Barometrul s\n\t\]ii

medic, ce rat\ a mortalit\]ii are o clinic\, câte e[ecuri

Este privatul are un spital sau altul. Alegerea se face dup\ reclam\
o afacere [i dup\ aspectul hotelier: termopane, tablouri pe
pere]i, paturi cu motor electric [i „cameriste” apretate.
[i pentru Iar la reclam\ [i design, privatul e imbatabil.
pacient? Pân\ la urm\, fiecare pacient decide. Poate
consider\ prea mare stresul de a ghici grosimea
Dr. Val Vâlcu
plicului, poate s-a s\turat de mutrele acre ale
Director Editorial
infirmierelor, poate se sperie de aglomera]ie.
Important e s\ nu pl\teasc\ de dou\ ori acela[i
serviciu. ~n occident, regulile sunt foarte stricte.
Clinicile care au contract cu Asigur\rile nu au voie s\
\ spunem c\ un str\in care a avut probleme mai cear\ bani `n plus decât pe cazare. Iar pre]urile

S cu legea `n ]ara lui a deschis o clinic\

privat\ `n România. Foarte bine, e dreptul
omului s\ revin\ pe calea cea bun\, iar controlul strict
sunt reglementate, ca s\ nu se ascund\ costurile, prin
tarife ca la Burj al-Arab.
Pacien]ii c\rora li se cer bani `n plus pentru
analize decontate de CNAS sunt p\c\li]i, ca [i sistemul
[i legisla]ia sever\ din România, nu-i a[a, sunt bine
public de asigur\ri! Casa a pl\tit deja pentru serviciu,
cunoscute [i ap\r\, deopotriv\, statul [i pacientul.
iar de cazare, ca s\ justifice costuri suplimentare, nu e
Afacerea merge: cei care nu au bani s\ se trateze `n
cazul.
str\in\tate, dar vor la privat, au unde se duce, la noi
Cum se p\c\lesc pacien]ii care se duc la
`n ]ar\. Riscuri nu prea sunt pentru patron: dac\ d\
tratamente `n str\in\tate? Foarte simplu: intermediarii,
gre[ privatul, repar\ statul. Privatul va `ncasa câteva
fie c\ sunt medici români care au `n]elegeri cu clinici
mii de euro pentru o interven]ie endoscopic\, iar dac\
din occident, fie c\ sunt firme de turism medical, se
vor ap\rea complica]ii, pacientul ajunge la o clinic\
bazeaz\ pe brandul ]\rii `n care trimit pacientul. Dar
de stat, unde se fac tratamente eroice (dializ\, pl\mân
nu to]i medicii din Germania sau Austria sunt la fel de
artificial, protezare aortic\), la costuri care dep\[esc
buni, nu to]i au aceea[i experien]\ [i, evident, acela[i
10.000 de euro.
tarif. La pre]uri mici, accesibile românilor, uneori
~n ultimul deceniu, a ap\rut concuren]a `n opereaz\ `ncep\tori, care `[i fac mâna pe clien]ii de
S\n\tate. Chipurile, aceasta ar oferi servicii mai bune categoria a doua.
pacien]ilor, fiindc\ apare concuren]a `ntre Cert este c\, `n centrele de recuperare din ]ar\,
medici/spitale. ~ntrebarea, politicos vorbind, este cum au `nceput s\ soseasc\ români opera]i `n str\in\tate.
dracului face asta, de vreme ce nimeni nu [tie care M\car de-ar fi cerut, `n contract, ca recuperarea s\ se
sunt performan]ele comparate? La ma[ini, e clar: ai fac\ tot `n clinicile private `n care s-au operat, ca s\
cartea tehnic\, te ui]i la caroserie [i la pre], apoi alegi. nu ajung\, `n final, tot la gândacii [i acreala din
Nimeni nu [tie cu adev\rat câte opera]ii a f\cut un spitalele de stat.
Editor: Pharma Net Solutions Foto: SHUTTERSTOCK Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in
Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130, Foto copert\: Anghelphotography S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i
bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti
Distribu]ie cabinete: originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea
Tel/fax: 021.330.18.69
E-mail: office@doctorulmeu.com GTS SOLUTION oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul
Director Editorial: Dr. Val Vâlcu Distribu]ie vânzare: serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul
Director general: Cristin Tocan HACHETTE [i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.
Redactor-{ef: Stelu]a Indrei
Secretar de redac]ie: Alina Chiriceanu Consultan]\ management: Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate
Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor, TOCRIS CONSULTING numai cu acordul medicului sau farmacistului.
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Tiraj: 40.000 exemplare
Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)
ISSN: 2065 - 1473
Leventer, Dr. Iulia Dogaru
Redactori: Oana Radu, Alexandra Urm\toarea apari]ie:
Constantin, Gabriel Olaru Aprilie 2013

3
 Medicin\ de familie

Analizele medicale,
bilan]ul s\n\t\]ii
Pu]ini dintre noi ne prezent\m la medic pentru un
Dr. Daniela {tef\nescu
Medic primar medicin\ examen medical anual (de preferin]\ `n luna `n
de familie care ne na[tem). Cu to]ii ne spunem „Eu sunt
Vicepre[edinte Societatea s\n\tos. De ce s\ merg la medic?”, ignorând
Na]ional\ de Medicin\
faptul c\ s\n\tosul poate fi un bolnav sau un
a Familiei
pacient insuficient examinat.

st\zi, prin experien]a medical\ acumulat\ de-a lungul timpului, organismul uman poate fi

A cuantificat `n anumi]i parametri (biologici, fizici, chimici, antropometrici), ce sunt considera]i ca

fiind normali [i care ne permit `ncadrarea `ntr-un anumit grad de s\n\tate.

Este bine s\ [tii cum stai

Dac\ DA, atunci trebuie s\ te
adresezi medicilor [i mai ales
celui de familie, care `]i `n]elege
[i trateaz\ problemele de
s\n\tate [i nu numai pe acestea.
Un examen de bilan] periodic
are drept scop supravegherea
st\rii de s\n\tate [i depistarea
precoce a celei de boal\ sau
preboal\.
Primele examene din via]\ se
efectueaz\ antenatal (urm\rirea
sarcinii) [i continu\ cu cele
recomandate periodic, de-a
lungul vie]ii.
~n cadrul examenului medical
periodic, medicul urm\re[te o
serie de parametri (care difer\ de
la o etap\ de vârst\ la alta), cum
ar fi: antecedentele familiare,
stilul de via]\, factorii de risc,
date de anamnez\, dezvoltarea
somatic\, examenul medical
general pe aparate [i sisteme,
al\turi de recomand\rile de
analize medicale [i investiga]iile
de specialitate. To]i ace[tia sunt
necesari pentru stabilirea st\rii de
boal\ sau de s\n\tate.
Prin analize medicale
`n]elegem m\surarea unor
componente din sânge, urin\ sau
alte fluide din organism, pentru a
vedea dac\ se `ncadreaz\ sau nu
`n intervalul de normalitate.
Rezultatul unei analize ne
sugereaz\ sau poate s\
stabileasc\ direct diagnosticul.

4
 Medicin\ de familie

Cum alegem analizele?

Niciun medic bun nu va cere vreodat\ „toate analizele”.
Analizele sunt cerute selectiv de c\tre medic. El va elabora un diagnostic diferen]ial, f\când o ierarhie
a posibilelor boli ale pacientului, `n func]ie de probabilitatea stabilit\ prin datele culese `n cadrul
examenului de bilan].
Efectuarea unui set de analize specifice vârstei, sexului [i factorilor de risc are rol de preven]ie. Ele pot
identifica din timp anumite afec]iuni, pot semnala eventuale predispozi]ii [i pot eviden]ia modul `n care
organismul r\spunde la tratament.

Recomand\ri privind modul de efectuare:

4de preferat, diminea]a, mai ales cele de urin\ [i sânge;
4nu se consum\ lichide [i alimente `n diminea]a respectiv\;
4`n ziua anterioar\ recolt\rii se vor consuma alimente u[oare, f\r\ dulciuri, gr\simi [i alcool;
4masa de sear\ dinaintea recolt\rii va fi luat\ cel târziu la orele 19-20;
4probele de urin\ se recolteaz\ dup\ efectuarea igienei intime `n diminea]a dinaintea recolt\rii;
4este necesar s\ nu fi avut afec]iuni febrile sau infec]ioase `n ultima lun\.

Recomand\ri Pentru adul]i presupu[i a fi debutul vie]ii sexuale sau dup\

`n func]ie s\n\to[i: vârsta de 21 de ani, anual

de vârst\: 4grupa de sânge [i Rh-ul; pân\ la vârsta de 30 ani,

Pentru copii, `n general, nu sunt
recomandate analize de rutin\.
~n caz de suspiciuni (anemie,
parazitoze intestinale etc.) se vor
efectua:
4hemoleucogram\
(hemoglobin\, leucocite,
eritrocite, trombocite) – prezen]a
unei anemii sau a unei infec]ii;
4analize de biochimie (pentru
sideremie [i calcemie) – rezerva
de fier `n organism, rahitism;
4exudat faringian [i nazal –
necesar mai ales la intrarea `n
colectivitate;
4analize de urin\ – infec]ii
urinare;
4ASLO – afec]iuni amigdaliene
repetate;
4examen coproparazitologic –
parazi]i intestinali.
4hemoleucogram\
(hemoglobin\, leucocite,
eritrocite, trombocite) –prezen]a
unei anemii sau a unei infec]ii;
4glicemia – diagnosticul precoce
al diabetului zaharat;
4colesterolul total, HDL, LDL [i
trigliceridele – nivelul gr\similor
din sânge;
4creatinina [i sumarul de urin\ –
informa]ii despre rinichi [i c\ile
urinare;
4transaminaze – pentru
evaluarea func]iei hepatice;
4test HIV [i VDRL – infec]ie HIV [i
lues;
4test Babe[-Papanicolau (sex
feminin) – la trei ani de la
Nu uita]i de controlul medical periodic!
ulterior la 2-3 ani pân\ la 65
de ani;
4test PSA (sex masculin) – dup\
vârsta de 50 de ani, pentru
depistarea adenomului de
prostat\, corelat cu tu[eul
rectal, pentru depistarea
precoce a cancerului de
prostat\.
Toate rezultatele analizelor
medicale trebuie interpretate de
c\tre medic, `ntrucât numai acesta,
pe baza acestor rezultate sau/[i a
altor investiga]ii, poate stabili un
diagnostic, care va fi urmat de
tratament sau va indica
modificarea stilului de via]\, a
dietei, cu reevalu\ri ulterioare.

5
 Geriatrie

Frigul,
o povar\ pentru vârstnici
Temperatura corpului este men]inut\ `n limite normale de sistemul de
Dr. Gabriela C`rstescu termoreglare. Acesta r\spunde la condi]iile de temperatur\ exterioar\
Medic specialist geriatrie [i interioar\, men]inând constant\ temperatura corpului, pentru a
[i gerontologie asigura optim\ func]ionarea organelor. Odat\ cu `naintarea `n vârst\
Geriplus Med apar deficien]e la diverse niveluri ale sistemului de termoreglare.
Director executiv Societatea Deteriorarea sistemului de termoreglare face ca vârstnicii s\ fie
Român\ de Alzheimer extrem de vulnerabili la temperaturile exterioare sc\zute. ~n condi]ii de
frig, vârstnicii r\spund cu mecanismele termoreglatoare atunci când
temperatura corpului lor este mult mai sc\zut\ decât la adul]ii mai
tineri. De asemenea, vârstnicii au o reac]ie `ntârziat\ la hipotermie,
durând mai mult timp pân\ la apari]ia r\spunsului favorabil la
interven]iile de `nc\lzire [i restabilire a temperaturii normale.

Temperatura corpului Pierderea masei

emperatura
musculare scade
T central\
(temperatura de
la nivelul organelor
rezisten]a la frig
Cu vârsta apare atenuarea
centrale ale corpului) r\spunsului vasoconstrictor `n
normal\ (normotermia) timpul expunerii la frig, cu
este de 37 grade cre[terea pierderii de c\ldur\.
Celsius. M\surarea cu Deoarece atât vasoconstric]ia
cea mai mare acurate]e tegumentar\, cât [i cea
se realizeaz\ muscular\ contribuie la izolarea
intrarectal, de frig, impactul diminu\rii
considerându-se a r\spunsului vasoconstrictor `n
reflecta cel mai bine balan]a termic\ este exacerbat\
temperatura central\. de sc\derea masei musculare
Câteva studii sugereaz\ c\ temperatura bazal\ (temperatura m\surat\ `n (sarcopenie). Producerea de
condi]ii de repaus, imediat dup\ trezire) descre[te cu `naintarea `n vârst\. c\ldur\, bazal\ [i de repaus,
Temperatura central\ mai sc\zut\ la vârstnici, raportat\ de mai multe studii, descre[te cu 20% de la vârsta
pare s\ reflecte efecte ale nutri]iei, bolilor [i medica]iei. Vârstnicii cu de 30 ani la 70 ani, `n principal
temperatur\ central\ cea mai sc\zut\ au fost cei mai fragili. Cele mai multe din cauza pierderii de mas\
studii au ar\tat c\ `naintarea `n vârst\ este asociat\ cu o relativ\ inabilitate de muscular\. Produc]ia
a men]ine temperatura central\ `n timpul expunerii la frig, de[i nu este o metabolic\ de c\ldur\ indus\
constatare universal\. de frig tinde s\ fie mai sc\zut\
la vârstnici, dup\ unele studii.

6
 Geriatrie
20 grade C, temperatura ambiant\ recomandat\ de OMS
Mediul ambiant cu temperatur\ sc\zut\ poate d\una vârstnicilor. Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) recomand\
o temperatur\ ambiant\ interioar\ de minimum 18 grade Celsius [i o temperatur\ cu 2-3 grade mai mare `n cazul
vârstnicilor sedentari. Sub temperatura de 16 grade Celsius, rezisten]a organismului la infec]ii respiratorii poate diminua. La
temperatura de sub 12 grade Celsius, apare sc\derea temperaturii la nivelul extremit\]ilor [i o u[oar\ sc\dere a
temperaturii centrale, ceea ce poate determina o cre[tere pe termen scurt a tensiunii arteriale. Cre[terea tensiunii arteriale [i
a vâscozit\]ii sanguine `n timpul expunerii la frig moderat poate fi un factor cauzal important `n cre[terea morbidit\]ii [i
mortalit\]ii prin accident vascular cerebral [i boli coronariene din timpul iernii.

Situa]ii care pot sc\dea temperatura corpului:

4Expunere prelungit\ la temperatura sc\zut\, haine neadecvate, efort fizic excesiv `n mediu cu temperatur\ sc\zut\,
dar [i lips\ de mi[care, hidratare neadecvat\, alimenta]ie neadecvat\ (`nfometare), consum de b\uturi alcoolice.
4Unele medicamente pot influen]a adaptarea corpului la frig [i necesit\ precau]ii: benzodiazepine, neuroleptice,
barbiturice (prin modificarea percep]iei asupra temperaturii, reactivitatea persoanei [i termogeneza, prin ac]iune
asupra hipotalamusului [i sistemului nervos `n general); vasodilatatoare (prin ac]iune asupra vaselor sanguine).
4 Boli care pot determina sc\derea temperaturii corpului: diabet, insuficien]\ hepatic\, insuficien]\ renal\, sepsis-ul
[i infec]ii severe, hipotiroidie, boala Addison, hipopituitarismul.

Vremea rece poate cre[te riscul de AVC

Temperaturile sc\zute din timpul
iernii determin\ cre[terea tensiunii
arteriale la vârstnici, arat\ un studiu.
Consecin]ele cre[terii tensiunii arteriale
includ cre[terea riscului de accident
vascular cerebral (AVC), de sindrom
coronarian acut sau insuficien]\
renal\. Cre[terea tensiunii arteriale [i
a vâscozit\]ii sanguine `n timpul
expunerii la frig moderat poate fi un
factor cauzal important `n cre[terea
morbidit\]ii [i mortalit\]ii prin AVC [i
boli coronariene din timpul iernii.
Persoanele cu afec]iuni cardiace [i
respiratorii pot avea o `nr\ut\]ire a
simptomatologiei `n perioadele reci [i
`nc\ alte câteva zile dup\ ce
temperaturile revin la normal. Anumite
afec]iuni pot avea o exacerbare a
simptomatologiei `n timpul perioadelor
reci: alergiile, astmul bron[ic,
sinuzitele, migrenele, afec]iunile
osteoarticulare.
Mortalitatea `n timpul perioadelor
reci este mai mare la b\rba]ii vârstnici
decât la femeile de aceea[i vârst\.
Acest lucru s-ar datora capacit\]ii
sc\zute a b\rba]ilor vârstnici de a
men]ine temperatura central\ `n timpul
stresului de frig.

R 4Purta]i `mbr\c\minte [i `nc\l]\minte adecvat\ atât temporar\, benefic\; se impune suplimentare cu

E vitamine [i minerale, `n cazul vârstnicilor cu
`n interior, cât [i `n exterior.
C
4 Temperatura la interior trebuie s\ fie de minimum
tulbur\ri de aport alimentar.
O
18 grade, plus 2-3 grade la vârstnicii sedentari.
4 Hidratarea trebuie s\ fie de 1,5 l/24 ore.
M
4 Este important s\ ave]i o alimenta]ie bogat\ nutritiv, 4 Evita]i consumul de b\uturi alcoolice.
A
N cu aport de legume [i fructe; se vor consuma 4Limita]i expunerea la frig la maximum 2 ore.
D legume pentru a c\ror digestie se produce c\ldur\: 4Evita]i sedentarismul; face]i plimb\ri u[oare, de
| morcovi, cartofi, varz\, napi, dar [i ardei iute (la maximum 1-2 ore.
R persoanele f\r\ contraindica]ii); ceaiurile [i 4Evita]i efortul fizic intens sau prelungit.
I mânc\rurile calde pot produce o `nc\lzire 4fumatul.

7
 Pneumologie

Reguli ale tratamentului

cu antibiotice `n pneumonii
Dr. Ioana Munteanu Pneumonia reprezint\ o inflama]ie acut\ a
Prof. dr. Florin Mih\l]an
parenchimului pulmonar secundar\ unei infec]ii
Institutul Na]ional de Pneumologie
„Marius Nasta” Bucure[ti
produse la nivelul alveolelor [i c\ilor respiratorii mici.
Boala se caracterizeaz\ printr-o inciden]\ [i fatalitate
crescut\ la copii (pân\ la vârsta de 5 ani) [i la b\trâni.

acteriile reprezint\ principala cauz\ de pneumonie (peste 80%) [i dintre acestea streptococul pneumonie sau

B pneumococul este implicat `n apari]ia de forme severe de boal\ la vârste extreme (copii sub 2 ani [i adul]ii
peste 65 ani).

Cauze
Conform estim\rilor OMS, aproximativ 1/3 din cele
2 milioane de decese la copil pe glob sunt datorate infec]iei
pneumococice. Inciden]a infec]iilor a sc\zut mult `n SUA [i Europa
dup\ introducerea vaccin\rii antipneumococice, dar se men]ine
ridicat\ `n ]\rile `n curs de dezvoltare. La adult, pneumonia
pneumococic\ reprezint\ 30% din totalul pneumoniilor
comunitare ce au necesitat internare `n spital, `n ]\rile dezvoltate,
cu o fatalitate cuprins\ `ntre 11-44%.
Infec]iile cu Mycoplasma pneumonie [i Legionella apar `n
special la adul]ii tineri, `n timp ce Hemophilus Influenze este
implicat `n pneumoniile ce apar la vârstnic.

Pacientul cu suspiciune
de pneumonie poate prezenta:
Radiografia pulmonar\,
4 febr\ obligatorie
4 simptome respiratorii: tuse cu sau To]i pacien]ii cu suspiciune de pneumonie comunitar\ necesit\
f\r\ expectoratie, dispnee (greutate
examinare radiologic\ toracic\ pentru sus]inerea diagnosticului [i
`n respira]ie), junghi toracic
eviden]ierea eventualelor complica]ii.
4 simptome nerespiratorii: cefalee
Investiga]iile sunt completate de `n func]ie de severitatea bolii de:
(dureri de cap), rinoree (nas
analize uzuale de sânge (hemoleucogram\, VSH, probe renale,
`nfundat), grea]\ [i v\rs\turi,
hepatice, ionogram\, glicemie), teste pentru identificarea agentului
diaree, mialgii [i altragii.
patogen (`nainte de `nceperea tratamentului) sau analiza lichidului
pleural (dac\ pneumonia este complicat\ de pleurezie).

8
 Pneumologie
Tratamentele empirice duc la rezisten]\ bacterian\
Simptomatologia [i aspectul radiologic pot fi
sugestive pentru etiologia pneumoniei, dar nu pot certifica agentul
microbian, de aceea, tratamentul antibiotic, `n special `n
pneumoniile comunitare este prescris empiric de c\tre medic.
Companiile farmaceutice pun la dispozi]ia acestuia o gam\ tot
mai variant\ de antibiotice cu spectu larg, a c\ror utilizare
abuziv\, induc rezisten]\ bacterian\, fenomen ce a luat amploare
`n ultimii ani.
Astfel, studiul BACTRO de monitorizare a rezisten]ei
bacteriene a demonstrat pentru România o rezisten]\ crescut\ a
Streptococcus pneumoniae la penicilin\ (12% rezisten]\ `nalt\ [i
42% rezisten]\ intermediar\) [i la eritromicin\ (38%) [i a H.
influenzae la ampicilin\.

Ini]ierea [i durata antibioterapiei

hidurile internationale investiga]ia radiologic\, pentru inadecvat la terapia antibiotic\

G recomand\ `nceperea
antibioterapiei dup\
confirmarea radiologic\ a
pneumoniei [i `n maximum 4h de
la prezentarea pacientului `n
cabinetul de consulta]ii sau la
camera de gard\.
Pentru pacientul cu
comorbidit\]i se poate `ncepe
tratamentul [i pe baza criteriilor
clinice , urmând a se efectua
precizarea diagnosticului cât mai
repede posibil.
Majoritatea ghidurilor
recomand\ o durat\ de minimum 5
zile a tratamentului cu antibiotice.
Tratamentul se poate `ntrerupe dac\
pacientul este afebril de 48-72 de
ore [i nu prezint\ semne de
instabilitate clinic\. Prelungirea
tratamentului este grefat\ de
prezen]a determin\rilor
extrapulmonare sau de un r\spuns
ini]ial\.
De asemenea, trebuie avute `n
vedere eventualele complica]ii
induse de infec]ie, care pot ap\rea
`n orice moment al evolu]iei bolii:
pleurezia serofibrinoas\
(acumularea de lichid `ntre foi]ele
pleurei), empiemul pleural (adic\
transformarea lichidului pleural `n
puroi), abcesul pulmonar,
pericardita, endocardita purulent\,
meningita sau afectarea renal\
(glomerulonefrit\).

RECOMAND|RI GENERALE
4Stoparea fumatului
4Consumul adecvat de lichide (peste 2 l/zi) [i repaus la pat
4Eventualul junghi laterotoracic secundar irita]iei pleurale
induse de procesul pneumonic se poate ameliora prin
administrare de analgezice (paracetamol sau combina]ii ale
acestuia).
4 Evaluarea pacientului la 24-48h de la `nceperea tratametului
pe baza criteriilor amintite mai sus [i aprecierea oportunit\]ii
spitaliz\rii dac\ starea acestuia se agraveaz\.
4 Determinarea SaO2 cu ajutorul unui pulsoximetru poate fi un
criteriu obiectiv, rapid de apreciere a severit\]ii pacientului.

9
 Advertorial

Iedera medicinal\
`mpotriva tusei
Tusea reprezint\ un act reflex normal [i
Tusea, o problem\? util al organismului la un corp str\in
(praf, viru[i, bacterii) sau la apari]ia
Dr. Anda Irinel Podar unor cantit\]i mai mari de mucus `n
c\ile respiratorii. Reflexul de tuse este
declan[at de stimularea receptorilor de
pe membranele mucoase.
n cazul unei infec]ii sup\r\tor, stresant atât pentru episoade de infec]ii respiratorii, din

~ respiratorii, tusea serve[te `n

primul rând la eliminarea
mucusului produs `n exces, dar
poate deveni un simptom
pacient, cât [i pentru cei din jur.
Copiii sunt `n mod special
predispu[i la infec]ii respiratorii. Ei
cauza imaturit\]ii sistemului lor
imun [i a faptului c\ petrec mult
timp `n colectivit\]i, venind `n
pot prezenta anual pân\ la 10 contact cu copii bolnavi.

Tratat\ Eficacitate dovedit\

cu seriozitate [tiin]ific
Din p\cate, nu `ntotdeauna acord\m ~n prezent, eficacitatea vâscos care se g\se[te `n
acestui simptom importan]a cuvenit\. iederei `mpotriva tusei este bronhii este lichefiat;
Tusea reprezint\ o problem\ medical\, dovedit\ [tiin]ific. Con]ine 4efect de calmare a tusei:
care trebuie tratat\ cu seriozitate `nc\ de componente active denumite deoarece mucusul a fost
la `nceput, `n contextul bolii `n care a „saponine”, care se g\sesc `n lichefiat, poate fi eliminat de
ap\rut. ~n caz contrar, aceasta se poate special `n frunze. cili [i, treptat, tusea se
agrava. ~n form\ medicinal\, calmeaz\. Senza]ia de tuse
Exist\ tendin]a de a administra prea dispare;
saponinele din frunzele de
repede tratament antibiotic, ceea ce nu ieder\ ac]ioneaz\ asupra
4 efect spasmolitic: datorit\
este indicat `n cazuri necomplicate. Tusea diminu\rii senza]iei de tuse,
tractului respirator `n
beneficiaz\ [i de produse cu substan]\ musculatura bronhiilor se
urm\toarele 3 moduri; ele au:
relaxeaz\, iar tusea se
activ\ natural\. Putem folosi resursele 4efect mucolitic: mucusul calmeaz\.
naturale pentru sus]inerea tratamentului
tusei.
Iedera medicinal\, prezent\ sub Preparatele din ieder\ pot fi folosite `n
form\ de extract uscat `n medicamente, combina]ie cu orice medicament. Ele con]in
este utilizat\ `n tratamentul afec]iunilor substan]\ activ\ natural\ (extract uscat din
pulmonare obstructive acute [i cronice frunze de ieder\). Sunt disponibile `n forme
caracterizate prin hipersecre]ia unui specifice de administrare, atât pentru copii,
mucus vâscos [i tuse. cât [i pentru adul]i. Toate formele de
administrare sunt foarte bine tolerate.

10
 Stil de via]\

Dieta Raw Vegan

Hran\ vie la `nceput de prim\var\
Lector Dr. Lygia Alexandrescu Principiile dietei Raw Vegan câ[tig\ tot mai mult `n
Nutri]ionist acreditat CIO popularitate `n lumea occidental\, `n condi]iile `n
Pre[edinte al Societ\]ii Române care tot mai mul]i oameni caut\ metode de `ngrijire
de Educa]ie Nutri]ional\
a s\n\t\]ii mai holistice (netradi]ionale) [i mai
Natural Silhouette
Tel: 021/413.05.71 orientate spre starea general\ de bine a fiin]ei
umane. Este vorba despre „hrana vie”.

n ce const\ dieta Raw Vegan? ~n consumarea alimentelor `n starea lor natural\, f\r\ a fi g\tite

~ (sau `nc\lzite peste temperatura de 45 grade C). Desigur, este vorba `n principal de legume,
fructe [i semin]e, cereale, `ns\ niciun produs de origine animal\. Alimentele pot fi preg\tite prin
germinare, deshidratare/`nmuiere sau fermentare.

Enzimele sunt distruse Fructe, legume,

prin g\tirea alimentelor
Dieta crudivor\ `nseamn\
mult\ voin]\ [i perseveren]\, iar
trecerea pe termen lung de la
alimenta]ia conform piramidei
clasice la buc\t\ria f\r\ foc nu
e deloc simpl\. Chiar [i cei cu
mai pu]in\ voin]\ pot profita de
avantajele unei astfel de diete,
folosind re]etele buc\t\riei f\r\
foc m\car o dat\ pe zi sau
]inând, pe diverse perioade, o
cur\ de dezintoxicare a
organismului, `n timpul c\reia
se m\nânc\ doar alimente
crude, proaspete.
Se recomand\ hrana vie, `n
principal, pentru c\ aceasta
este mai u[or digerat\ de
organism, datorit\ complexului
de enzime ce se g\se[te `n
cereale, nuci,
alimentele care o compun. semin]e
Prin g\tire, 50% din
Referitor la aceast\
proteine [i `ntre 50 [i 80% din
diet\ se ridic\ deseori
vitaminele [i mineralele
urm\toarea `ntrebare:
alimentare sunt denaturate,
poate acest program
pesticidele se descompun `n
alimentar s\ furnizeze
compu[i mai toxici, care sunt
nutrien]ii necesari unei
mai u[or de asimilat, se pierde
bune func]ion\ri a
oxigen [i se produc radicali
organismului? R\spunsul
liberi. Enzimele sunt distruse
este: categoric da, cel
atunci când alimentele sunt
pu]in pentru anumite
`nc\lzite la mai mult de 45
perioade. O diet\
grade C, iar f\r\ ele nu poate
crudivor\ vegan\ divers\,
exista diviziune celular\, nu
care s\ includ\: fructe,
poate func]iona sistemul
legume, cereale, nuci [i
imunitar, nu se produce energie
semin]e acoper\
[i nu poate exista activitate
necesarul zilnic nutritiv de
cerebral\. Vitaminele [i
proteine, carbohidra]i,
hormonii nu `[i pot face datoria
lipide [i vitamine (mai
f\r\ enzime.
pu]in B12).

12
 Stil de via]\

Proteinele Vitamina D `n cereale neprelucrate, legume

Aproape toate alimentele cu
excep]ia alcoolului [i zah\rului
sunt surse de proteine: cartofii
(deshidrata]i sau `nmuia]i),
pâinea cu semin]e coapt\ la
soare, spanacul, broccoli,
alunele, maz\rea, untul de
arahide, tofu, laptele de soia [i
lintea sunt doar câteva exemple
de surse de proteine vegetale.
Gr\simi
Dietele vegan sunt s\race `n
lipide, ceea ce explic\ inciden]a
sc\zut\ la boli cardiovasculare,
afec]iuni cronice [i cancer la
vegetarieni. Surse de gr\simi
care ar putea fi utilizate limitat
sunt: uleiul de m\sline, nucile,
alunele, untul de alune,
semin]ele, avocado [i nuca de
cocos.
Vitamina D nu se g\se[te `n
alimentele vegetariene, dar
organismul o poate sintetiza prin
expunere la soare. Expunerea la
soare pe timpul verii timp de 15
minute, de 2-3 ori pe
s\pt\mân\ este suficient\ pentru
sinteza vitaminei D.
Calciul
Calciul – mineralul necesar
unui sistem osos echilibrat – se
g\se[te `n: legume proaspete cu
frunze verzi (salat\ verde,
spanac, ceap\ verde, varz\),
tofu, semin]e de susan, soia,
smochine [i broccoli.
Zincul
Zincul este furnizat de
alimentele vegetariene, chiar `n
cantitate mai mare decât cea
recomandat\ zilnic. Se g\se[te
proaspete [i nuci.
Fierul
Sfecla ro[ie, varza ro[ie,
ciupercile [i legumele verzi sunt
principalele surse de fier din
hrana crudivor\. Absorb]ia
fierului este favorizat\ de
prezen]a vitaminei C [i deci
consumul alimentelor bogate `n
vitamina C, al\turi de cele
bogate `n fier este mai mult
decât recomandat. Alte surse de
fier sunt: lintea, soia, maz\rea,
prunele, smochinele, strugurii [i
pepenele.
Vitamina B12
Vitamina B12 este con]inut\
`n cantit\]i limitate `n alimentele
de provenien]\ vegetal\. A[adar,
suplimentele de vitamina B12
sunt recomandate.

Beneficii
~n afar\ de faptul c\ poate acoperi f\r\
probleme necesit\]ile nutritive ale organismului, dieta
crudivor\ are o serie de beneficii: normalizeaz\
presiunea sângelui [i nivelul colesterolului, cur\]\
arterele [i aspectul dermal (pielea), confer\ energie
[i vitalitate sexual\, digestie u[oar\, memorie bun\
[i capacitate de concentrare crescut\.
Exist\ desigur medii [tiin]ifice de specialitate care
contraindic\ acest tip de alimenta]ie din cauza
caren]ei de vitamina B12, D [i fier pe care le induce,
Decizia de a deveni crudivor
a nivelului sc\zut de HDL colesterol (protector
trebuie s\ fie una bine informat\,
coronarian), a apari]iei sindromului de intestin iritabil
luat\ numai dup\ testarea st\rii de
(datorit\ aportului mare de fibre [i enzime), a
s\n\tate la medicul curant [i
toxicit\]ii pe care le au unele alimente `n stare crud\
adoptat\ numai pe o perioad\ `n
(ex. Semin]ele alfalfa negerminate pot declan[a
care organismul r\spunde pozitiv la
lupus eritematos), a dificult\]ii de a mânca la
acest tip de alimenta]ie.
restaurant, etc.

13
 Dermatologie

Fraxel, laserul care

regenereaz\ pielea
Scap\ de riduri, pete, cicatrici f\r\ bisturiu [i f\r\ durere
Dup\ o perioad\ de aproape 10 ani `n care
tehnologia laser utilizat\ `n terapia
dermatologic\ [i estetic\ a oferit doar varia]ii
pe aceea[i tem\, iat\ c\ descoperirea Dr. Mihaela Leventer
Medic primar dermatologie
frac]ion\rii luminii `ntr-un m\nunchi de raze Clinica Dermastyle Bucure[ti
de aceea[i lungime de und\ ofer\ posibilit\]i Str. Sevastopol 13-17
de tratament nesperate pân\ acum. Fraxel, Tel. 021 310 65 07; 0722 363577
aparatul laser cu lumin\ frac]ionat\, tinde s\ Fax: 021 310 65 08
www.dermastyle.ro
devin\ un brand, cap de serie, la fel de
cunoscut `n lumea medical\ ca Xerox, de
exemplu, pentru public.

ratamentul sau dup\ tratamentul de

T foto`mb\trânirii pielii
s-a f\cut pân\ acum,
ani la rând, prin proceduri
invazive fie ele chirurgicale sau
laser. Pacien]ii sufereau o
interven]ie de obicei `n anestezie
general\ [i care ducea la o
recuperare de cel pu]in dou\
s\pt\mâni, urmat\ de restric]ii
numeroase. Dup\ opera]ia de
lifting sau de peeling profund
re`ntinerire laser, pacien]ii erau
obliga]i la un repaus la domiciliu
prelungit pentru ca vindecarea
s\ se fac\ f\r\ riscuri.
Modificarea aspectului pielii
imediat dup\ interven]ie era dat\
fie de inflama]ia prelungit\
produs\ de `ndep\rtarea
(abla]ia) epidermului, fie de
edemul [i vân\t\ile inerente unei
opera]ii.

Majoritatea pacien]ilor nu tolereaz\ bine perioadele

lungi de recuperare dup\ interven]iile cosmetice [i nici nu
doresc s\-[i `ntrerup\ via]a profesional\ sau cea social\. ~n
plus, procedurile ablative sunt `nso]ite de risc de p\tare a
tenului sau de producere a unei cicatrici vicioase sau de
suprainfec]ie.

14
 Dermatologie

Interven]ii blânde de `nfrumuse]are

Tratamentul cu laserul
Fraxel, aprobat de FDA-ul
american pentru ameliorarea
texturii cutanate `n cadrul
terapiilor de re`ntinerire sau `n
corec]ia cicatricilor
postoperatorii sau de acnee
precum [i pentru omogenizarea
culorii tenului afectat de
melasm\ sau lentigine, produce
o remodelare a colagenului [i
genereaz\ o re`mprosp\tare a
celulelor din epiderm. Totul f\r\
`ntreruperea activit\]ii.
Procedura poate fi folosit\
astfel de cei afecta]i de cicatrici
vechi de acnee sau varicel\,
pentru corec]ia vergeturilor sau
pentru tratarea unor cicatrici
corporale dup\ opera]ii,
accidente sau alte
traumatisme.
Re`mprosp\tarea
accelerat\ a celulelor pielii [i
refacerea unei suprafe]e
cutanate noi are un efect
benefic [i `n tratamentul pielii
ridate `n special pe zone care
`nainte nu puteau fi ameliorate,
ca mâini, gât, decolteu.

Cum se produce Pacien]ii care urmeaz\

re`ntinerirea cutanat\ tratamentul cu laserul
Fraxel nu sunt nevoi]i
s\-[i `ntrerup\
activitatea. Procedura
necesit\ doar aplicarea
unei creme anestezice [i
este urmat\ de 2-3 zile
de `nro[ire [i edem
tolerabil, deoarece
seam\n\ foarte mult cu
cel produs de soare.

Lumina frac]ionat\ emis\ de Fraxel produce
microzone de `nc\lzire termic\ [i coaguleaz\ astfel
]esutul sub forma unor coloane `nconjurate de celule
neafectate care `ncep imediat un proces de
autoreparare. Migrarea keratinocitelor din vecin\tate
constituie materialul de celule stem responsabile de
vindecarea unei r\ni. Cascada de evenimente care
se produce `n zona tratat\ nu afecteaz\ `n mod
vizibil epidermul, partea superficial\ a pielii, ci
genereaz\ `nlocuirea lui treptat\ [i totodat\ apari]ia
fenomenului de re`ntinerire cutanat\.
Rezultate
~mbun\t\]irile sunt vizibile dup\ primul
tratament [i continu\ [edin]\ de [edin]\,
cura terapeutic\ fiind de 4-6 [edin]e
spa]iate la 2-4 s\pt\mâni. Fotografiile
pacien]ilor arat\ o real\ ameliorare atât a
texturii cutanate, cât [i a culorii pielii, iar
mul]umirea este pe m\sur\.

15
 Cover story

Succesul?
S\ pâ-râ-ie po[etele,
dac\ e dram\
Iorgu Constantin Albulescu, dup\ numele din buletin, este un actor care a scris proz\ [i
versuri, a jucat `n sute de piese de teatru [i `n peste 70 de filme. A predat, mai bine de dou\
decenii, la UNATC. Dac\ spuneam de la `nceput Mircea Albulescu, nu mai era nevoie de
nicio prezentare.
Dr. Val Vâlcu
Director Editorial

mijloacelor de expresie” [.a.m.d.

`n teatrul radiofonic.

-Totu[i, o re]et\ de via]\...

-Sunte]i doctor. Ne pute]i da
o re]et\?
-Sunt doctor f\cut cu sila. Nu
puteai avea catedr\ `n
Universitate, dac\ nu aveai
doctorat. Doamna Berlogea s-a
]inut de capul meu: ce mare
lucru s\ scrii [i tu, 20-30 de
pagini? Pân\ la urm\ am f\cut o
tez\ `ntr-un domeniu care `mi
place: teatrul radiofonic. De ce
`mi place, am mai spus: dac\
100 de oameni ascult\ aceea[i
pies\ la radio, 100 „v\d” alt
spectacol, fiecare `[i `nchipuie alt
decor, alt chip. Acest pariu cu
inventivitatea [i inteligen]a
receptorului m-a pasionat foarte
mult. A[a a ap\rut aceast\
poveste despre „competitivitatea
-Re]etele de via]\ nu merit\
comunicate. Poate s\ dai cazurile
extreme, `n ideea ca al]ii s\ nu
fac\ la fel. ~n rest, nu are niciun
rost s\ dai sfaturi. Dac\ dou\
capre nu seam\n\, e foarte greu
ca oamenii s\ fie la fel. Nu to]i
au acelea[i date somatice,
acela[i noroc, acela[i vis. Nu `i e
nim\nui de niciun folos s\-i
spun eu cum e bine. Un sfert de
secol am fost profesor [i mi-am
dat seama c\ tot ce pot eu face
e s\-i deschid o fereastr\, nu s\-
i ar\t drumul. Fiecare are
drumul s\u: unii reu[esc, al]ii nu.
De fiecare dat\ e alt motiv,
dincolo de motivul general –
norocul.

16

-Care a fost norocul
dumneavoastr\?
-Când m-am n\scut... [i iat\
c\ mi-s. C\ am tr\it pân\ acum.
{ti]i cum se `ntâmpl\ când
vorbe[ti despre copii. Cât are?
Un an [i o lun\. {i sora lui? Doi
ani [i o s\pt\mân\. A[a [i eu, la
cel\lalt cap\t: am 78 de ani [i
trei luni. Dar, s\ revin, am avut
noroc pentru c\, dintr-o
`ntâmplare, m-am apucat de
actorie. A fost o fat\, Simona,
tr\ie[te acum la Oradea, care
mergea la un ateneu popular, la
dansuri. M-am dus dup\ dânsa.
La dansuri era de obosit, la cor
nu-mi pl\cea s\ stau cu coatele
strânse, `ntre al]ii. A[a am ajuns
la actorie. Am f\cut figura]ie,
pân\ `n 1952, când am terminat
{coala Medie de Arhitectur\ [i
apoi am mers la Teatru. Am fost
`n clasa d-nei Aura Buzescu.
„Am avut
o discu]ie
cu Camil Petrescu”
-V-a folosit Arhitectura?
-Orice fel de [coal\ `]i
folose[te. ~nv\]area pentru o
meserie `]i d\ rigurozitate,
deprinderea de a urma un plan.
~n actorie e mai greu, fiindc\
depinzi mai pu]in de tine. Eu am
avut norocul s\ fiu [colit de
oameni genero[i. Unii ascund
secretele. Exist\ [i al]ii, aten]i la
cei ce vin dup\ ei. Ace[tia fac
societatea s\ progreseze.
-Primul mare rol?
-Storin mi-a spus, `n teatrul
d-nei Bulandra, unde era co-
proprietar: un mare actor trebuie
s\-l joace pe Danton. S\ ceri s\-
]i dea Dantonul! Camil Petrescu,
care a scris Danton, spunea c\
piesa e nejucabil\. Chiar am
avut o „discu]ie” cu el, dup\
moartea lui, `ntr-o carte pe care
am scris-o: uite, maestre, c\ s-a
jucat. ~ntâi s-a pus la Radio, apoi
[i pe scen\.
-Cenzura?
-Evident c\ ideologia
comunist\ ]inea cu Robespierre,
nu cu Danton. Au fost vizion\ri
ale cenzurii, au spus taie aici,
taie dincolo. Eminen]a cenu[ie,
Dumitru Popescu Dumnezeu
vroia s\ se joace piesa. El a
inventat un lucru. Când Danton
zice: a[a, a[a, a[a, din culise s\
se aud\ un comentariu: nu e
Cover story
chiar a[a! O chestie ciudat\,
prin care se exprima punctul de
vedere oficial. Oamenii
`n]elegeau, `ns\. {i piesa s-a
jucat. Din bvd. B\lcescu pân\ la
pompa de benzin\ din spatele
Na]ionalului, atât de adânc\ era
scena. Montare foarte grea,
distribu]ie impresionant\. Ast\zi,
a[a ceva, cu folosirea tuturor
mijloacelor, de la trape la
plafon, cu tot ce are teatrul, mai
vede]i `n „Vizita b\trânei
doamne”.
-A]i avut mai mult roluri
negative?
-Fiind un tân\r bine, zic eu,
am avut [i multe roluri pozitive.
Rolurile negative sunt, de fapt,
mult mai generoase. Te las\ s\-]i
pui poalele `n cap, din când `n
când. Ca personaj pozitiv trebuie
s\ dai un exemplu, nu
po]i face tot ce-]i trece
17

prin minte. Am avut [i roluri
bune `n postura de victim\.
„~nghi]itorul de s\bii” `l consider
unul dintre cele mai bune roluri
ale mele din cinematografie.
Cover story
-V\ folose[te, ca actor, c\
scrie]i versuri?
-Nu se poate s\ nu gânde[ti
rolul, s\ nu [tii cine e[ti ca
personaj. S\ descoperi alt\
fost acum 30-40 de ani.
Teatralitatea a câ[tigat foarte
mult. ~nainte vreme, dân[ii se
puneau `ntr-a treia, o pozi]ie de
balet, [i cu burta pe dirijor cântau

„A durat o lun\
s\-mi fac\ ochiul”
-Cel mai greu rol?
-Mi-a cerut mult efort rolul
din „Cel mai iubit dintre
p\mânteni”. Personajul nici nu
prea exist\ `n carte, apare doar
un paragraf, când cere un
plov\r. E un personaj construit
`mpreun\ cu regizorul {erban
Marinescu: un intelectual, un fost
medic, care cânt\ Marseilleza `n
limba francez\, dar a devenit
tor]ionar. {i care, pân\ la urm\,
agreseaz\ sexual personajul
interpretat de {tefan Iordache.
Scena violului e oribil\. Dar mult
efort mi-a cerut „machiajul”. A
durat o lun\ pân\ s\-mi fac\
ochiul, fiindc\ acel ochi de sticl\,
de regul\, se bag\ `ntr-un g\van
gol. A[a c\ a trebuit s\-l
[lefuiasc\, la Spitalul Militar,
pân\ s-a potrivit peste, ca un poezie, alt mijloc de expresie. Mai aria, apoi ie[eau din scen\. |sta
pardesiu. Se punea xilin\, c\ ales `n piesele clasice: [tii c\ altul era tot spectacolul. Acum joac\,
durea, la prob\. A ie[it atât de a f\cut a[a, tu s\ faci altfel. S\ ai la fel ca actorii. ~nainte doar
bine c\ regizorul a spus: A[a un alt mijloc de expresie. De cântau. Piersic chiar povestea
r\mâne, personajul, tot filmul. exemplu, acum, m\ uit cu despre o scen\ `n care toat\
Ini]ial era vorba s\ joc cu ochiul curiozitate boln\vicioas\ la distribu]ia ie[ea prin stânga,
respectiv doar o scen\, când spectacolele de oper\ transmise tenorul o lua la dreapta. De ce
personajul e mort, dup\ ce `i d\ la televizor, din lumea larg\. Nu merge]i, maestre, la dreapta? P\i,
cu satârul `n cap. mai seam\n\ cu nimic din ce-a drag\, dac\ acolo e cabina?

18
 ...dar, uite, a]i venit s\ pune]i `ntreb\ri [i
v\ vorbesc doar eu. V\ rog s\ m\ ierta]i, se
mai `ntâmpl\. ~mi amintesc de o poveste cu
Nina Cassian. Ne-au chemat de ziua lui
Eminescu, la Cercul Militar, s\ spunem
poezii. Trei in[i de la teatru. Le-am zis c\
venim, dar la [apte avem spectacol. Nu-i
nimic, e aproape, pleca]i la [i jum\tate.
~nainte, `ns\, au rugat-o pe doamna
profesor Nina Cassian s\ fac\ o mic\
prezentare. Doamna profesor a `nceput
discursul. Trec zece minute, dou\zeci, ne-am
dat seama c\ e o lec]ie, ca la [coal\, de 50
de minute. O rug\m s\ se `ntrerup\, se
opre[te la „[i”... recit\m noi cât recit\m, iar
când plec\m o auzim c\ reluase de la „[i”.
Exact 50 de minute a vorbit, ne-au spus cei
din sal\.

„Secretul este so]ia mea”

-Niciun divor], niciun scandal, care e
secretul?
-Secretul este minunata femeie care a
fost so]ia mea. A `n]eles totul. S\ m\ lase
când sunt turbat, s\ mearg\ singur\ unde
aveam de mers, dac\ eu nu puteam. A fost
foarte, foarte `n]eleg\toare. ~n lumea
teatrului sunt frecvente scandalurile. Umbli
printre atâtea... mai goale, mai pline, mai
`mbr\cate, mai dezbr\cate. E greu s\ te
ab]ii? Nu e greu, dac\ e[ti a[a prin fire. Nu
am f\cut rost de dubluri. N-am fost nici u[\
de biseric\, recunosc. Dar uite c\ a ]inut. Mi-
a spus, `n tinere]e, un actor: ]ine de cas\! E
singurul lucru care `]i las\ mâinile libere.
Când va exista un moment `n care s\ vrei
s\-]i tragi sufletul, ea, care e `nv\]at\ [i cu
r\ul [i cu binele, te va l\sa. Altele vor spune:
deschide ochii! Hai s\ nu dormim, s\ ne
tr\im via]a!

-Era din domeniu?
-So]ia mea era asistent\
medical\, a lucrat pân\ s-a
n\scut b\iatul.
-Nu l-a atras scena?
-Poate, la un moment dat.
Dar [tii cum se cunoa[te? Te ui]i
ce postere pune pe pere]i. Când
a `nceput s\ pun\ ma[ini [i
motociclete... a[a a r\mas,
lucreaz\ la o mare firm\ care
vinde ma[ini.
-Nepotul?
-|sta, din poz\, e cel mic,
are 9 ani. Primul a murit `ntr-un
accident de ma[in\, `mpreun\
cu mama lui.
-A]i putut juca, dup\
tragedie?
-Atunci nu am avut
spectacol... dar, am o poveste [i
cu aceste suferin]e. Am turnat `n
Maroc, la un film al lui Dr\gan,
„~n bra]ele Afroditei”. Telegram\
de la teatru: când vii? Pe data
de... Bine, ai spectacol seara, s\
nu `ntârzii. Avionul a avut
`ntârziere, m-a luat cineva de la
aeroport, am ajuns la sal\,
gong, am jucat actul `ntâi. La
pauz\, vine so]ia `n cabin\. Ce
faci, bine, cum a fost acolo? La
difuzor: Albulescu `n scen\! Dar
tu, drag\, de ce e[ti `n negru?
Albulescu `n scen\! P\i, zice,
credeam c\ ai aflat, a murit tat\l
t\u. Albulescu `n scen\! Abia ce
l-am `ngropat. Albulescu `n
scen\! Albulescu `n scen\!
20
Cover story
Albulescu `n scen\! M-am dus,
am jucat actul doi, apoi l-am
plâns pe tata.
„Multe fiin]e mor
din cauza
curiozit\]ii”
-Avem cei mai buni actori pe
scen\. De ce nu [i la cinema?
-Dup\ ce-]i spun eu acum,
n-o s\ m\ mai cheme regizorii
tineri `n filmele lor. Actorul,
pentru un cadru, se duce acas\,
se gânde[te trei zile, cite[te [i
`ncepe s\ fie personajul. Asta
scria [i la mine `n clas\: Fii [i nu
f\! Regizorul, ast\zi, cere: nu
imagina, r\mâi a[a cum e[ti tu,
c\ de aia te-am distribuit! Asta
]ine odat\, de dou\ ori, dar nu
toat\ via]a, chiar dac\ te
nume[ti John Wayne. Wayne e
un actor care a tr\it o tragedie:
a avut mereu acela[i rol. Nu po]i
face 50 de ani acela[i rol. Eu m-
am bucurat mai ales când am
avut roluri de compozi]ie, chiar
pe cele negative, cu personaje
mai complexe, mai savuroase.
-Internet?
-Pitti[, Dumnezeu s\-l ierte,
[i cu mine suntem primii actori
care am avut computer. Era cât
o lad\. Acum am t\bli]\, am
laptop. M\ pasioneaz\ c\ pot s\
m\ informez, sunt curios. De[i,
multe fiin]e mor din cauza
curiozit\]ii.
-Sprâncenele?
-A[a a vrut Dumnezeu. A[
putea s\ le tund. Acum o mie de
ani, când chiar le-am tuns, am
avut urm\toarea reac]ie:
Doamne, ce-ai f\cut? A[a c\ le-
am l\sat.
-A]i fost mogul.
-Dar ce n-am fost? E drept
c\ rolul lui Buc[an, din „Ultima
Or\”, mi-a fost drag. Uite acolo,
poza de jos. S\raru, D-zeu s\-i
dea s\n\tate, un om vechi de
teatru, a reu[it, cu Teatru la
microfon, s\ pun\ piesa. El a
p\storit-o. Apoi s-a jucat pe
scen\.
-Om de televiziune?
-Prima emisiune a televiziunii
experimentale, a[a se numea, a
avut loc `n 1956, când noi
terminam Teatrul. Ne-au chemat.
Erau dou\ camere de filmat:
una pe ni[te flori, cealalt\ pe
actor. Se transmitea totul `n
direct. Petric\ Vasilescu intr\ [i
recit\. Patriotic\, evident. Apoi
d\ s\ ias\: `n loc s\ ias\ prin
stânga, o ia la dreapta [i
nimere[te `n camera fixat\ pe
flori, pentru pauz\. {i se
transmite cum trage o cruce
mare: Doamne, bine c\ am
sc\pat! Am f\cut spectacole pe
viu, ani la rând. Revelionul, `n
direct toat\ noaptea. La ie[ire,
era unul cu o lad\ de bere [i o
list\: se uita dac\ mai ai o
intrare. Nu mai aveai, `]i d\dea
o sticl\. Mai aveai un rol,
spunea: tu nu, c\ mai ai treab\!
„Noi ne prefacem, doar”
-Farse?
-Câte n-au fost... ~n general, e bine s\
fie sp\late, s\ nu le vad\ publicul, doar noi
`ntre noi. La tv, `mi amintesc câteva. Era unul,
Victor Dediu, cel mai mare butonist, atunci
când montajul se f\cea pe viu, din butoane.
Avea un prieten Lungu, cu camera. Nu exista
macara, puseser\ un e[afodaj de doi-trei
metri `n\l]ime pe care a[ezaser\ camera. El
`i spune `n casc\: traveling `nainte. {i toat\
lumea: Nuuu!, s\ nu cad\ camera. De ce s-
a auzit `n emisie „Nuu”, m\ `ntreab\ acas\?
A[a, a fost o idee, regizoral\. Alt\dat\,
aveam trei replici, pe care le spuneam din
profil. Am rugat la machiaj s\ m\ aranjeze
doar pe jum\tate de fa]\. Trec pe lâng\
regizor cu partea nemachiat\, omul e
speriat: ce faci, nu mergi la machiaj? ~n
cadru, spun replicile cu partea machiat\ spre
camer\, nimeni nu se prinde. Numai
regizorul tremura.

-A]i suferit `n anii 90, când lumea nu mai

venea la teatru?
-Foarte tare. Dar am [i o explica]ie.
Teatrul, atunci, era `n strad\. Nu trebuia s\-l
mânjeasc\ pe actor cu ro[u pe cap, era
sânge adev\rat când au venit minerii. Era un
teatru fantastic [i avea triste]ea, ca s\ nu
spun tragedia, s\ fie de-adev\ratelea. Noi
ne prefacem, doar.

-Cum e succesul, pe scen\?

-~nainte, doamnele aveau o po[etu]\
mic\, `n sala de teatru, cu strictul necesar. O
batist\, un odicolon, o pudr\. Când
plângeau, scoteau batista, iar `nchiz\toarea
po[etei pocnea. Maestrul, urc\ pe scen\,
`ntr-o dram\. Când iese, colegii, `l `ntreab\:
ei, cum a fost? B\, b\ie]i, stra[nic a ie[it. Pâ-
râ-iau po[etele `n sal\!
 Nutri]ie

5 fructe [i legume colorate,

por]ia zilnic\ de antioxidan]i
Dr. Anca Lungeanu
Medic specialist diabet,
nutri]ie [i boli metabolice
Centrul Medical Focus
Odat\ cu `ncheierea sezonului rece, st\rile de oboseal\ [i
lipsa de energie se fac sim]ite din ce `n ce mai des. Acum
avem cea mai mare nevoie de substan]ele antioxidante pe
care le reg\sim `ntr-o alimenta]ie echilibrat\.

lusul de vitalitate [i tonusul sporit de care avem nevoie acum se pot recupera printr-o alimenta]ie echilibrat\,

P bogat\ `n antioxidan]i. Aceste substan]e nutritive care se reg\sesc `n alimentele vegetale promit o via]\
`ndelungat\, ferit\ de boli cronice, cancer [i alte afec]iuni grave.

Cum combatem Alimente-surse

radicalii liberi de longevitate
ercet\ri `n

C
chimbarea anotimpurilor solicit\ corpului un

S efort de adaptare. Acesta dureaz\ aproximativ

dou\ s\pt\mâni, timp `n care intervine
dereglarea metabolismului, iar sl\birea fizic\ duce la o
sc\dere a sistemului imunitar. ~n aceste momente, principalii
du[mani ai organismului sunt radicalii liberi, care pot fi
comb\tu]i doar cu ajutorul antioxidan]ilor.
Argumentul principal `n favoarea antioxidan]ilor este
dat de faptul c\ ace[tia `mpiedic\ procesul de `mb\trânire a
celulelor din organism, men]inând func]iile corpului `ntr-o
stare mai bun\ pe o perioad\ `ndelungat\. Aceste substan]e
ajut\ la prevenirea bolilor de inim\ [i a procesului de
oxidare a colesterolului, dar contribuie `n egal\ m\sur\ [i la
protec]ia sistemului nervos central. ~n plus, antioxidan]ii
protejeaz\ ochii de tulbur\ri oftalmologice.
Ac]iunea antioxidan]ilor, dup\ cum face trimitere [i
numele, este de a combate oxidan]ii sau radicalii liberi.
Ace[tia din urm\ sunt du[mani ai organismului sub form\
de molecule reactive [i instabile care deterioreaz\ celulele
s\n\toase. Pentru a crea o stare de echilibru, antioxidan]ii
compenseaz\ prin molecule stabile, care au capacitatea de
a regenera celulele `mb\trânite de radicalii liberi.
Antioxidan]ii reprezint\ sistemul natural de ap\rare a
organismului, care amelioreaz\ chiar [i consecin]ele stilului
de via]\ nes\n\tos, excesului de alcool sau tutun, ori polu\rii
din atmosfer\.
aceast\
direc]ie,
realizate `n institute de
prestigiu din SUA, Anglia,
Finlanda, Japonia [i China,
au concluzionat c\ acei
oameni care introduc `n
meniul zilnic antioxidan]i
scap\ de impactul
radicalilor liberi asupra organismului `ntr-o propor]ie
de 75%. ~ns\ mare aten]ie! Alimentele care furnizeaz\
antioxidan]ii trebuie s\ fie proaspete, nu sub form\ de
suplimente vitaminice, pentru c\ acestea nu pot
substitui `ntreaga gam\ de compu[i naturali precum:
vitamine, s\ruri minerale, polifenol, etc.
Pentru aportul zilnic de antioxidan]i este indicat
consumul unui minim de cinci por]ii de fructe [i legume
proaspete, puternic colorate. Pe lâng\ acestea,
antioxidan]ii se reg\sesc [i `n alimente surprinz\toare,
precum: cafeaua solubil\ 100% natural\, ciocolata
neagr\, ceaiul verde [i vinul ro[u. Acestea sunt
benefice organismului doar `n cazul unui consum
moderat, ca de exemplu, 2-3 c\ni de cafea pe zi, 40
grame ciocolat\ neagr\ [i maximum 2 pahare de vin
ro[u pe zi.

22
 Terapii naturale

Medicina Ayurveda,
calea natural\ spre vindecare
Ayurveda este o [tiin]\ milenar\, ce provine din India, care abordeaz\ un sistem complex de
vindecare natural\. Cuvântul Ayurveda `nseamn\ „{tiin]a vie]ii”. ~n traducerea din limba
sanscrit\, „Ayus” `nseamn\ „via]\” [i se refer\ la energia fundamental\ a vie]ii, iar „Veda”
`nseamn\ cunoa[tere sau, altfel spus, [tiin]\.

yurveda reprezint\ un inestimabil tezaur de Dr. Irina B\lu]el

A cuno[tin]e teoretice [i practice care ne ajut\ s\

descoperim care sunt cauzele cele mai profunde
ale apari]iei bolilor sau dezechilibrelor, oferindu-ne totodat\ [i
Medic specialist medicin\ de familie
Competen]\ apifitoaromaterapie,
diplom\ Ayurveda
Clinica Apiestetic
metode practice adecvate pentru eliminarea lor. Str. C.A. Rosetti nr. 31, Bucure[ti

Cea mai veche Cum se utilizeaz\ aceast\ terapie?

medicin\
tradi]ional\ Ayurveda este un sistem practic de
men]inere [i recuperare a s\n\t\]ii.
Sistemul tradi]ional Modalit\]ile sale sunt accesibile [i u[or
aplicabile. Din acest punct de vedere
vreunei afec]iuni), cât [i rolul de a o
ajuta s\ devin\ din ce `n ce mai
armonioas\.
Procedee ayurvedice

2
Ayurveda a ap\rut [i a fost
practicat `n mod curent `n este bine s\ [tim c\ `n Ayurveda exist\: destinate persoanelor care
Procedee ayurvedice care sufer\ deja de anumite

India `nc\ de acum 5000 de
ani. Sursele scrise ale acelor
timpuri atest\ faptul c\
Ayurveda reprezint\ cea mai
veche [tiin]\ tradi]ional\ de
vindecare, de men]inere a
st\rii de s\n\tate [i a
calit\]ii vie]ii fiin]ei umane.
Cunoscut\ [i
r\spândit\ mult dincolo de
spa]iul geografic al Indiei,
Ayurveda a oferit, de-a
lungul timpului, baza
teoretic\ [i practic\ pentru
construirea celorlalte sisteme
tradi]ionale de vindecare,
cunoscute `n prezent ca
ramuri ale medicinii
alternative.
1
sunt indicate persoanelor
aflate `ntr-o stare de s\n\tate
relativ normal\ (care nu sufer\ de vreo
afec]iune grav\). Aceste procedee au
atât rolul de a proteja fiin]a uman\ care
le aplic\ (nepermi]ând instalarea
GRUPE DE METODE TERAPEUTICE
Principalele grupe de metode
terapeutice `n Ayurveda sunt:
4Fitoterapia (utilizarea `n]eleapt\ [i
con[tient\ a plantelor medicinale)
4Dietoterapia ayurvedic\ (alimenta]ia
s\n\toas\ [i adecvat\ constitu]iei)
4Aromoterapia (utilizarea aromelor
binef\c\toare naturale)
4Pancha-karma (metodele simple [i
accesibile de purificare corporal\)
afec]iuni. Aceste procedee sunt destinate
s\ elimine, `nainte de toate, acea (sau
acele) afec]iuni. Aplicarea acestui tip de
procedee ayurvedice necesit\
aprofundarea cuno[tintelor de
Ayurveda.
4Abhyanga (masajul tradi]ional
ayurvedic)
4Valorificarea puterii vindec\toare a
psihicului [i min]ii
4Cromoterapia (utilizarea terapeutic\
a culorilor [i vestimenta]iei)
4Sonoterapia (utilizarea puterii
curative a sunetelor)
4Dharana (medita]ia profund\ [i
rug\ciunea)

23
 Terapii naturale

Durata primei consulta]ii este de o or\, iar reevaluarea dureaz\ 30 de minute. ~n func]ie de gravitatea bolii sau a
dezechilibrului, durata tratamentului poate varia de la 1-3 luni pân\ la 1-2 ani.

Indica]ii
Cu ajutorul procedeelor
ayurvedice pot fi ob]inute rezultate
extraordinare `n cadrul urm\toarelor
afec]iuni:
Sistemul respirator – viroze,
amigdalite, laringite, traheite,
bron[ite, pneumonii, BPOC, astm
bron[ic;
Sistemul cardiovascular –
ateroscleroz\, HTA, cardiopatie
ischemic\, palpita]ii, arteriopatii
periferice obstructive;
Sistemul gastro-intestinal –
gastrit\, ulcer, sindrom dispeptic,
colon iritabil, constipa]ie cronic\,
hepatite;
Sistemul urogenital – infec]ii
urinare, cistite, uretrite, litiaz\ renal\,
dismenoree, anexit\, menopauz\
(bufeuri, irascibilitate);
Sistemul osteoarticular – artroze,
artrite, reumatism;
Sistemul endocrin – diabet
zaharat, afec]iuni tiroidiene;
Sistemul nervos – nevroze,
anxietate, fobii;
Dezechilibre metabolice –
obezitate, hipoponderabilitate;
Alergii – dermite, etc.
tilizând metode complexe [i
U foarte variate de tratament,
care pot fi aplicate `ntr-un
mod `n]elept, adecvat afec]iunii [i
tipului constitu]ional, practic nu
exist\ contraindica]ii ale medicinii
Ayurveda.

Tratament personalizat
Ayurveda are la baz\ principii
universale, care sunt valabile
indiferent de zona geografic\ `n care
ele sunt aplicate. Ea promoveaz\ un
mod de via]\ natural, care se poate
desf\[ura pe baza acestor principii
esen]iale de via]\ s\n\toas\.
Metodele ayurvedice ne permit s\
ne integr\m armonios `n ciclurile
naturale [i `n ambian]a `nconjur\toare
(spa]iu [i timp).
Fiind atât de complex\, dar
totodat\ [i simpl\ `n aplicare,
Ayurveda ne ofer\ tratamente
personalizate pentru fiecare pacient,
`n conformitate cu `nzestr\rile
fiziologice [i necesit\]ile fiec\rui
organism. Ayurveda ne pune la
dispozi]ie mijloacele naturale prin care
ne putem `mbun\t\]i starea de
s\n\tate [i longevitatea organismului
prin stimularea proceselor de
regenerare [i re`ntinerire a ]esuturilor.
Stimulând procesele de
detoxifiere a organismului,
tratamentul ayurvedic ajut\ la
eliminarea „de[eurilor” [i a
substan]elor toxice acumulate de-a
lungul anilor.
Modalit\]ile practice ayurvedice
sunt netraumatice, neinvazive [i nu
deranjeaz\ alte forme de tratament
(alopat sau naturist). Ele pot poten]a
efectul aproape oric\ror forme de
vindecare [i, de aceea, pot fi
administrate, f\r\ nici un fel de
probleme sau efecte secundare,
`mpreun\ cu alte tratamente
conven]ionale.

Protejeaz\-]i s\n\tatea pentru a fi bun, optimist,

creativ, eficient
Un om s\n\tos este un om plin de via]\, optimist,
afectiv, darnic, bun [i atent cu ceilal]i, fericit, creativ,
inventiv, care are un autocontrol [i este eficient `n tot ce
face. Aceste calit\]i nu sunt luate din pove[ti, ele sunt
valori reale [i adev\rate ale unei fiin]e, care are o stare
optim\ de s\n\tate fizic\, mental\ [i psihic\.
Din p\cate, la ora actual\ oamenii se obi[nuiesc
tot mai mult cu starea de boal\ (care li se pare a fi
normal\), uitând de starea de s\n\tate [i vitalitate pe
care au avut-o din copil\rie. Aceasta se petrece [i din
cauz\ c\ oamenii au pierdut no]iunea de regim de
via]\ s\n\tos. Cei mai mul]i tr\iesc „la `ntâmplare”, iar
când, la un moment dat, apare o boal\ (c\ci corpul
nostru nu func]ioneaz\ „la `ntâmplare”, ci totdeauna
dup\ ni[te legi foarte precise), aceasta este adeseori
privit\ ca o lovitur\ nedreapt\ a sor]ii, ori ca un
ghinion, [i nicidecum ca un rezultat firesc al gre[elilor
f\cute.

24
 Terapii naturale
INFO
Tr\ie[te `n]elept!
Ayurveda, ca [tiin]\ medical\, are dou\ obiective: primul const\ OMS: Poluarea
`n prevenirea bolilor [i cre[terea longevit\]ii (sustinerea s\n\t\]ii [i a
reduce
bun\st\rii organismului), iar cel de-al doilea const\ `n tratarea lor, `n
vederea vindec\rii (atunci când ele deja au ap\rut). Dintre acestea, cu un an durata
este `ntotdeauna mai bun [i de preferat primul tip (la fel cum este mult de via]\
mai `n]elept s\ te fere[ti de noroi, decât s\ fie necesar s\-l speli pe
urm\ de pe tine).
a europenilor
Mai mult de 80% dintre europeni
respir\ aer al c\rui nivel de poluare
dep\[e[te limitele admise,
INFO semnaleaz\ biroul regional al
Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii
Singur\tatea, un factor de risc (OMS). ~n medie, aerul poluat scade
cardiovascular cu 8,6 luni durata de via]\ a unui
cet\]ean european, atrage aten]ia
infarcturilor
miocardice) [i includ
toate evenimentele
cardiace fatale [i non-
fatale. ~n cei 10 ani ai
studiului au fost
`nregistrate 15.330 de
accidente cardiace.
Num\rul acestora a
fost aproximativ egal
`ntre femei [i b\rba]i.
Inciden]a infarcturilor a
fost cu pân\ la 66%
mai ridicat\ `n rândul
b\rba]ilor nec\s\tori]i,
comparativ cu cei
OMS. Avertismentele au la baz\ un
c\s\tori]i, [i respectiv
studiu cu privire la efectele polu\rii,
cu pân\ la 65% mai
\rba]ii [i femeile care ale c\rui rezultate subliniaz\

B stau singuri se
confrunt\ cu un risc
mai ridicat de a suferi atacuri de
ridicat `n rândul femeilor singure.
Explica]iile: oamenii c\s\tori]i au
obiceiuri alimentare mai
s\n\toase, dispun de sus]inere `n
necesitatea unor politici na]ionale mai
eficiente `n domeniu. Autorii studiului,
realizat sub egida OMS, afirm\ c\
cord, indiferent de vârst\, fa]\ de expunerea pe termen lung la
fa]a stresului [i a problemelor
cei care tr\iesc `n cuplu, conform
cotidiene, au o stabilitate particulele fine de poluare poate
unui studiu publicat `n revista
financiar\ mai bun\ decât provoca ateroscleroz\, complica]ii `n
European Journal of Preventive
persoanele care tr\iesc singure. timpul na[terii [i boli respiratorii la
Cardiology. Studiul a fost realizat
De asemenea, `n cazul copii. ~n aceea[i analiz\ se
pe un e[antion larg de popula]ie
declan[\rii un incident cardiac, men]ioneaz\ de asemenea o posibil\
cu vârsta peste 35 de ani din
persoanele care tr\iesc `n cuplu
Finlanda, `n perioada 1993- leg\tur\ `ntre poluare [i dezvoltarea
ajung mai repede la medic decât
2002. Datele provin din registrul neurologic\, func]iile cognitive [i
cele singure.
FINAMI (registrul finlandez al diabet.

25
 Sezon
S\ `nceap\ detoxifierea
de prim\var\!
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,
Bucure[ti
etoxifierea organismului se
D realizeaz\ prin mecanismele
naturale de care dispune corpul
nostru [i care func]ioneaz\ dup\ un
ciclu cotidian – bioritm. Zilnic,
organismul elimin\ toxine prin colon,
rinichi, pl\mâni, ficat, piele. O
alimenta]ie prea bogat\ `n gr\simi,
carne, lactate grase, alimente rafinate,
produse chimice `mpiedic\ detoxifierea
natural\ normal\ a organismului.
Digestia dificil\, constipa]ia, disfunc]iile
colonului, problemele hepatice,
tulbur\rile renale, problemele
respiratorii [i cutanate sunt semne c\
detoxifierea natural\ a organismului
este deficitar\. ~n aceste cazuri este
necesar\ stimularea procesului de
detoxifiere prin a[a-numita cur\ de
detoxifiere.
Stimularea detoxifierii organismului este
indicat\ pentru a ajuta organele foarte
solicitate `n procesul de digestie: ficatul,
vezica biliar\ [i rinichii. Igienizarea
colonului este primul pas care se face
pentru u[urarea detoxifierii
organismului.
26
Detoxifierea cur\]\
deopotriv\ trupul, dar
[i spiritul! Prin
detoxifierea
organismului `n]elegem
procesul de
transformare [i
neutralizare a toxinelor
[i eliminarea lor.
Cur\]area colonului
Medicina holistic\ vede colonul ca fiind sistemul de canalizare
al organismului. Dac\ acest sistem se `nfund\ cu resturi alimentare,
toxinele neeliminate sunt repuse `n circula]ie `n organism. Un colon
intoxicat, disfunc]ional poate sta la originea ficatului obosit, durerilor
articulare, psoriazisului, eczemelor sau migrenelor. Pentru a preveni
repunerea `n circula]ie a toxinelor, se recomand\ efectuarea
periodic\ a unei cure de detoxifiere a colonului. ~n general, curele
de detoxifiere a colonului sunt recomandate pentru prevenirea [i
tratarea constipa]iei, pentru prevenirea problemelor de tranzit
intestinal. ~n acela[i timp `ns\ igienizarea colonului, numit pe
nedrept [i „groapa de gunoi” a organismului, este un pas important
pentru s\n\tatea altor organe (ficatul, pancreasul, vezica biliar\,
rinichii, pl\mânii), dar [i pentru frumuse]ea pielii, p\rului, ochilor.
Colonul, `mpreun\ cu ficatul [i rinichiul, sunt organe-
cheie `n ceea ce prive[te buna detoxifiere a
organismului. ~n colon are loc procesul final de
transfomare a substan]elor care provin din alimente
[i care apoi sunt absorbite sau eliminate. Diversele
metode de stimulare a detoxifierii colonului sunt
recomandate cu prec\dere persoanelor care au
tranzit intestinal lent, pentru ca toxinele ce trebuie
eliminate s\ nu r\mân\ prea mult timp `n contact cu
mucoasa colonului [i s\ intoxice organismul.
 Sezon

Fibrele alimentare, ajutor de n\dejde `n detoxifiere

Cre[terea aportului de fibre
alimentare naturale este cea mai
bun\ metod\ de detoxifiere [i
cur\]ire intestinal\. Fibrele
stimuleaz\ tranzitul intestinal [i
asigur\ o detoxifiere eficient\ a
organismului prin eliminarea
de[eurilor prin colon.
Surse excelente de fibre
alimentare naturale necesare pentru
o bun\ detoxifiere sunt: cerealele
integrale, musli, fulgi de ov\z,
germeni de grâu, pâinea integral\
sau de secar\, fructele uscate
(smochine, prune, curmale, stafide),
fructele oleaginoase (nuci, migdale,
arahide, alune de p\dure), fructele
de p\dure, semin]ele de susan, de
dovleac, leguminoasele (fasole alb\
uscat\, maz\re, linte).
~n scopul igieniz\rii colonului
pot fi folosite [i suplimente
alimentare pe baz\ de fibre, care
`mbun\t\]esc tranzitul intestinal [i
eliminarea toxinelor, având
avantajul c\ nu provoac\
dependen]\ [i nici reac]ii adverse.

Plante cu Metode de detoxifiere a ficatului

efect laxativ
[i purgativ
Aten]ie! Plantele cu
efect laxativ [i purgativ
pot fi folosite ca metode
de stimulare a
detoxifierii [i cur\]irii
intestinale, `ns\ nu pe
termen lung. ~n aceast\
categorie intr\ cru[inul,
senna, aloe, reventul,
care con]in deriva]i
toxici. Aceste plante sunt
recomandate `n
constipa]ie doar `n
cazuri de urgen]\.
Folosite pe termen lung
ca metode de
detoxifiere, cru[inul,
senna, reventul pot
obosi intestinal, pot irita
mucoasa intestinal\, pot
elimina flora intestinal\
[i pot da dependen]\.
La fel ac]ioneaz\ [i
laxativele obi[nuite,
disponibile `n farmacii,
nerecomandate `n
curele de detoxifiere.
O detoxifiere eficient\ a organismului nu se poate realiza f\r\ ajutorul ficatului.
Ficatul distruge microbii [i virusurile [i neutralizeaz\ toxinele acestora, inactiveaz\ [i
elimin\ substan]ele toxice (aditivi alimentari, vitamine sintetice, medicamente,
minerale periculoase), extrage din sânge de[eurile [i reziduurile celulare, elimin\
de[eurile provenite din putrefac]ii intestinale.
Constipa]ia, pielea uscat\, indigestia sunt semne c\ ficatul are nevoie de
sus]inerea proceselor de detoxifiere. Cre[terea fluxului bilei este important\ `n
alegerea unei metode de detoxifiere, deoarece bila transport\ gr\simile solubile
`mpreun\ cu toxinele stocate `n ficat pentru a fi eliminate apoi prin scaun.
Protectoare hepatice naturale
bilei `n intestin). Anghinarea,
armurariul, ridichea neagr\, p\p\dia,
rozmarinul, cicoarea s\lbatic\,
]intaura, curcuma, trifoiul de balt\ sunt
câteva plante care ac]ioneaz\ la
nivelul ficatului, asigurând o
detoxifiere corespunz\toare. Pe de alt\
parte, fibrele alimentare au un rol
deosebit [i `n detoxifierea ficatului,
`mbun\t\]ind func]ia hepatic\ [i
eliminarea bilei. Fibrele alimentare,
odat\ ajunse `n intestin, leag\
gr\simile [i acizii biliari [i `i elimin\
Printre metodele de sus]inere a `mpreun\ cu materiile fecale. De
proceselor de detoxifiere a ficatului se aceea, consumul corect de fibre
afl\ utilizarea plantelor cu propriet\]i alimentare ajut\ [i la sc\derea
coleretice (stimuleaz\ secre]ia biliar\) colesterolului, calculii biliari fiind
[i colagoge (stimuleaz\ evacuarea forma]i cel mai frecvent din colesterol.

28
 Cosmetic\

Treze[te la via]\ tenul obosit

Te-ai s\turat de aspectul tern [i obosit al tenului t\u? Vrei s\
Neli Pfeiffer
Specialist cosmetic\ apicol\
`ntâmpini prim\vara cu o `nf\]i[are care radiaz\ de
Fondatoarea Apiestetic prospe]ime? Tratamentul cosmetic de detoxifiere este solu]ia.
www.apiestetic.ro
021/317.37.91
Mierea cur\]\ porii [i
`ndep\rteaz\ microbii
enul este un vizibil barometru al

T stilului nostru de via]\, el tr\dând

obiceiurile nes\n\toase pe care le
avem. Alimenta]ia nes\n\toas\, stresul,
Unul dintre cele mai
benefice produse pentru ten este
mierea, recunoscut\ pentru
propriet\]ile sale nutritive [i
tutunul, alcoolul au un impact negativ asupra
antimicrobiene. Mierea este [i un
`ntregului organism, iar acest lucru se poate
puternic detoxifiant, cur\]ând
vedea imediat pe chipul nostru. Aspectul tern,
porii [i `ndep\rtând cu succes
obosit, lipsit de str\lucire al tenului este
microbii. ~n plus, ea ajut\ la
semnalul de alarm\ dat de organism atunci
p\strarea unui ten catifelat,
când se acumuleaz\ toxine `n exces. Astfel de
neted [i luminos.
toxine se depoziteaz\ [i la nivelul ]esuturilor [i
Al\turi de miere, m\[tile
porilor fe]ei, conducând `n timp la un aspect
cosmetice de detoxifiere mai
inestetic. Exist\ `ns\ remedii eficiente, perfect
cuprind extract de anghinare, colagen maritim [i extract de alge, `n
adaptate acestor probleme ale pielii. Este
diverse combina]ii `n func]ie de problemele pielii [i tipul de ten.
vorba procedurile de detoxifiere a tenului, `n
Aceste ingrediente ale tratamentului de detoxifiere prezint\ avantajul
care mierea joac\ un rol important.
de a fi naturale [i hr\nitoare pentru piele.

Tratament adaptat tipului de ten: gras, uscat, mixt

xtractul de anghinare detoxifiante. Colagenul este extras din de `nalt\ eficacitate. L\pti[orul de

E (denumit [tiin]ific cinara)

este bogat `n vitamine [i
enzime, care normalizeaz\ activitatea
glandelor sebacee. De aceea, m\[tile
pe baz\ de miere, anghinare, salvie [i
ulei de busuioc sunt destinate tenului
cu exces de sebum, cu pori deschi[i [i
impurit\]i. Efectul antiinflamator [i
antimicrobian sunt alte beneficii ale
acestui tratament.
Colagenul maritim sub form\
solubil\ este un alt ingredient utilizat
cu succes pentru efectele sale
piele de pe[te, iar spre deosebire de
colagenul bovin folosit pe scar\ larg\
`n cosmetic\, cel maritim are o
concentra]ie mai ridicat\ de
aminoacizi. Acest tratament
stimuleaz\ producerea proprie de
colagen din piele [i favorizeaz\
estomparea ridurilor. El este
recomandat pentru detoxifierea tenului
deshidratat.
~n topul produselor apicole utile
detoxifierii tenului se afl\ [i l\pti[orul
de matc\, o substan]\ activ\ biologic,
matc\ are o ac]iune revitalizant\,
regeneratoare, care confer\ tenului
tonicitate [i elasticitate. Detoxifierea cu
l\pti[or de matc\ este indicat\ atât
pentru tenul gras, cât [i pentru cel
uscat, deoarece echilibreaz\ cu succes
func]iile epidermei. Atunci când tenul
are nevoie s\-[i recâ[tige
prospe]imea, am observat rezultate
bune datorit\ folosirii l\pti[orului de
matc\, pe care `l aplic\m foarte des
`mpreun\ cu extracte de alge, papaya
[i ulei de portocal.

29
 Chirurgie

Cum se descoper\ [i trateaz\

cancerul esofagian
Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran
{eful Clinicii Chirurgie din
Spitalul de Urgen]\
Floreasca

Figura 1: ~mp\r]irea esofagului `n 4 regiuni. Esofagul

cervical are ca limit\ superioar\ marginea inferioar\ a
cartilajului tiroid [i limit\ inferioar\ incizura sternal\.
Esofagul toracic superior are ca limit\ superioar\ incizura
sternal\ [i limit\ inferioar\ bifurca]ia traheei. Esofagul toracic
mijlociu are ca limit\ superioar\ bifurca]ia traheal\ [i
inferioar\, situat\ la aproximativ 32 de cm de incisivi.
Esofagul toracic inferior [i jonc]iunea esogastric\ este
delimitat superior de venele pulmonare inferioare [i inferior
de stomac. Cancerele primilor 5 cm din stomac ce
invadeaz\ esofagul sunt clasificate ca [i cancere esofagiene.

ancerul
Factori de risc

C esofagian se
men]ine `n
continuare o afec]iune cu
prognostic nefavorabil, cu o
rata de supravie]uire la 5
ani de doar 16.9% `n
Statele Unite [i de 10% `n
Europa. ~n anul 2008, `n
România, inciden]a
cancerului esofagian este
de 3,9, cu o prevalen]\ la
5 ani de 4,9 [i o
mortalitate de 3,5 la
100000 locuitori. Vârsta
medie a pacien]ilor la
diagnosticul bolii este de
68 de ani, doar 2.6% din
cazuri fiind diagnosticate
sub 45 de ani.
Orice lucru care cre[te riscul de a
face o boal\ se nume[te factor de risc.
Prezen]a unui factor de risc nu
`nseamn\ c\ obligatoriu pacientul va
4Consumul de alcool
4Fumatul
4Rasa: b\rba]ii de culoare prezint\
face boala. De asemenea, absen]a unui un risc semnificativ mai mare.
factor de risc nu `nseamn\ c\ pacientul 4Deficien]a micronutrientelor din
nu va face boala cu siguran]\. Factorii alimenta]ie: beta-caroten, vitaminele
de risc sunt diferi]i pentru din grupul B, vitamina C, vitamina
adenocarcinomul esofagian [i pentru E, Magneziul, Zincul, Seleniu.
carcinomul cu celule scuamoase.
Suplimentarea dietei cu vitamine [i
Factorii de risc pentru
minerale `n zonele de pe glob cu
adenocarcinomul esofagian sunt:
4 Boala de reflux gastroesofagian
risc crescut de cancer esofagian (Ex.
4 Metaplazia intestinal\ de la nivelul
China) a sc\zut rata de apari]ie a
bolii.
esofagului Barrett – consecin]\ a irita]iei
cronice produs\ de refluxul con]inutului
4 Consumul de mânc\ruri [i b\uturi
foarte calde.
gastric acid la nivelul esofagului
abdominal.
4 Consumul sc\zut de fructe [i
4 Obezitatea
4
vegetale.
Tratamentul radioterapic efectuat
Factorii de risc pentru carcinomul
cu celule scuamoase sunt: pentru un cancer de sân.

30
 Chirurgie

Anatomie patologic\
Din punct de vedere anatomopatologic, marea majoritate a cancerele esofagiene apar]in uneia din cele 2
grupe: (A) adenocarcinoame sau (B) carcinoame cu celule scumoase. Adenocarcinomul este mai frecvent
`ntâlnit `n vecin\tatea jonc]iunii gastroesofagiene, `n timp ce carcinomul scuamos este `ntâlnit mai frecvent `n
jum\tatea superioar\ a esofagului.

Simptome
Cel mai frecvent, pacien]ii cu cancer esofagian se prezint\ `n stadii avansate de boal\, atunci când dezvoltarea tumorii
produce dificultate la `nghi]ire (disfagie). Disfagia apare când esofagul este stenozat (`ngustat) la o treime din diametrul s\u
ini]ial. Alte simptome care mai pot ap\rea sunt durerea la `nghi]ire, hemoragie digestiv\, durere `n gât, r\gu[eal\ [i sc\dere
ponderal\. Majoritatea pacien]ilor cu adenocarcinom esofagian prezint\ un istoric lung de boal\ de reflux gastroesofagian
(senza]ia de arsur\ la nivelul abdomenului superior). ~n stadiu precoce, boala poate fi depistat\ doar prin supravegherea
periodic\ endoscopic\ la pacien]ii cu boal\ de reflux gastroesofagian.

Diagnosticul — investiga]ii digestive Evaluarea

Tranzitul digestiv superior cu
contrast – este util la pacien]ii cu
disfagie, punând `n eviden]\
neregularit\]ile mucoasei. La pacien]ii
cu stenoze strânse, la care EDS nu
poate dep\[i zona de stenoz\,
tranzitul digestiv superior poate
permite evaluarea esofagului distal [i
a stomacului.
Endoscopia Digestiv\ Superioar\
(EDS) – este deosebit de util\ pentru
diagnosticul cancerului esofagian [i
pentru prelevarea de biopsii
tumorale. De asemenea, ea poate
determina dac\ tumora este
superficial\ sau avansat\ local, dac\
este mobil\ sau fixat\ la structurile
vecine.
Ecografia endoscopic\ (EUS) ¬–
prezint\ o acurate]e superioar\
celorlalte mijloace imagistice `n
stadializarea tumorii primare [i a
ganglionilor limfatici regionali.
Computer Tomografia (CT)
toracic\ [i abdominal\ – prezint\
limit\ri importante `n evaluare
tumorii primare esofagiene deoarece
nu poate diferen]ia straturile
esofagiene, [i deci nu poate
diagnostica leziunile precoce. CT este
foarte sugestiv `n leziunile avansate,
atunci când acestea infiltreaz\
gr\simea sau structurile din jurul
esofagului.
Tomografia cu Emisie de
Pozitroni (FDG-PET) ¬– mai multe
studii au eviden]iat c\ Tomografia cu
Emisie de Pozitroni (PET), ce folose[te
ca trasor un analog al glucozei
radiomarcat (18F-fluorodeoxiglucoza
- FDG), prezint\ o specificitate
superioar\ CT `n diagnosticul bolii
metastatice [i a statusului ganglionar
`n cancerul esofagian.
Laparoscopia de stadializare –
efectuarea laparoscopei de
stadializare la `nceputul unei
interven]ii chirurgicale cu viz\
curativ\ permite evitarea morbidit\]ii
unei laparotomii prin punerea `n
eviden]\ a bolii metastatice
nevizualizat\ imagistic.
preterapeutic\
a statusului general
al pacientului
~nainte de a `ncepe tratamentul
unui pacient cu cancer esofagian,
al\turi de stadializarea bolii
primare, este foarte important\
evaluarea factorilor cunoscu]i a
se asocia cu morbiditatea [i
mortalitatea asociat\ terapiei.
Ace[ti factori sunt: vârsta
pacientului, istoric recent de
consum de alcool sau tutun,
obezitatea, sc\derea ponderal\
marcat\, statusul nutri]ional,
statusul fiziologic, disfunc]ia
hepatic\ [i disfunc]ia renal\.
Orice simptom de boal\
cardiovascular\ trebuie evaluat
prin electrocardiografie,
ecocardiografie, test de stres [i la
nevoie prin coronarografie, fiind
[tiut c\ pacien]ii cu boal\
coronarian\ semnificativ\
prezint\ un risc crescut de
morbiditate [i mortalitate.

31
 Chirurgie
Tratamentul
chirurgical
Doar 22% dintre pacien]ii cu cancer
esofagian sunt diagnostica]i cu boal\ localizat\,
rezecabil\ chirurgical. Singura [ans\ de
vindecare a acestor pacien]i este reprezentat\ de
rezec]ia chirurgical\ cu viz\ curativ\. Unul din
criteriile folosite pentru stabilirea rezecabilit\]ii
chirurgicale este statusul fiziologic al pacientului,
vârsta fiziologic\, mai degrab\, [i nu cea
cronologic\.
~n acest moment sunt acceptate de
speciali[ti mai multe interven]ii chirurgicale cu
viz\ curativ\ pentru cancerul esofagian. Una din
tehnicile chirurgicale este esofagectomia
transhiatal\, cu realizarea anastomozei la nivel
cervical `ntre esofag [i stomac. O alt\
posibilitate este esofagectomia transtoracic\
Ivor-Lewis, care implic\ mobilizarea abdominal\
a stomacului, excizia transtoracic\ a esofagului
cu anastomoza intratoracic\ a stomacului la
esofagul toracic superior. O variant\ a
procedurii Ivor-Lewis este esofagectomia prin
incizie toracoabdominal\ stâng\, ascensionând
stomacul la nivelul hemitoracelui stâng. O alt\
tehnic\ chirurgical\ este reprezentat\ de
esofagectomia prin triplu abord, cu mobilizare
abdominal\ a stomacului, toracotomie cu
rezec]ie esofagian\ [i disec]ie ganglionar\ [i
incizie cervical\ cu realizarea anastomozei la
acest nivel. Cancerele esofagiene cervicale
trebuie abordate de echipe chirurgicale mixte,
interven]ia chirurgical\ implicând rezec]ia
par]ial\ de faringe, laringe, gland\ tiroid\ [i
esofag proximal, rezultând o morbiditate
semnificativ\.
32
Chimioterapie `nainte
de opera]ie
Chimioterapia administrat\ preoperator are rolul de a cre[te
procentul rezec]iilor esofagiene curative, prin diminuarea
dimensiunilor tumorale [i a stadiului bolii. De asemenea, prin
chimioterapia preoperatorie se suprim\ boala micrometastatic\,
sc\zând atât rata recidivelor locale, cât [i la distan]\ ale bolii. Un alt
avantaj al administr\rii preoperatorii a chimioterapiei este `nceperea
cât mai precoce, dup\ diagnostic, a terapiei sistemice, cât [i testarea
in vivo a chimiosensibilit\]ii tumorale, element ce va influen]a [i
alegerea terapiei postoperatorii. ~n cancerele digestive superioare
avansate locoregional, fezabilitatea chimioterapiei neoadjuvante a
fost demonstrat\ de mai multe studii clinice.
~n concluzie, pacien]ii cu cancer esofagian rezecabil sunt trata]i
preoperator sau perioperator cu chimioterapie `n Europa [i cu
chimioradioterapie preoperatorie `n Statele Unite. Clinicienii care
propun chimioradioterapia preoperatorie argumenteaz\ prin rata
mai mare de r\spuns histopatologic complet [i de downstaging
tumoral, prin acest abord comparativ cu chimioterapia
preoperatorie.
Analizând rezultatele studiilor privind rezultatele tratamentului
multimodal prin chimioradioterapie preoperatorie urmat\ de
rezec]ie chirurgical\ la pacien]ii cu cancer esofagian rezecabil,
putem concluziona c\ ace[ti pacien]i prezint\ un control
locoregional al bolii mai bun [i o calitate asem\n\toare a vie]ii.
Terapie postoperatorie
~n perioada postoperatorie, pacientul poate beneficia de
chimioterapie, radioterapie sau de combinarea lor. Dac\
pacientul va primi sau nu tratament postoperator depinde de
stadializarea bolii `n urma rezec]iei chirurgicale, de tipul rezec]iei
chirurgicale efectuate, precum [i de tratamentul primit
preoperator.
Prognostic
Prognosticul cancerului esofagian este direct propor]ional cu
stadiul bolii `n momentul diagnosticului. Astfel, rata supravie]uirii la
5 ani este de:
4 37% pentru pacien]ii cu boal\ localizat\ la momentul
diagnosticului.
4 18% pentru pacien]ii cu boal\ diseminat\ regional la momentul
diagnosticului.
4 3% pentru pacien]ii cu metastaze la momentul diagnosticului.
 Avertisment

Boli contagioase
care circul\ cu transportul `n comun
Dr. Teofil Ro[u
Medic specialist boli interne
Centrul Medical Focus
Mul]i dintre noi suntem obliga]i s\ folosim mijloacele de transport `n
comun [i s\ st\m mult timp `n spa]ii `nchise. Un lucru destul de riscant din
punct de vedere epidemiologic, deoarece aerul este un mediu rapid de
difuzare a infec]iilor. Principalele boli la care ne expunem pe cale aerian\
sunt cele eruptive (rubeola, varicela, rujeola), dar [i cele precum gripa,
guturaiul, tusea, pneumonia. Este suficient\ o singur\ persoan\ infectat\
pentru a da virusul mai departe `n mul]ime.

Aerul, calea Rubeol\, rujeol\, varicel\, grip\, TBC

de transmitere
a infec]iilor
Din dorin]a de a evita pe cât
posibil mersul pe jos sau frigul,
ploaia, vântul, oamenii aleg
spa]iile `nchise [i mijloacele
aglomerate de transport `n
comun, care pot fi sursa de
apari]ie a unor epidemii. Tusea,
str\nutul sau actul vorbirii `n
public a unei persoane deja
infectate sunt cele mai frecvente
cauze de transmitere a
microbilor.
Infec]iile se realizeaz\ prin
transmiterea microorganismelor
patogene de la surs\ la omul
s\n\tos. Dintre mediile de
circula]ie a microbilor, aerul este
unul preferat, pentru c\
particulele de praf sau saliva au
posibilitatea de a contamina
persoane dintr-o raz\ de
apropiere de 1,2-2 metri, cu o
rezisten]\ de pân\ la 30-40 de
minute. Astfel, pericolul de
`mboln\vire devine direct
propor]ional cu distan]a la care
ne afl\m de bolnav [i durata
contactului.
Principalele boli contagioase care
pot fi transmise pe calea aerului sunt:
rubeola, varicela, rujeola, scarlatina,
gripa, guturaiul, tusea convulsiv\,
oreionul, pneumonia, tuberculoza,
encefalita, meningita. Virusurile sau
bacteriile care produc aceste boli iau
contact cu organismul prin nas, faringe
[i aparatul respirator.
Simptomele bolilor contagioase
pot fi depistate din timp, acestea având
manifest\ri tipice:
Rubeola – febr\ u[oar\, tuse,
faringit\, durere de cap, stare de
indispozi]ie, erup]ie cutanat\ sub forma
unor pete roz.
Varicela – febr\, oboseal\, apetit
diminuat, dureri de cap, inflama]ia
gâtului, erup]ie pruriginoas\.
Rujeola – febr\, tuse, prezen]a
M\suri preventive
Prevenirea bolilor aerogene se
face prin evitarea aglomera]iilor,
respectarea recomand\rilor de
vaccinare, utilizarea batistelor de unic\
folosin]\, evitarea contactului cu
bolnavii [i evitarea spa]iilor `nchise.
Totodat\, trebuie aerisite `n mod
repetat `nc\perile locuite, indiferent de
anotimp, pentru ca aerul curat s\ ia
unor pete mici albe pe mucoasa
obrajilor, erup]ie cutanat\ de culoarea
ro[ie.
Scarlatina – febr\, frisoane,
accelerarea ritmului cardiac, dificult\]i
la degluti]ie, cre[terea `n volum a
ganglionilor, inflama]ia faringelui [i a
amigdalelor, erup]ii cutanate.
Gripa – febr\, transpira]ie,
oboseal\, tuse seac\, str\nut, dureri
musculare, epuizare.
Oreion – afectarea glandelor
salivare, `n special parotida (`n spatele
mandibulei).
Tuberculoza – transpira]ii,
oboseal\, tuse iritativ\ apoi
productiv\, o stare subfebril\
prelungit\.
Meningita – durere la nivelul
cefei, durere de cap, v\rs\turi,
fotofobie.
locul celui `nc\rcat cu microbi. Pe lâng\
aceste m\suri, cre[terea rezisten]ei
organismului fa]\ de agen]ii patogeni
se face prin igien\ riguroas\, activitate
fizic\, evitarea stresului, ore suficiente
de somn [i prin rezolvarea la timp a
unor focare de infec]ie din organism,
cum ar fi: carii dentare, amigdalite
cronice, infec]ii cronice ale rinichilor etc.

33
 Advertorial
Cum apar
inflama]iile `n
cavitatea bucal\
[i faringian\?
nflama]iile `n
I cavitatea bucal\
[i faringian\
sunt provocate de
agen]i patogeni
(bacterii, viru[i sau
fungi), mai ales `n
cazurile `n care
capacitatea de ap\rare
a organismului este
sc\zut\. De asemenea,
iritarea mecanic\
produs\ prin proteze
dentare sau printr-o
igien\ oral\ insuficient\
pot deteriora mucoasa
bucal\, favorizând
p\trunderea germenilor.
34
Afec]iuni inflamatorii
la nivelul cavit\]ii
bucale [i faringiene
Cel pu]in o dat\ `n sezonul rece, mul]i dintre noi se
confrunt\ cu dureri `n gât. Exist\ `ns\ o solu]ie simpl\
[i eficient\ `n aceste cazuri: administrarea unui
tratament indicat `n inflama]ia de la nivelul cavit\]ii
bucale [i faringelui.
Dr. Anda Irinel Podar
Simptome
Tabloul clinic se caracterizeaz\ prin hiperemie [i o
hipersensibilitate a mucoaselor, `nso]ite de senza]ie de
arsur\ `n cavitatea bucal\ sau de dificult\]i la `nghi]ire,
dureri de gât [i r\gu[eal\.
Tratament eficient
Produsul cel mai indicat `n asemenea situa]ii ar trebui s\ con]in\
un antibiotic, care s\ ac]ioneze local, cu un spectru larg de ac]iune
antimicrobian\, un antiseptic pentru dezinfectarea cavit\]ii bucale [i
un analgetic cu ac]iune rapid\ [i de lung\ durat\, care s\ calmeze
durerile.
Produsul nu trebuie s\ con]in\ zah\r, pentru a proteja astfel
din]ii [i a preveni apari]ia cariilor.
Deseori, inflama]iile de la nivelul cavit\]ii bucale sunt `nso]ite de
miros nepl\cut (halen\), motiv pentru care sunt binevenite [i
propriet\]ile dezodorizante ale unui astfel de produs.

Presbiopia
de ce avem nevoie de ochelari
dup\ 50 de ani
Cauze [i factori de risc
Presbiopia este
provocat\ de sc\derea
flexibilit\]ii cristalinului o
dat\ cu `naintarea `n
vârst\, fapt care
limiteaz\ schimbarea
formei acestuia [i
`mpiedic\ focalizarea
corect\ a imaginilor de
aproape. De asemenea,
cristalinul cre[te
permanent `n dimensiuni
[i, la un moment dat,
acesta nu mai are loc s\
se deplaseze [i s\-[i
schimbe forma.
Unele persoane pot fi
afectate de presbiopie
chiar `naintea vârstei de
36
Oftalmologie
Presbiopia este o afec]iune a ochilor,
care apare `n mod automat la to]i
pacien]ii trecu]i de vârsta de 40-45 de
ani. Aceast\ tulburare a vederii de
aproape apare din cauza reducerii
fiziologice a puterii acomoda]iei.
Dr. Horia Pirga
Medic oftalmolog
Essilor România
Simptome
[i semne
40 de ani, ca efect
Presbiopia debuteaz\, de obicei,
secundar al unor
brusc, chiar dac\ flexibilitatea
afec]iuni generale sau al
cristalinului se diminueaz\ progresiv.
consumului anumitor
Presbiopia reprezint\ un proces
medicamente; diabetul,
natural de `naintare `n vârst\ a
scleroza multipl\ sau
cristalinului; nu este o boal\ [i nu
bolile cardiovasculare pot
poate fi prevenit\. Vederea neclar\ [i
cre[te riscul apari]iei
incapacitatea de a distinge detaliile
premature a presbiopiei.
fine `n timpul lucrului de aproape sunt
Academia American\ de
caracteristice presbiopiei. Alte
Oftalmologie (AAO)
simptome comun `ntâlnite sunt:
recomand\ un examen
`ntârzierea focaliz\rii la vederea la
ocular complet, `n jurul
distan]\ sau aproape, disconfort
vârstei de 40 de ani,
ocular, dureri de cap, privirea cu ochii
dac\ nu ave]i al]i factori
`ntredeschi[i, oboseala [i somnolen]a
de risc pentru bolile
la lucrul de aproape, cre[terea
oculare [i nu utiliza]i
distan]ei de lucru, necesitatea unei
pentru corec]ie ochelari
lumini mai puternice pentru citit etc.
sau lentile de contact.
 Oftalmologie

Tratament
O varietate de op]iuni sunt disponibile la ora actual\ pentru corec]ia optic\ a presbiopiei, iar medicii
oftalmologi sau optometri[tii fac recomand\rile necesare, `n func]ie de nevoile [i cerin]ele pacien]ilor.

Corec]ia optic\ cu brusc\ `ntre cele dou\ zone de pentru toate distan]ele de

1 lentile aeriene:
reprezint\ [i la ora
actual\ cea mai facil\ [i mai
r\spândit\ metod\ de tratament
a presbiopiei. Se pot utiliza
lentile monofocale, bifocale sau
progresive. Pacien]ii candida]i
pentru corec]ie monofocal\ sunt
cei cu emetropie (care nu
necesit\ corec]ie la distan]\) [i
pacien]ii cu miopie (care nu
necesit\ corec]ie la aproape).
Lentilele bifocale `ncorporeaz\
atât dioptriile de distan]\, cât [i
pe cele de aproape pe o singur\
ram\, dar au o serie de
dezavantaje, precum trecerea
vedere, vizibilitatea inestetic\ a
liniilor de demarca]ie [i, nu `n
ultimul rând, lipsa vederii
intermediare. Majoritatea
studiilor de specialitate, la ora
actual\, demonstreaz\ interesul
pacien]ilor cu presbiopie pentru
lentilele progresive, `n
detrimentul celor monofocale,
bifocale sau trifocale. ~n loc s\
asigure doar dou\ sau trei puteri
ale lentilei, cum fac lentilele
bifocale sau trifocale (aproape,
intermediar [i distan]\), lentilele
progresive sunt adev\ratele
„lentile multifocale”, care asigur\
o progresie continu\ de puteri
vizualizare. Mai mult, exist\ la
ora actual\ pe pia]\ lentile
progresive de ultim\ genera]ie
care asigur\ o vedere foarte
clar\, f\r\ producerea efectului
de valuri sau a senza]iei de
ame]eal\. Ele necesit\ un efort
aproape zero de acomodare [i
pot fi chiar personalizate, `n
func]ie de fiecare purt\tor `n
parte. {tiin]a [i tehnologia `n
domeniul oftalmologic [i optic
au avansat ast\zi pân\ la
punctul `n care ni[te lentile
progresive de foarte bun\
calitate se pot apropia foarte
mult de vederea natural\.

Chirurgia refractiv\: reprezint\ o serie de

3
Corec]ia optic\ cu lentile de

2 contact: Mul]i sunt neferici]i

de ipostaza purt\rii unei
perechi de ochelari. Pentru aceast\
categorie de pacien]i, exist\ varianta
utiliz\rii lentilelor de contact
monofocale, bifocale sau multifocale.
Vederea monocular\ (monovision) este
o alt\ op]iune pentru corec]ia
presbiopiei, `n care un ochi poart\ o
lentil\ de contact pentru vederea de
tehnici refractive laser care modific\ forma
corneei. ~n presbiopie, acest tratament
(echivalentul purt\rii de lentile de contact monovision)
poate fi utilizat pentru a `mbun\t\]i vederea de aproape `n
ochiul nondominant. Academia American\ de
Oftalmologie recomand\ ca pacien]ii candida]i pentru
chirurgie refractiv\ s\ testeze vederea monocular\
(monovision) prin lentile de contact `nainte de interven]ia
laser.
Implantele intraoculare: reprezint\ o tehnic\

aproape, iar cel\lalt, o lentil\ de
contact pentru vederea la distan]\. Unii
pacien]i utilizeaz\ lentile de contact
pentru distan]\ la ambii ochi [i adaug\
ochelarii pentru citit.
4
chirurgical\ de extrac]ie a cristalinului natural,
cu implantarea de lentile intraoculare artificiale.
Opera]ia se mai nume[te [i schimbarea refractiv\ a
cristalinului.

37
 Psihologie

6 `ntr-un dormitor
Dr. Dan Ghenea ~n sezonul valentinelor, dragobe]ilor [i m\r]i[oarelor,
Medic specialist `n psihiatrie s\ vorbim pu]in despre construirea spa]iului intim al
Medicover cuplului

ntim provine din latinul

I intimus, un superlativ care

`nseamn\ „cel mai
din\untru”. Dic]ionarul de sinonime
(Mircea [i Luiza Seche, 2002)
enumer\ 11 sensuri ale adjectivului
intim: 1. apropiat 2. strâns 3. sexual
4. prietenos 5. domestic 6. particular
7. personal 8. privat 9. confiden]ial
10. restrâns 11. adânc. A[ spune c\
spa]iul intim al cuplului este definit
satisf\c\tor doar dac\ lu\m `n
considerare toate aceste atribute.

La baza oric\rei intimit\]i

1 este prezen]a simultan\,

fizic [i mental, `n acela[i
spa]iu: aceasta este apropierea. Nu
e suficient s\ st\m pe aceea[i
canapea pentru a deveni apropia]i.
Unul din jocurile preferate ale
`ndr\gostitului este s\ spere c\, dac\
partenerul `l iube[te cu adev\rat,
atunci nu mai e nevoie s\ `i spun\
care `i sunt dorin]ele pentru c\,
desigur, cel\lalt le va ghici. Lucrurile
par s\ mearg\ a[a doar `n timpul
personale pentru c\ mi se pare c\
nimic nu poate fi mai bun decât
fuziunea cu partenerul, atât de
caracteristic\ fazei de `ndr\gostire.
Apropiere `nseamn\ a `n]elege
nevoile, dorin]ele [i vulnerabilit\]ile
celuilalt aici [i acum; nici unul dintre
noi doi nu accept\ u[or c\ nu e `n
fiecare zi duminic\ [i la fel de greu
Contactul fizic strâns e o
2 nevoie de baz\ `ntr-o
rela]ie de cuplu. De la
`nceput a[ vrea s\ fac precizarea c\
raporturile sexuale sunt doar o parte
a modalit\]ilor de r\spuns la aceast\
nevoie. Mai mult, a miza doar pe
cantitatea [i calitatea contactelor
sexuale pentru satisfacerea

cât persist\ iluzia c\ nici nu-mi pot poate fi s\ dai voie cuiva s\ te partenerului este o variant\

priveasc\ atunci când dormi nesustenabil\ pe termen lung.

dori mai mult decât `mi ofer\ iubitul
Gesturile tandre (mângâierile,
meu; `mi neg dorin]ele strict profund, f\r\ machiaj.

38

s\rutul, `mbr\]i[\rile), gesturile de
sus]inere (a ]ine de mân\, a
`mbr\]i[a), gesturile de grij\ (a
sprijini, a ]ine `n bra]e, a `ngriji o
ran\), gesturile de sincronizare
(dansul) sunt alte r\spunsuri
a[teptate pentru satisfacerea nevoii
de contact fizic. Spa]iul intim nu este
un spa]iu virtual.
~n lista de sinonime
3 pentru intim vorbitorii de
limba român\
favorizeaz\ cuvântul sexual.
Paradoxal, `n acela[i timp `n care
contact intim ajungea s\ semnifice,
`n majoritatea contextelor, contact
sexual, sexualitatea glisa rapid din
zona tabu spre discu]iile publice.
Potrivirea sexual\ este o cheie a
satisfac]iei de cuplu. Ceea ce e mai
pu]in evident e c\ potrivirea nu e
dat\ (nu exist\ oameni f\cu]i unul
pentru altul), ci se dobânde[te prin
cunoa[terea celuilalt; exact ceea ce
nu se `ntâmpl\ `n prima etapa a
unei pasiuni amoroase, `nceput\ cu
un contact sexual `ntre doi str\ini
`ntre care exist\ for]a impersonal\ a
dorin]ei. Nu e `ntâmpl\tor c\ `n texte
religioase cre[tine [i necre[tine actul
unirii sexuale este desemnat ca un
act de cunoa[tere.
Doar dup\ o cunoa[tere
`ndelungat\ ajung la acel intimus
(cel mai dinl\untru) al celuilalt.
Altminteri, acest drum e pres\rat cu
frica de nefamiliar. Suntem diferi]i `n
rolurile noastre de Femeie [i B\rbat,
oricât de mult am `ncerca s\ ne
`mbr\c\m la fel, s\ mergem la fel,
s\ vorbim la fel. Mai mult,
comportamentul nostru sexual este
influen]at de modelele parentale.
Vrem sau nu vrem, suntem 6 `n
dormitor pân\ când reu[im s\ ne
d\m seama de bagajele cu care am
venit `n rela]ie. Pentru c\ pare atât
de greu s\ `n]elegem diferen]ele,
alunec\m adesea solu]ia
superficial\ a domin\rii celuilalt;
sexualitatea devine atunci fie o arm\
(se transform\ `n agresivitate), fie un
instrument de manipulare (numele
acestei manipul\ri este seduc]ie –
din latinul seducere = „a lua o parte
din”, cu alte cuvinte a-l folosi pe
cel\lalt doar pentru a `mi satisface
propriile nevoi sexuale).
Prietenia ucide
4
dragostea? Am auzit
adesea „acum suntem
doar buni prieteni”. Ca [i cum
prietenia ar fi ceva `nainte de iubire
[i mai pu]in decât iubirea. A[ spune
c\ mai degrab\ prietenia amoroas\
este o condi]ie a durabilit\]ii, dar [i
a posibilit\]ii de re`nnoire a pasiunii.
Prietenia amoroas\ se bazeaz\ mai
ales pe `n]elegerea iubitoare a
diferen]elor mai mult decât pe
afinit\]ile de-a gata (am fost la
aceea[i [coal\, citim acelea[i c\r]i,
ne plac acelea[i flori).
Un c\min al cuplului este
5
una dintre condi]iile
primare care permit
dezvoltarea s\n\toas\ a intimit\]ii
de cuplu, cu condi]ia s\ fie perceput
de ambii parteneri ca un loc al
unirii, nu unul al diviziunii. Iar
m\sura `n care c\minul une[te sau
divizeaz\ e modul `n care ne sun\
Psihologie
cuvântul domestic: evocându-ne un
loc al frustr\rii sau un loc al
confortului.
Spa]iul intim
6-9 este, nu `n
ultimul rând,
un spa]iu de libertate personal\. Am
construit un spa]iu intim de cuplu
viabil atunci când `n acest spa]iu
ambii parteneri se simt simultan
liberi [i siguri `n exprimarea lor ca
persoane, cel\lalt m\rindu-le, nu
mic[orându-le libertatea.
Rela]ia de cuplu este o ocazie
de a ne defini rotund esen]a
personal\, dincolo de condi]ion\rile
noastre sociale [i familiale
anterioare. Spa]iul intim al cuplului
se construie[te pe apropiere spa]ial\
[i mental\, contact fizic strâns,
cunoa[tere sexual\, prietenie
amoroas\ [i dezvoltare personal\.
De ce v-am
10
pomenit de cei 6
din dormitor?
Pentru c\ m\ gândesc c\ decât s\
m\ cert cu soacra, a[ putea s\ m\
apuc de construc]ia spa]iului intim.
Unul restrâns, exclusiv, cu doar dou\
chei.
Dac\ toate
11
lucrurile merg
bine, vom
descoperi [i adâncimile intimit\]ii. S\
pot s\ m\ uit, f\r\ s\ m\ ia
ame]eala, la emo]ii [i gânduri care
au stat mult timp bine ascunse. Cele
mai din\untru.
39
 Recuperare medical\

Exerci]ii fizice
pe placul inimii
Exerci]iile fizice care se adreseaz\ aparatului Dr. Georgiana Ozana Tache
cardiovascular se pot `ncadra fie `ntr-o activitate de Medic primar fizioterapie,
recuperare medical\
`ntre]inere func]ional\/condi]ionare
Centrul de Recuperare Medical\
cardiovascular\/fitness cardiovascular, fie `ntr-una „Medical Care”
de recuperare medical\ ce urmeaz\ unui www.medicalcare.ro,
eveniment nedorit. georgianatache@yahoo.com
021/233 9727, 0723 626 289

Obiectivul fitness-ului cardiovascular

este transformarea unui sistem
ineficient, care limiteaz\ capacitatea de
efort, `ntr-unul mai eficient. De
men]ionat faptul c\ frecven]a maxim\ a
b\t\ilor cardiace este dependent\ de
condi]ia fizic\ [i de vârsta individului.

Pentru a se putea ob]ine un

efect de condi]ionare
cardiovascular\ la o
persoan\ s\n\toas\ se vor
executa 30-60 minute de
exerci]ii aerobice de 3-5 ori
pe s\pt\mân\ la o valoare
Fitness cardiovascular de 70% din valoarea
maxim\ a frecven]ei b\t\ilor
Prin fitness cardiovascular speciali[tii definesc efortul fizic cardiace. ~n spiritul acestei
maxim pe care-l poate sus]ine o persoan\ [i care se exprim\ idei, exerci]iul aerobic se
prin consumul maxim de oxigen. Altfel spus, consumul define[te ca fiind un exerci]iu
maxim de oxigen presupune nivelul de efort al unui exerci]iu ritmic repetitiv care utilizeaz\
realizat de o persoan\ pân\ `n momentul apari]iei oboselii grupe musculare numeroase
sau a altor simptome care limiteaz\ efortul. [i care conduce la un
Pentru evaluarea efortului fizic de care este capabil\ o r\spuns sau efect asupra
persoan\ (fitness) se utilizeaz\ teste clinice. Printre aceste valorii frecven]ei b\t\ilor
teste se reg\se[te [i mersul pe plan `nclinat. cardiace.

40
 Exerci]iul aerobic const\ `n: mers `n pas
alert, jogging, pedalaj la biciclet\, `not etc.
Cele 30 de minute de activitate aerobic\
sunt precedate de perioade de „`nc\lzire”
(prin stretching) [i relaxare, de câte 10-15
minute fiecare.

Stabilirea nivelului
de efort
La persoanele `ntre 35 [i 45 ani, valoarea
frecven]ei b\t\ilor cardiace se calculeaz\ prin
formula: 220 – vârsta (ani).
La persoanele peste 45 de ani se va face
testul la efort (la fel [i la cei peste 35 ani [i care
prezint\ un factor de risc pentru o afec]iune
cardiovascular\/coronarian\).
La cei cu antecedente cardiace se va face un
test la efort submaximal, iar intensitatea la care
acestea se realizeaz\ efortul este de 60% din
frecven]a maxim\ a b\t\ilor cardiace ob]inut\ `n
urma testului.

Recuperarea cardiac\
~n cazul pacien]ilor cu probleme cardiace,
practicarea exerci]iilor fizice este deosebit de
important\. Obiectivele recuper\rii cardiace sunt:
4recondi]ionarea pacientului spre a realiza
activit\]ile zilnice;
4educarea pacientului de a-[i schimba stilul de
via]\ eliminând sau reducând factorii de risc
cardiac;
4recâ[tigarea `ncrederii `n sine a pacientului
spre o via]\ socio-profesional\ [i familial\
normal\ [i `n siguran]\.
Pacien]ii inclu[i `n programul de recuperare
cardiac\ sunt cei cu antecendente de
infarct miocardic acut, cei care au
 Recuperare medical\
suferit un by-pass coronarian, al]i pacien]i cu alte afec]iuni cardiace sau interven]ii chirurgicale, precum
angioplastie coronarian\, valvuloplastie, insuficien]\ cardiac\ compensat\ etc.
Programul standard al recuper\rii cardiace are `n structura sa 3 faze.
La spital
Faza 1. Se realizeaz\ `n condi]ii
de spitalizare, `ncepe la 2-4 zile [i
dureaz\ toat\ perioada spitaliz\rii,
pacientul fiind monitorizat, iar
activitatea progresând de la ac]iunile
de auto`ngrijire, mergând pân\ la
deplasarea pe distan]e scurte.
Pacientul este monitorizat [i orice
activitate este `ntrerupt\ dac\ apare
unul din simptomele urm\toare:
angor, grea]\, dispnee, confuzie,
hipotensiune arterial\, oboseal\,
paloare, cianoz\, hipoxie, disritmie
cardiac\. Activitatea nu trebuie s\
creasc\ frecven]a b\t\ilor cardiace
de repaus cu peste 20 de b\t\i pe
minut. Activitatea se desf\[oar\ `ntre
5 [i 30 de minute de 2-3 ori pe zi.
Scopul acestei faze a
programului de recuperare cardiac\
este asigurarea auto`ngrijirii
pacien]ilor [i a capacit\]ii lor de a
desf\[ura unele activit\]i zilnice,
precum [i deplasarea prin cas\ (nu
urcatul/coborâtul sc\rilor). ~naintea
extern\rii sau la 3 s\pt\mâni dup\
infarct miocardic acut, pacientului i
se face un test de efort submaximal
sau un test limitat de
simptomatologie, pentru a i se
determina nivelul fitness-ului
cardiovascular, capacitatea de
munc\ a cordului sau frecven]a
b\t\ilor cardiace simptomatic\,
pentru a trece `n faza a doua a
recuper\rii cardiace.
42
Activitate fizic\ `n ambulator
Faza 2. Se desf\[oar\ `n condi]ii de ambulator, `ncepe la 3
s\pt\mâni dup\ infarctul miocardic acut [i dureaz\ 8-12
s\pt\mâni. Pacientul este monitorizat, iar activitatea este de
condi]ionare cardiac\ este progresiv\, desf\[urându-se timp
de 1 or\ de 3 ori pe s\pt\mân\. Contraindica]iile acestei faze
sunt acelea[i de la faza 1.
Pacientului i se continu\ educa]ia din faza 1 privind: dieta,
managementul stresului, medica]ia, exerci]iile,
simptomatologia. Se adaug\ preg\tirea pacientului `n vederea
`ntoarcerii la serviciu sau i se recomand\ schimbarea locului
de munc\ (pe baza unei evalu\ri).
Pacientul trebuie s\ fie capabil s\ `[i realizeze programul
zilnic de exerci]ii, s\ aib\ un stil de via]\ asociat unui risc
cardiac sc\zut, s\ manifeste toleran]\ [i `n]elegere fa]\ de
medica]ia pe termen lung [i control medical periodic [i s\
desf\[oare o via]\ socio-profesional\ [i familial\
satisf\c\toare [i `n condi]ii de siguran]\.
La domiciliu sau
la sala de gimnastic\
Faza 3. Are loc la domiciliul pacientului sau la o sal\ de
fitness, `ncepe dup\ faza 2 [i dureaz\ toat\ via]a. Scopul este
`ntre]inerea condi]ion\rii cardiace printr-un efort fizic desf\[urat
timp de 1 or\ de 3 ori pe s\pt\mân\.
Faza a treia a
recuper\rii cardiace
este considerat\ a fi
modificarea
permanent\ a
stilului de via]\ `n
vederea elimin\rii
factorilor de risc
cardiac.
INFO
Mi[carea, „pastila” de inim\
~n perioada 10-16 februarie, Funda]ia
Român\ a Inimii [i Societatea Român\ de
Cardiologie au s\rb\torit S\pt\mâna Preven]iei
Cardiovasculare. Cu acest prilej, speciali[tii au
atras aten]ia asupra importan]ei preven]iei
cardiovasculare [i a evit\rii factorilor de risc
cardiovascular (fumatul, stresul, alimenta]ia
dezechilibrat\, sedentarismul, obezitatea). De ce?
Tocmai pentru c\, din punct de vedere al
mortalit\]ii cardiovasculare, România ocup\ locul 3
`n lume, peste 60% din rata deceselor fiind cauzate
de bolile de inim\. Optimizând stilul de via]\ (`n
principal printr-o alimenta]ie echilibrat\, activitate
fizic\ periodic\, renun]area la fumat [i odihna
adecvat\) putem preveni nu doar pân\ la 80% din
bolile cardiovasculare determinate de
ateroscleroz\, ci [i pân\ la 90% din cazurile de
diabet zaharat [i 70% din cazurile de cancer.

Diminea]a,
ideal\ pentru sport
Când este mai bine s\ facem sport: diminea]a
sau seara? Cele mai multe cercet\ri legate de
acest subiect spun c\ trebuie s\ ne „`mprietenim”
cu trezirea de diminea]\ pentru a face mi[care.
Speciali[tii sus]in c\ oamenii tind s\ includ\ sportul
`n rutina zilnic\ dac\ fac exerci]ii fizice diminea]a.
De asemenea, mi[carea efectuat\ la prima or\
confer\ o stare de bine pentru toat\ ziua, deoarece
`n timpul exerci]iilor fizice se elibereaz\ endorfine,
hormonii bunei dispozi]ii. ~n schimb, sportul
practicat seara târziu influen]eaz\ negativ somnul.
Ajun[i acas\ la ora 22.00, dup\ un curs de fitness,
organismului `i este destul de greu s\ se lini[teasc\
[i s\ se preg\teasc\ de odihn\. ~n plus, dup\ o zi
plin\ la serviciu, foarte pu]ini mai au resurse
pentru a merge la sala de sport seara, motiv
pentru care renun]\ la acest obicei.
 Util

~nva]\ s\ gestionezi evenimentele

stresante din via]a ta! www.depresiv.ro

Evenimentele de via]\ reprezint\ o `ntâmplare care ne tulbur\ cursul firesc al existen]ei,

obligându-ne s\ ne modific\m tiparul de via]\. Orice eveniment de via]\, fie bun sau r\u, poate
fi un factor de stres, prin urmare necesit\ o adaptare de ordin psihologic. Unele evenimente au
un impact puternic, fiind urmate de probleme de s\n\tate, boli fizice sau depresie.

Factorii de stres, ~ntâmpl\rile

o constant\ `n via]a noastr\ stresante
e la preg\tirile evenimentele de via]\ [i determin\
D pentru
vacan]\, la
c\s\torie [i pân\ la
problemele de s\n\tate
ulterioare.
Astfel, au realizat o
`mboln\viri

problemele cu socrii sau scal\ a intensit\]ii

pierderea unui partener –
orice `ntâmplare care
modific\ modul `n care
tr\iam pân\ la momentul
respectiv este un
eveniment de via]\
stresant. De cele mai
multe ori, tindem s\ le
lu\m ca atare, s\
ignor\m stresul generat
de fiecare eveniment `n
parte, spunându-ne c\ va
trece. Nu trebuie `ns\ s\
trat\m aceast\ problem\
cu superficialitate, pentru
c\ stresul generat de
diferite evenimente se
acumuleaz\.
Psihiatrii Thomas
Holmes [i Richard Rahe
au realizat `n anii 1960
un studiu pe 5000 de
pacien]i [i au constatat o
rela]ie direct\ `ntre
stresului determinat de
evenimentele de via]\. Cu
100 puncte, decesul
partenerului este cel mai
stresant eveniment din
via]a unei persoane,
urmat `ndeaproape de
divor], care `nglobeaz\ 73
xist\ dovezi `ntemeiate
puncte. C\s\toria
m\soar\ 50 de puncte pe
scara interna]ional\ a
stresului, problemele cu
E pentru a corela evenimentele
de via]\ stresante cu
`mboln\virea fizic\. Un exemplu ar fi
prezentarea la medic cu dureri
[eful, 23 de puncte, iar
abdominale dup\ un eveniment de
apari]ia unui nou membru via]\ stresant [i imediat este necesar\
`n familie – 39 de puncte. o interven]ie pentru `nl\turarea
Orice schimbare apendicelui.
petrecut\ `n via]a noastr\ Afec]iunea mintal\ care se
este un factor de stres. asociaz\ cel mai frecvent cu
Pentru a m\sura nivelul evenimentele de via]\ stresante este
de stres din via]a unui depresia (st\rile patologice de triste]e,
om, se adun\ punctajul pesimism, autodevalorizare,
corespunz\tor fiec\rei dezinteres generalizat, anxietate, lipsa
schimb\ri, iar scorul final puterii [i a dorin]ei de comunicare [i
reprezint\ nivelul de stres. concentrare etc.).

44
 Util

Stresul prelungit provoac\ depresie. DA sau NU?

serie de studii arat\ c\ la 3 luni traumatizante, astfel `ncât e greu de spus dac\

O dup\ un exces de evenimente

stresante este foarte probabil s\
apar\ depresia. De asemenea, riscul de depresie
acestea `n sine provoac\ depresia. Astfel, acela[i
tip de eveniment stresant poate provoca depresie
la o persoan\, `n timp ce la alta nu.
este foarte ridicat la 6 luni dup\ un eveniment
amenin]\tor pentru via]a noastr\.
Se pare c\ exist\ o rela]ie complex\ `ntre
situa]iile stresante, reac]ia min]ii [i a corpului la
stres [i debutul unei depresii. Foarte mul]i oameni
dezvolt\ o depresie `n urma unui eveniment care le
traumatizeaz\ vie]ile. Moartea cuiva drag,
pierderea slujbei, sfâr[itul unei rela]ii se num\r\
printre cele mai r\spândite cauze ale stresului
puternic.
Stresul poate s\ apar\ [i ca efect al unor
evenimente pozitive cum ar fi c\s\toria, mutarea `n
alt ora[ sau ob]inerea unui nou job. Oricare dintre
aceste cauze, pozitive sau negative, pot fi legate
indirect de declan[area unei depresii. Multe
persoane reu[esc s\ treac\ peste `ntâmpl\rile

Dep\[it de siua]ie? F\ o vizit\ la medic!

fiec\ruia dintre aceste
evenimente de via]\, vom
vedea c\ scorul final de stres
este foarte ridicat.
Astfel, `n momentul `n care
ajungem la sentimente de
anxietate, insomnii sau
depresie, avem nevoie de
ajutor `n gestionarea situa]iei,
iar medicul este singurul care
e obicei, mai multe condi]iile de locuit, schimbarea

D evenimente de
via]\ se petrec
simultan: spre exemplu, putem
experimenta `ntr-o perioad\
scurt\ de timp schimb\ri `n
job-ului, probleme `n rela]ia cu
[eful, modific\ri `n modul de
petrecere a timpului liber [i
ne poate da o mân\ de ajutor.
Tratamentul [i terapia pentru
pacien]ii bolnavi de depresie
sunt factori cheie `n men]inerea
`mboln\virea unui p\rinte.
sub control a st\rilor de triste]e
Adunând punctajul aferent
sau a gândurilor suicidare.

45
 Pediatrie

Kinetoterapia pentru cei mici

Mi[carea, cel mai bun start `n via]\
V-a]i `ntrebat vreodat\ cât de important\ este
Dr. Elena C\ciulan
mi[carea pentru un copil? Este vital\!
Pre[edintele Federa]iei Asocia]iilor
de Kinetoterapie din România Imagina]i-v\! F\r\ mi[care, via]a unui copil ar
Kinetodema Group fi extrem de static\ [i de dureroas\. Iat\ de ce
Bdul Dinicu Golescu nr. 31, sc. 2, parter fiecare copil are dreptul la mi[care. Oferi]i-i
021/314.38.15 aceast\ [ans\ educându-l `n spiritul mi[c\rii
office@kinetodema.ro
din primele zile de via]\.
inetoterapia presupune terapia prin mi[care – cea mai simpl\ [i neinvaziv\

K metod\ care aduce starea de bine. Potrivit [colii franceze, este „arta de a vindeca
folosind tehnica mi[c\rii”, iar kinetoterapeu]ii sunt „mecanicii corpului”. ~n cazul
copiilor – fie s\n\to[i, fie cu diverse probleme de s\n\tate – aceast\ terapie prin mi[care,
dac\ este `nceput\ [i cultivat\ de la vârst\ mic\, ea poate deveni un adev\rat mod de via]\.
~n felul acesta, copilul – viitorul adult – `[i va forma o cultur\ a mi[c\rii, foarte necesar\
organismului pe tot parcursul vie]ii.

Educa]ie pentru mi[care, din primele

zile de via]\
Kinetoterapia nu are vârst\. Ea
poate `ncepe chiar din primele zile de
via]\ ale nou-n\scutului [i poate
continua toat\ via]a. De exemplu, un
copil care se na[te cu paralizie de plex
brahial poate `ncepe terapia prin
mi[care din a cincea zi de via]\. Copilul
prematur, n\scut `nainte de termen, are
obligatoriu nevoie de kinetoterapie din
prima lun\ de via]\, chiar dac\ nu are
probleme de s\n\tate. ~n lipsa acestei
terapii, un copil prematur prezint\ riscul
unei dezvolt\ri `ntârziate, va sta `n [ezut
[i va merge mai târziu decât ceilal]i
copii [i poate avea dificult\]i de
adaptare la mediul `nconjur\tor.
Dar copilul nu trebuie s\ aib\
probleme de s\n\tate pentru a face
kinetoterapie.
Dragi p\rin]i, s\ nu uita]i c\,
pentru a avea copii voinici [i s\n\to[i,
trebuie ca mi[carea s\ fac\ parte
integrant\ din programul lor, a[a cum
m\nânc\, dorm, se joac\, fac baie!
Important este s\ le da]i posibilitatea,
de mici, s\ simt\ bucuria mi[c\rii [i
s\ se bucure tot restul vie]ii de
beneficiile ei.

Copii s\n\to[i, puternici, echilibra]i

~n cazul copilului s\n\tos, optim [i s\ deprind\ mi[carea
kinetoterapia urm\re[te etapele normal\. Kinetoterapia aplicat\
normale de dezvoltare neuromotorie, bebelu[ului `i va `mbun\t\]i
ajutându-l s\ le dep\[easc\ `n mod mobilitatea [i stabilitatea articula]iilor,

46

digestia, circula]ia, respira]ia, tonusul
muscular. Astfel, copilul poate fi
capabil ca la o lun\-o lun\ [i
jum\tate s\-[i controleze pozi]ia
capului, la 5-6 luni s\ stea `n [ezut,
apoi s\ se târasc\, s\ se
rostogoleasc\, pentru ca la 8-9 luni
s\ apar\ ortostatismul (pozi]ia `n
picioare). Kinetoterapia `i poate oferi
copilului [ansa de a merge mai
repede. Iar dezvoltarea motorie este
`n strâns\ leg\tur\ cu cea psihic\. De
aceea, când un un copil câ[tig\ din
punct de vedere motor, automat, el va
Pediatrie
câ[tiga [i psihic, pentru c\ va putea
[a cum familia se
cunoa[te singur mediul `nconjur\tor.
Copiii care urmeaz\ programe
de kinetoterapie sunt s\n\to[i, au
articula]ii puternice, sunt echilibra]i,
A preocup\ de
bun\starea
copiilor, asigurându-le hran\,
`mbr\c\minte, educa]ie, `i fere[te
sunt preg\ti]i pentru practicarea
de pericole, le ofer\ juc\rii [i timp
unor sporturi, `nva]\ s\ fie
de joac\, le ocrote[te s\n\tatea,
competitivi, abili, s\ ia decizii
tot astfel trebuie s\ se `ngrijeasc\
corecte [i rapide, s\ aib\ capacitate
[i de nevoia de mi[care a
de adaptare la situa]ii noi etc. Cert
copilului. Mi[carea reprezint\ cel
este c\ mi[carea `nceput\ de la
mai bun start `n via]\, iar rolul
vârste fragede le dezvolt\ copiilor
p\rin]ilor este acela de a le oferi
calit\]i pe care nicio alt\ [tiin]\ nu
aceast\ [ans\.
reu[e[te s\ le ofere.

{ans\ la normalitate
pentru cei cu dizabilit\]i
e terenul prietenos al stimulare neuromotorie.

P kinetoterapiei intr\ orice fel de

deficien]\ a copilului: de la
deform\ri ale membrelor superioare sau
inferioare, torticolis, scolioz\ congenital\
pân\ la paraparez\, tetraparez\,
paraplegie, tulbur\ri hiperkinetice
(ADHD), autism, boli neuromusculare.
Orice dizabilitate a copilului poate
beneficia de kinetoterapie, care este
singura terapie ieftin\ ce poate reda
func]iile pierdute ale organismului. ~n
cazul unui copil cu dizabilit\]i, nu exist\
pastil\-minune. Nimic nu-l poate ajuta
pe un copil cu deficien]e fizice s\ se
deplaseze sau s\-[i foloseasc\ o parte a
corpului. Nici o form\ de deplasare nu e
posibil\ decât prin kinetoterapie [i
Programele de kinetoterapie [i
stimulare neuromotorie reprezint\ o
necesitate absolut\ pentru copiii cu
paralizie cerebral\. Prin tehnici specifice
de decontracturare, stimulare
bucofacial\, masaj, exerci]ii de respira]ie,
ace[ti copii sunt ajuta]i s\ se hr\neasc\,
s\ vorbeasc\, s\ se mi[te. De asemenea,
p\rin]ii sunt `nv\]a]i tehnica de hr\nire a
copilului (mastica]ia, degluti]ia). P\rin]ii
copiilor cu paralizie cerebral\ pot g\si
informa]ii despre toate acestea `n primul
volum de acest gen din ]ara noastr\ –
„Paralizie cerebral\. Infirmitate motorie
cerebral\. Evaluare [i kinetoterapie”,
autori Elena C\ciulan [i Daniela Stanca.

Programele de kinetoterapie, mai ales `n cazul copiilor cu dizabilit\]i, trebuie efectuate de un

kinetoterapeut specializat `n dezvoltarea copilului, care de]ine cuno[tin]e de dezvoltare neuromotorie.
P\rin]ii trebuie s\ apeleze la kinetoterapeu]i care cunosc bine fiziologia mi[c\rii copilului mic [i
modalit\]ile de abordare a acestuia. Exerci]iile trebuie adaptate `n func]ie de: vârsta copilului, starea lui de
s\n\tate, dispozi]ia la [edin]e de kinetoterapie, capacitatea lui de adaptare la efort [i de calit\]ile motrice
ale copilului. Kinetoterapeutul trebuie s\ aib\ cuno[tin]e temeinice care s\-i permit\ abordarea complex\
[i responsabil\ a actului kinetic, stimularea complex\ a micu]uli pacient, mai ales dac\ este vorba despre
un copil cu dizabilit\]i.

47
 Parenting

De ce r\cesc copiii
foarte des
R\celile sunt la ordinea zilei `n rândul copiilor
de gr\dini]\. Aproape c\ nu exist\ p\rinte care
s\ nu spun\: „copilul meu merge o s\pt\mân\
la gr\di, iar dou\ st\ acas\”. {ti]i de ce? Ei
bine, este normal ca un copil s\ r\ceasc\ [i de
[apte ori pe an, sus]in medicii pediatri. Copiii `[i
definitiveaz\ structura imunit\]ii pân\ la vârsta
de 10-12 ani. Iar pentru a-[i forma o imunitate
puternic\, organismul lor trebuie antrenat `n
lupta cu infec]iile. De aceea, r\celile, febra,
bolile copil\riei contribuie la `nt\rirea capacit\]ii
de ap\rare a organismului. Acesta este motivul
pentru care medicii `i sf\tuiesc pe p\rin]i s\ nu-
[i ]in\ copiii acas\ de frica bolilor pe care le-ar
putea lua de la gr\dini]\, mai ales c\ unele
dintre acestea pot fi prevenite.

Lec]ia sp\latului
200 de virusuri responsabile pe mâini
\celile sau virozele respiratorii sunt foarte

R
Copiii trebuie educa]i s\ se
frecvente `n colectivit\]ile de copii [i nu numai, spele corect pe mâini `nainte de
pentru c\ aceste boli sunt provocate de mas\ [i dup\ utilizarea wc-ului. A
aproximativ 200 de virusuri. Este suficient ca un copil s\ fie pune mâinile sub jetul de ap\ nu
r\cit, s\ tu[easc\ [i s\ str\nute `n aceea[i `nc\pere `n care `nseamn\ sp\lat pe mâini. Copiii
mai exist\ 20 de copii pentru ca riscul de a-i `mboln\vi [i trebuie `nv\]a]i s\ se spele cu s\pun
pe ei s\ creasc\. Tocmai de aceea, copiii care au viroze pe ambele fe]e ale mâinilor [i s\ se
respiratorii trebuie ]inu]i acas\ aproximativ o s\pt\mân\ limpezeasc\ din abunden]\ cu ap\,
pân\ la dispari]ia simptomelor: tuse, nas `nfundat, secre]ie timp de cel pu]in 20 de secunde.
nazal\ abundent\, str\nut, eventual febr\ sc\zut\. Chiar Din gr\dini]e trebuie s\ dispar\
dac\ r\celile par banale, copiii trebuie consulta]i de medic, prosoapele din bumbac ag\]ate
pentru stabilirea diagnosticului [i tratamentului corect. unele lâng\ altele, pentru c\ astfel
Aten]ie, virozele nu se trateaz\ cu antibiotice. Virozele sunt se transmit microbii de la un prosop
provocate de virusuri, iar antibioticele nu au nici un efect la altul, iar copiii nu nimeresc
asupra virusurilor. Tratamentul virozelor este simptomatic: `ntotdeauna prosopul propriu.
antitusive contra tusei, antitermice contra febrei, vitamina C, Prosoapele din bumbac vor fi
hidratare, suplimente nutritive pentru `nt\rirea imunit\]ii. `nlocuite cu [ervete din hârtie de
unic\ folosin]\ [i s\pun lichid.

48
Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL
Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, Bucureşti
Tel/fax: +40 21 256 00 95,
www.gotosolution.com, email: comenzi@gotosolution.com
 Psihoterapie

Psihoterapeutul,
moft sau necesitate...
Popula]ia din ]ara noastr\ cunoa[te din p\cate (`nc\) destul de pu]in despre ce `nseamn\ s\ fii
psiholog, existând grave confuzii `ntre profesiile de psiholog, psihoterapeut [i psihiatru. Cu
siguran]\ c\ aceast\ confuzie este `ntre]inut\ (poate pe alocuri `n mod voit) dintr-o prea pu]in\
popularizare [i informare cu privire atât la diferen]ele dintre cele trei specializ\ri, cât [i asupra
rolului pe care fiecare dintre acestea `l are `n g\sirea de solu]ii pentru suferin]a psihic\.

{tefania D. Ni]\ A fi psiholog

Psihoterapeut
Asocia]ia Român\ de
Psihanaliz\ de Cuplu [i Familie
Tel.: 0735.167.967
stefania.nita@psihodinamic.ro
A fi psihiatru
~nainte de a r\spunde `ntreb\rii
ce `nseamn\ specializarea `n
psihoterapie `n România, voi `ncerca
s\ fac o delimitare succint\ [i sper
concis\ a diferen]elor dintre cele trei
sfere profesionale.
Profesia de psihiatru este
exercitat\ de c\tre speciali[ti
absolven]i ai facult\]ii de medicin\
cu reziden]iat [i specializare realizat\
ulterior `n psihiatrie. Aceasta se
adreseaz\ sferei de patologie
psihic\ ajutând [i `ndrumând
persoanele aflate `n suferin]a psihic\
prin urm\rirea `ndeaproape a
terapiei medicamentoase, care
vizeaz\ ameliorarea suferin]ei
respective. Psihiatrii pot fi [i
psihoterapeu]i `n m\sura `n care
urmeaz\ programe formative post-
universitare de specializare `n
psihoterapie.
Profesia de psiholog
este reprezentat\ de
absolven]ii facult\]ii de
psihologie, adic\ de c\tre
cei care parcurg
programul de studii
universitare, cu durata de trei ani, [i obligatoriu masterul `ntr-una din
perspectivele psihologiei, cu durata de doi ani. Absolvirea celor trei
ani de facultate `n psihologie, la care se adaug\ cei doi ani de
master (desf\[ura]i la alegere `n psihologie clinic\, organiza]ional\,
consiliere etc.) nu acord\ dreptul la exercitarea profesiei de
psihoterapeut sau de consilier `n psihoterapie. Absolvirea acestei
etape confer\ dreptul de continuare a studiilor [i intrarea `n
institutele formative specializate `n preg\tirea viitorilor psihoterapeu]i,
desigur, pentru cei care doresc s\ urmeze aceast\ specializare.
Pe scurt: psihologul nu este [i nu poate fi, f\r\ o preg\tire
ulterioar\ absolvirii facult\]ii, psihoterapeut.
A fi psihoterapeut
rofesia de psihoterapeut reprezint\ specializarea
P aprofundat\, cu o durat\ de minimum patru ani, a
absolven]ilor de psihologie [i medicilor psihiatri, precum
[i a absolven]ilor de asisten]\ social\ [i filosofie (`n m\sura `n care
ace[tia din urm\ `[i echivaleaz\ examenele de specialitate `n
psihologie). Specializarea `n psihoterapie se realizeaz\ `n cadrul
institu]iilor formative post-universitare. Este constituit\ din studiul
aprofundat `n cadrul seminariilor teoretico-clinice [i aplicative a
fundamentelor, tehnicii [i instrumentelor de interven]ie specifice
cadrului psihoterapeutic `n care ace[tia se formeaz\.

50
 Psihoterapie
Terapia potrivit\ fiec\rui pacient
Psihoterapia reprezint\ denumirea generic\, fiind structurat\ `n multiple perspective de abordare teoretico-
tehnic\: psihoterapie psihanalitic\ [i psihanaliz\, psihoterapie cognitiv-comportamental\, psihoterapie adlerian\,
psihoterapie psihodram\ clasic\, psihoterapie analitic\ Jung, psihoterapie gestalt etc.
Fiecare perspectiv\ de lucru psihoterapeutic\ se adreseaz\ unui anumit tip de structurare [i func]ionare a
dinamicii personalit\]ii, astfel `ncât e important ca `n momentul `n care o persoan\ se adreseaz\ serviciilor de
psihoterapie s\ se intereseze `n prealabil asupra metodei `n care urmeaz\ s\ lucreze [i s\ vad\ `mpreun\ cu
terapeutul respectiv `n ce m\sur\ i se potrive[te forma de psihoterapie c\reia i s-a adresat.

Un tratament ~ntreab\ despre perspectiva

prin cuvânt de lucru
Psihoterapia reprezint\ un a noi `n ]ar\, spre deosebire de alte ]\ri, nu exist\ `nc\
tratament prin cuvânt [i modalit\]i
specifice de interven]ie [i tratare a
simptomelor care aduc tensiune [i
L curiozitatea, necesitatea [i precau]ia oamenilor care apeleaz\
la servicii psihoterapeutice de a se interesa `ndeaproape
asupra a ceea ce urmeaz\ s\ fac\.
conflicte `n via]a emo]ional\ [i Mi se `ntâmpl\ de multe ori `n
mental\. Aceste modalit\]i de cabinet s\ aud: „Am mai fost la
interven]ie [i de abordare a psiholog câteva [edin]e cu ceva
conflictelor intrapsihice sunt `n timp `n urm\”. Când `ntreb `n ce
strâns\ leg\tur\ cu dinamica perspectiv\ de lucru au lucrat, cei
intern\ de func]ionare a fiec\rei mai mul]i pacien]i `mi r\spund c\
persoane `n parte. A[adar, nu nu [tiu pentru c\ nu au `ntrebat, dar
orice tip de psihoterapie se c\ le-a f\cut bine s\ vorbeasc\ [i s\ se descarce. Sigur c\ primul lucru
potrive[te `n mod direct [i care se eviden]iaz\ `n urma primelor [edin]e de psihoterapie este
obligatoriu oric\rui tip de senza]ia de eliberare prin faptul c\ tensiunea se atenueaz\ vorbind
personalitate, adic\ oric\rei despre conflictele [i st\rile de disconfort interior. Numai c\ [i aici, ca [i
persoane care apeleaz\ la `n cazul unui tratament medicamentos, aceasta este prima etap\ de
psihoterapie. acomodare a organismului psihic pentru `nceperea psihoterapiei. Dup\
~n]elegerea potrivirii cu o o durat\ scurt\ sau medie de timp, st\rile de tensiune vor reap\rea,
anumit\ form\ de psihoterapie se conflictele vor pune din nou presiune pentru g\sirea unor solu]ii [i vom
face `n cadrul [edin]elor sfâr[i prin a merge din nou la psihoterapeut.
preliminare, [edin]e `n cadrul
c\rora terapeutul [i pacientul sau
onsider c\ este responsabilitatea fiec\rui psihoterapeut s\
colaboreaz\ pentru a vedea dac\
vor `ncepe `mpreun\ demersul
psihoterapeutic sau dac\ este
recomandabil ca persoana
C poat\ informa pacien]ii cu care lucreaz\ `n ce const\
travaliul terapeutic, s\ poat\ oferi informa]iile necesare
asupra perspectivei de lucru `n care este specializat, s\ poat\ oferi
explica]iile necesar a fi cunoscute de pacien]i asupra etapelor prin care
respectiv\ s\ fie `ndrumat\ spre
urmeaz\ s\ treac\ de-a lugul psihoterapiei respective [i, nu `n ultimul
un alt coleg terapeut, adic\ spre o
rând, s\ poat\ `ndruma `n mod onest spre al]i colegi pe pacien]ii cu
form\ de psihoterapie adaptat\ [i
structuri [i modalit\]i de func]ionare potrivite altor forme de psihoterapie.
adecvat\ func]ion\rii interne a
acesteia.

51

Mezoterapia,
Dr. Anca Dobo[
Medic primar
dermato-venerologie
u]ine femei au auzit
P [i [tiu ce este
mezoterapia. Cât se
poate de simplu – o metod\
nou\ de tratament folosit\ `n
medicina estetic\ non-
invaziv\ care se ocup\ cu
injectarea de cantit\]i minime
din anumite extracte naturale,
medicamente, vitamine [i
agen]i homeopatici `n piele.
Este foarte eficient\ `n
eliminarea celulitei, `n
sc\derea `n greutate [i are
efecte anti-`mb\trânire la
nivelul pielii.
Punctul forte al acestei
terapii este faptul c\ nu
necesit\ spitalizare, anestezie
general\ sau repaus prelugit
la pat. Formulele aplicate `n
cadrul mezoterapiei reduc
gr\simea de la nivelul zonei
afectate de celulit\,
`mbun\t\]esc circula]ia
sangvin\ care are de suferit
`n cazul celulitei [i distrug
]esutul conjunctiv afectat.
52
Beauty
ac de cojocul celulitei
Acum, la `nceput de prim\var\, când ne preg\tim s\ scoatem
din garderob\ fustele [i rochiile, toat\ lumea este preocupat\
de o problem\ (etern\, am putea spune): tratarea celulitei. ~n
acest scop, femeile au la dispozi]ie o metod\ nou\ [i eficient\
de tratare a celulitei – mezoterapia.
O procedur\ non-invaziv\
Mezoterapia este folosit\ cu
prec\dere pentru tratarea
adipocitelor, pe care le dilueaz\
[i pentru cre[terea elasticit\]ii
pielii. Pentru aceasta sunt
injectate cantit\]i foarte mici de
substan]e homeopate, vitamine,
aminoacizi [i enzime `n stratul
mijlociu al pielii, adic\ `n
mezoderm. Substan]ele utilizate
(vitamine, minerale, enzime,
extracte de plante,
medicamente [i aminoacizi)
sunt injectate cu ajutorul unei
alergice care pot s\ apar\.
seringi sau al unui pistol special
Pacien]ii nu vor `ncepe
cu ac foarte fin, de 4 mm tratamentul `nc\ de la primul
lungime. Substan]ele sunt alese consult, pentru c\ este nevoie
`n func]ie de nevoia fiec\rui s\ l\s\m timp testelor alergice
pacient [i de eventualele reac]ii s\ `]i definitiveze rezultatele.
Rezultate dup\ 2-3 [edin]e
~n medie rezultatele sunt vizibile dup\ 2-3 [edin]e de
mezoterapie. Iar rezultatele pot rezista perioade mari de timp dac\
pacientul combin\ terapia cu exerci]iul fizic moderat [i cu o nutri]ie
adecvat\. Cu toate acestea, mezoterapia nu opre[te `mb\trânirea,
ci doar confer\ str\lucire pielii [i `ntârzie procesul de `mb\trânire.

entru celulit\ se
P recomand\ o [edin]\
la 7 zile, timp de o
lun\, apoi o [edin]\ pe lun\
timp de `nc\ dou\ luni. {edin]ele
Injectarea substan]elor anticelulitice poate fi realizat\ oriunde pe corp. Dar cele mai
frecvente zone afectate de celulit\ sunt abdomenul, coapsele, fesele [i bra]ele.
Riscuri
egale
cu zero
Mezoterapia are riscuri
minime, iar efectele adverse sunt
reduse. Pot ap\rea mici vân\t\i,
echimoze sau chiar hematoame
minore `n zonele cu laxitate,
ro[ea]\, durere local\, senza]ii de
arsur\, mânc\rime sau pur [i
simplu o reac]ie alergic\ minor\
local\.
Recuperarea este imediat\. Nu
sunt necesare bandaje sau
pansamente. ~ns\, trebuie s\ avem
grij\ ca `n primele 6-8 ore de la
interven]ie s\ evit\m du[urile
fierbin]i [i hainele strânse `n jurul
zonei tratate. De asemenea, nu
sunt recomandate exerci]iile fizice
`n primele 48 de ore de la
efectuarea tratamentului.
Tratamentul este
contraindicat femeilor
gravide, persoanelor
care sufer\ de diabet
sau de afec]iuni ale
inimii.
Beauty
variaz\ [i `n func]ie de coaj\ de portocal\ al pielii se
necesit\]ile fiec\rui organism `n
parte. Iar o [edin]\ de
mezoterapie dureaz\ `n medie
amelioreaz\ `nc\ de la primele
[edin]e, `ns\ sunt necesare mai
multe [edin]e pentru a ob]ine
30-45 de minute. Aspectul de rezultate de durat\.
INFO
Retinolul, substan]a-minute
pentru piele
Nici o alt\ substan]\ din industria cosmetic\ nu are efecte la
fel de uimitoare asupra pielii precum retinolul, sus]in cele mai
recente studii din domeniu. Retinolul este un derivat al vitaminei A,
care are proprietatea de a reda pielii elasticitate, fermitate [i
luminozitate. ~n plus, cremele pe baz\ de retinol `mbun\t\]esc
aspectul tenului cu pete solare sau urme de acnee, sus]in
speciali[tii `n cosmetic\. Dup\ cum explic\ Ranella Hirsch,
profesor [i specialist dermatolog la Universitatea Cambridge,
Massachusetts, „datorit\ faptului c\ stimuleaz\ regenerarea
celular\ [i produc]ia de colagen, cremele pe baz\ de retinoli au
efecte de-a dreptul miraculoase. ~ns\, ele trebuie aplicate treptat,
cu precau]ie, la `nceput doar seara, de dou\ ori pe s\pt\mân\,
pentru a evita reac]iile adverse iritante. Exist\ `ns\ [i cremele cu
retinol `n versiune pentru piele sensibil\”.
S-au inventat jeans-ii anticelulitici
Cea mai nou\ arm\ `mpotriva celulitei a fost lansat\ recent
de o cunoscut\ marc\ de jeans, care a anun]at crearea unor
pantaloni cu efect de spa [i fitness. Practic, ]es\tura din care sunt
f\cu]i jeans-ii con]ine substan]e care ac]ioneaz\ asupra pielii,
favorizând atenuarea aspectului de coaj\ de portocal\. Pantalonii
anticelulitici sunt disponibili `n trei varinate: cu extract de aloe vera
pentru un efect calmant, cu extract de ulei de m\sline cu efect de
hidratare a pielii [i cu extract de alge, retinol [i cafea, pentru
combaterea ]esutului adipos. Potrivit studiilor efectuate de
produc\tor, peste 60% dintre femeile care au purtat jeans-ii 5 zile
pe s\pt\mân\, timp de 8 ore zilnic, au observat `mbun\t\]irea
aspectului picioarelor dup\ circa 4 s\pt\mâni. Pantalonii-spa au
`ns\ [i un inconvenient: dup\ un anumit num\r de sp\l\ri,
substan]ele anticelulitice dispar.
53
 Chirurgie estetic\

Rinoplastia,
`n topul opera]iilor estetice
V-a]i gândit vreodat\ s\ v\ remodela]i nasul?

Situat `n centrul fe]ei, nasul atrage aten]ia interlocutorului `nc\

de la primele momente ale interac]iunii. Astfel, orice
dizarmonie va crea frustr\ri „posesorului”. ~n timp, acesta
poate deveni retras, asocial, izolat. Din fericire, ast\zi putem
beneficia de rinoplastie: opera]ia de remodelare a nasului care
corecteaz\ orice nepl\cere, fie c\ nasul este prea mic, prea
mare, prea lat sau prea lung.

Dr. C\lin Dobo[

Medic primar chirurgie plastic\
Clinica Hyperion, Gala]i
mportan]a unei fizionomii

I
cel pu]in agreabile este de
la sine `n]eleas\, din
moment ce rinoplastia este una
dintre cele mai populare opera]ii
estetice, atât `n Europa, cât [i `n
Statele Unite ale Americii. Cu toate
acestea, nu oricine este eligibil
pentru o opera]ie de rinoplastie [i,
`n plus, exist\ temeri foarte mari cu
privire la acest tip de interven]ie.
Rinoplastia efectuat\ `n urma
unui accident sau unei tumori se
nume[te reconstructiv\, `n timp ce
aceea efectuat\ pentru a corecta
urmelor l\sate de un traumatism
sau pentru a face un nas mai
frumos se nume[te rinoplastie
estetic\, aceasta din urm\ fiind
cea mai frecvent\ [i cea mai
cunoscut\.
Centrul Medical Focus, Bucure[ti
www.drdoboscalin.ro
Condi]ii pentru a fi candidat
la rinoplastie
Dac\ e[ti nemul]umit de propriul nas, atunci ar
putea fi suficient s\ mergi la medicul chirurg, ca s\
`l remodeleze. Fie c\ vrei s\ corectezi un defect din
na[tere, o problem\ medical\, fie c\ vrei s\
corectezi semnele l\sate de vreme, rinoplastia
poate oferi un echilibru al propor]iilor care s\ te
satisfac\.
Este foarte important, `ns\, urm\torul aspect:
nu e[ti un bun candidat la rinoplastie dac\ te
a[tep]i ca opera]ia s\ `]i transforme via]a `n mod
miraculos. Te po]i a[tepta s\ ai un nas mai frumos,
mai bine propor]ionat raportat la dimensiunile
fe]ei, dar nu `ncerca s\ atingi astfel perfec]iunea.
Cei care doresc s\ `[i remodeleze nasul, dar au
sub 16 ani, mai au de a[teptat, `ntrucât de-abia
dup\ aceast\ vârst\ nasul `nceteaz\ s\ mai
creasc\.

54
 Chirurgie estetic\

Mai nou, unii medici au `ncercat s\ corecteze imperfec]iunile nasului prin inject\ri cu acid hialuronic
sau substan]e pe baz\ de calciu sau toxin\ botulinic\. Efectul lor e temporar [i corecteaz\ mici
imperfec]iuni, discrete. Ca urmare, s-a ajuns s\ fie folosite `n defecte minore, mai ales dup\
rinoplastii, `ns\ chirurgia r\mâne cea care aduce rezultate stabile, iar dac\ opera]ia este un succes,
rezultatul e pe via]\.

Imperfec]iuni
ale nasului
Ar trebui s\ te gânde[ti la o
opera]ie de rinoplastie dac\ te
confrun]i cu:
4cocoa[\ mai mare sau mai
discret\
4vârf lung (c\zut), gros sau
bilobat-ascu]it
4nasul gros la privirea din fa]\
4columela (partea inferioar\
dintre n\ri) s\ fie prea c\zut\
sau prea ridicat\
4nasul s\ plece fie prea din
frunte, fie cu o scobitur\ nefiresc
de adânc\ `ntre r\d\cina lui [i
frunte
4n\rile prea mari
4deviat lateral fie vârful, fie tot
4linia dorsal\ frânt\
4alte deform\ri date de
traumatisme
Preg\tirea pentru opera]ie
Desigur, fiecare pacient va primi indica]iile medicului `n
func]ie de tipul de rinoplastie ales [i starea sa de s\n\tate.
Este foarte probabil, `ns\, ca medicul s\ cear\ pacientului s\
renun]e la fumat, deoarece poate `ncetini recuperarea [i
provoca infec]ii. De asemenea, cu cel pu]in 6 ore `nainte de
opera]ie, pacientul nu trebuie s\ m\nânce [i s\ bea nimic. ~n
majoritatea cazurilor, rinoplastia este efectuat\ sub anestezie
general\. Dup\ opera]ie este foarte probabil s\ stai `n spital
o noapte sau dou\, pentru supraveghere [i schimbarea
pansamentelor.
PERIOADA POST-OPERATORIE
Pân\ la trecerea efectelor anestezicului, este necesar\
odihna. Dup\ aceea, pentru a calma durerea post-
operatorie, este posibil s\ fie necesare calmante. O zi
sau dou\ vei avea `n fiecare nar\ un pansament care
s\ te `mpiedice s\ respiri pe nas. De asemenea, vei
avea nevoie de o persoan\ apropiat\ care s\ te ajute
`n primele 24 de ore dup\ opera]ie [i s\ te duc\ acas\
de la spital.

Efecte secundare
Exist\, bine`n]eles, câteva simptome postoperatorii, dar Costul unei
acestea sunt temporare. Cele mai frecvente sunt: rinoplastii variaz\
4senza]ie de durere, umfl\turi, vân\t\i `n jurul ochilor `ntre 1500 [i 1700
4amor]eal\, mai ales `n vârful nasului de euro, incluzând
4dificultate `n a respira pe nas, care este redus\ pe controale [i internare
m\sur\ ce zona se desumfl\ de o zi.
4sânger\ri minore, timp de o zi sau dou\

55
 Cosmetic\

Apifarmacia,
ajutorul tenului cu acnee
Neli Pfeiffer Acneea vulgar\ este o afec]iune rezultat\ din suprainfec]ia cu
Specialist cosmetic\ apicol\
diver[i agen]i patogeni a zonelor care prezint\ exces de sebum,
Fondatoarea Apiestetic
manifestându-se pe fa]\, dar deseori [i pe spate.
www.apiestetic.ro
021/317.37.91

n sezonul rece apar pusee acneice, deoarece la nivelul tenului are loc vasoconstric]ia, mai exact fibrele

~ musculare netede din pere]ii vaselor de sânge se contract\, iar rezultatul este diminuarea calibrului vascular.
Vasoconstric]ia are un efect negativ asupra acneei, deoarece pustulele dureroase care pot colecta [i s\pa `n
profunzimea tegumentului nu mai ies la suprafa]\ [i r\mân deseori `n „carapacea lor”, dând na[tere `n timp unor semne
vizibile pe suprafa]a tenului.

Tratamente Propolis, l\pti[or de matc\,

antiacneice
~n sezonul rece, tenul acneic
este profund deshidratat,
deoarece excesul de sebum
`mpiedic\ circula]ia apei `n ]esut,
fapt ce duce la `ngro[area
tegumentului din cauza
acumul\rii de celule cornoase.
Tocmai de aceea procesul de
cur\]are cap\t\ o importan]\
deosebit\, iar etapele care
intervin `n `ngrijirea tenului nu
trebuie niciodat\ s\rite sau
eliminate din rutina zilnic\.
Tratamentele antiacneice trebuie
s\ cuprind\ [i fiole [i m\[ti
hidratante care `i permit pielii s\
se hr\neasc\ [i s\ recupereze
elementele nutritive pierdute `n
urma temperaturilor sc\zute.
acid formic
Iat\ câteva produse care nu ar trebui s\ lipseasc\ din trusa de `ngrijire
a oric\rei persoane care `ntâmpin\ probleme acneice:
4 Gelul de cur\]are, laptele demachiant [i tonicul sunt indicate s\ se
foloseasc\ zilnic, diminea]a [i seara, produsele fiind alease `n func]ie de
recomandarea specialistului cosmetician.
4 Fiolele sau serurile antiacneice ce con]in ingrediente active, cum ar fi
l\pti[orul de matc\ [i acidul formic. Acestea au ca efect destinderea [i
sub]ierea stratului cornos, `mpiedic\ formarea de cicatrici, remediaz\
celulele, `nt\resc ap\rarea imunitar\ a ]esutului [i au un puternic efect
antibacterian [i antiinflamator.
4 Gelurile cu propolis pot fi folosite pentru zonele inflamate, la fel [i
cremele antiseptice ce au rol hidratant.
4 Crema de zi de tip cover (cu acoperire) poate fi folosit\ `mpreun\ cu o
pudr\ protectoare cu propolis.
Toate aceste produse sunt recomandate `n func]ie de particularit\]ile
tenului, efectul lor fiind strâns legat de o alimenta]ie echilibrat\, din care
trebuie eliminate pe cât posibil (mai ales `n perioadele eruptive): gr\simile
saturate, pr\jelile, dulciurile cu con]inut mare de zah\r rafinat, mânc\rurile
de tip fast-food [i sucurile acidulate.

Pe toat\ perioada trat\rii acneei, indiferent de anotimp, este recomandat ca dup\ sp\larea fe]ei, s\ se
foloseasc\ pentru [tergere [erve]ele de unic\ folosin]\, [i nu prosop. De asemenea, o perioad\, pân\ când
]esutul nu mai are tendin]a de colectare, perna pe care se doarme va fi acoperit\ cu un tifon steril care se
va schimba `n fiecare sear\. {i mare ATEN}IE: nu se „umbl\” pe fa]a la pustule sau punctele negre!

56
Ce este [i cum se trateaz\ glaucomul
Glaucomul este o boal\ a ochiului ce
produce atrofierea nervului optic [i
`ngustarea câmpului vizual. Aceast\ boal\
se caracterizeaz\ prin cre[terea tensiunii
intraoculare [i sc\derea acuit\]ii vizuale.
Dar glaucomul poate exista [i atunci când
presiunea intraocular\ este normal\. {i
invers - putem avea o presiune
intraocular\ mare, f\r\ `ns\ a avea
glaucom.
O serie de factori duc la cre[terea
riscului de glaucom:
- istoricul familiei (cazuri de glaucom
`n familie)
- `mb\trânirea
- diabetul [i bolile vasculare
- miopia sever\.
Modific\ri ale suprafe]ei oculare la
pacien]ii afla]i sub terapie
antiglaucomatoas\ topic\.
Colirele antiglaucomatoase
reprezint\ prima linie terapeutic\ pentru
glaucomul primar cu unghi deschis.
Tot mai multe date arat\ c\ o terapie
prelungit\ cu produse farmacologice
4Edemul fantei palpebrale - umflarea
pleoapelor
4Hiperemie conjunctival\ - `nro[irea
antiglaucomatoase topice pot duce la
modific\ri semnificative ale conjunctivei [i
func]iei lacrimale care se pot traduce `n ochiului
modific\ri ale fiziologiei suprafe]ei oculare. 4Modific\ri corneene
Terapia cronic\ pe baz\ de colire 4Sindrom de ochi uscat
hipotonizante poate determina o 4Arsur\
hiperemie conjunctival\ (ro[ea]\) [i 4Prurit
modific\ri ale epiteliului conjunctival 4Fotofobie
datorate utiliz\rii conservantului, dar [i 4L\crimare
mecanismului de ac]iune a unor principii
4Pleoape grele
active.
Modific\rile observate pot fi restrânse
4Senza]ie de corp str\in
Lacrimile artificiale cu aminoacizi,
`n 3 factori:
4Ac]iunea direct\ a principiului activ al
hialuronat de sodiu [i extract uscat de
Echinacea purpurea (cel mai puternic
produsului farmaceutic.
4Nocivitatea conservan]ilor. antiinflamator [i imunomodulator natural)
4Durata tratamentului. reduc simptomele de hiperemie ocular\ [i
Semnele [i simptomele cele mai des protejeaz\ epiteliul cornean la pacien]ii
raportate sunt: glaucomato[i ce primesc colire
4~nro[irea fantei palpebrale hipotonizante.
 Sexualitate

Medicamente
care afecteaz\ via]a sexual\
Tratamentele pentru
hipertensiune arterial\,
tulbur\ri psihice [i boli ale
prostatei cuprind unele
medicamente care au
impact negativ asupra vie]ii
sexuale a b\rba]ilor,
semnaleaz\ raportul
Congresului Asocia]iei
Franceze de Urologie.

nul acesta,

A Congresul
Asocia]iei
Franceze de Urologie a fost
Conform raportului riscurile `ntreruperii
consacrat medicinei
Asocia]iei Franceze de tratamentului, dar [i efectele
sexualit\]ii. Motivul: medicii
Urologie, medicii urologi ar secundare [i s\ identifice
urologi sunt interesa]i de cele
trebui s\ discute cu pacien]ii `mpreun\ cu pacientul o solu]ie
mai recente studii [i informa]ii
lor despre patologiile care convenabil\.
`n acest domeniu [i recunosc
afecteaz\ via]a sexual\, despre Evaluarea corect\ [i
c\ nu este `ntotdeauna u[or s\
medicamentele cu consecin]e identificarea cauzelor
vorbeasc\ despre sexualitate
asupra dinamicii sexuale. Din reprezint\ pa[i esen]iali `n
cu pacien]ii lor. Potrivit
p\cate, medicii ignor\ frecvent `n]elegerea cazurilor atât de
profesorului François Giuliano,
aceste efecte adverse, care `i complexe de disfunc]ii erectile,
unul dintre autorii raportului,
fac pe mul]i pacien]i s\-[i `n vederea elabor\rii unui plan
abordarea temei sexualit\]ii
`ntrerup\ tratamentul, ceea ce corect de management.
masculine `n cadrul acestui
poate avea consecin]e uneori Tratamentul celor cu disfunc]ie
congres este cu atât mai
fatale, arat\ documentul. erectil\ este personalizat.
important\ cu cât „cercet\rile
Pentru a evita acest lucru, Succesul depinde [i de buna
`n domeniul sexualit\]ii
autorii raportului sus]in c\ este colaborare `ntre diversele
masculine, dar [i feminine au
necesar un dialog bine specialit\]i medicale (urologie,
`nregistrat progrese
documentat `ntre medic [i endocrinologie, cardiologie,
remarcabile `n ultimii 15 ani”.
pacient. Medicul trebuie s\-i psihiatrie, diabet [i boli de
explice pacientului care sunt nutri]ie, sexologie etc.).

58

Bolile de inim\ [i disfunc]ia erectil\
Printre principalele clase
terapeutice care pot induce ca
efecte adverse disfunc]iile
erectile se afl\ unele
medicamentele antihipertensive:
betablocante, blocante ale
canalului de calciu, diuretice
tiazidice, unele medicamente
antiaritmice. Potrivit raportului
Asocia]iei Franceze de urologie,
„diureticele tiazidice cresc `n
mod semnificativ riscul de
disfunc]ie erectil\ (dublu, `n
raport cu placebo)”. ~ns\
speciali[tii atrag aten]ia c\ bolile
cardiovasculare (hipertensiunea
arterial\, boala coronarian\,
dislipidemia, boala arterial\
ocluziv\) conduc ele `nsele la
disfunc]ii erectile. Ateroscleroza,
prin afectarea pere]ilor arteriali,
inclusiv la nivelul fluxului arterial
cavernos, reprezint\ principala
cauz\ organic\ a disfunc]iei
erectile. Hipertensiunea arterial\
poate coexista cu disfunc]ia
Sexualitate
erectil\ arteriogen\ la circa
80%-85% din pacien]ii cu
tulbur\ri de dinamic\ sexual\.
De asemenea, disfunc]ia
erectil\ este prezent\ `n diferite
grade (u[oar\, medie, sever\) la
pacien]ii cu hipertensiune
arterial\ `n tratament. ~n cazul a
circa 10% din pacien]ii cu
hipertensiune arterial\, primul
semn al afec]iunii vasculare este
reprezentat de disfunc]ia
erectil\.

Antidepresive Bolile prostatei

[i neuroleptice
Dintre antidepresive, inhibitorii
selectivi ai recapt\rii serotoninei
sunt responsabili frecvent de efecte
adverse asupra vie]ii sexuale
(serotonina având o influen]\
inhibitoare asupra func]iilor
sexuale). De asemenea,
neurolepticele presupun efecte
secundare importante `n ceea ce
prive[te sexualitatea, dar acestea ar
putea fi atribuite [i bolii psihice
tratate.
Medicamentele antiepileptice,
antiparkinsoniene [i analgezicele
opioide au [i ele efecte nefaste
asupra sexualit\]ii.
~n ceea ce prive[te tratamentele hipertrofiei benigne a
prostatei, nu au toate acelea[i consecin]e. De exemplu,
medicamentele antiandrogenice nu afecteaz\ dinamica
sexual\, dar unele dintre ele pot fi la originea tulbur\rilor de
ejaculare, reversibile `ns\ la oprirea tratamentului. Totodat\,
inhibitorii de 5-alpha-reductaz\ (o alt\ clas\ de medicamente)
pot fi responsabili de tulbur\ri de ejaculare, impoten]\ [i
sc\derea libidoului. Iar asocierea celor dou\ tratamente
accentueaz\ tulbur\rile sexuale. ~n plus, `n cazul cancerului de
prostat\, majoritatea b\rba]ilor sufer\ a[a-numita „castrare
chimic\”, indus\ prin medicamente.
Dac\ `n 1995 existau, la nivel mondial, mai mult de 150
milioane de b\rba]i cu disfunc]ie erectil\, din cauza acceler\rii
procesului de `mb\trânire a popula]iei, se apreciaz\ c\, `n
2025, mai mult de 320 milioane de b\rba]i vor prezenta
aceast\ afec]iune.

Disfunc]ia erectil\ poate avea:

4cauze psihogene/stilul de via]\: abuz de alcool, fumat, obezitate, consum de droguri, oboseal\;
4cauze organice/cauze locale (afec]iuni ale aparatului genital masculin);
4cauze iatrogene: induse de tratamente medicamentoase sau chirurgicale;
4afec]iuni organice sistemice (diabet zaharat, afec]iuni cardiovasculare sau endocrine).

59

Preveni]i neuropatia diabetic\,
preveni]i amputa]ia
NeuroDiab – Societatea
de Neuropatie Diabetic\
entru persoanele cu
P diabet zaharat,
neuropatia diabetic\
poate fi considerat\ o alt\
TII!
TREBUIE S| {
Fa]\ de celelalte complica]ii,
neuropatia diabetic\ este
singura complica]ie
invalidant\, cu efecte
ireversibile [i cu impact
major asupra calit\]ii vie]ii
persoanei cu diabet zaharat.
60
Diabet
Diabetul zaharat este una dintre cele mai r\spândite boli
cronice `n România. Controlul deficitar al acestei afec]iuni
conduce de multe ori la apari]ia unor complica]ii cu urm\ri
grave asupra organismului. Neuropatia diabetic\ este cea
mai sever\ complica]ie [i chiar invalidant\ a acestei afec]iuni.
boal\. Neuropatia diabetic\ are pacien]ilor [i familiilor acestora.
consecin]e grave asupra st\rii
pacien]ilor, de multe ori
ireversibile, deoarece se pot
Neuropatia diabetic\
afecteaz\ unul sau mai mul]i
nervi [i se manifest\ prin diverse
solda cu amputa]ii. De aceea, se semne [i simptome. De[i acest
impune o abordare intens\ a tip de complica]ie este dificil de
acestei problematici pe de o evaluat [i tratat, este extrem de
parte din partea speciali[tilor, iar important\ diagnosticarea
pe de alt\ parte din partea precoce.
Simptome
europatia diabetic\ apare `n timp [i poate fi `nso]it\ de
N simptome precum: balonarea, starea de r\u, v\rs\turi,
dureri specifice ale membrelor, fluctua]ii ale tensiunii.
Neuropatia diabetic\ afecteaz\ 43% dintre persoanele cu
diabet zaharat de tip I [i II, fiind pe locul patru `n topul factorilor de
risc asocia]i acestei boli, dup\ hipertensiune arterial\ (74%),
dislipidemii (66%) [i obezitate (46%), potrivit unui studiu Cegedim
realizat `n perioada august-septembrie 2012.
Diagnosticare
„Din p\cate, neuropatia diabetic\ este subdiagnosticat\ `n
România, de[i ea poate fi depistat\ prin metode simple [i
necostisitoare. Este important ca medicii s\ se implice activ `n
diagnosticarea precoce a neuropatiei diabetice. Totodat\,
persoanele care sufer\ de diabet zaharat ar trebui s\ fie informate
atât despre mijloacele de preven]ie, cât [i despre primele semne
ale acestei complica]ii”, a declarat prof. dr. Amorin Popa,
pre[edintele NeuroDiab – Societatea de Neuropatie Diabetic\.
 Educa]ia pacien]ilor
cu diabet
ecent `nfiin]at\, NeuroDiab –

R Societatea de Neuropatie
Diabetic\ face primul pas c\tre
persoanele cu diabet zaharat [i neuropatie
diabetic\ din România [i deschide calea
dialogului prin organizarea, la 26 ianuarie
2013, a Primei ~ntâlniri a membrilor
Federa]iei Asocia]iilor Diabeticilor din
România cu membrii consiliului director al
NeuroDiab. „Scopul acestei `ntâlniri este de
a ne cunoa[te [i de a ini]ia `mpreun\
programe educa]ionale pentru persoanele
cu diabet zaharat [i neuropatie diabetic\.
Pe lâng\ implicarea `n studiul neuropatiei
diabetice, unul dintre principalele obiective
ale NeuroDiab este acela de a ajuta
pacientul [i de a fi al\turi de acesta `n
lupta cu aceast\ complica]ie grav\ a
diabetului zaharat”, a spus prof. dr.
Amorin Popa.
Prezent la acest eveniment, conf. dr.
Ioan Andrei Vere[iu, vicepre[edintele
NeuroDiab, a vorbit despre gravitatea
neuropatiei diabetice [i a piciorului
diabetic, subliniind necesitatea abord\rii
multidisciplinare a afec]iunii [i aten]ia
sporit\ care trebuie acordat\ inspect\rii
picioarelor persoanelor cu diabet zaharat.

Preven]ie
Neuropatia diabetic\ poate fi
prevenit\ dac\ pacien]ii cu diabet
respect\ indica]iile medicilor, urmeaz\
tratamentul farmacologic indicat [i
men]in un nivel optim al glucozei din
sânge.
Nout\]i medicale

Opera]ie de epiduroscopie,
o premier\ medical\ est-european\
inci pacien]i de medici din Slovacia, Croa]ia, herniilor de disc”, a declarat dr.

C diagnostica]i cu hernii
de disc, discopatii
lombare [i sindrom post-
laminectomie dup\ multiple
opera]ii pe coloan\ au fost trata]i
ast\zi prin epiduroscopie `n
cadrul Clinicii de Angiografie [i
Terapie Endovascular\
Hemodinamic. Echipa de
speciali[ti a fost condus\ de dr.
Ovidiu Nicolae Palea, prof. dr.
Peter Selgado [i prof.dr. Hector
Segaldo (Spania). Realizate `n
premier\ pentru Europa de Est,
epiduroscopiile au fost asistate
Spania [i România.
„Realizarea primei epiduroscopii
`n România este un pas
important pentru diagnosticarea
[i managementul durerii. Spre
deosebire de interven]iile clasice,
epiduroscopia este minim
invaziv\, iar pacientul merge
acas\ `n aceea[i zi. Procedura
implic\ anestezie local\, iar
câteva dintre afec]iunile tratate
sunt herniile de disc, discopatiile
lombare, cicatricile post-
operatorii lombare [i durerile de
spate cronice premerg\toare
Ovidiu Nicolae Palea, medic ATI
[i terapia durerii. Epiduroscopia
(endoscopia canalului spinal)
poate fi folosit\ ca metod\ de
diagnosticare sau ca modalitate
de tratament al afec]iunilor
coloanei prin abla]ie cu laser.
Conform unei statistici a
Ministerului S\n\t\]ii,
aproximativ jum\tate din
popula]ia României sufer\ de
afec]iuni ale coloanei vertebrale
[i 6 din 10 adul]i acuz\ dureri de
spate mai mult sau mai pu]in
severe.

„Lec]ia de prim ajutor”, pe tablet\

[i smartphone
rima aplica]ie `n limba român\ cu solu]ii de [i a solu]iilor corespunz\toare c\ut\rii. Alegând

P prim ajutor este disponibil\ gratuit,

`ncepând cu luna ianuarie 2013, pe orice
dispozitiv iPad, tablete cu sisteme de operare
Android [i smartphone-uri. Aplica]ia este oferit\ `n
cadrul programului „Lec]ia de prim ajutor”,
dezvoltat de SMURD, ING Asigur\ri de via]\ [i
Asocia]ia MaiMultVerde. Aplica]ia de prim ajutor
pentru tablete poate fi desc\rcat\ gratuit din App
Store [i Google Play. Extrem de util\ pentru orice
persoan\ care se confrunt\ cu o urgen]\ medical\,
aplica]ia include o hart\ interactiv\ care genereaz\
lista celor mai apropiate spitale de locul `n care se
g\se[te utilizatorul. ~n plus, motorul de c\utare
permite identificarea rapid\ a situa]iilor de urgen]\
r\spunsul care se potrive[te cel mai bine situa]iei
date, utilizatorul este ghidat pas cu pas `n
acordarea primului ajutor pân\ la sosirea
ambulan]ei sau pân\ ajunge la cel mai apropiat
spital. Categoriile de urgen]e medicale sunt:
Procedura de semnalare la 112, Persoan\ c\zut\
la p\mânt, Primul ajutor pentru copii, Urgen]e
majore, Manevra Heimlich, Hemoragii, Fracturi,
Accidente, Arsuri, Intoxica]ii, Urgen]e de sezon,
Preven]ie [i Trus\ de prim ajutor. Informa]ii
suplimentare se pot g\si pe site-ul
www.lectiadeprimajutor.ro. ~n plus, utilizatorii
aplica]iei au posibilitatea de adresa `ntreb\ri
medicilor SMURD.

62
 Nout\]i medicale

Cursuri de Solu]ia complementar\

puericultur\ pentru tulbur\rile
destinate p\rin]ilor sistemului digestiv
aternitatea din cadrul

M Centrului de Diagnostic [i
Tratament „Victor Babe[”
organizeaz\ cursuri de puericultur\,
sus]inute de dr. Melania Iancu, medic
specialist neonatolog. Cursurile de
puericultur\ au rolul de a veni `n sprijinul
viitorilor p\rin]i cu informa]ii [i
demonstra]ii practice oferite de personal
calificat [i dedicat `ngrijirii nou-n\scutului.
Viitorii p\rin]i sunt implica]i activ `n
consolidarea cuno[tin]elor medicale [i a
abilit\]ilor practice necesare unei bune nciden]a tulbur\rilor digestive la români,
`ngrijiri a nou-n\scutului [i sugarului.
Cursurile se desf\[oar\ pe parcursul a 2
sesiuni de câte 3 ore fiecare. Curicula
I determinate de alimenta]ia nes\n\toas\, stres,
nerespecatarea orelor de mas\, este foarte ridicat\.
Gasex reprezint\ o combina]ie de plante care `nl\tur\
cursului este disponibil\ pe pagina de grea]a datorit\ Ghimbirului din compozi]ie, regleaz\
internet www.cdt-babes.ro. Ta]ii care hiperaciditatea gastric\, balonarea [i flatulen]a, prin
finalizeaz\ cursul de Puericultur\ ob]in extractul de Aconit, Ghimbir [i adaosul de minerale. Gasex
„Atestat de absolvire a cursului de regleaz\ motilitatea gastro-intestinal\ [i asigur\ o mai
puericultur\”, care le va permite bun\ digestie a alimentelor. Este util [i pentru preg\tirea
prelungirea concediului paternal la 15 tubului digestiv pentru ecografii [i radiografii.
zile, conform prevederilor art. 4 alin. (1) Pentru un intestin „lene[”, scaune de consisten]\
din Legea nr. 210/1999 privind concediul crescut\, eliminate dureros [i la un interval mai mare de
paternal [i art. 7 din HG nr. 244/2000 timp se recomand\ s\ ai la `ndemân\ un laxativ
pentru aprobarea Normelor metodologice herbomineral.
de aplicare a Legii concediului paternal Herbolax este eficient `n corectarea constipa]iei
nr. 210/1999. Cursul se va finaliza cu o ocazionale sau cronice, f\r\ a determina crampe sau
vizit\ `n maternitate. Pentru `nscriere [i dependen]\. Regleaz\ tranzitul f\r\ a irita colonul [i
detalii de participare doritorii pot suna la fluidific\ con]inutul intestinal.
telefon 021/317.95.03, interior 178. Extractul de Cicoare stimuleaz\ secre]ia biliar\ cu rol
Costul cursului: 100 RON/participant sau `n digestia alimentelor [i con]ine inulin\, un prebiotic util `n
150 RON/cuplu.
corectarea constipa]iei.

63
 Magazin
Boala Alzheimer
poate destabiliza sistemul sanitar
e fondul `mb\trânirii
P demografice globale [i a
situa]iei economice
actuale, boala Alzheimer poate
determina o destabilizare atât a
sistemelor de s\n\tate, cât [i a
bugetelor, dac\ nu vor fi luate m\suri
sus]inute, avertizeaz\ Societatea
Român\ Alzheimer (SRA). „Criza
economic\ [i constrângerile bugetare
`n cre[tere au creat presiuni
suplimentare asupra sistemelor de
s\n\tate din multe ]\ri europene, mai
S\ ne protej\m antibioticele!
ntibioticele sunt
A medicamente extrem de
valoroase pentru tratarea
unui num\r mare de infec]ii cauzate
de bacterii. De când au `nceput s\ fie
utilizate, `n anii ’40, antibioticele au
salvat sute de milioane de vie]i. Totu[i,
fiind utilizate excesiv [i uneori `n mod
eronat, aceste medicamente au
devenit mai pu]in eficiente, pentru c\
bacteriile s-au adaptat, dezvoltând
rezisten]\ la mai multe tipuri de
antibiotice. Pacien]ii solicit\ prescrierea
[i chiar eliberarea f\r\ re]et\ a
antibioticelor, considerându-le un
remediu pentru febr\, dureri de cap,
tuse etc. Potrivit unui studiu publicat `n
64
ales `n cele s\race, printre care se
num\r\ [i România. Acest lucru a dus
la sc\derea accesului la tratament [i
la `ngrijire medical\ pentru un num\r
tot mai mare de suferinzi, costurile de
`ngrijire fiind transferate aproape
integral pe umerii pacien]ilor [i
familiilor lor. ~n acest context,
Societatea Român\ Alzheimer, prin
cea de-a treia Conferin]\ Na]ional\
Alzheimer (27 februarie-2 martie
2013), lanseaz\ un nou apel la
dezbatere public\ a problemelor
generate de criza economic\, dar [i
de cea demografic\ din perspectiva
demen]ei Alzheimer”, a declarat conf.
dr. C\t\lina Tudose, pre[edintele SRA.
Popula]ia României se afl\ `ntr-un
proces continuu de `mb\trânire:
mai 2011 de Gfk Healthcare, românii
se aflau pe locul patru `n Europa la
consumul de antibiotice, peste 50%
urmând tratament cu antibiotice `n
ultimul an [i aproape jum\tate dintre
ace[tia recurgând la cel pu]in dou\
cure de antibiotice `n acest interval.
Un alt studiu, publicat `n martie 2012
`n revista medical\ „The Lancet”,
plaseaz\ România pe primul loc `n
Europa la consumul de antibiotice
f\r\ re]et\ (situa]ie neschimbat\
`nc\ din 2010). ~n acest
context, medicii cu
specialit\]ile pediatrie [i
ORL reuni]i la conferin]a
„S\ ne protej\m
num\rul persoanelor cu vârsta
de/peste 60 de ani a crescut de la 4,2
milioane, `n 2008, la 4,4 milioane, `n
2011. Se estimeaz\ c\ una din opt
persoane de peste 65 de ani sufer\
de boala Alzheimer, iar `n ceea ce
prive[te persoanele de peste 85 de
ani, 45% sufer\ de boala Alzheimer.
Potrivit studiilor epidemiologice, doar
o treime dintre pacien]ii cu aceast\
boal\ sunt diagnostica]i. ~n medie,
exist\ o perioad\ de a[teptare de
pân\ la 9 luni pân\ când se
realizeaz\ diagnosticarea `n clinicile
de memorie. ~n mare parte, acest
lucru e cauzat de faptul c\ medicii din
re]eaua primar\ consider\ inutil\
diagnosticarea [i tratarea vârstnicilor
cu demen]\.
antibioticele!”, organizat\ de Houston
NPA [i Sandoz, aten]ioneaz\ asupra
utiliz\rii prudente [i eficiente a
antibioticelor, dat\ fiind rezisten]a
bacterian\ la antibiotice, fenomen `n
cre[tere `n prezent. Evenimentul este
coordonat [tiin]ific de conf. dr. Gabriel
Popescu, autor al Ghidului Angelescu
(Terapie antimicrobian\, 2012),
singura publica]ie din România care
acoper\ aceast\ tematic\.

Teste gratuite
pentru depistarea hepatitei C
ub sloganul „Hepatita C nu doare. Doar
S ucide”, Alian]a Pacien]ilor cu Afec]iuni Cronice
[i Institutul Na]ional de Boli Infec]ioase „Matei
Bal[” a lansat cea mai vast\ campanie de testare pentru
depistarea hepatitei C desf\[urat\ `n ultimii ani `n ]ara
noastr\. 50.000 de teste gratuite pentru depistarea
virusului hepatitic C sunt puse la dispozi]ia popula]iei. Cei
care doresc s\ se testeze o pot face `n cadrul Institutului
de Boli Infec]ioase „Matei Bal[” sau `n cele peste 70 de
laboratoare Bioclinica din toat\ ]ara. Informa]ii
suplimentare [i lista laboratoarelor `n care sunt
disponibile testele gratuite se afl\ pe site-ul
www.afladec.net sau la telefonul 021/326.00.36.
Taxa clawback
la medicamente,
neconstitu]ional\
urtea Constitu]ional\ a decis, la data de 5
C februarie 2013, c\ OUG 77/2011 privind
includerea TVA la medicamente `n baza
impozabil\ la plata taxei clawback este
neconstitu]ional\. Asocia]ia Produc\torilor de
Medicamente Generice din România (APMGR)
consider\ c\ aceast\ decizie este un prim gest de
corectitudine fa]\ de produc\torii de medicamente.
APMGR solicit\ `n continuare „eliminarea din baza de
impozitare a taxei clawback [i a adaosurilor ter]ilor
care `ncarc\ `n mod nejustificat nota de plat\ impus\
produc\torilor de medicamente”. Mai multe companii
produc\toare de medicamente generice au contestat `n
instan]\ aceast\ tax\, invocând caracterul
neconstitu]ional al modului `n care este definit\ baza de
calcul a taxei clawback. Taxa se aplic\ produc\torilor
de medicamente, dar se calculeaz\ la pre]ul de raft,
care include adaosurile farmaciilor, ale distribuitorilor [i
pân\ de curând valoarea TVA.
Magazin
Premii
de excelen]\
`n medicina
româneasc\
rof. dr. Vladimir Beli[ [i prof. dr.
P Constantin Ionescu Târgovi[te (foto –
dreapta) au fost premia]i pentru `ntreaga
activitate, `n cadrul celei de-a patra edi]ii a Galei
Premiilor Medica Academica, eveniment organizat
de Tarus Media Health Events, la data de 30
ianuarie 2013. Gala a fost organizat\ sub auspiciile
Academiei Oamenilor de {tiin]\ din România, iar
Acad. prof. dr. Victor Voicu (foto – mijloc) a fost
Pre[edintele Boardului {tiin]ific. ~n cadrul
evenimentului au fost `nmânate 12 premii pentru 13
dintre cei mai activi speciali[ti ai sistemului medical
românesc `n 2012. „Premiile acordate au `n spate
ani de munc\, realiz\ri excep]ionale [i sunt o
recunoa[tere a activit\]ii acestor personalit\]i”, a
declarat prof. dr. Irinel Popescu (foto – stânga) `n
deschiderea galei. Printre câ[tig\tori au fost: prof.
dr. Mihai Coculescu – Premiul Medica Academica
pentru programe `n domeniul s\n\t\]ii cu impact
European; prof. dr. Ioan Lasc\r – Premiul Medica
Academica de excelen]\ pentru leadership, inova]ie
[i progres; prof. dr. Gheorghe Peltecu – Premiul
Medica Academica pentru publicistic\/carte
medical\; prof. dr. Mihai Lucan ¬– Premiul pentru
promovarea medicinei române[ti la nivel
interna]ional.
65
 Divertisment
Bancuri cu
medici
n Medicul c\tre pacient:
- Ave]i o boal\ contagioas\
extrem de rar\. O s\ fi]i mutat
`ntr-o camer\ separat\ [i acolo
ve]i mânca numai pizza [i cl\tite.
- {i astea m\ vor ajuta s\ m\ fac
bine?
- Nu, dar asta-i singura mâncare
care `ncape pe sub u[\.
n Un doctor cu strabism convergent
se ciocne[te pe holul spitalului cu
un doctor cu strabism divergent.
Primul `i spune:
- De ce nu te ui]i pe unde mergi?
Cel\lalt `i r\spunde:
- Dar tu de ce nu mergi pe unde
te ui]i?
n Un doctor moare, ajunge la
poarta Raiului [i aude vocea Sfântului
Petru:
- Furnizorii intr\ pe u[a din spate.
n - Bun\ ziua!
- Bun\ ziua, domnule poli]ist!
- Dumneata, tinere domn, pe
ghea]a asta conduci cu 70 km
pe or\? Vrei s\ ajungi la spital?
- Da!
- Bravo, frumos r\spuns! E[ti
[mecher?
- Nu! Sunt doctor!
66
OOOF, INIMIOAR| de Costel „Cos“ Ra[c\
ORIZONTAL
l 1) FAC PARTE DIN LOTUL NA}IONAL – PL|TIT LA TIMPUL TRECUT l 2) }INE LOC DE
MORAL| – LE PUNE PE TOATE LA INIM| l 3) FIUL IUBITOR AL BABEI DOCHIA –
CAMPIONUL UNEI MARI IUBIRI l 4) SE D| LA PISICI – A SUPRAVEGHEA – LOCAL ~N
FAMILIE l 5) CUT|! – BUN LA SERVICIU – SFID|TORI l 6) AICI SE FAC COPII ~N MOD
LEGAL – A ADUCE LA UN NUMITOR COMUN l 7) OMENESC – DEFECT LA CENTRU!
– ~N BULB! – UNUL MIC CU SPUME LA GUR| l 8) CAD| – ARE O DEFEC}IUNE
CRONIC| LA INIM| – A }INE ~N SARAMUR| l 9) NENE! – S-A ~MPLINIT {I EL ~N VIA}|
– A AP|REA PE CER l 10) ST|PÂNUL INELULUI – C|ZUT| LA MIJLOC! – ACELA l 11)
COPILUL CU TOLB| {I ARC l 12) CAREU! – A AP|REA l 13) POFTIM DE VEZI! l 14)
INELUL DIN LAN}.
VERTICAL
l 1) 13 DAME! – E ~N PIELEA GOAL| l 2) NEBUN DE DRAGOSTE l 3) DUS| SPRE
IE{IRE – NAS GOL l 4) E TOT UN REGE – FEMEIE BINE CL|DIT| – OCUPAT ~N FA}|! l
5) PICTORUL SFIN}ILOR – OM BINE CRESCUT l 6 ) PRIMELE LA ALFABET! – AP|
GAZOAS| – NOU-N|SCUT l 7) DREP}I LA CENTRU! – VITAL PENTRU PL|MÂNI – }INE
CÂT LUMINEAZ| SOARELE – ~N BAZ|! l 8) B|TAIE DE JOC – TOB| DE CARTE (fem.) l
9) MITITEI DIN CARNE DE CAPR| – A FOLOSI – HOTAR F|R| MARGINI! l 10) ~N
ABUR! – CERCUL C|S|TORI}ILOR – SUS}INU}I LA PIEPT l 11) IBIS F|R| COAD|! –
CAP DE IGUAN|! – CAP DE POD l 12) PROEMINEN}| l 13) IMPLICA}I ~NTR-UN
STUDIU MECANIC l 14) INIM| DE FELIN|! – MIJLOC DE MUIERE.
10)BU-INEL-SANI l 11)LIBI-IG-MLD l 12)RIDICATURA l 13)TOCILARI l 14)LI-APA.
MATUR l 6)AB-SIFON-PUI l 7)EP-ARE-ZI-AZ l 8)TACT-ERUDITA l 9)IEZI-UZA-OTA l
l 1)DM-NUD l 2)EROTOMAN l 3)ATATATA-NS l 4)RIGA-ANA-OC l 5)ICONAR-
Vertical:
AN-RASARI l 10)SOT-ZU-ALA l 11)CUPIDON l 12)RU-ITI l 13)IATA l 14)ZA.
CINICI l 6)NOTARIAT-EGALA l 7)UMAN-FE-UL-TAP l 8)DA-AMOREZ-MURA l 9)NN-
l 1)ARI-BIR l 2)ETICA-IUBIT l 3)DRAGOBETE-IDOL l 4)MOTAN-PAZI-ICI l 5)TA-AS-
Orizontal:
Dezlegare: