.25.09;
021/314.25.08;
Copii
Spitalul Clinic de Urgen]\ pentru
Copii „Grigore Alexandrescu” -
tel: 021/316.93.66;
Spitalul Clinic de Urgen]\ Copii
„M.S. Curie” - tel: 021/460.30.60;
021/460.42.60.
112 – Salvarea
Cazurile de urgen]e medicale sunt
preluate la num\rul unic de urgen]\
112.
82
Serviciul de Ambulan]\ al
Municipiului Bucure[ti-Ilfov [i
Serviciile de Ambulan]\ Jude]ene vor
avea program normal de lucru.
~n aceast\ perioad\, Serviciile de
Ambulan]\ vor asigura eliberarea de
certificate constatatoare de deces.
Direc]ia de S\n\tate Public\ a
Municipiului Bucure[ti va asigura un
serviciu de gard\ permanent la
sediul din Strada Spiru Haret nr. 14,
sector 1, tel/fax: 021/311.21.80;
021/311.21.90.
~n ]ar\
~n aceast\ perioad\, spitalele
jude]ene de urgen]\ din fiecare
municipiu-re[edin]\ de jude] vor fi
deschise [i vor asigura asisten]a
medical\ de urgen]\ `n ]ar\.
Farmacii non-stop
Sectorul 1
Farmacia SensiBlu - 1 Mai, Bdul
Ion Mihalache nr. 92,
tel: 021/224.18.68
Farmacia Dona, Bdul Magheru nr.
32-34, tel: 021/316.54.07
Farmacia Alicat, Bdul Aerog\rii nr.
32, tel: 021/232.41.99
Sectorul 2
Farmacia Flora, Bdul Basarabia nr.
55, tel: 021/255.50.72
Farmacia Farmadex, Calea Mo[ilor
nr. 280, tel: 021/211.95.60
Farmacia HelpNet, {os. Mihai
Bravu nr. 128, bl. D24, tel:
031.40.50.446
Sectorul 3
Farmacia Dona, Calea Vitan nr.
199, tel: 021/344.26.17
Farmacia Titan, Bdul Nicolae
Grigorescu nr. 20,
tel: 021/340.21.02
Sensiblu Unirii, Pia]a Unirii nr. 1,
tel: 021/303.02.67
Sectorul 4
Farmacia HelpNet, Bdul Unirii nr.
24, tel: 031/40.50.457
Farmacia Dona, Bdul Obregia nr.
31, tel: 021/460.31.92
Farmacia Tineretului, Bdul {incai
nr. 2, tel: 021/252.58.68
Sectorul 5
Farmacia HelpNet, Str. 13
Septembrie nr. 126,
tel: 031/40.50.463
Farmacia SensiBlu, {os. Alexandriei
nr. 78, tel: 021/404.80.83
Sectorul 6
Farmacia Crânga[i, Cal. Crânga[i
nr. 30, tel: 021/221.40.88
Farmacia Orizont, Dr. Taberei
nr. 18, tel: 021/413.25.55