Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL

Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, Bucureşti

Tel/fax: +40 21 256 00 95,
www.gotosolution.com, email: comenzi@gotosolution.com
 Barometrul s\n\t\]ii
O prob\ de curaj
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef

ste o prob\ de curaj ca, societate bolnav\. Peste 11% din s\ afle totul despre alimenta]ia

E `n aceste vremuri, s\
editezi o publica]ie de
s\n\tate [i `nc\ una gratuit\ a[a
cum este revista Doctorul Meu. De
ce mergem mai departe? Pentru c\
de mai bine de patru ani ne afl\m
la dispozi]ia cititorilor no[tri. Pentru
c\ le aducem `n aten]ie articole
realizate de medici, de psihologi,
de personalit\]i ale medicinei
române[ti. Pentru c\ fiecare dintre
medicii care semneaz\ articolele ar
putea fi doctorul fiec\rui cititor.
Pentru c\ publicul nostru [tie c\
informa]iile prezentate `n fiecare
edi]ie sunt verificate [i provin din
surse avizate. Pentru c\ a[a-
numitele „terapii miraculoase [i
revolu]ionare” promovate aiurea le-
au adus oamenilor numai
dezam\giri. Pentru c\ pacientul
român vrea s\ fie informat. Pentru
c\ dore[te s\ ia decizii `n favoarea
s\n\t\]ii sale `n deplin\ cuno[tin]\
de cauz\.
Pentru c\ tr\im totu[i `ntr-o
popula]ia României va avea diabet
pân\ `n 2030. Bolile
cardiovasculare continu\ s\ fac\
s\n\toas\, despre men]inerea `n
form\ prin mi[care, despre
combaterea stresului, fumatului,
ravagii, men]indu-se ca prim\ polu\rii [i altor factori nocivi din
cauz\ de mortalitate. Suntem societatea actual\.
frunta[i `n cele mai triste topuri: la Afla]i `n continuare din paginile
hepatit\, la TBC, la obezitate. Un noastre informa]ii folositoare de la
studiu recent al Organiza]iei reputa]i medici despre boli,
Mondiale a S\n\t\]ii arat\ c\, `n medicamente, terapii noi, metode
2012, `n România s-au `nregistrat de preven]ie, terapii naturale.
peste 70.000 de noi cazuri de Pentru c\ pute]i spune despre
cancer, `n cre[tere fa]\ de 2011, revista noastr\ este „Doctorul Meu”.
când au fost circa 50.000 de astfel Da]i dovad\ de curaj al\turi de noi!
de cazuri. Iar, `n afara suferin]ei
cumplite, pacien]ii români se mai De Pa[ti, dragi cititori, v\ ur\m
confrunt\ periodic [i cu crize de S\rb\tori Fericite [i bucura]i-v\ de
citostatice. Lumina ~nvierii!
Pentru c\ oamenii au nevoie de
preven]ie ca s\ nu ajung\ `n astfel
de situa]ii-limit\. Pentru c\, dac\
boala este descoperit\ din timp, se
poate spera la vindecare. Pentru c\
dorim, cu to]ii, s\ tr\im s\n\tos, iar
acum conceptul de „stil de via]\
s\n\tos” pare s\ fie cheia prevenirii
bolilor. Pentru c\ cititorii no[tri vor

Editor: Pharma Net Solutions
Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130,
bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti
Tel/fax: 021.330.18.69
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
Director Publicitate: Cristin Tocan
cristin@doctorulmeu.com
Redactor-{ef: Stelu]a Indrei
Secretar de redac]ie: Alina Chiriceanu
Redactori: Oana Radu, Alexandra
Constantin, Gabriel Olaru
Colectivul [tiin]ific: Prof. univ. dr.
Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. univ. dr. Mircea Beuran,
Dr. Mihaela Leventer, Dr. Iulia Dogaru
Foto: SHUTTERSTOCK
Distribu]ie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
ISSN: 2065 - 1473
Urm\toarea apari]ie:
Iunie 2013
Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in
S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i
originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea
oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul
serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul
[i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.
Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate
numai cu acordul medicului sau farmacistului.
Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)

3
 Sezon

S-a deschis sezonul alergiilor!

Polenul,
inamicul public nr. 1
De[i multe dintre bolile alergice au evolu]ie cronic\ [i pacien]ii pot s\ aib\ simptome mai
mult sau mai pu]in sup\r\toare pe tot parcursul anului, la fiecare `nceput de sezon de polen
revin `n aten]ia tuturor „alergiile de prim\var\”. Interesul pentru acest tip de alergii este
justificat de intensitatea simptomelor [i de num\rul mare de pacien]i ce devin brusc
simptomatici odat\ cu expunerea la polen.

Dr. Camelia Berghea

Medic primar alergologie-imunologie clinic\
Asistent universitar UMF „Carol Davila”

rimele tipuri de polen ce pot genera boli

P alergice, cele de arbori, apar prim\vara

devreme, sunt urmate de polenurile de
graminee, apoi polenurile de buruieni de toamn\,
astfel c\ sezonul se extinde de fapt pe mai multe
luni [i dac\ un pacient este polisensibilizat, el
poate avea manifest\ri alergice de la `nceputul
prim\verii pân\ toamna.

Simptome de rinit\
[i/sau conjunctivit\
De cele mai multe ori,
pacientul alergic la polen, adult
sau copil, se confrunt\ cu
simptome de tip rinit\ (str\nut
repetat, corelat cu expunerea la
polen, mânc\rimi de nas, nas
blocat, secre]ii nazale) [i/sau
conjunctivit\ (l\crimare, senza]ie
de corp str\in `n ochi, ochi
`nro[i]i), care sunt prezente
aproape zilnic pe toat\ perioada
de prezen]\ a polenului `n
natur\.
De[i nu este obligatoriu
asociat, astmul (respira]ie dificil\,
tuse persistent\, respira]ie
[uier\toare, oboseal\ la efort,
etc) poate fi o form\ de
manifestare a alergiei la polen,
fie cu evolu]ie doar `n sezon, fie
ca suferin]\ cronic\ cu agravare
sezonier\. Unele erup]ii cutanate
pot `mbr\ca de asemenea
evolu]ie sezonier\.

4
 Cauze
Indiferent de forma clinic\, alergiile sunt
rezultatul unui r\spuns imun hiperreactiv mediat
de anticorpi de tip imunoglobulin\ E fa]\ de
una sau mai multe substan]e prezente `n mod
obi[nuit `n mediu, fie permanent (praful de
cas\, mucegaiurile, etc), fie sezonier (diversele
tipuri de polen) dac\ ne raport\m doar la
sensibilizarea la molecule aeropurtate.
De[i `nregistrat mai des la copii, acest tip
de r\spuns nepotrivit poate debuta la orice
vârst\ [i nu este deloc surprinz\tor ca un
pacient adult s\ fie diagnosticat cu o suferin]\
alergic\ nou instalat\.

Inciden]\ crescut\
Rinita alergic\, indiferent de alergenul
declan[ator, este una din cele mai frecvente
boli alergice, datele publicate `n ghidul de
diagnostic [i tratament al rinitei alergice
precizând c\ exist\ peste 500 milioane de
cazuri `n `ntreaga lume. Procentele variaz\ de
la o zon\ geografic\ la alta, `n Europa se
estimeaz\ c\ 20-40% din popula]ie este
afectat\ de acest tip de suferin]\.
Sensibilizarea la polenuri nu este deloc rar\,
de multe ori pacien]ii sunt polisensibiliza]i,
având simptome de rinit\ persistente, de lung\
durat\, cu agravare sezonier\.

Diagnostic
Evolu]ia sezonier\ a simptomelor
tipice de rinit\, aproape `ntotdeauna `nso]ite
de conjunctivit\, sugereaz\ sensibilizarea la
polen. Investiga]iile alergologice (test\ri
cutanate, teste serologice) sunt necesare
pentru stabilirea cauzei alergice [i pentru
 Sezon
precizarea tipurilor de polen implicate `n declan[area manifest\rilor clinice `n fiecare caz `n parte.
Diagnosticul de certitudine ajut\ la stabilirea m\surilor de `ngrijire potrivite. Referitor strict la alergiile
sezoniere, identificarea tipurilor de polen la care un anume pacient este sensibilizat permite aplicarea
unor m\suri de reducere a expunerii, permite estimarea perioadei `n care este necesar tratamentul
medicamentos [i evaluarea posibilit\]ii instituirii tratamentelor de desensibilizare alergen-specifice ce pot
modifica r\spunsul sistemlui imun la `ntâlnirea cu alergenul sensibilizant.

Tratamente eficiente
Exist\ mai multe clase de medicamente
eficiente `n controlul manifest\rilor de
rinoconjunctivit\ alergic\ (antihistaminice,
corticosteroizi topici nazali, decongestive,
antileucotriene, cromone, etc), schema de tratament
[i durata acestuia fiind dictate de intensitatea [i
durata simptomelor. ~n formele sezoniere ne putem
a[tepta ca tratamentul s\ fie necesar tot sezonul de
polen, iar `nceperea tratamentului chiar mai
devreme de apari]ia natural\ a polenului poate
ajuta la prevenirea apari]iei simptomelor
sup\r\toare `n perioadele de expunere la
concentra]ii mari de polen.
Pentru fiecare caz `n parte, medicii speciali[ti
pot recomanda tratamentul potrivit dup\ evaluarea
atent\ a tabloului clinic [i a patologiei eventual
asociate. Controlul periodic la medicul de familie [i
la speciali[ti este de asemenea necesar pentru a
asigura `ngrijirea corect\ pe termen lung [i o
evolu]ie cât mai lini[tit\ a suferin]ei alergice.

Risc de astm
MAR{UL
Impactul rinitei alergice se extinde dincolo de
ALERGIC simptomele resim]ite. Un aspect foarte important este acela c\
olile alergice se

B
reg\sesc de multe
ori asociate la
acela[i pacient [i cu toate c\
nu `ntotdeauna respect\
tiparele, evolueaz\ adesea
sub forma „mar[ului
alergic”, mai ales la copii,
unde apar mai `ntâi, `n
primii ani de via]\, eczemele
cutanate/dermatite atopice,
unii dintre ei dezvolt\ alergii
alimentare, mult mai mul]i
dezvolt\ rinite alergice [i
eventual astm bron[ic.
rinita este un factor de risc pentru apari]ia astmului [i de aceea
func]ia respiratorie este evaluat\ periodic la to]i pacien]ii cu
forme persistente [i severe de rinit\. Mai mult, la pacien]ii cu
astm deja diagnosticat, lipsa de tratament pentru rinita frecvent
asociat\ este una din posibilele cauze de lips\ a controlului
simptomelor de astm. Un alt aspect este cel legat de
complica]iile locale de tip sinuzit\, otit\, posibile mai ales dac\
rinita nu este corect tratat\.
Trebuie s\ [tii!
Diagnosticul [i tratamentul corect al fiec\rei
etape au drept scop ameliorarea simptomelor
prezente, aplicarea unor m\suri de prevenire acolo
unde este posibil, iar evaluarea periodic\ asigur\
recunoa[terea precoce a unor forme noi de
manifestare a alergiilor.

6

~ngrijirea nou-n\scutului
`n primele zile de via]\
Dr. Melania Iancu
Medic specialist Neonatologie
Spital General
Funda]ia Victor Babe[
{os. Mihai Bravu nr. 281
021/317.95.03
www.cdt-babes.ro,
maternitate@cdt-babes.ro
e[irea din maternitate [i primele zile cu bebelu[ul acas\ sunt `ntotdeauna puternic `nc\rcate emo]ional, bebelu[ul
I va fi de acum `n centrul aten]iei [i toat\ familia se va dedica `ntru totul celui mic. Nou-n\scutul are nevoie de
hran\, de `ngrijire [i de foarte mult\ afec]iune.
Alimenta]ia bebelu[ului
Alimenta]ia la sân, „la cerere”
(adic\ atunci când copilul plânge de
foame, ziua [i noaptea, f\r\ orar de
alimenta]ie sau o durat\ a suptului
prestabilite), reprezint\ modul ideal de
a asigura bebelu[ului o dezvoltare
armonioas\.
Mamele trebuie s\ [tie c\ durata
suptului, m\rimea sânilor sau aspectul
laptelui nu sunt concludente!
Nou-n\scu]ii `[i stabilesc singuri
frecven]a al\pt\rilor. ~n general, `n
primele 2-7 zile, ei sug mai frecvent,
la 1-3 ore, pentru ca dup\ ce s-a
stabilit lacta]ia s\ sug\ la aproximativ
3-4 ore.
Durata suptului este proprie
fiec\rui copil. ~n general, copiii pot s\
sug\ 10-30 de minute. ~n primele zile,
suptul dureaz\ mai mult. Mama nu
trebuie s\ `ntrerup\ prea devreme
Parenting
Copiii sunt o minune dat\ de Dumnezeu pentru a ne `nfrumuse]a
[i `mplini via]a! S\ fii p\rinte reprezint\ o adev\rat\ bucurie, dar
[i o mare provocare. A avea un copil nu `nseamn\ doar
`mplinire, ci [i griji [i asumarea multor responsabilit\]i, deoarece
`]i dore[ti s\-i oferi micu]ului t\u `n permanen]\ tot ce e mai bun.
Din momentul `n care `]i ]ii prima oara bebelu[ul `n bra]e, via]a ta
se schimb\ radical. Programul, nevoile [i priorit\]ile tale de pân\
atunci se adapteaz\ celor ale bebelu[ului t\u.
suptul copilului; ea trebuie s\ a[tepte
pân\ când copilul las\ singur sânul.
Unora dintre copii le face pl\cere s\
mai sug\ chiar când fluxul de lapte
este diminuat. Mama trebuie s\ [tie
ca golirea sânului [i al\ptarea
frecvent\ cresc secre]ia de lapte.
Copilul poate s\ sug\ la o mas\ la
un singur sân sau din ambii sâni.
Dac\ suge la un singur sân, i se pot
oferi sânii alternativ.
Pentru a [ti dac\ v-a]i hr\nit
copilul suficient, `l pute]i cânt\ri o dat\
pe s\pt\mân\, nu mai frecvent, sau, Dac\ din diferite motive nu pute]i
dac\ observa]i c\ are o stare al\pta, va trebui s\ folosi]i pentru
general\ bun\, pare s\n\tos, pute]i hrana bebelu[ului doar lapte praf
a[tepta vizita medical\ când ve]i afla adaptat nevoilor lui, conform
cât a crescut. O cre[tere `n greutate recomand\rilor medicului neonatolog.
de 200 g/s\pt\mân\ sau minimum Copilul al\ptat NU are nevoie de
750g/lun\ indic\ o alimenta]ie ceai, ap\ sau alte lichide!
suficient\.
7
 Parenting
~ngrijirea sânilor
Pentru a al\pta cât mai mult [i mai pl\cut, trebuie s\ v\ `ngriji]i
Regurgita]iile reprezint\
sânii cu aten]ie! ~nainte de fiecare al\ptat, mâinile se spal\ cu ap\ [i
eliminarea unei mici
s\pun, iar sânii [i areola mamar\ numai cu ap\. Pentru a preveni
IUT cantit\]i de lapte dup\
DE {T iritarea [i eroziunea mameloanelor, pute]i folosi unguente compatibile
mas\, odat\ cu aerul
cu al\ptarea (lanolina, Garmastan).
`nghi]it [i sunt mai
Unele mame se confrunt\ cu „Furia laptelui”, adic\ sânii se
frecvente la copiii care
`nt\resc, sunt durero[i, laptele nu curge, posibil s\ fac\ febr\. Pute]i
sug lacom [i `nghit mult
aplica pe sâni comprese c\ldu]e timp de 5-10 minute `nainte de
aer. Sunt o problem\
al\ptare, apoi trebuie s\ goli]i cât mai bine sânii, cu o pomp\ special\,
dac\ sunt abundente, la
sterilizat\ `naintea fiec\rui „muls”. Dup\ extragerea laptelui cu pompa
distan]\ de mese.
se pot pune pentru scurt timp comprese reci pentru ameliorarea
tensiunii din sâni. Dac\ este cazul, se pot folosi preparate din farmacie
la recomandarea medicului [i se combate febra dac\ e cazul.
Igiena bebelu[ului

Bebelu[ii au nevoie de o igien\
riguroas\ deoarece sistemul lor
imunitar nu este `nc\ preg\tit s\
fac\ fa]\ „agresiunilor” microbilor
din mediul `nconjur\tor. Pielea e
„poarta de intrare” pentru un num\r
mare de microbi `ns\ putem preveni
infec]iile men]inând pielea curat\ [i
f\r\ irita]ii sau alte eroziuni.
Nou-n\scutul are nevoie zilnic
de cel pu]in o baie (seara) [i de o
toalet\ riguroas\ diminea]a (se
cur\]\ ochii, nasul, guri]a [i urechile,
a[a cum [i noi adul]ii avem acest
ritual cand ne trezim). Prima baie a
nou-n\scutului, dup\ ce a ajuns
acas\ din maternitate, trebuie f\cut\
chiar `n ziua extern\rii, chiar dac\
`nc\ nu s-a deta[at bontul ombilical.
Pân\ când acesta se deta[eaz\, e
de preferat s\ nu ]ine]i copilul `n
ap\ mai mult de câteva minute).
De[i exist\ unele opinii conform
c\rora trebuie a[teptat\ deta[area
bontului ombilical, recomand ferm
m\micilor s\ `[i spele bebelu[ii `nc\
din prima zi acas\. Dup\ finalizarea
b\i]ei, bontul ombilical se cur\t\ cu
comprese sterile [i alcool de 70
grade care are rolul de a dezinfecta
[i deshidrata acel ]esut `n curs de
mumificare. Infec]iile bontului
ombilical apar doar dac\ nu se face
o toalet\ riguroas\ a acestuia. Va
trebui s\ continua]i s\ cur\]a]i zona
ombilical\ `nc\ 3-4 zile dup\
c\derea bontului ombilical, pân\
când zona r\mâne curat\.
Pentru b\i]\ va trebui s\ folosi]i
s\punuri sau [ampoane speciale
pentru nou-n\scut. Temperatura `n
camera de baie trebuie s\ fie de
aproximativ 27- 28°C, adic\ cu 2-3
grade mai crescut\ fa]\ de cea
obi[nuit\ din camer\, iar
temperatura apei de baie 37-38°C.
Dup\ b\i]\, la fel [i la toaleta
de diminea]\, se face toaleta
ocular\ (cu comprese sterile [i ser
fiziologic), toaleta nazal\ (ser
fiziologic [i pompi]\ pentru
aspirarea secre]iilor), toaleta
bontului ombilical (a[a cum am
descris mai sus).

8
 Parenting

Schimbarea scutecului se face dac\ e plin cu urin\ sau dac\ are materii fecale. ~nainte de fiecare mas\ trebuie s\
verifica]i dac\ scutecul copilului e murdar [i s\ `l schimba]i! Copilul care are scutecul murdar nu suge!! Dac\ pielea
bebelu[ului pare iritat\ `n zona scutecului, folosi]i o crem\ care con]ine oxid de zinc, special\ pentru nou-n\scut,
pentru a o proteja de materiile fecale [i urin\. NU se utilizeaz\ pentru `ngrijirea nou-n\scutului pudr\ de talc!

Condi]iile de locuit
4Temperatura `n camera copilului (calorifere cu termostat, sobe de copilului sau dac\ bate vântul [i
c\r\mid\, teracot\). poate intra praf `n camera
mic trebuie men]inut\ `ntre 22-
24 ̊ C. Nu l\sa]i s\ scad\
4 Umiditatea aerului trebuie copilului.

temperatura `n camera
men]inut\ `ntre 60-65%. Folosi]i 4 Nu folosi]i odorizante de
dispozitive de m\surare a camer\ `n camera copilului.
copilului sub 16 ̊C.
4 Verifica]i periodic dac\ mânu]ele
gradului de umiditate. Aerul Exist\ riscul apari]iei de afec]iuni
uscat predispune la apari]ia alergice respiratorii.
[i picioru[ele bebelu[ului sunt
calde [i normal colorate.
afec]iunilor respiratorii la copii. 4 Nu folosi]i parfumuri personale

4 Pentru a putea supraveghea [i

4 Aerisi]i `n fiecare zi camera puternice.

noaptea somnul copilului,

copilului, pentru a men]ine aerul 4 ~nchide]i u[a la camera copilului
curat, s\n\tos. când `n cas\ se g\te[te.
folosi]i o lamp\ de veghe.
4 Sistemul de `nc\lzire
4 Evita]i plasarea copilului `n spa]ii 4 Aten]ie! Fumatul `n casa `n care
zgomotoase, cu praf. ~nchide]i locuie[te un nou-n\scut cre[te
recomandat este cel care nu
geamurile dac\ de afar\ se aud mult riscul de MOARTE SUBIT|
usuc\ aerul [i care permite
zgomote ce pot perturba somnul a acestuia!!
reglarea temperaturii aerului

ainele bebelu[ului Semne de alarm\ ce impun

H trebuie s\ fie
`ntotdeauna curate,
confec]ionate din materiale
naturale (bumbac, lân\, in),
adecvate pentru temperatura
ambiental\, de preferat
costuma[e, nu scutece legate
strâns. ~mbr\c\mintea se
spal\ separat `n ma[ina de
sp\lat, cu detergent special
pentru copii. Dac\ folosi]i
vizita la medicul neonatolog
4Accentuarea icterului (culoarea
galben\ a pielii bebelu[ului).
4Bebelu[ul refuz\ sânul sau biberonul.
4Este somnolent sau, dimpotriv\, foarte
agitat (a]i exclus colicile care sunt
dureri abdominale ce provoac\ crize
de plâns, „frecarea” picioru[elor [i
care se lini[tesc dup\ ce copilul a
eliminat gaze).
galben-verzuie urât mirositoare (semn
de infec]ie la acest nivel, omfalit\).
Pân\ la `ntâlnirea cu medicul
neonatolog sau pediatru, aplica]i
alcool de 70 grade [i apoi pudra]i cu
Baneocin.
4
Apari]ia unei secre]ii conjunctivale
persistente, de culoare galben-verzuie.
4
Scaunele se modific\ [i devin de

balsam, alege]i unul cu miros 4 Se observ\ `nro[irea regiunii

culoare verzui, foarte moi [i urât
mirositoare.
slab (nu prea parfumat). ombilicului `nso]it\ sau nu de secre]ie

~ncrederea `n medic este esen]ial\ `n `ngrijirea bebelu[ului!

S\n\tatea copilului f\r\ importan]\. ~ncrederea `n medic contacta f\r\ nicio jen\ oricând ai
este mai presus de orice, de aceea nu reprezint\ [i siguran]a copilului t\u, de nevoie, [i s\ [tii c\ este cel mai bun
ezita s\ `ntrebi medicul despre orice te aceea trebuie s\ alegi un medic pe profesionist pentru a-]i `ngriji copilul!
`ngrijoreaz\, chiar dac\ pare ridicol [i care s\ te po]i baza, pe care s\ `l po]i

9
 Medicin\ de familie

Vine, vine…
astenia de prim\var\
Dr. Ruxandra Constantina
Medic specialist medicin\ de familie
Competen]\ apifitoterapie
Clinica Medical\ Medas
http://drconstantinaruxandra.blogspot.ro/
Odat\ cu venirea prim\verii, cu to]ii resim]im o
stare de oboseal\, de astenie care afecteaz\
sfera fizic\, psihic\, intelectual\, emo]ional\ [i
sexual\, `nso]it\ de sc\derea rezisten]ei la efort
fizic [i intelectual, diminuarea capacit\]ii de
concentrare, dureri cap, ame]eli, modific\ri ale
apetitului (inapeten]\ sau apetit exagerat),
tulbur\ri de somn, tulbur\ri ale dispozi]iei
afective, tendin]a spre st\ri depresive.

stenia de Verde]urile ne aduc

A prim\var\ poate fi
cauzat\ de
schimb\rile de
temperatur\ [i presiune
atmosferic\, de lumina `n
exces, specifice acestui
anotimp. Totodat\,
organismul nostru este
epuizat din punct de
vedere fizic [i psihic, lipsit
de vitalitate [i for]\, spoliat
de vitamine [i minerale.
~n cazul `n care
prezenta]i aceast\
simptomatologie, este
recomandat\ o vizit\ la
medicul specialist, pentru
a exclude alte cauze mai
grave ce pot provoca
starea de astenie (afec]iuni
endocrine, metabolice,
canceroase).
bun\dispozi]ie
Alimenta]ia este foarte important\ `n
aceast\ perioad\, trebuie s\ profit\m de
bog\tia verde]urilor de prim\var\ [i s\ le
consum\m din bel[ug, deoarece au un rol
esen]ial `n combaterea asteniei [i ajut\ la
`nt\rirea sistemului imunitar. Pot fi
consumate cu succes urzici, leurd\, spanac,
lobod\, [tevie, salat\ verde, ceap\ [i
usturoi verde, p\trunjel, m\rar, leu[tean, `n stare proasp\t\ (salate sau
sucuri), singure sau `n combina]ie.
Consuma]i-le `n special `n stare proasp\t\, cât mai pu]in prelucrate
termic, cu adaos de ulei de m\sline presat la rece, sâmburi de struguri, de
in [i zeam\ de l\mâie. Au ac]iune detoxifiant\, depurativ\, diuretic\,
ajutând la reglarea tranzitului intestinal. ~nt\resc imunitatea, scad
colesterolul, `mbun\t\]esc metabolismul [i, `n acela[i timp, sunt o surs\
natural\ bogat\ `n vitamine, minerale, enzime [i substan]e antioxidante cu
ac]iune tonic\ general\.
Condimentele aromate (busuiocul, m\ghiranul, leu[teanul, rozmarinul,
menta, ghimbirul) sunt tonice [i energizante, combat depresia [i stresul,
revigorând psihicul.

10
 Medicin\ de familie

Cur\ de vitaminizare
ogate `n vitamine [i

B minerale sunt [i fructele

(fructele de p\dure,
caisele, prunele, strugurii, citricele,
merele), sub form\ de sucuri sau
salate, consumate cel pu]in o dat\ pe
zi. Fructele uscate sunt [i ele o surs\
excelent\ de energie: curmalele,
smochinele, stafidele, prunele uscate
con]in multe vitamine, inclusiv din
grupul B, minerale, combat astenia,
anemia, energizeaz\ [i revitalizeaz\.
Totodata au [i propriet\]i
antioxidante `ntârziind apari]ia
semnelor de `mb\trânire.
Este foarte important s\ consum\m mult\ vitamina C din
surse naturale, deoarece ajut\ la cre[terea imunit\]ii [i ne
fortific\ organismul. Fructele de p\dure sunt tonice,
vitaminizante [i mineralizante. M\ce[ele con]in o concentra]ie
important\ de vitamina C plus bioflavonoide, cu rol `n
cre[terea imunit\]ii [i ac]iune antioxidant\, [i combat cu succes
starea de oboseal\ cronic\.
Alte surse de vitamina C sunt:
kiwi, papaya, mango, l\mâile,
grapefruitul, portocalele,
pepenele galben, ardeiul iute,
ro[iile, guliile, spanacul,
p\trunjelul, cartofii dulci, varza de
Bruxelles, conopida [i broccoli.

Tonice naturale
Suplimentele
alimentare cu extracte din diferite
plante pot fi consumate `n aceast\
perioad\ la recomandarea unui
medic apifitoterapeut:
- Ginkgo Biloba: preparatele
de ginkgo biloba `mbun\t\]esc
circula]ia periferic\ [i central\, au
efect tonic cerebral [i stabilizator
psihoemo]ional, cresc capacitatea
de concentrare, memorare,
randamentul intelectual.
- Ginsengul: este una dintre
cele mai bune plante adaptogene,
care ajut\ organismul s\ se
adapteze la stres din punct de
vedere fizic, psihic, emo]ional;
cre[te rezisten]a la stresul fizic [i
psihic, capacitatea de concentrare
[i memorare, reduce senza]ia de
oboseal\, `mbun\t\]e[te nivelul
energiei vitale [i func]ia sexual\;
are [i propriet\]i antioxidante
puternice neutralizând efectele
nocive ale radicalilor liberi.
- Rhodiola rosea: este o alt\
plant\ adaptogen\ cu propriet\]i
deosebite, care `mbun\t\]e[te
starea psihic\, stimuleaz\
capacitatea de adaptare a
organismului la stres [i lupt\
contra depresiei, anxiet\]ii,
atacului de panic\; energizeaz\ [i
dinamizeaz\.

Recomand\ri
4Alte elemente importante
pentru dieta din aceast\ perioad\
sunt preparatele apicole, surs\
valoroas\ de aminoacizi, vitamine
din grupul B, minerale, enzime:
mierea, polenul, p\stura, l\pti[orul
de matc\.
4Coenzima Q10 cre[te nivelul
energetic al organismului,
intensific\ metabolismul,
amelioreaz\ performan]ele fizice [i
intelectuale; combate depresiile.
4Gemoterapia este foarte
benefic\ `n combaterea asteniei.
Se pot folosi extractele din muguri
sau ml\di]e de stejar, c\tin\,
mesteac\n, rozmarin, coac\z
negru, zmeur sau m\ce[, `n cure
de 1-2 luni.
4Aromoterapia ne poate cre[te
nivelul energiei fizice [i psihice (ulei
esen]ial de trandafir, l\mâie,
rozmarin, busuioc) sau ne poate
relaxa (ulei esen]ial de lavand\,
mu[e]el, mu[cat\, bergamot\,
ad\ugate `n apa de baie, seara,
`nainte de culcare).
4Exerci]iul fizic zilnic moderat,
plimb\rile `n aer liber, mersul pe
jos sau cu bicicleta [i exerci]iile de
gimnastic\ [i Pilates ne pot ajuta
foarte mult la fortificarea
organismului [i ne echilibreaz\ la
nivel psihoemo]ional.

12
 Beauty

Fotoepilarea
scap\ de p\rul nedorit
Dr. Mihaela Leventer
Medic primar dermatologie Sezonul cald bate la u[\, iar p\rul nedorit
Clinica Dermastyle Bucure[ti
devine co[marul tuturor femeilor. Epilarea
Str. Sevastopol 13-17
Tel. 021 310 65 07; 0722 363577 cu laser este o solu]ie care v\ poate sc\pa
Fax: 021 310 65 08 pentru mult timp de aceast\ problem\.
www.dermastyle.ro

\rul corporal are un comportament diferit, care ]ine de localizare [i frecven]a la care se succed ciclurile de

P dezvoltare ale tijei pilare. Astfel, fiecare fir de p\r trece printr-o perioad\ activ\ de cre[tere [i o perioad\ de
stagnare, dup\ care se desprinde din r\d\cin\, aceasta intrând `ntr-o perioad\ de odihn\. Dac\ p\rul de pe
fa]\ devine activ la fiecare 3 luni, p\rul corporal are perioadele de anagen la intervale mai mari, uneori [i de 6 luni.

Cum se realizeaz\ Nu exist\ epilare definitiv\, deoarece pielea este un organ

epilarea cu laser
Epilarea laser sau cu IPL cite[te
firul de p\r activ, aflat `n anagen
când are pigment pe toat\ lungimea
lui. Lumina, atras\ de pigmentul din
firul de p\r, este condus\ pân\ la
r\d\cin\, unde produce o implozie
termic\ deta[ând tija pilara de baz\.
~n felul acesta r\d\cina firelor de p\r
este distrus\, tija eliminându-se la 2
s\pt\mâni. Nu pot fi tratate firele de
p\r f\r\ pigment, adic\ cele albe sau
blonde [i nici cele ro[cate. Epilarea
IPL sau laser este foarte eficient\
dac\ sunt `n]elese aceste aspecte.
Zona care trebuie tratat\ nu
trebuie s\ fie expus\ la soare sau la
solar [i p\rul nu mai trebuie smuls
pentru a avea firele care sa ghideze
lumina `n interiorul pielii pân\ la
r\d\cin\. O epilare laser corect
efectuat\ nu produce efecte
secundare si `ndep\rteaz\ p\rul `ntr-
o propor]ie de 75%.
viu care produce pilozitate `n diferite circumstan]e patologice [i nu
pot fi eradicate toate firele de p\r din zona tratat\. R\mân firele
prea sub]iri sau care nu au pigment suficient.
Fa]\ de alte proceduri, fotoepilarea are avantajul r\ririi
semnificative a pilozit\tii, a cre[terii treptate a intervalului necesar
`ntre [edin]e, pielea fiind pentru perioade tot mai lungi f\r\ fire de
p\r negre [i groase. De exemplu, epilarea must\]ii sau firelor din
barb\ se efectueaz\ ini]ial lunar, apoi la 2-3 luni, ca `n final s\ se
ajung\ la o epilare de `ntre]inere la 8-9 luni.
{edin]e de tratament
Durata unui tratament complet se `ntinde pe multe luni [i este nevoie de
`ntre]inere. Partea bun\ este c\ [edin]ele sunt foarte accesibile ca pre].
Pilozitatea corporal\ necesit\ sedin]e mai rare la 3-6 luni interval. R\spund
foarte bine la tratament zonele inghinal\, axilar\, gambele, precum si
musta]a, perciunii, b\rbia. Pentru un rezultat excelent este nevoie de un aparat
bun, performant, medical [i nu unul cosmetic. Conteaz\ [i experien]a celui
care lucreaz\ pe un astfel de aparat pentru c\ trebuie adapta]i parametrii de
lucru dup\ densitatea firelor de p\r, dup\ culoare, grosime etc. ~n clinica
Dermastyle, pe care o conduc, se face o consulta]ie prealabil\ [i medicul
stabile[te parametrii de lucru `n func]ie de particularit\]ile pielii. Nu este bine
s\ se fac\ procedura pe o piele cu multe aluni]e. Trebuie s\ ne asigur\m c\
aluni]ele sunt benigne [i trebuie acoperite `nainte de tratament pentru a le
proteja. Aparatul cu care lucr\m este dintre cele mai performante din acest
moment de pe pia]\.

13
 Boli infec]ioase

Nout\]i pe frontul
de lupt\ cu hepatita C
Dr. Adriana Mo]oc Hepatita C este o boal\ infec]ioas\ viral\ care devine
Medic primar boli infec]ioase, infec]ie cronic\ la majoritatea oamenilor infecta]i (pân\ la
cu specializare `n tratamentul 80%), putând duce la complica]ii severe (ciroz\ sau cancer
bolnavilor cu hepatit\
hepatic).
Spitalul de Boli Infec]ioase [i
Tropicale „Victor Babe[”

nciden]a (num\rul de

I cazuri nou infectate)

nu se cunoa[te precis
`n ]ara noastr\, pentru
c\, rareori se stabile[te
diagnosticul de hepatit\
acut\ cu virus C.
Prevalen]a `n popula]ia
general\ (num\rul de
cazuri infectate cronic cu
virus C) este, dup\ unele
studii, de 3,2% (dup\
alte studii, mai mult). C\i de transmitere
Prevalen]a variaz\ dup\ Transmiterea virusului C se face, `n principal,
zona geografic\ (mai prin sânge (transfuzii de sânge – `nainte de
mare `n unele jude]e, 1992 sângele nu era testat, instrumente
cum ar fi Tulcea, medicale sau ne-medicale, nesterile,
Giurgiu, [i mai mic\ `n contaminate cu sânge); foarte rar la na[tere
alte zone – Dolj, de la mam\ la copil (6-8% din cazuri) sau pe
Covasna), sau dup\ cale sexual\ (6% din cazuri).
grupa de vârst\, `n
special la persoanele Tripla terapie
peste 50 de ani
Fiind o boal\ infec]ioas\, terapia care s-a dovedit eficient\,
(persoanele n\scute `ntre
omorând virusul [i oprind evolu]ia bolii c\tre ciroz\, este tratamentul
1945 [i 1965).
antiviral, alc\tuit din Interferon pegylat [i Ribavirin\, denumit [i dubla

14
 Boli infec]ioase

terapie. Totu[i, `n acest moment, la nivel mondial exist\ un nou tratament, denumit [i tripla terapie.
Practic, la cele dou\ medicamente amintite anterior, se adaug\ un al treilea (cum ar fi Boceprevirul), ce
cre[te mult [ansele de vindecare la pacien]ii netrata]i sau cei cu e[ec terapeutic anterior.
Dubla terapie este oferit\ gratuit asigura]ilor, de c\tre Casele de Asigur\ri. Tripla terapie, care este
mult mai eficient\, nu a intrat `nc\, din p\cate, pe lista de medicamente compensate (de[i pentru unii
pacien]i ar fi singura solu]ie salvatoare).

Accesul pacien]ilor
la tratament Riscuri
Pacien]ii care nu
acien]ii care sunt asigura]i pot depune la Casele

P
primesc terapie antiviral\ sau cei
de Asigur\ri, cu care medicii de familie au care au e[ec terapeutic risc\ s\
contract (indiferent de domiciliu), un dosar fac\ complica]ii: ciroz\
`ntocmit de un medic specialist care con]ine: dovezi despre hepatic\, cancerul hepatic sau
necesitatea terapiei antivirale (date despre boal\), copie alte boli declan[ate de infec]ia
dup\ buletinul de identitate [i dovada calit\]ii de asigurat.
cu virusul C (diabet zaharat, boli
Aceste dosare sunt procesate `n ordinea depunerii lor [i
autoimune etc). Este foarte
sunt aprobate `ntr-un interval de pân\ la un an.
important de [tiut c\ o diet\
Exist\ `ns\ liste de a[teptare pentru tratament. Probabil,
foarte sever\ [i o terapie
listele de a[teptare exist\ pentru c\ nu sunt fonduri
suficiente pentru a fi trata]i simultan to]i pacien]ii care au ajut\toare (hepato-protectoare),
nevoie de terapie antiviral\. naturist\ nu scad riscurile de
Pentru a se progresie a bolii.
`mbun\t\]i accesul
pacien]ilor la terapii
moderne, trebuie ca `n
con[tiin]a tuturor
medicilor, a tuturor
Preven]ie
oamenilor [i, mai ales, Din p\cate, nu avem disponibil la
a guvernan]ilor s\ ora actual\ un vaccin eficient (exist\
apar\ clar ideea c\ ceva cercet\ri `n acest sens), a[a cum
dac\ nu se va pune la
avem pentru hepatita B. Chiar dac\
punct un program
am avea un vaccin eficient, educa]ia
na]ional de depistare a acestei infec]ii (prin testare
deficitar\ la nivel de popula]ie [i
serologic\ la grupele de risc), un program de monitorizare
medicin\ general\, ar face
[i consiliere asupra terapiei [i a stilului de via]\ [i, mai ales,
dac\ nu se vor aloca fonduri suficiente pentru terapia cea improbabil\ administrarea pe scar\
mai eficient\, cea mai adecvat\ fiec\rui pacient, ne vom larg\ a acestui vaccin. Atunci este
confrunta foarte curând cu o mare mas\ de oameni cu foarte important s\ abord\m calea de
boal\ sever\ de ficat, `n stadii terminale, inap]i de munc\ transmitere (s\ evit\m contactul cu
(pensiona]i `nainte de vreme), care au o calitate a vie]ii instrumente nesterile) [i s\ sc\dem
mizerabil\ [i care vor ocupa paturile de spital [i vor cheltui rezervorul de infec]ie (s\ trat\m cât mai
fonduri inutile pe terapii paleative ineficiente. mul]i pacien]i infecta]i).

15
 Sfaturi de sezon

Cur\ de revitaminizare
cu trufandale
*Recomand\ri oferite de dr. Ruxandra Constantina, medic specialist
medicin\ de familie, competen]\ apifitoterapie

up\ lunile sezonului rece `n

D
care am avut la dispozi]ie
mai pu]ine alimente „vii” –
bogate `n vitamine, minerale,
enzime, organismul trebuie s\-[i
refac\ rezervele de nutrien]i
esen]iali. Corpul nostru nu poate
fabrica to]i cei 50 de micronutrien]i
de care are nevoie, de aceea este
important s\ ni-i asigur\m printr-o
diet\ echilibrat\ [i variat\. Iar,
acum, prim\vara, ce poate fi mai
bun pentru revitaminizarea
organismului decât trufandalele?
Urzicile, unti[orul, leurda, spanacul,
[tevia, loboda, ceapa [i usturoiul
verde, salata, ridichiile, p\trunjelul
ne fac plinul de energie [i de
vitamine A, C, B9 (acid folic),
minerale (calciu, potasiu, zinc, fier),
fibre alimentare. Toate acestea ne
ajut\ s\ dep\[im senza]ia de
oboseal\ fizic\ [i psihic\, s\ facem
fa]\ agresiunilor virale [i bacteriene
care mai persist\ prim\vara. ~n plus,
flavonoidele, alicina [i alte substan]e
antioxidante din verde]urile de
prim\var\ au un rol benefic `n
delicioasele fructe de sezon:
protejarea organismului de boli
c\p[unile [i cire[ele. Este bine s\ le
degenerative, cardiovasculare,
mânc\m din bel[ug, proaspete,
cancer, diabet. Legumele de sezon
acum `n sezonul lor: `n fiecare zi,
[i-au dovedit valoarea [i `n procesul
minimum 200 g de c\p[uni [i cire[e.
de detoxifiere a organismului, `n
Sunt tonice, revitaminizante [i
sus]inerea func]iei hepatice, dar [i `n
mineralizate, ajut\ la cre[terea
curele de sl\bire.
imunit\]ii [i fortific\ organismul.
S\ nu uit\m c\, `n mai, apar

Nu g\ti]i verde]urile. Ele `[i p\streaz\ valoarea terapeutic\ dac\ sunt consumate `n forma lor natural\,
crud\. Prin preparare termic\ se pierd din calit\]ile nutritive. {i, oricum, `n form\ crud\ sunt mult mai
savuroase.

Feri]i-v\ de alergii!
*Recomand\ri oferite de dr. Camelia Berghea, medic primar alergologie-imunologie clinic\

Ne afl\m `n plin sezon al alergiilor la polen. Dar nu trebuie s\ intr\m `n panic\. Manifest\rile polinozelor pot fi
]inute sub control prin diagnostic [i tratament recomandat de medicii speciali[ti [i prin adoptarea unor m\suri de
protec]ie. Iat\ câteva sfaturi ce v\ pot ajuta s\ v\ proteja]i:
4 Pute]i limita expunerea la polen prin p\strarea feresterelor `nchise diminea]a devreme pân\ spre prânz [i
deschiderea lor `n timpul nop]ii. Trebuie [tiut c\ polenul este expulzat `n atmosfer\ `n cantit\]i mari diminea]a
devreme.
4 Nu aerisi]i locuin]ele atunci când bate vântul, nu l\sa]i `n dormitoare hainele cu care a]i fost `mbr\ca]i afar\, nu
]ine]i plante `nflorite `n cas\, nu utiliza]i produse pe baz\ de polen (inclusiv cosmetice).

16
 Sfaturi de sezon

4Echipa]i-v\ automobilul cu filtre de polen, deplasa]i-v\ cu geamurile `nchise [i rula]i cu vitez\ redus\ pentru a
`mpiedica p\trunderea polenului `n ma[in\.
4~n cazul copiilor alergici la polen, plimb\rile cu bicicleta sau cu rolele sunt permise doar spre sear\ [i `n zilele `n
care a plouat, când polenul e mult diminuat `n atmosfer\.
4Sp\la]i-v\ mâinile [i fa]a dac\ a]i fost afar\, pentru a `nl\tura granulele de polen.
4Purta]i ochelari de soare pentru a proteja ochii de contactul direct cu polenul.

Cum prevenim indigestiile

*Recomand\ri oferite de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Aproape toate alimentele
tradi]ionale de Pa[ti – bor[ul de
miel, stufatul de miel, ou\le fierte
tari, cozonacul, pasca sunt
preparate greu de digerat, bogate
`n calorii, care mâncate excesiv [i
stropite generos cu alcool ne pot
duce urgent la spital. Pentru a evita
indigestiile, respecta]i urm\toarele
recomand\ri. Nu `nfuleca]i, nu v\
gr\bi]i, mesteca]i `ndelung
mâncarea. Mânca]i câte pu]in din
fiecare fel de mâncare, face]i
pauze `ntre feluri. ~n aceste pauze,
ie[i]i pu]in la aer, face]i o mic\
plimbare. C\rnurile trebuie s\ fie
asociate cu verde]uri, ierburi
aromate (rozmarin, ment\,
busuioc) [i legume de tip brocoli,
conopid\, fasole verde, dovlecei.
Dup\ fiecare fel de mâncare e bine
s\ consum\m un fruct bogat `n
enzime digestive, cum e ananasul
sau papaya. Ananasul con]ine
bromelain\, un complex enzimatic
care contribuie la digestia c\rnii.
Papaya con]ine papain\, o enzim\
proteolitic\ puternic\. {i kiwi e un
fruct bun care ajut\ digestia.
Acestea sunt excep]ii, când fructele
pot fi consumate imediat dup\
mas\. Ghimbirul este un tonic
digestiv foarte util `n st\rile de
grea]\, ame]eal\ care pot ap\rea
dup\ o mas\ copioas\. Mesteca]i
pu]in ghimbir sau ad\uga]i-l ras `n
salate pentru a preveni indigestia.
Putem apela [i la suplimente
alimentare opoterapice, pe baz\ de
enzime (proteaze, lipaze, amilaze,
hemicelulaze) sau pe baz\ de
s\ruri biliare (ajut\ la digestia
gr\similor). Dar nici fructele, nici
suplimentele alimentare nu trebuie
asociate cu alcoolul. A[adar,
consumul de alcool trebuie s\ se
limiteze la 1-2 pahare de vin.

Ghid de prim ajutor pentru urgen]e

~n perioada minivacan]ei de 1 Mai [i de Pa[ti, cazurile
de urgen]e medicale vor fi preluate la num\rul 112 de
c\tre serviciile de ambulan]\.
Spitale care asigur\ asisten]\ medical\ de urgen]\:
Adul]i
Spitalul Clinic de Urgen]\ Bucure[ti Floreasca -
tel: 021/599.23.00;
Spitalul Universitar de Urgen]\ Bucure[ti -
tel:.021/601.24.00; 021/601.22.00;
Spitalul Clinic de Urgen]\ Sf. Pantelimon -
tel: 021/255.40.90;
Spitalul Clinic de Urgen]\ Sf. Ioan -
tel: 021/334.50.75; 021/334.51.90;
Spitalul Clinic de Urgen]\ Bagdasar-Arseni -
tel:021/334.30.54; 021/334.30.25;
Spitalul de Urgen]\ Chirurgie Plastic\, Reparatorie [i
Arsuri - tel: 021/224.09.47;
Spitalul Clinic de Urgen]e Oftalmologice -
tel: 021/319.27.53;
Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-maxilo-faciala „Prof.
Dr. Dan Theodorescu” - tel: 021/314.25.09;
021/314.25.08;
Copii
Spitalul Clinic de Urgen]\ pentru Copii „Grigore
Alexandrescu” - tel: 021/316.93.66;
Spitalul Clinic de Urgen]\ Copii „M.S. Curie” -
tel: 021/460.30.60; 021/460.42.60.

17
 Cover story

Profu’ Menci ne `nva]\

s\ mânc\m s\n\tos de Pa[ti
„Ciocni]i câte ou\ ro[ii dori]i, dar mânca]i doar unul”
A creat o adev\rat\ „Revolu]ie `n buc\t\rie”, fiind `n r\zboi
deschis cu E-urile, coloran]ii [i alte chimicale din alimente.
Ne r\spunde la dilema zilnic\ „{i noi ce mai mânc\m” prin
dou\ best-seller-uri `n materie de nutri]ie. Profesorul doctor
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercet\ri
Alimentare, duce de ani buni o ampl\ campanie de
educare [i informare a românilor privind alimenta]ia
s\n\toas\. Mai nou, `l putem urm\ri `n fiecare week-end, la
propria emisiune de televiziune – o adev\rat\ lec]ie de
nutri]ie. Nu ne pune note [i nici nu ne d\ extemporal.
„Profu’ Menci” ne `nva]\ s\ mânc\m s\n\tos. Nou\ ne-a
dezv\luit cum s\ alc\tuim un meniu s\n\tos de Pa[ti.

- Domnule profesor, veni]i de
la o dezbatere privind dreptul
omului la hran\ s\n\toas\. Avem
`ntr-adev\r acest drept?
- Printre drepturile
fundamentale ale omului este [i
acela de a avea acces [i de a
consuma hran\ s\n\toas\. Ast\zi,
statisticile din Uniunea European\
arat\ un lucru pu]in cunoscut:
peste 60% din popula]ie sufer\ de
caren]e nutri]ionale cronice
subclinice. Acestea nu se
manifest\, dar `n timp reprezint\
terenul pentru toate bolile
civiliza]iei moderne, inclusiv cancer.
- Ce condi]ii trebuie s\
`ndeplineasc\ un aliment pentru a
fi de calitate?
- Prin calitatea alimentului
trebuie s\ `n]elegem un concept
complex: conceptul [tiin]ific asupra
calit\]ii alimentului. Acesta trebuie
privit ca o piramid\ a calit\]ii
alimentului. La baza piramidei st\
dimensiunea ecologic\ a
alimentului. Dac\ solul, aerul, apa
sunt curate, alimentele rezultate
vor fi s\n\toase pentru c\ nu vor fi
contaminate. Pe urm\toarea
treapt\ se afl\ entropia
alimentului, care ne arat\ calitatea
informa]ional\ a alimentului,
vitalitatea lui, valoarea lui
biologic\, energia vital\ (versus
alimente devitalizate prin
sterilizare, pasteurizare). Dup\ care
urmeaz\, pe aceea[i treapt\, o
serie de trei categorii de atribute.
Prima e calitatea senzorial\.
Alimentul trebuie s\ ne plac\, s\
ne `ncânte gustul [i mirosul. Dar
sim]urile pot fi p\c\lite de
alimentele `nc\rcate cu E-uri.
Calitatea alimentului de a fi bun
nu e suficient\. A doua este
calitatea nutri]ional\ – cea mai
mare problem\ a legisla]iei privind
alimenta]ia pentru simplul fapt c\
nu e cuprins\ `n legisla]ie.
Calitatea nutri]ional\ `nseamn\ c\
alimentul trebuie s\ fie gustos, dar
[i hr\nitor. Adic\ trebuie s\ ne
aduc\ cel pu]in cei 50 de nutrien]i
esen]iali pentru corpul nostru:
aminoacizi, vitamine, acizi gra[i
esen]iali, minerale, oligominerale,
antioxidan]i, fitonutrien]i, fibre
alimentare, ap\. Nici un aliment
nu ne poate aduce 50 de nutrien]i
deodat\. Nu exist\ un astfel de
aliment-minute. De aceea,

18
alimentul-minute este dieta echilibrat\ [i
diversificat\. Al treilea atribut este inocuitatea
alimentului, adic\ el trebuie s\ fie sigur, nepoluat.

- Cu ce s\ nu fie poluat?
- Aici suntem `n zona scandalurilor ap\rute `n
ultima perioad\. S\ nu fie poluat cu entit\]i
biologice: virusuri, prioni, bacterii (salmonella),
parazi]i (anisakis), ciuperci (vezi scandalul
aflatoxinei din lapte). De asemenea, alimentul nu
trebuie s\ fie poluat cu agen]i fizici radioactivi
(vezi Cernob`l, Fukushima) sau cu agen]i chimici:
`ngr\[\minte, pesticide, antibiotice, perturbatori
hormonali, dioxine.

- {i `n vârful piramidei calit\]ii alimentului ce

se afl\?
- Spre deosebire de alte m\rfuri, alimentul
are o dimensiune cultural\ [i spiritual\. Noi
mânc\m ca românii. {i acest lucru e benefic,
pentru c\ nutrigenetica ne spune c\ omul a
evoluat `mpreun\ cu alimentele sale. S-a stabilit o
compatibilitate genetic\ `ntre ceea ce mânc\m [i
genomul nostru. Cu cât un aliment a fost
consumat mai mult timp `n mod tradi]ional, cu
atât intoleran]ele alimentare sunt mai pu]ine. ~n
vârful piramidei se afl\ dimensiunea economic\ –
profitul.

- Se respect\ toate aceste dimensiuni despre

care ne-a]i vorbit?
- Tot ce am spus pân\ acum trebuie `ndeplinit
simultan, [i nu succesiv. Ast\zi, calitatea
alimentului a devenit unealta principal\ a
marketingului alimentar, prin care se face
manipularea popula]iei vorbind de calitate doar
printr-o fa]et\. Auzim sloganuri mincinoase de
genul „doar gustul conteaz\”. Ne min]im [i
suntem min]i]i. Nici m\car legisla]ia nu ne ap\r\,
pentru c\ nu surprinde `n complexitatea sa
calitatea alimentului.

- A[adar suntem manipula]i, suntem isteriza]i

de scandaluri: carnea de vit\ e de cal, laptele are
aflatoxin\, puii sunt injecta]i, pe[tele are

parazi]i, legumele [i fructele sunt
contaminate. {i noi ce mai
mânc\m, domnule profesor?
- Tot acest [oc s-a produs [i
pentru c\ românului nu i s-a
vorbit pân\ acum despre astfel de
probleme. Românii au fost pu[i `n
fa]a unei situa]ii care exista de
mai mult timp, dar pe care
românul a perceput-o ca fiind
nou\, care `i afecteaz\ acum
s\n\tatea. Faptul c\ au ap\rut
astfel de incidente dovede[te c\
sistemul de siguran]\ a
alimentelor func]ioneaz\. Sistemul
de alert\ rapid\ func]ioneaz\.
Cineva supravegheaz\ siguran]a
alimentelor [i ne aten]ioneaz\.
Toate rezid\ `ns\ `n cultura
nutri]ional\ a consumatorului.
F\r\ cultur\ nu poate s\
`n]eleag\ calitatea alimentelor [i
modul cum `i afecteaz\ sau nu
s\n\tatea, despre felul `n care
trebuie s\-[i aleag\ alimentele.
Ne stau la dispozi]ie etichetele.
Este esen]ial s\ `nv\]\m a citi
etichetele. Pentru c\ altfel suntem
manipula]i [i credem c\ numai
gustul conteaz\.
Cum arat\ meniul dvs `ntr-o
zi?
Eu sunt un omnivor, m\nânc
[i vegetale, [i carne, [i lactate, [i
cereale, [i alge, [i pe[te, numai
c\ raportul dintre ele, modul de
preparare, asocierea alimentelor
[i a ingredientelor `ntr-un aliment
preparat le fac dup\ ni[te reguli
care s\ corespund\ unei digestii
corecte. Eu mânânc foarte simplu.
20
Cover story
Mânc\ruri procesate industrial nu
m\nânc. Diminea]a, de peste o
jum\tate de secol, micul dejun
este masa mea principal\. Sunt o
persoan\ cu bioritm diurn. Sunt
matinal, m\ trezesc devreme.
~ntotdeauna când m\ trezesc
diminea]a beau un pahar mare cu
ap\, `n care adaug zeam\ de
l\mâie sau pu]in ghimbir. La o
or\ dup\ ce m-am trezit, iau
micul dejun care e foarte
consistent. Uneori m\nânc
diminea]a ceea ce mul]i m\nânc\
la cin\. Dar asociez corect
alimentele. Dac\ am un preparat
cu carne, nu amestec cu brânz\
sau cu ou\. De asemenea,
niciodat\ nu asociez carnea cu
amidonoase (cartofi, orez, paste),
ci cu legume, sau m\nânc o
salat\ `nainte de felul principal.
La prânz?
Dac\ de diminea]\ am avut o
mâncare pe baz\ de ou\, la
prânz aleg pe[te. Sunt un mare
fan al pe[telui [i a[ mânca de mai
mult de dou\-trei ori pe
s\pt\mân\. Nu m\nânc pe[te
pr\jit, ci sub alte forme `n care
poate fi preparat foarte gustos.
~mi place pe[tele românesc,
ciortanul, p\str\vul, dar [i pe[tele
marin proasp\t, somonul. Poate o
s\ spune]i c\ e costisitor. Dar nu e
a[a. {i aici e o mare gre[eal\:
vrem alimente ieftine. Dar
alimentele ieftine nu pot fi de
calitate. Iar pe termen mediu [i
lung e cea mai mare p\c\leal\.
Dac\ nu prevenim prin stil de
via]\ s\n\tos, mult mai mult ne
va costa când ne vom `mboln\vi.
De aceea, e mai bine s\ cumperi
alimente de calitate, cantitativ mai
pu]in, decât mult [i prost. ~n plus,
sunt atent ca `ntr-o zi, m\car
jum\tate din hrana pe care o
consum s\ fie legume [i fructe `n
stare proasp\t\. ~ntotdeauna
fructele le consum `ntre mese.
La cin\?
Cina este rezervat\ salatelor
de legume [i fructelor. ~ntre mese
am grij\ s\ m\ hidratez suficient.
~nainte de culcare obi[nuiesc fie
s\ m\nânc un fruct, fie s\ beau
un pahar cu ap\. Consumul de
ap\ e foarte important [i trebuie
personalizat `n func]ie de
greutatea corporal\ (30-35 ml
ap\/kg corp). Dac\ ai 70 de
kilograme trebuie s\ bei 2-2,5 litri
de ap\ pe zi. Apa nu trebui
b\ut\, ci „mâncat\”. Adic\ luat\
cu `nghi]ituri mici [i plimbat\ prin
gur\ pentru ca apei s\-i creasc\
tocmai capacitatea de hidratare.
Apa poate fi b\ut\ [i sub form\
de infuzii – fie ceai verde (sunt un
mare fan al ceaiului verde), fie
tizane din plante sau fructe.
Dezv\lui]i-ne câteva secrete
s\n\toase [i pentru masa de Pa[ti.
Mai `ntâi pentru cei care au
]inut Post trebuie s\ fie foarte
aten]i pentru a nu trece brusc la o
alimenta]ie pe baz\ de carne [i
gr\simi animale. Mare aten]ie
trebuie s\ aib\ [i suferinzii
cardiaci, hepatici, diabetici, renali
[.a. Regula de aur este s\ nu facem excese,
pentru a nu ajunge de la bal la spital cu
indigestii sau grave pancreatite acute. Nu trebuie
s\ mânc\m `n noaptea de ~nviere. Prin tradi]ie,
nu ar trebui s\ ne apuc\m de mâncat imediat
cum ajungem noaptea acas\, ci ducem
mâncarea la sfin]it `n diminea]a de Pa[ti [i dup\
aceea mânc\m. Apoi [i cei care n-au ]inut Post
nu trebuie s\ se `nfrupte brusc cu tot felul de
mânc\ruri. Avem trei zile de Pa[ti la dispozi]ie
pentru a degusta din toate câte pu]in.

Obi[nui]i s\ ave]i miel la masa de Pa[ti?

Da, friptur\ de miel, drob, pasc\, ou\ ro[ii,
cozonac, a[a cum au to]i românii, dar nu fac
excese. Oamenii trebuie s\ [tie c\ mielul nu ar
trebui s\ fie prea mic, sub 7 kg, deoarece
carnea lui are un con]inut ridicat de colagen,
care e indigest [i nu e spornic. Un miel la 14
kilograme e cel mai bun. Carnea e bine s\ fie
preparat\ [i asociat\ corect. Chiar prin tradi]ie,
mielul e asociat cu verde]uri, ierburi amare, vezi
stufatul, nicidecum cu cartofi.

Câte ou\ ro[ii putem ciocni?

Ciocni]i câte dori]i, dar mânca]i unul,
maximum dou\, mai ales c\ ou\le de Pa[ti se
fierb tari. Or, un ou fiert tare e foarte indigest,
deoarece fierul a trecut `ntr-o form\ d\un\toare.

~nainte de a se a[eza la mas\ b\trânii no[tri

f\ceau rug\ciunea. ~n afar\ de latura spiritual\,
ce rol mai are rug\ciunea?
Tocmai rolul de destresare. Rug\ciunea
f\cut\ din suflet [i convingere ne ajut\ s\ ne
a[ez\m la mas\ lini[ti]i [i `mp\ca]i. {i pentru c\
vorbim despre s\rb\toarea ce semnific\ bucuria
~nvierii, masa e bine s\ fie luat\ `ntr-o atmosfer\
calm\, relaxat\, de bucurie, f\r\ abuz de alcool
[i f\r\ fum de ]igar\.
Stelu]a Indrei
 Chirurgie bariatric\

Opera]ia, „medicament”
pentru obezitate
Obezitatea reprezint\ cre[terea `n greutate corporal\ cu peste Dr. Simona Filip
20% din greutatea ideal\. ~n ultimii ani ne confrunt\m cu o Delta Hospital
cre[tere `ngrijor\toare a num\rului persoanelor cu obezitate `n Str. R\cari 6A, Bucure[ti
România. 031/620.80.90
www.deltahospital.ro

Cauze
Cauzele cele mai frecvente ale obezit\]ii sunt excesul
caloric alimentar, sedentarismul, renun]area la fumat,
sarcina [i menopauza.
Obezitatea este considerat\ o boal\. Obezitatea scade
speran]a de via]\ a pacien]ilor, dar [i calitatea vie]ii,
asociindu-se cu multiple boli – cel mai frecvent:
hipertensiunea arterial\, dislipidemie, apneea `n somn,
insuficien]a venoas\ cronic\, tulbur\ri osteoarticulare, diabet
zaharat tip II, steatoza hepatic\.

Dac\ pacien]ii nu reu[esc s\ scad\

`n greutate prin regim alimentar [i
activitate fizic\, atunci este indicat\
Indicele de mas\ chirurgia (chirurgia obezit\]ii se
nume[te chirurgie bariatric\).
corporal\
Gradele obezit\]ii se evalueaz\ `n
func]ie de indicele de mas\ corporal\ –
IMC, calculat `n func]ie de greutate (G) Metod\ eficient\
[i `n\l]ime (I). de tratament
IMC = G (kg) / I x I (m)
Chirurgia bariatric\ este [i a calit\]ii vie]ii.
Normoponderal – IMC: 20-24
cea mai eficient\ metod\ de Chirurgia bariatric\
Supraponderal – IMC: 25-29
tratament al obezit\]ii prin este eficient\ prin
Obezitate gr. I – IMC: 30-34
sc\dere durabil\ `n reducerea cantit\]ii de
Obezitate gr. II – IMC: 35-39
greutate, ameliorarea [i alimente pe care pacientul
Obezitate gr. III – IMC: >40
vindecarea bolilor asociate, o poate consuma la o
Superobezitate – IMC: >50
cre[terea speran]ei de via]\ mas\, iar
Super-super-obezitate – IMC: >60
Obezitate extrem\ – IMC: >70

22

unele tipuri de interven]ii
bariatrice pe lâng\ reducerea
cantit\]ii de alimente ingerate,
parte din acestea nu vor fi
asimilate. ~n Delta Hospital se
efectueaz\ orice tip de
interven]ie chirurgical\
bariatric\ pe cale laparoscopic\
– inelul gastric (gastric
banding), reduc]ia gastric\
(gastric sleeve), plic\tura
gastric\, bypassul gastric,
diversia biliopancreatic\.
* Inelul gastric – o band\ va
fi montat\ `n jurul por]iunii
Chirurgie bariatric\
superioare a stomacului, creând
un stomac mic, ce
restric]ioneaz\ cantitatea de
alimente ingerat\.
* Gastric sleeve – realizeaz\
un stomac tubular, `ngust, prin
`ndep\rtarea unei por]iuni din
stomac, de asemenea, cantitatea
de alimente pe care pacientul o
poate consuma este redus\.
* Plic\tura gastric\ –
realizeaz\ acela[i stomac
tubular, de volum mic, prin
plierea acestuia, f\r\ a se
sec]iona sau `ndep\rta stomacul.
* Gastric bypass – realizeaz\
un nou circuit digestiv,
alimentele ocolesc mare parte a
stomacului [i o parte din
intestinul sub]ire, astfel `ncât, pe
lâng\ cantitatea redus\ de
alimente consumate, o parte din
nutrien]i nu se vor asimila.
* Diversia biliopancreatic\ –
alimentele nu parcurg tot traseul
digestiv, ci ocolesc mare parte
de stomac, [i o por]iune mai
lung\ din intestinul sub]ire decât
la bypassul gastric asfel `ncât
mare parte din nutrien]i nu se
vor asimila.

Indica]ia unui tip de interven]ie chirurgical\ bariatric\ se face particularizat fiec\rui

pacient, `n func]ie de gradul obezit\]ii, obiceiurilor alimentare [i a stilului de via]\, a
bolilor asociate, a riscului anestezico-chirurgical al fiec\rui pacient, uneori interven]ia
chirurgical\ trebuie amânat\ pentru tratarea unor boli depistate preoperator sau
`mbun\t\]irea func]iei cardiace sau respiratorii.

ontraindica]ii Sc\deri spectaculoase `n greutate

C absolute nu
sunt,
contraindica]ii relative sunt
Postoperator, pacien]ii scad spectaculos `n greutate
preponderent `n primele 6 luni [i ajung la greutatea minim\ la 1
an postoperator. Majoritatea se men]in f\r\ efort la aceast\
reprezentate de boli severe
greutate prin respectarea recomand\rilor de diet\ [i activitate
– insuficien]a cardiac\
fizic\.
sever\, boala coronarian\
Interven]iile chirurgicale nu sunt lipsite de riscuri, dar acestea
instabil\, ciroza hepatic\ cu
sunt minimalizate printr-un program de chirurgie bariatric\ ce
hipertensiune portal\, boli
presupune nu numai o interven]ie chirurgical\, dar [i investiga]ii [i
psihice severe, dependen]a
o preg\tire corespunz\toare preoperatorie, dot\ri [i tehnologie
de droguri sau alcool,
modern\, personal medical antrenat [i supraspecializat `n
cancere active sau boli
tratamentul pacien]ilor obezi, o urm\rire postoperatorie a
pulmonare grave.
pacien]ilor pe termen lung.

Delta Hospital reprezint\ un Centru de Excelen]\ European Acreditat de

Chirurgie Bariatric\, singurul din Europa de Sud-Est [i unul din cele 17 centre
europene de acest fel, acreditare dobândit\ datorit\ experien]ei `ndelungate,
num\rului impresionant de pacien]i opera]i [i a rezultatelor ob]inute.

23
 Avertisment

Epidemia de diabet
1,5 milioane de români
sunt diabetici
Diabetul zaharat este o boal\ care se dezvolt\ epidemic atât
`n lume, cât [i `n ]ara noastr\. Potrivit Federa]iei
Interna]ionale de Diabet (IDF), România se afl\ pe locul 9 `n
Europa `n ceea ce prive[te num\rul de cazuri de diabet, cu
1,5 milioane de pacien]i care sufer\ de aceast\ boal\.

iind o adev\rat\ [i a familiilor lor. „Toate

F problem\ de s\n\tate
public\, diabetul
zaharat presupune munc\ `n
echip\ [i o abordare
multifactorial\ din partea
speciali[tilor, dar [i vigilen]\
ridicat\ din partea persoanelor
care sufer\ de aceast\ afec]iune
specialit\]ile care `ngrijesc
pacien]ii cu diabet trebuie s\ fie
preg\tite pentru a trata
epidemia de diabet”, a
semnalat profesor doctor Maria manifest\rii [tiin]ifice „Actualit\]i
Mo]a, pre[edintele Societ\]ii [i controverse `n diabetul
Române de Diabet, Nutri]ie [i zaharat”, organizat\ la 6 aprilie,
Boli Metabolice, `n deschiderea la Bucure[ti.

PREDATORR — primul studiu român privind prevalen]a

diabetului
Deocamdat\, `n ]ara noastr\
nu exist\ studii reprezentative la
nivel na]ional care s\ arate cu
certitudine prevalen]a diabetului `n
rândul popula]iei. Se poate face o
estimare `n acest sens doar
analizând pacien]ii dispensariza]i
`n toate centrele de diabet din
]ar\. Potrivit acestor date,
aproximativ 5% din popula]ia
României sufer\ de diabet.
Profesor doctor Maria Mo]a a
anun]at, `n premier\, c\ la
`nceputul lunii ianuarie 2013 a fost
demarat studiul PREDATORR –
studiul de prevalen]\ a
prediabetului, diabetului,
dislipidemiei, hiperuricemiei [i bolii
cronice de rinichi la popula]ia din
`ntreaga ]ar\. „Astfel, la finalul
anului vom [ti cu certitudine
prevalen]a diabetului [i a celorlalte
boli metabolico-nutri]ionale,
precum [i factorii de risc pentru
aceast\ patologie [i vom putea
demara anul viitor un program de
preven]ie centrat pe realit\]ile din
]ara noastr\”, a ad\ugat prof. dr.
Maria Mo]a.
Principalii factori de risc ai
diabetului sunt: obezitatea,
supraponderea, sedentarismul,
alimenta]ia nes\n\toas\, stresul,
fumatul. To]i ace[ti factori vor fi
evalua]i `n studiul PREDATORR,
care va oferi date concrete, reale,
ce vor deveni reper pentru zona
noastr\ geografic\. Pân\ la ora
actual\, datele din România s-au
extrapolat la nivel interna]ional, la
rezultatele studiilor din aceea[i
zon\ geografic\.

24

Boal\ perfid\,
silen]ioas\
Simptomele clasice ale diabetului
sunt: setea excesiv\ [i consumul
excesiv de ap\ (2 pân\ la 6 litri de
lichide pe zi), poliurie (eliminarea
unei mari cantit\]i de urin\), foame
mare [i aproape permanent\, poft\
de dulce. Pacientul consum\ multe
alimente, acumuleaz\ multe calorii [i
cu toate acestea scade `n greutate.
Se mai adaug\ tulbur\ri de vedere,
dureri, `n]ep\turi musculare, astenie
fizic\ mare. Dar aproape jum\tate
dintre pacien]ii cu diabet zahar nu
manifest\ aceast\ simptomatologie
clasic\, a explicat prof. dr. Maria
Mo]a. A[a se face c\ un procent
dintre pacien]i se diagnosticheaz\
direct `n stadiul de complica]ii
majore, ireversibile, dup\ zeci de ani
de evolu]ie a diabetului. Sunt foarte
mul]i care se depisteaz\ azi cu diabet
[i tot azi trebuie s\ `nceap\ dializa.
Diabetul este o boal\ perfid\ [i mult
subdiagnosticat\, care evolueaz\ `n
t\cere, avertizeaz\ prof. dr. Maria
Mo]a. Pe pacientul diabetic aparent
nu `l sup\r\ nimic, nu `l doare nimic,
dar nici nu [tie cât este de bolnav.
Avertisment
TREBUIE SĂ ȘTII!
Cel pu]in 50% din pacien]i sunt
nediagnostica]i
Conferen]iar doctor Cristian Serafinceanu, [ef de clinic\ la
Institutul Na]ional de Diabet, Nutri]ie [i Boli Metabolice „N.
Paulescu” Bucure[ti, a atras aten]ia asupra importan]ei
diagnostic\rii precoce a acestei boli. „De[i este o patologie de
mas\, din p\cate, pentru fiecare pacient diagnosticat cu diabet
exist\ cel pu]in un pacient nediagnosticat. Cel pu]in 50% din
iceberg-ul numit diabet este sub ap\. Deja `n ghidurile
interna]ionale este bine stabilit\ necesitatea de screening `n diabet
dup\ vârsta de 50 de ani, `n special la popula]iile cu risc: b\rba]ii,
persoanele supraponderale [i obeze, hipertensivii, la cei cu
dislipidemii [i la copiii care au antecedente de diabet `n familie la
vârsta de 10 ani sau la apari]ia pubert\]ii. Diabetul zaharat [i
prediabetul reprezint\ o boal\ cu screening, ceea ce `nseamn\ c\
este foarte frecvent\ `n popula]ia general\”, a explicat conf. dr.
Cristian Serafinceanu.
Complica]ii redutabile
Diabetul evolueaz\ foarte mult timp silen]ios, iar dac\ nu e
depistat [i tratat la timp, consecin]ele sunt dramatice. Diabetul d\
complica]ii `n absolut toate organele corpului, subliniaz\ prof. dr.
Maria Mo]a. La nivelul ochiului poate ap\rea retinopatia
diabetic\, aceasta fiind prima cauz\ de orbire la popula]ia de
vârst\ activ\. O complica]ie redutabil\ este insuficien]a renal\
cronic\ [i extrem de costisitoare prin terapiile de substitu]ie a
func]iei rinichilor. Diabetul zaharat este prima cauz\ a bolii cronice
de rinichi [i a terapiilor de substitu]ie a func]iilor renale. Bolile
cardiovasculare sunt de 2-3 ori mai frecvente la diabetici decât la
popula]ia f\r\ diabet. 75% dintre pacien]ii cu diabet sufer\ [i de
hipertensiune arterial\. Piciorul diabetic, care presupune
neuropatie, arteriopatie, mici traume, face ca amputa]iile la
pacientul cu diabet s\ fie de 20-30 de ori mai frecvente [i mai
`nalte decât la nediabetici.
~n final, speran]a de via]\ a persoanelor cu diabet este mai
redus\ cu 15 ani comparativ cu popula]ia general\. Diabetul
reprezint\ a [asea cauz\ de deces `n lume. Aproape jum\tate
dintre decesele prin diabet survin `naintea vârstei de 50 de ani.
25
 Advertorial

Picioarele au nevoie de
aten]ia noastr\
Pielea uscat\ [i aspr\ este cauzat\ de pierderea umidit\]ii. La o piele s\n\toas\, aceast\
deficien]\ se regleaz\ fiziologic datorit\ unor substan]e precum ureea. Ureea este un compus
chimic organic ce stimuleaz\ hidratarea, p\streaz\ pielea fin\ [i supl\, `mbun\t\]e[te
regenerarea pielii [i `nt\re[te func]ia de barier\ a acesteia.

ndiferent

I dac\ la
nivelul
`ntregului corp ave]i
tipul de piele uscat,
sensibil sau gras,
pielea piciorului este
predispus\ la
uscare. Pielea uscat\
si aspr\ a piciorului
favorizez\ riscul de
formare a
calusurilor,
determinând fisuri
ale tegumentului [i
astfel cre[te riscul de
infec]ii bacteriene.
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la
rs
Concu adresa Str. Cuza Vod\ nr.130, bl. 1A, sc. 1,
ap. 7, Sector 4, Bucure[ti [i pute]i câ[tiga,
~ngrijirea preventiv\ a picioarelor prin
prin tragere la sor]i, 10 premii a câte un
utilizarea produselor de `ngrijire adecvate cre[te
ALLPRESAN “~ngrijirea Picioarelor”.
factorul de hidratare a corpului, astfel starea pielii
Nu uita]i s\ completa]i adresa dvs. pe plic!
este `mbun\t\]it\. Produsele pe baz\ de spum\
crem\ cu con]inut de uree sunt ideale. Spuma crem\
se `ntinde u[or, las\ pielea s\ respire [i sus]ine func]ia NUME.................................................................

de barier\ natural\ a pielii `mpotriva fungilor [i PRENUME............................................................

agen]ilor patogeni. VÂRSTA......................E-MAIL...............................

TELEFON.............................................................

26
 Cosmetic\

Masajul facial
frumuse]e f\r\ botox
Cine are nevoie de botox când `]i po]i `mprosp\ta tenul `n
mod natural cu un truc de frumuse]e „old-school” care `ntr-
adev\r func]ioneaz\? Masajul facial `n saloanele de
cosmetic\ sau la domiciliu este o modalitate perfect\ de a
sc\pa de stres [i de a reda str\lucire [i fermitate tenului t\u.

Neli Pfeiffer
Specialist cosmetic\ apicol\
Salon Apiestetic, Str. C.A. Rosetti 31, Sector2
0722 824 212
office@apiestetic.ro
www.apiestetic.ro

ste

E cunoscut faptul
c\ zona cea
mai expus\ impactului
Procedur\ complex\
Masajul facial este cea mai important\ procedur\ cosmetic\,
negativ al stresului este cea
pentru c\ este un proces complex care ac]ioneaz\ nu numai la
a capului, datorit\ celor
nivelul pielii (vase sanguine, limfatice, musculatur\, etc.), ci [i `n
peste 30 de tipuri de
toat\ profunzimea organismului. Efectuat corespunz\tor, acesta are
mu[chi ai fe]ei. Tensiunea
ca finalitate starea general\ de bine, dar [i o piele tonic\, relaxat\,
acumulat\ `n timp duce la
preg\tit\ s\ fac\ fa]\ radicalilor liberi ori agresiunilor zilnice.
formarea ridurilor [i a
liniilor inestetice, care
gr\besc procesul de Tipuri
`mb\trânire a pielii. Pentru
a combate aceast\ Exist\ mai multe tipuri de masaj facial, `n func]ie de efectul vizat.
problem\, cosmeticienii Masajul mângâietor – se execut\ cu pulpele degetelor [i se
atrag aten]ia asupra mângâie u[or pielea obrazului, f\r\ a o `ntinde. Acest tip de masaj
eficien]ei masajului facial, `nvioreaz\ circula]ia sângelui [i ac]ioneaz\ asupra glandelor pielii [i
capabil de rezultate vizibile a nervilor.
[i imediate. Masajul ciupit – const\ `n mi[c\ri de scurt\ durat\ executate cu
mare fine]e, prin „apucarea” pielii `ntre degetul mare [i ar\t\tor.

28
 Cosmetic\

Masajul fr\mântat – contribuie la eliminarea fe]ei cu toate degetele.

excesului de sebum [i la revitalizarea ]esuturilor. Acesta
se realizeaz\ prin apucarea [i strângerea pielii `ntre
degetul mare [i celelalte degete.
Masajul pianotat – se folose[te pentru a stimula
circula]ia sanguin\ `n cazul pielii ridate [i se execut\ cu
mi[c\ri asem\n\toare celor de la pian, prin atingerea
Masajul tapotat – este identic pianotatului, dar
mi[c\rile se fac doar cu ajutorul ar\t\torului [i al
mijlociului.
Masajul fric]ionat – se execut\ cu mi[c\ri de frecare
a pielii [i este recomandat `n descongestionarea
]esuturilor mai profunde [i `n cazuri de circula]ie
defectuoas\.

O dat\ pe lun\
Masajul facial reprezint\ o serie de mi[c\ri studiate [i corelate `ntre ele, ce ]in cont de sistemul
limfatic [i de mu[chii mimicii. Acesta este bine s\ se efectueze lunar [i s\ fie integrat `n cadrul
tratamentelor cosmetice personalizate realizate `n saloane de specialitate. Realizat `n mod constant se
poate constata o evolu]ie pozitiv\ a tenului, acesta având un aspect tonifiat cu riduri mai pu]in vizibile.

Beneficii
Masajul facial cu
siguran]\ nu inverseaz\
procesul de `mb\trânire, `ns\
stimuleaz\ circula]ia sângelui,
ajut\ la eliminarea toxinelor
de la nivelul pielii, care fac
ravagii cu textura acesteia,
adaug\ str\lucire chipului [i `l
face s\ radieze de tinere]e [i
vigoare.
Sub aspect estetic, masajul
facial are rol de:
4normalizare a circula]iei
sanguine [i limfatice
4stimulare a fibrelor de
colagen [i elastin\ din
]esut
4men]inere [i refacere a
tonusului muscular
4stimulare a termina]iilor
nervoase de la nivelul pielii
4detoxifiere
4oxigenare a celulelor pielii
4relaxare a mu[chilor pielo[i
ai fe]ei
P
R Masajul facial nu este indicat `n cazul persoanelor care sufer\
E de acnee cu infec]ie (atunci când exist\ pustule inflamate pe
C
A suprafa]a tenului). De asemenea, `n cazul tenurilor sensibile,
U mi[c\rile se execut\ cu blânde]e, presiunea exercitat\ asupra
}
fe]ei fiind mai mic\.
I
I
Sfaturi de la specialist
Tenul uscat poate beneficia de masajul mângâietor, ciupit, pianotat [i
tapotat, iar pentru tenul gras se va folosi masajul fr\mântat, fric]ionat [i
tapat.
Pentru o `ngrijire pe cont propriu, se pot efectua tehnici specifice de
automasaj pe fiecare dintre zonele fe]ei. Spre exemplu, `n jurul ochilor [i al
buzelor sunt indicate mi[c\ri circulare, `ntotdeauna dinspre interior spre
exterior. Pe fiecare obraz `n parte, dar [i `n preajma decolteului [i a gâtului,
se execut\ mi[c\ri de netezire u[oare, de jos `n sus. Pe frunte se contureaz\
cercule]e mici, insistând pe zona tâmplelor [i pe cea dintre sprâncene.
Exerci]iile de gimnastic\ facial\ sunt [i ele binevenite, cu o frecven]\ de
2-3 ori pe s\pt\mân\. ~n decurs de o lun\ se vor putea observa rezultate
benefice, atât timp cât se va profita de expresivitatea chipului: diminea]a
zâmbi]i larg `n oglind\, `ncorda]i [i relaxa]i obrajii [i mu[chii gâtului,
alterna]i privirea stânga/dreapta, uita]i-v\ cruci], apoi roti]i ochii.
Aten]ie! Automasajul facial se efectueaz\ `ntotdeauna dup\ ritualul
zilnic de cur\]are, ce include pa[ii obligatorii de demachiere [i tonifiere. ~n
plus, acesta se realizeaz\ doar cu o crem\ adecvat\ tipului de ten, pentru
a-i spori efectul.

29
 Interviu

„Un suflet lini[tit [i curat

se afl\ `n armonie cu
trupul [i-l protejeaz\”
Ea – Denisa T\nase, jum\tatea brunet\ a forma]iei de muzic\ Bambi. El – Cornel
Brotac, preot [i medic specialist `n recuperare medical\. Sunt c\s\tori]i din 2011,
iar de curând au lansat `mpreun\ Asocia]ia Credin]\ [i Dragoste, o funda]ie ce vine
`n sprijinul victimelor accidentelor rutiere [i altor persoane cu deficit motor.

Doctorul Meu: - Cum a

ap\rut ideea `nfiin]\rii
Asocia]iei Credin]\ [i
Dragoste [i cu ce se ocup\
aceast\ organiza]ie?
Cornel Brotac: -
Credin]a [i Dragostea sunt
dou\ elemente
indispensabile vie]ii, f\r\
de care omenirea ar tr\i
`ntr-un haos total. Am ales
aceste simboluri [i datorit\
faptului c\ am crescut
amândoi `n spiritul lor [i,
mergând mai departe de
atât, aceste dou\ cuvinte
poart\ ini]ialele numelor
noastre: Cornel, respectiv Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Paul [i Alte]a Sa Regal\ Principesa Lia au fost
Denisa. Atât eu cât [i so]ia premia]i cu Trofeul „Credin]\ [i Dragoste” `n cadrul galei de lansare
mea ne dorim s\ `ntindem a Asocia]iei Credin]\ [i Dragoste.

30
 Interviu

o mân\ de ajutor
oamenilor nevoia[i, s\ nu
tr\im degeaba pe lumea
asta. Dumnezeu a fost
foarte darnic cu noi [i ne
dorim s\ oferim la rândul
nostru o parte din tot ceea
ce ne-a d\ruit el pân\
acum.
Asocia]ia Credin]\ [i
Dragoste se ocup\ cu
suportul social, dar [i
medical al victimelor
accidentelor rutiere, al
sportivilor, copiilor cu
nevoi speciale, cât [i
`ngrijiri medicale la
domiciliu pentru
persoanele vârstnice [i nu
numai. ~n parteneriat cu
Brotac Medical Center,
Asocia]ia Credin]\ [i
Dragoste a demarat un - Ce `nseamn\ pentru lâng\ noi, ce au nevoie de
proiect privind `nfiin]area amândoi ajutorarea ajutor.
unui spital privat, dedicat semenilor?
victimelor accidentelor Cornel Brotac: - }ine - Fiind preot [i medic
rutiere. de o `mplinire sufleteasc\ se `ntâmpl\ s\ le
aparte, este hran\ pentru recomanda]i pacien]ilor
suflet. Pu]ine bucurii `n dumneavoastr\ atât sfaturi
- Cum ajut\ Credin]a [i
medicale cât [i spirituale?
Dragostea la vindecarea via]\ se pot compara cu
Ce le spune]i?
trupului? ceea ce sim]im atunci când
Cornel Brotac: -
Cornel Brotac: - Trupul [tim c\ cineva zâmbe[te Bine`n]eles, m\ intereseaz\
este guvernat de suflet [i datorit\ nou\. E important ca pacien]ii mei s\ acorde
totodat\ este templul s\u. ca `n via]\ s\ nu ne o importan]\ egal\
Un suflet lini[tit [i curat va limit\m la a tr\i doar ambelor aspecte. Este
coexista `n armonie cu pentru noi, ci s\ arunc\m foarte important s\ ne
trupul [i-l va proteja. o privire [i spre cei de vindec\m [i sufletul

31
 Interviu

odat\ cu trupul, a[ spune

chiar ca sufletul s\ primeze
trupului, pentru c\ sufletul
este singurul care ne
reprezint\. Le recomand
tuturor pacien]ilor cre[tini
ortodoc[i s\-[i `ngrijeasc\
sufletul mai mult decât
trupul [i s\ nu-[i caute
duhovnicul doar atunci
când sunt prin[i `n greut\]i.
Astfel [i recuperarea fizic\
va fi f\cut\ cu mai mult\
u[urin]\.

- Care sunt valorile

dup\ care v\ ghida]i via]a
de cuplu?
Denisa T\nase: - Cu
siguran]\, valorile cre[tine
sunt cele care ne
guverneaz\ nu doar via]a
de de cuplu, ci `ntreaga
existen]\, `n general.
Consider\m amândoi c\
familia este cel mai
important lucru de pe
p\mânt, abia apoi
urmeaz\ celelalte. Un
cuplu func]ioneaz\ bine - Uneori, mai apar [i `mpiedic\ totu[i s\ aspir\m
atunci când cele dou\ certuri `n familie, spre ea. Important este s\
persoane care `l formeaz\ ne`n]elegeri, gre[eli. Cum `n]elegem [i s\ accept\m
devin una singura `n reac]iona]i `n aceste faptul c\ a[a cum noi nu
sim]iri, tr\iri, aspira]ii, situa]ii? oferim perfec]iunea, nici
dorin]e [i idealuri. Dac\ Denisa T\nase: - Când nu o putem pretinde.
cei doi `[i doresc lucruri vorbim de rela]ii Trebuie s\ [tim s\
diferite de la via]\ [i „trag” interumane este imposibil accept\m gre[elile
`n direc]ii diferite, se s\ vorbim despre celuilalt, s\ le recunoa[tem
destram\ acel echilibru perfec]iune. Nu [tiu dac\ [i s\ le `ndrept\m pe ale
esen]ial al cuplului. exist\, dar asta nu ne noastre, s\ existe respectul

32

reciproc, dar [i respectul
de sine. ~ncerc\m s\
gestion\m situa]iile
tensionate prin diploma]ie,
cu timpul am ajuns s\ ne
cunoa[tem reciproc destul
de bine `ncât s\ [tim s\
aplan\m un conflict, decât
s\ fim nevoi]i s\-l rezolv\m
dup\. E vorba de o
maturitate care la `nceputul
c\sniciei nu exist\, dar
care se dobânde[te cu
timpul.
- Cum se `mpac\
muzica [i credin]a?
Denisa T\nase: - La fel
ca [i cu orice alt domeniu
de activitate. Credin]a este
un mod de via]\ [i oamenii
o au indiferent c\ sunt
ingineri, medici, tâmplari
sau muzicieni. Pe de alt\
parte, s\ nu uit\m de
„talan]ii” despre care atâ]ia
Sfin]i P\rin]i (mai ales
P\rintele Arsenie Boca) ne-
au vorbit `n nenum\rate
rânduri. Fiecare om se
na[te cu unul sau mai
mul]i talan]i. Scopul lui `n
via]\, menirea pe care
trebuie s\ o `mplineasc\ `n
fa]a Domnului este s\ `i
descopere [i s\ `i cultive,
s\-i `mbog\]easc\.
Consider c\ Dumnezeu mi-
a `ncredin]at acest dar de
a cânta [i mi-a oferit
bucuria de a studia [i de a
profesa `n acest domeniu.
Nimic nu e mai pl\cut
pentru un om decât s\-[i
iubeasc\ meseria [i s\
munceasc\ de drag.
- Merge]i la concertele
so]iei?
Cornel Brotac: - Atunci
când timpul `mi permite [i
programele noastre nu se
suprapun o `nso]esc.
- Unde ve]i petrece
s\rb\torile de Pa[ti?
Cornel Brotac: -
S\rb\torile se petrec
acas\, `n familie, `n jurul
mesei al\turi de cei dragi.
Pentru vacan]e, c\l\torii
avem la dispozi]ie tot restul
anului. Nu `mi imaginez
s\rb\tori Pascale f\r\
slujba de ~nviere, f\r\ s\
lu\m lumin\ sau s\
ciocnim ou\ ro[ii. La fel
cum n-a[ putea s\-mi
imaginez Cr\ciun `n vreo
]ar\ cald\ sau f\r\ brad,
colinde, mâncare specific\.
- Ce bun\t\ti specifice
acestor s\rb\tori ve]i pune
pe mas\?
Denisa T\nase: - Toate
preparatele tradi]ionale
care sunt specifice acestor
s\rb\tori. Am ajutoare de
n\dejde pentru drob [i
cozonac (pe mama [i
soacra mea), `n rest m\
Interviu
descurc f\r\ probleme. ~mi
place foarte mult s\
g\tesc, este una din
pasiunile mele.
- Ce reprezint\
s\rb\torile Pascale pentru
voi?
Amândoi: - Cu
siguran]\, s\rb\toarea cea
mai `nc\rcat\ [i intens\
din punct de vedere
spiritual. ~nseamn\
rena[tere, `nseamn\ triste]e
(patimile Mântuitorului),
dar [i bucurie (bucuria
~nvierii), `nseamn\
cur\]area sufletului, dar [i
a trupului [i nu `n ultimul
rând simbol: ~nvierea
Mântuitorului este de fapt
`nvierea noastr\, a
sufletelor pierdute care `[i
reg\sesc calea.
- Un gând/un mesaj de
Pa[ti pentru cititorii
revistei...
Amândoi: - V\ dorim
s\rb\tori lini[tite, s\ primi]i
Lumina ~nvierii Domnului
`n sufletele voastre, s\
ave]i masa bogat\ [i, nu `n
ultimul rând, s\ arunc\m o
privire [i spre cei nevoia[i
care nu au ce pune pe
masa de Pa[ti [i s\-i
ajut\m atât cât putem s\
simt\ [i ei bucuria acestor
frumoase s\rb\tori.
33
 Info

Stilul de via]\ al românilor

Majoritatea românilor (95%) apreciaz\ c\ au o stare de s\n\tate bun\, foarte bun\ sau excelent\, arat\ un
studiu derulat la nivel na]ional. Cu toate acestea, peste jum\tate dintre români (58%) au recunoscut c\ prezint\
la ora actual\ unele probleme de s\n\tate. Astfel, 19% din popula]ie sufer\ de hiperaciditate gastric\, 15% –
caren]e de vitamine [i minerale, anemie, 13% – obezitate, iar 12% - colesterolul crescut.

ezultatele reies din Greutate, nutri]ie, diet\

R studiul „Atitudini [i
comportamente `n
stilul de via]\ al
românilor”, dat publicit\]ii
recent de Herbalife
România. Studiul, aflat la
a doua edi]ie, [i-a propus
s\ identifice obiceiurile
reale ale românilor cu
privire la nutri]ie, activitate
fizic\, s\n\tate [i un stil de
via]\ echilibrat. Potrivit
studiului, 45% dintre
români sunt de p\rere c\
alimenta]ia s\n\toas\
reprezint\ cel mai
important obicei pentru a
avea o stare bun\ de
s\n\tate. Din p\cate,
majoritatea responden]ilor
nu consider\ controlul
greut\]ii [i practicarea
unui sport ca având un
impact major asupra st\rii
de s\n\tate.
Printre cei mai
importan]i factori care
ne afecteaz\ starea de
s\n\tate se num\r\:
fumatul, stresul [i lipsa
timpului, gr\simile din
alimenta]ie, cre[terea `n
greutate [i
sedentarismul.
~n 2012 a crescut
num\rul celor care nu
propor]ie a nutrien]ilor. ~n
timp ce 74% consider\
echilibrat alimente care
s\ con]in\ o diversitate
sunt satisf\cu]i de gre[it c\ un program de nutrien]i esen]iali.
greutatea lor corporal\ [i regulat de mese Alegerea unui regim
o consider\ prea mare. reprezint\ o diet\ alimentar drastic poate
Mai mult decât atât, 64% echilibrat\. declan[a probleme
dintre responden]ii care Principala surs\ de serioase de s\n\tate.
au ]inut diet\ de mai informa]ii legate de diete Pentru a pierde `n
multe ori consider\ c\ ar continu\ s\ fie internetul, greutate [i a ne men]ine
trebui s\ ]in\ `n cu o cre[tere de s\n\to[i e bine s\
continuare un regim popularitate de 2% fa]\ r\mânem constant la un
pentru sc\derea `n de anul trecut, urmat\ de regim echilibrat, bogat `n
greutate, `ns\ amân\ data medicul nutri]ionist, pe nutrien]i, dublat de o
`nceperii acestuia. Doar locul doi. hidratare
1% dintre responden]i [tiu Dr. Luiza P`rvu, corespunz\toare. ~n
ce `nseamn\ o diet\ medic nutri]ionist, ne schimb, trebuie limitat
echilibrat\, adic\ mese atrage aten]ia c\: „Pentru consumul de zah\r,
echilibrate, f\r\ excese un stil de via]\ s\n\tos f\inoase rafinate [i
culinare [i o bun\ trebuie s\ consum\m gr\simi saturate”.
Sedentarism vs activitate fizic\
n num\r tot mai mare de români declar\ c\ au un stil de via]\
U sedentar. Jum\tate dintre responden]i nu fac sport deloc la ora
actual\ sau nu fac mi[care `n mod sus]inut, num\rul lor crescând
cu 4% fa]\ de anul trecut. Mai mult, num\rul celor care practic\ sport de 2-
3 ori pe s\pt\mân\ a sc\zut fa]\ de anul trecut cu 4%. Ce `i `mpiedic\ pe
români s\ facem sport? 51% consider\ c\ sunt mult prea ocupa]i pentru a
ajunge la sal\ sau pentru a alerga `n parc [i 20% consider\ c\ sportul
implic\ prea multe cheltuieli, pe care nu [i le permit. „Mi[carea este
deosebit de important\ pentru starea noastr\ de s\n\tate. Rezultatele
studiului demonstreaz\ c\ `nc\ nu `n]elegem importan]a unui stil de via]\
activ. Cu o or\ de mi[care, `n fiecare zi, lupt\m eficient `mpotriva
kilogramelor `n plus, stresului acumulat la munc\, suntem mai bine dispu[i
[i plini de energie”, ne semnaleaz\ dr. {erban Damian, nutri]ionist sportiv.

34
 Psihiatrie

Depresia reactiv\,
rezultatul factorilor psihosociali
„De unde vine? Am provocat-o eu? Va trece vreodat\?”
Depresia reactiv\ este tipul cel mai frecvent `ntâlnit de
depresie, mai ales `n aceast\ societate `n care tr\im [i `n acest
Dr. Anca Tala[man
Medic primar psihiatrie
secol `n care parc\ rezisten]a la stres a sc\zut, iar noi, ca
www.depresiv.ro persoan\, am devenit extrem de vulnerabili la factorii ce pot
determina apari]ia acestei afec]iuni.

ea mai frecvent\ `ntrebare cu care se confrunt\ un medic

C psihiatru atunci când are `n fa]\ o persoan\ diagnosticat\

cu depresie este: „Depresia asta de unde vine? Am
provocat-o eu? O s\ treac\ vreodat\?”.

Depresie endogen\ vs depresie

reactiv\
Depresia endogen\ este acel tip de depresie care are ca [i
cauz\ factorii biologici, ereditari. ~n schimb, depresia reactiv\ este
determinat\ de factori psihosociali, de un eveniment traumatic, dificil
prin care persoana trece la un moment dat `n via]\. Debutul
simptomatologiei `n depresia reactiv\ nu se produce `ntotdeauna
imediat dup\ ac]iunea factorului favorizant sau `n proximitatea
acestuia. De cele mai multe ori se `ntâmpl\ ca depresia reactiv\ s\
debuteze la o perioad\ variabil\ de la ac]iunea factorului cauzator,
frecvent prin efect cumulativ.

Depresia poate afecta pe oricine,

Factori de stres indiferent de sex, vârst\, preg\tire
intelectual\ sau nivel socio-economic,
Primii 10 factori stresori `n via]a unui individ
`ns\ nu fiecare dintre noi r\spunde la fel
sunt `n ordine descresc\toare ca intensitate:
la ace[ti factori declan[atori, favorizan]i.
decesul so]ului/so]iei, divor]ul, decesul unui
Reac]ia emo]ional\ depinde de terenul
membru apropiat al familiei, separarea
pe care se grefeaz\ ace[ti factori, [i când
marital\, r\nirea sau boala personal\
spunem teren, ne referim la existen]a `n
sever\, pierderea serviciului, condamnarea
istoricul medical al pacientului a unei
la deten]ie, decesul unui prieten apropiat,
tulbur\ri de personalitate, a unei
sarcina, reajustarea `n afaceri.
tulbur\ri anxioase, prezen]a lor fiind
factor de prognostic nefavorabil.

36
 Psihiatrie

Simptome de natur\ psihic\ [i fizic\

Ca simptome specifice ale
depresiei reactive `ntâlnim
dispozi]ia depresiv\, iritabil\,
irascibilitatea, nervozitatea sau
sc\derea pragului de toleran]\ la
frustrare.
Bolnavul poate s\ zâmbeasc\
sau chiar s\ nege schimbarea de
dispozi]ie, dar s\ se plâng\ `n
schimb de dureri persistente (cel
mai frecvent `ntâlnite fiind
durerile de spate), care nu
cedeaz\ la antalgice [i care de
obicei nu au o cauz\ fiziologic\
sau de alte suferin]e somatice. La
fel, poate s\ prezinte accese de
plâns sau dimpotriv\ s\ acuze
incapacitate de a sim]i emo]iile.
Manifest\rile psihologice
asociate sunt exprimate prin lipsa
de `ncredere `n propria persoana,
cu stima de sine sc\zut\,
indecizie, sc\derea capacit\]ii de
concentrare, retrac]ie social\,
gândire pesimist\, auto-
`nvinov\]ire. Pot s\ apar\
senza]ia de oboseal\, agita]ie,
modific\ri de greutate corporal\,
tulbur\ri de somn, tulbur\ri de
dinamic\ sexual\.

Tratarea precoce
Ca `n orice afec]iune, interven]ia
RECIDIV| n aspect clinic
terapeutic\ precoce este ideal\. Cu
cât vizita la medicul psihiatru sau la
psiholog este `ntârziat\ cu atât
U caracteristic depresiei
este recuren]a.
Episoadele repetate de
rezultatul benefic al tratamentului va fi depresie `nseamn\ o
mai greu de ob]inut. tulburare depresiv\
~n cazul depresiei reactive, recurent\. Statisticile arat\
combina]ia tratamentului antidepresiv c\, dup\ un prim episod
[i al psihoterapiei duce la cele mai de depresie, unul din doi
bune rezultate [i este cea mai pacien]i va suferi [i un al
indicat\. De asemenea, trebuie [tiut doilea episode, iar rata de
faptul c\ tratamentul nu func]ioneaz\ recidiv\ cre[te cu fiecare
ca o baghet\ magic\ [i c\, atâta timp episod. Tulburarea
cât factorii care au declan[at depresia depresiv\ recurent\ are o
nu sunt `ndep\rta]i sau gestiona]i evolu]ie cronic\ pe toat\
correct, rezultatul nu este cel a[teptat. durata vie]ii [i se
~n consecin]\, exist\ toate [ansele ca caracterizeaz\ prin
[i dup\ vindecarea unui episod episoade depresive de
depresiv reactiv acesta s\ se repete la diferite intensit\]i [i la intervale diferite de timp.
un interval de timp.

~n România, o platform\ complex\ online, www.depresiv.ro, a fost gândit\

special ca un mijloc de sprijin [i informare pentru cei care s-au confruntat de-a
lungul vie]ii cu o tulburare de dispozi]ie sau au `n familie persoane care trec
prin astfel de episoade. Astfel, `n cazul `n care ave]i `n familie o persoan\ care
sufer\ de simptomele depresiei, pute]i consulta platforma pe care ve]i g\si
informa]ii provenite de la speciali[ti din domeniul psihiatriei.

37

Cum se ajunge la divor]
Al\turi de na[tere, c\s\torie, moarte, divor]ul reprezint\ unul dintre cele mai importante evenimente
existen]iale prin care anumite persoane ajung s\ treac\ la un moment dat al vie]ii lor. De[i este privit ca având
conota]ii negative (de e[ec, nereu[it\, gre[eal\), acesta este de multe ori din punct de vedere al dinamicii
intrapsihice un semn de trecere `ntr-o alt\ etap\ de maturizare.
ivor]ul se `nscrie pe linia
D evenimentelor de separare,
ceea ce implic\ un travaliu
de separare [i de doliu. Ca orice
separare, [i divor]ul este tr\it
dureros, ca pierdere nu doar a
celeilalte persoane din rela]ie, ci mai
ales a unei perioade din propria
via]\, precum [i a unui `ntreg set de
planuri, proiecte, vise legate de
propria existen]\.
Devierea de la
„drumul bine trasat”
Suferin]a din travaliul de
separare `n situa]iile de divor]
este dat\ `n primul rând de
aceast\ restructurare [i rea[ezare
`n plan intern (afectiv [i mental) a
propriei vie]i care odat\ cu
divor]ul intr\ `n perioada de
deconstruire a drumului celor
care, pân\ la momentul
separ\rii, aparent, erau un
„drum bine trasat”. De cele mai
multe ori ie[irea din zona de
confort a acestui “drum bine
trasat” arunc\ pe cei care
divor]eaz\ `n st\ri care pleac\ de
la revolt\, furie, disperare,
dezam\gire, triste]e `mbinat\ cu
deprimare [i `n anumite situa]ii
depresie, pentru ca apoi s\
38
Psihologie
apar\ negocierea accept\rii
situa]iei, acceptarea [i dup\ un
interval mai mare sau mai scurt
de timp – trecerea la
reconstruirea proiectelor de via]\.
Putem distinge astfel un
traseu emo]ional pe care,
indiferent de na]ionalitate,
identitate de gen [i vârst\,
persoanele aflate `n situa]ii de
divor] `l parcurg. Acest traseu se
diferen]iaz\ de la persoan\ la
persoan\ prin intensitatea
tr\irilor emo]ionale [i prin
pozi]ionarea mental\, adic\
modalit\]i diferite de a gândi [i
de a se raporta la situa]ia de
separare prin justific\ri,
argumenta]ii, ra]ionaliz\ri.
{tefania D. Ni]\
Psihoterapeut
Asocia]ia Român\ de Psihanaliz\
de Cuplu [i Familie
Tel: 0735.167.967
stefania.nita@psihodinamic.ro
Curba separ\rii
Acest traseu `l putem privi ca pe un
grafic pe care `l numesc Continuumu-ul
Separ\rii [i care se manifest\ astfel:
starea de [oc (punctul de pornire al
curbei) – revolt\ [i furie – negociere de
p\strare a rela]iei [i de revenire `n rela]ie
(etape intermediare) – disperare (punctul
cel mai `nalt al curbei) – dezam\gire
(punctul de coborâre pe curb\) –
negociere intern\ de acceptare a separ\rii
(etapa intermediar\) – triste]e – deprimare
urmat\ de st\ri depresive (punctul cel mai
de jos al primei curbe din grafic). Dup\
acest punct cel mai de jos urmeaz\ o faz\
de platou care preg\te[te intrarea `ntr-o
nou\ curb\ ascendent\ de rea[ezare
intern\, restructurare [i reconstruire
existen]ial\ atât `n plan intern cât [i extern.

Tr\irile femeilor/b\rba]ilor
iferen]ele date de
D intensitatea tr\irii
afective sunt observabile
`n manifest\rile exterioare pe care le
au femeile [i b\rba]ii `n situa]iile de
separare. Astfel, `n timp au fost
observabile manifest\ri mult mai
ample de exteriorizare mai ales a
revoltei, furiei [i `ncerc\rilor de
Prejudec\]i, tradi]ie, lips\ de comunicare
Cauzele imediat observabile de la
care pleac\ punerea `n discu]ie a
divor]ului `n cuplurile de pe teritoriul
României sunt de fapt efecte ale
reminiscen]elor tradi]ionaliste care dau
cont de o funct]onare psihic\ aflat\
`nc\ `n dezvoltarea unui proces de
maturizare la nivel social. Astfel, la
noi, cuplurile se despart [i `n
actualitatea secolului 21 aproape din
acelea[i motive pentru care se [i
c\s\toresc. ~n situa]ia de divor]
motivele sunt cauzatoare de prelungire
[i amplificare a suferin]ei, `n timp ce
acelea[i motive `n situa]ia c\s\toriei
sunt cauzatoare de gr\bire [i unire a
celor doi parteneri. Aceste motive sunt:
p\rin]ii, copiii, insuficienta comunicare,
cunoa[tere [i `n]elegere a rela]iei,
normele social – morale universal
acceptate [i insuficienta disponibilitate
de negociere a celor doi parteneri.
S\ le lu\m pe rând `ncercând s\
le privim din ambele perspective ca [i
cum am privi de fapt `ntr-o oglind\:
divor]ul ca desf\[urare inversat\ a
procesului c\s\toriei.
4 P\rin]ii – pentru a-i mul]umi [i a
De aceea, se recomand\ ca rela]iile parteneriale ajunse `ntr-un impas de comunicare, `n]elegere, stagnare
sau ultima etap\ cea de separare, divor] s\ `[i acorde un timp [i spa]iu al lor pentru a putea s\ `[i
renegocieze rela]ia [i pentru a putea sa `n]eleag\ decizia pe care urmeaz\ s\ o ia cei doi cu privire la
existen]a rela]iei lor. Or, acest spa]iu [i timp neutru care le poate asigura un mediu suficient de sanogen de
`n]elegere este spa]iul psihoterapeutic, al [edin]elor de psihoterapie de cuplu [i de familie.
negociere de p\strare [i revenire `n
rela]ie venite dinspre parte feminin\,
`n timp ce la b\rba]i sunt mult mai
vizibil exprimate tr\irile de
dezam\gire, triste]e [i resemnare.
Nu exist\ `ns\ un procentaj net
m\surabil statistic al acestor
diferen]e de exprimare emo]ional\
din simplul motiv c\ dinamica
intra `n rândul lumii f\cându-le astfel
o bucurie [i pentru a le aduce o
mul]umire. Ne-au crescut [i ne-au
v\zut la casa noastr\. Influen]ele
acestora sunt semnificative [i se
insereaz\ insiduos prin trimiteri mai
abrupte sau mai subtile la normele
social morale: când te a[ezi/v\ a[eza]i
[i voi; când intra]i `n rândul lumii; s\
tr\iesc s\ te v\d/v\ v\d la casa
voastr\ etc. (spre ex.). ~n divor] apar
acelea[i trimiteri, citite invers: ce va
spune lumea?; c\s\toria e pe via]\;
ne faci/ face]i de râsul lumii etc.
4 Copiii: la `nceput apar
argumentele motivatoare de genul: s\
avem un copil [i s\ poarte acela[i
nume, pentru binele lui; s\ ne vedem
[i noi bunici; s\ fie `n rândul lumii cu
p\rin]i la un loc etc. ~n sens invers: nu
putem divor]a, avem copiii mici;
sunte]i oameni la casa voastr\ cu
copii, gândi]i-v\ la ei [i la chinul lor;
ce va spune lumea s\ l\sa]i copiii f\r\
tat\ / mam\ etc.
4 Comunicarea defectuoas\ se
manifest\ de cele mai multe ori [i la
Psihologie
intern\ este pe de o parte diferit\ de
la persoan\ la persoan\, iar pe de
alt\ parte, dinamica intern\ se afl\
`n continu\ mi[care, ceea ce
produce treceri foarte fine de la o
stare la alta [i de la o abordare la
alta pentru fiecare persoan\ `n parte
(indiferent de gen, vârst\,
na]ionalitate).
`nceputul rela]iei [i, `n mod analog, [i
la sfâr[itul acesteia. Destul de curând
dup\ ce partenerii se cunosc se intr\
unul `n cercul familial, colegial, de
prieteni al celuilalt astfel `ncât timpul
de comunicare al celor doi este
invadat de leg\turi mult exterioare
celor doi reducând astfel timpul de
comunicare [i cunoa[tere a celor doi
parteneri. Acela[i lucru se produce [i
`n situa]iile de divor]: cercurile familiilor
de origini [i al prietenilor intr\ `n
func]iune f\când alian]e fie cu ambii
parteneri afla]i `n situa]ie de criz\
partenerial\, fie separat cu câte unul
dintre ei invadând astfel spa]iul de
negociere [i timpul de comunicare al
celor doi pentru a putea `n]elege ce se
`ntâmpl\ de fapt cu ei [i de ce aleg s\
se separe, s\ divor]eze.
4 Normele social – morale se impun
`nc\ de la `nceputul rela]iei pornind
din planul intern al fiec\rui partener [i
ac]ionând cu presiune fie pentru
stabilirea unei oficializ\ri unanim
acceptate, fie `n sens invers, pentru
p\strarea unui parteneriat care s-a
diluat [i destr\mat de mult\ vreme.
39
 S\n\tatea femeii

Fractura, complica]ie redutabil\

a osteoporozei
Osteoporoza este o problem\ major\ de s\n\tate public\, ce afecteaz\ aproximativ un milion
dintre femeile aflate `n postmenopauz\, `n ]ara noastr\. La acestea se adaug\ un procent
important de pacien]i care necesit\ corticoterapie sistemic\ pentru diferite afec]iuni din multe
specialit\]i medicale, precum [i pacien]i cu osteoporoze secundare.

Osteoporoza este o boal\ ce presupune fragilizarea oaselor, care se pot fractura chiar `n
urma unor traumatisme minore. Fracturile osteoporotice, principala complica]ie a bolii,
reprezint\ o cauz\ important\ de dizabilitate, morbiditate [i mortalitate. Din aceast\
cauz\, costurile impuse de osteoporoz\ sistemului sanitar sunt foarte mari, `ntrucât
tratamentele sunt scumpe, durata terapiei este lung\ (ani), la care se adaug\ costurile
`ngrijirilor chirurgicale ale unor fracturi, inclusiv costurile protezelor de [old.

Boala oaselor fragile

Osteoporoza afecteaz\ cel
mai frecvent [oldurile,
`ncheietura pumnului [i coloana
vertebral\. ~n ]ara noastr\ se
`nregistreaz\ anual peste 94.000
de fracturi osteoporotice, dintre
care aproximativ 18.000 sunt
fracturi de [old. Toate acestea
genereaz\ uria[e costuri ale
serviciilor medicale.
Prevenirea fracturilor este
principalul obiectiv al
diagnostic\rii precoce [i trat\rii
osteoporozei. O modalitate
eficient\ de evaluare a riscului
de fracturi osteoporotice este
aplica]ia computerizat\ FRAX.
Recomandat de Organiza]ia
Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS),
FRAX a fost elaborat de
profesorul John A. Kanis sub
egida Funda]iei Interna]ionale de
Osteoporoz\ (FIO).
Acest instrument de calcul al
riscului de fractur\ osteoporotic\
a fost adaptat pentru România
de c\tre o echip\ de speciali[ti,
sub coordonarea pre[edintelui
Societ\]ii Române de
Osteoporoz\ [i Boli
Musculoscheletice, conferen]iar p\cate, acest instrument nu este
doctor Daniel Grigorie. FRAX implementat la nivel na]ional de
este disponibil gratuit `n c\tre autorit\]ile sanitare pentru
momentul de fa]\ `n ]ara a permite identificarea
noastr\ [i poate fi accesat de popula]iei-]int\ cu cel mai mare
orice medic de familie. Din risc de fractur\.

FRAX — testul care evalueaz\ riscurile

~n prezent, pentru investiga]ie care determin\ suferi fracturi osteoporotice. 96%
diagnosticarea pacien]ilor cu densitatea mineral\ osoas\. dintre fracturile de fragilitate
osteoporoz\ din ]ara noastr\ se ~ns\ densitometria identific\ apar la femei f\r\ osteoporoz\,
utilizeaz\ densitometria, o doar 6% dintre pacien]ii care pot ci cu osteopenie (etap\

40
premerg\toare osteoporozei). FRAX arat\ cu cea
mai mare acurate]e riscul de fractur\ `n cazul
pacientelor cu osteopenie.
Practic, FRAX este un simplu program de
calculator `n care medicul completeaz\ ni[te
câmpuri (rubrici) [i se ajunge la o valoare care
poate fi evaluat\ [i `l ajut\ pe medic s\
determine riscul de fracturare `n cazul unei
persoane. ~n func]ie de valoarea calculat\,
medicul poate decide dac\ pacienta are nevoie
de tratament.
Factorii de risc ai fractur\rii sunt: sexul,
greutatea, `n\l]imea, existen]a unei fracturi
antecedente sau `n familie, `n special la mam\,
fumatul, administrarea de cortizon, alcoolul [i
evaluarea densitometric\.

Indica]ii de tratament pentru a preveni

fracturarea
4Pacien]ii cu fracturi de fragilitate `n
antecedent
4Pacien]ii cu osteoporoz\
4Pacien]ii cu probabilitate crescut\ de
fractur\ m\surat\ cu FRAX (risc echivalent
cu o fractur\ anterioar\)

Recomand\ri
Adopta]i un regim alimentar echilibrat care
s\ asigure mineralele (calciu, magneziu, fosfor) [i
vitaminele (D3) necesare prevenirii fragiliz\rii
oaselor. Surse de calciu: laptele (500 ml lapte
cuprind 1000 mg calciu), ca[cavalul (50 g), iaurt
(125 g). Surse de vitamina D: sardine (30 g
cuprind 400 U.I. vitamina D), ton (170 g).
Evita]i factorii care au un efect nociv asupra
densit\]ii osoase: fumatul, alcoolul, sarea,
cafeaua, b\uturile carbogazoase.
Face]i exerci]ii fizice: mers pe jos (30 minute
zilnic), gimnastic\ medical\. Prevenirea
ostoporozei trebuie s\ `nceap\ de foarte timpuriu
prin evitarea sedentarismului [i men]inerea unui
regim de via]\ activ.
 Stil de via]\

~nviorare de prim\var\
{erban Indrei
Kinetoterapeut principal Trezi]i-v\! Prim\vara este ideal\ pentru mi[care! Dup\
Policlinica {erban Vod\ zilele reci [i mohorâte `n care ne-am l\sat prad\
Calea {erban Vod\ nr. 211 sedentarismului, a sosit vremea s\ ne dezmor]im.
0722.350.381

[a cum are nevoie de

A hran\, ap\, igien\ [i

`ngrijire, organismul
are nevoie [i de mi[care. Tot mai
multe cercet\ri confirm\ c\
activitatea fizic\ poate men]ine [i
`mbun\t\]i starea de s\n\tate.
Acum, când timpul a devenit
favorabil mi[c\rii `n aer liber,
cele mai r\spândite [i u[or de
practicat sunt mersul pe jos,
alergarea, mersul pe biciclet\,
exerci]iile de gimnastic\
medical\.
Mersul pe jos ]ine bolile departe
S-a demonstrat c\ dac\ obi[nuim s\ mergem pe jos, `n ritm
sus]inut [i continuu, cel pu]in 30 de minute zilnic putem reduce riscul
bolilor cardiovasculare, iar musculatura, oasele [i articula]iile vor
deveni mai rezistente `n fa]a unor boli precum osteoporoza sau
reumatismul. Totodat\, aceast\ form\ de mi[care simpl\ [i
necostisitoare ajut\ la men]inerea s\n\t\]ii creierului. Exist\ studii care
au constatat c\ persoanele care obi[nuiesc s\ mearg\ pe jos zilnic
sunt mai ferite de depresie, tulbur\ri cognitive, demen]e de tip
Alzheimer. Plimb\rile `n aer liber ne aduc extraordinare beneficii
emo]ionale. Stresul atât de prezent `n zilele noastre poate fi alungat cu
ajutorul mi[c\rii. Este binecunoscut faptul c\ sportul duce la sc\derea
hormonilor stresului (cortizol, adrenalin\, noradrenalin\) crescând
nivelul endorfinelor – „hormonii fericirii”. Iat\ a[adar cum putem ]ine
depresia [i anxietatea la distan]\.

Alergarea [i longevitatea
Comitetul European de Cardiologie recomand\ alergarea drept
unul dintre sporturile care contribuie la cre[terea speran]ei de via]\.
Potrivit unui studiu realizat la Centrul Musculoskeletal din Londra,
alergarea practicat\ `n mod periodic [i consecvent poate m\ri
speran]a de via]\ cu 6 ani pentru b\rba]i [i cu 5 ani pentru femei, `n
compara]ie cu persoanele sedentare. Autorii studiului spun c\ nu
trebuie s\ fii atlet de performan]\ sau s\ alergi la maraton pentru a
avea aceste beneficii. Este suficient s\ efectu\m aproximativ dou\ ore
[i jum\tate de alergare, `n total, `n fiecare s\pt\mân\, `ntr-un ritm
lent sau mediu.
Pentru a beneficia din plin de aceast\ activitate s\n\toas\, este
bine s\ respect\m câteva recomand\ri `nainte de a `ncepe [edin]ele
de alergare:

42
4~ntotdeauna trebuie s\ facem o scurt\ `nc\lzire
pentru a ne preg\ti corpul de alergare.
4Este bine s\ alegem echipament [i pantofi sport
potrivi]i pentru alergat, astfel `ncât s\ prevenim
accident\rile.
4Distan]a [i timpul de alergare trebuie s\ creasc\
treptat, dup\ o perioad\ ini]ial\ de adaptare la
efort.

Pedaleaz\ pentru inima ta

Mersul pe biciclet\ este o activitate cu
numeroase beneficii asupra inimii [i pl\mânilor.
Pedalatul `n fiecare zi sau m\car de trei ori pe
s\pt\mân\ `mbun\t\]e[te capacitatea
cardiovascular\, reducând riscul de `mboln\vire a
inimii, de infarct sau de accident vascular cerebral.
Mersul pe biciclet\ fluidizeaz\ [i `mbun\t\]e[te
circula]ia sângelui, ajut\ la sc\derea colesterolului
„r\u” (LDL) [i cre[terea colesterolului „bun” (HDL),
ajut\ la reducerea hipertensiunii arteriale [i previne
apari]ia acesteia. Acestor avantaje li se al\tur\ [i
cele de la nivelul sistemului respirator. Mi[carea
amelioreaz\ func]ia respiratorie `n ansamblu,
`mbun\t\]e[te capacitatea organismului de a folosi
oxigenul, acesta fiind mai bine distribuit [i utilizat la
nivelul organelor [i la nivel cerebral.

RECOMANDĂRI
4Indiferent de natura activit\]ii sportive sau a
programului de exerci]ii fizice ales, pentru a se
ob]ine efecte benefice asupra st\rii de s\n\tate, ar
trebui s\ face]i mi[care de cel pu]in 3 sau 4 ori pe
s\pt\mân\, iar o [edin]\ s\ dureze minimum 30 de
minute.
4 Uneori ne putem face mai mult r\u decât bine
dac\ suprasolicit\m organismul sau facem activit\]i
inadecvate capacit\]ii noastre de efort. Pentru a
preveni aceste nepl\ceri, cere]i sfatul unui specialist
`nainte de a `ncepe programul de mi[care.
Persoanele cu afec]iuni cronice vor desf\[ura
activit\]i fizice sub `ndrumarea kinetoterapeutului.
 Pneumologie

Strategia antifumat
`n România
Florin Mih\l]an Cornel Radu Loghin
Pre[edintele Societ\]ii European Network for
Române de Pneumologie Smoking Prevention

Legisla]ia antifumat din România (`n principal Legea

349/2002) pe de o parte nu este aliniat\ la ultimele
standarde interna]ionale [i pe de alt\ parte, `n forma `n
care este, nu se aplic\ corect.

el mai bun exemplu se refer\ la fumatul `n spa]iile

C publice. Pe de o parte, legea are lipsuri, `n sensul c\ nu

interzice fumatul `n TOATE spa]iile publice, iar pe de
alt\ parte, chiar [i `n acele spa]ii `n care legea interzice fumatul
Tutunul este un produs care
creeaz\ dependen]\, este letal [i
care, pe termen lung, ucide
cu des\vâr[ire (de exemplu spitale), legea este `nc\lcat\ cu jum\tate din utilizatorii s\i, iar `n
bun\ [tiin]\ atât de c\tre fum\tori, cât [i de c\tre cei ce ar România, sc\derea consumului de
trebui s\ supravegheze la aplicarea acesteia. Fumatul pasiv este tutun este prea lent\.
o realitate [i tot ce sus]inem este `ndreptat spre protec]ia acestui
„fum\tor pasiv” absolut nevinovat.
Apel pentru
M\suri europene pentru s\n\tatea românilor
sc\derea fumatului La nivel na]ional avem nevoie de o
`mbun\t\]ire rapid\ a Legii 349/2002.
Guvernele din `ntreaga UE productivitatea ridicat\ a for]ei de
Aceast\ propunere treneaz\ de mai bine
discut\ `n prezent propunerea de munc\ cu `nalt\ calificare.
de 2 ani!
revizuire a Directivei Uniunii Cercet\rile recente au
(http://www.cdep.ro/proiecte/2011/3
Europene privind Produsele din raportat o sc\dere a fumatului `n
00/90/9/se549.pdf) A fost adoptat\ de
Tutun (2001/37/CE), prezentat\ Europa de doar un punct
Senat [i acum e blocat\ `n h\]i[ul
de Comisia European\ `n procentual pe parcursul a trei
Comisiilor de la Camera Deputa]ilor.
decembrie 2012. Pozi]ia ani, pentru rata actual\ de 28%.
Pe aceast\ cale fac un apel la
României este deosebit de Prin compara]ie, ratele de fumat
politicienii români s\ considere s\n\tatea
important\ `n acest proces [i `n Australia [i Canada, liderii la
cet\]enilor `n fa]a intereselor economice [i
sper\m ca adoptarea noii nivel mondial `n controlul
s\ adopte cât mai rapid o legisla]ie `n
Directive va conduce c\tre tutunului, au sc\zut `n mod
conformitate cu prevederile Conven]iei
`mbun\t\]irea s\n\t\]ii cet\]enilor constant datorit\ politicilor
Cadru pentru Controlul Tutunului (FCTC),
prin politici eficiente de control al puternice de control al tutunului [i
tratat interna]ional ratificat de România,
tutunului [i va asigura p\strarea sunt `n prezent la aproximativ
precum [i cu strategiile Organiza]iei
capitalului uman [i 17%.
Mondiale a S\n\t\]ii (MPOWER).

44
 Pneumologie

M\suri pentru promovarea renun]\rii la tutun

Conven]ia Cadru pentru
Controlul Tutunului (FCTC) stipuleaz\
foarte clar `n articolul 14 (M\suri de
reducere a cererii, referitoare la
dependen]a [i renun]area la tutun) c\
fiecare parte (]ar\ ce a ratificat
Conven]ia) va dezvolta [i va r\spândi
repere adecvate, cuprinz\toare [i
integrate, bazate pe dovezi [tiin]ifice,
[i cele mai bune practici, ]inând cont
de contextul [i priorit\]ile na]ionale, [i
va adopta m\suri eficiente de
promovare a renun]\rii la fumat [i a
unui tratament adecvat pentru
dependen]a de tutun.
~n acest scop, fiecare parte/]ar\
va face eforturi pentru:
a elabora [i implementa
a) programe eficiente `n
scopul promov\rii renun]\rii la
fumat, `n locuri precum institu]ii
educa]ionale, puncte medicale, locuri
de munc\ [i medii sportive;
a include diagnostice [i
b) tratamente pentru
dependen]a de tutun [i servicii de
consultan]\ pentru renun]area la
consumul de tutun `n programele,
proiectele [i strategiile na]ionale
pentru s\n\tate [i educa]ie, cu
participarea personalului sanitar, a
muncitorilor `n folosul comunit\]ii [i
a asisten]ilor sociali, `n func]ie de
caz;
a stabili, `n cadrul
c) centrelor medicale [i al
centrelor de reabilitare, anumite
programe pentru diagnosticarea,
consultan]a, prevenirea [i tratarea
dependen]ei de tutun;
a colabora cu alte p\r]i
d) pentru facilitarea
accesibilit\]ii [i disponibilit\]ii
tratamentului `mpotriva dependen]ei
de tutun.

Un ghid terapeutic na]ional

Fiecare ]ar\ trebuie s\ dezvolte [i
s\ publice ghiduri complete pentru
tratamentul dependen]ei de tutun
bazate pe cele mai recente eviden]e
[tiin]ifice [i modele de bun\ practic\,
]inând totodat\ cont de circumstan]ele
[i priorit\]ile la nivel na]ional.
~n acest context, un ghid
terapeutic privind consilierea
antifumat este instrumentul de baz\
pentru orice cadru medical implicat `n
tratarea dependen]ei de tutun. Noi
am creat cu ajutorul Societ\]ii
Române de Pneumologie [i al unor
ONG-uri acest ghid acceptat de
Colegiul Medicilor, dar `nc\ f\r\ o
omologare din partea Ministerului
S\n\t\]ii. {i aici sper\m c\ se va
`nregistra un progres.
~n conformitate cu Ghidul de
implementare al articolului 14 din
Conven]ia Cadru pentru Controlul
Tutunului, acest document trebuie s\
includ\ dou\ p\r]i principale:
O strategie na]ional\
1 pentru a promova
`ncetarea dependen]ei de
tutun, care s\ ofere un tratament
adecvat pentru dependen]a de tutun. Un ghid pentru tratament
Aceast\ strategie vizeaz\ `n principal
persoanele responsabile de finan]area
[i punerea `n aplicare a politicilor [i
2 ce `i vizeaz\ `n principal pe
cei care vor dezvolta,
gestiona [i oferi sprijin pentru
programelor pentru controlul utilizatorii de tutun pentru `ncetarea
tutunului. acestui obicei.

Societatea Româna de Pneumologie, sec]ia Tabacologie a publicat `n anul 2008 primul Ghid de
renun]are la fumat [i asisten]\ de specialitate a fum\torului (GREFA - destinat speciali[tilor din cabinetele
de renun]are la fumat). Acest ghid a fost `mbun\t\]it [i republicat `n anul 2010, iar `n anul 2011 a fost
tradus `n englez\ [i a stat la baza European Smoking Cessation Guidelines publicat de c\tre Re]eaua
European\ de prevenire a Tabagismului – ENSP `n anul 2012. Aceste lucr\ri de referin]\ sunt disponibile
pe site-urile internet ale Societ\]ii Române de Pneumologie: http://www.srp.ro/Tabacologie-111.htm [i
European Network for Smoking and Tobacco Prevention: http://www.ensp.org/sites/default/files/ENSP-
ESCG_FINAL.pdf .

45
 Nutri]ie

Ce mânc\m la [coal\
Idei pentru un pache]el s\n\tos
Copiii sunt audien]a cea mai important\ când Lector Dr. Lygia Alexandrescu
Nutri]ionist acreditat CIO
vorbim de alimenta]ie, pentru c\ o diet\
Pre[edinte al Societ\]ii Române
echilibrat\ este esen]ial\ pentru cre[terea [i de Educa]ie Nutri]ional\
dezvoltarea lor normal\ [i pentru c\ la aceast\ Natural Silhouette
vârst\ ei `[i formeaz\ [i definesc obiceiurile Tel: 021/413.05.71
alimentare pe care le vor urma de-a lungul vie]ii.

alimenta]ie corect\

O promoveaz\ nu doar o mai

bun\ stare de s\n\tate [i o
susceptibilitate sc\zut\ la `mboln\vire, ci
contribuie la dezvoltarea cognitiv\ [i la
succesul [colar al copiilor.
L\sa]i s\ aleag\ dup\ criteriile lor,
copiii nu vor selecta `ntotdeauna cele mai
s\n\toase alimente [i combina]ii
alimentare. Preferin]a lor intrinsec\ pentru
alimente dulci `i face [i mai vulnerabili `n
fa]a avalan[ei de reclame de profil, la
care sunt expu[i practic de la na[tere.
Lupta `ntre educa]ie [i reclam\ este
nedreapt\, iar efortul de timp [i r\bdare
al p\rintelui [i mai ales al celui care
educ\ trebuie s\ fie constant [i sus]inut.

Piramida alimentar\ pentru copii

Un instrument util `n
stabilirea elementelor din dieta
copiilor este piramida
alimentar\, creat\ pentru
ace[tia, [i care este diferit\ de
cea a adul]ilor, prin m\rimea
por]iilor recomandate [i prin
aportul diferit al unor nutrien]i-
cheie (calciu, fier, sodiu, gr\simi,
etc).
Prin urmarea corect\ a
recomand\rilor care reies din
piramida alimentar\, pot fi
create programe nutri]ionale
bazate pe produse alimentare
variate, bogate `n nutrien]i [i
echilibrate energetic (caloric), `n
func]ie de vârsta copilului. Rolul
medicului pediatru este esen]ial
`n stabilirea por]iilor [i
combina]iilor alimentare.

46

[adar, la baza
A alimenta]iei copilului
se vor afla
f\inoasele, por]ionate moderat
[i cât mai pu]in rafinate (pâine,
cereale, orez, m\m\lig\, paste).
Fructele [i legumele proaspete [i
g\tite dietetic constituie
urm\toarea clas\ de produse
alimentare obligatorii `n dieta
copilului, datorit\ aportului de
fibre, enzime [i multivitamine [i
minerale pe care le con]in.
Carnea slab\, pe[tele,
ou\le con]in proteine [i `i
idratarea cu ap\
H proasp\t\ sau cu
ceaiuri ne`ndulcite
este esen]ial\ pentru cre[terea [i
men]inerea unei imunit\]i cât mai
bune a copilului. Sucul proasp\t
stors poate fi consumat ocazional,
el fiind bogat `n glucide [i lipsit de
fibrele pulpei fructului. De aceea
trebuie preferat fructul `ntreg `n
locul sucului.
Obiceiurile alimentare nes\n\toase,
adic\ un regim bogat `n zah\r,
alimente semipreparate, pline de
gr\simi [i sare, alergiile
nediagnosticate, lipsa exerci]iului fizic,
lipsa unui somn odihnitor suficient,
habitatul `n ora[e mari, suprapopulate
sau `n apropierea antenelor de
telefonie mobil\, consumul constant de
ap\ de la robinet, b\uturi
carbogazoase dulci, to]i ace[tia sunt
factori care pot declan[a o criz\ a
sistemului imunitar.
asigur\ copilului [i aportul de
fier, `ns\ por]iile nu trebuie s\
dep\[easc\ 80-100 g carne pe
zi, iar metoda de g\tire s\ fie
dietetic\ (fiert, la gr\tar sau la
cuptor, nu pr\jit).
La acela[i nivel `n piramida
alimentar\ se afl\ produsele
lactate (lapte integral,
brânzeturi, iaurt, chefir, sana,
etc), importante datorit\
aportului de calciu, proteine [i
vitamina D.
Cel mai limitat nivel al
piramidei este cel care con]ine
3 mese principale [i 2-4 gust\ri
Orice meniu de copil
trebuie s\ con]in\ 3 mese
principale [i, `n func]ie de
vârst\, 2-4 gust\ri.
Organismul are nevoie de
timp s\ asimileze alimentele,
[i de aceea un mic dejun
abundent, urmat de mese
echilibrate pot sus]ine ritmul
de via]\ al [colarului de azi.
Por]iile alimentelor sunt
de multe ori un mare semn
de `ntrebare pentru
m\mici/bunici, care de obicei
exagereaz\ `n sensul cre[terii
acestora. Trebuie `n]eles faptul
c\ fiecare copil este diferit,
`ncepând de la gustul pentru
alimente [i pân\ la nevoile
cantitative de a mânca. La
copii, mecanismul foame –
sa]ietate este reglat natural [i
corect, motiv pentru care unii
Nutri]ie
uleiuri, gr\simi [i dulciuri
rafinate [i de aceea ele trebuie
consumate cu mare aten]ie [i
doar ocazional, fiind bogate `n
calorii [i s\race `n nutrien]i.
Aten]ie la miere, care este `ntr-
adev\r un produs natural, cu
multiple beneficii, `ns\ efectul
asupra greut\]ii corporale este
acela[i cu cel al zah\rului.
Mierea se poate folosi `n
cantit\]i limitate [i `n prima
jum\tate a zilei, `n special `n
dieta copiilor care fac mult efort
fizic.
copii se satur\ cu pu]in\
mâncare, au o greutate
normal\ [i o stare de
s\n\tate optim\. Sunt p\rin]i
`ns\ care au temerea c\
juniorul a mâncat prea pu]in
[i `i cresc acestuia por]iile de
alimente sau `l r\sfa]\ cu
alimente rafinate [i aportul
caloric devine mai mare decât
nevoia real\ a copilului. {i
iat\ cum apar kilograme `n
plus la vârste fragede.
47
 Nutri]ie
Elevii au nevoie de energie ca s\ `nve]e
~n clasele primare, de gimnaziu sau de liceu, copiii au nevoie de energie s\ `nve]e. Exist\ o
strâns\ leg\tur\ `ntre randamentul cerebral [i calitatea alimentelor ingerate, `n special `n perioadele `n
care organismul este supus unui stres psihic suplimentar. Nutri]ia corespunz\toare [i somnul suficient sunt
cei mai importan]i factori care favorizeaz\ acumularea de energie necesar\ procesului de `nv\]are.
Suntem `n sezonul de prim\var\, [i sistemul imunitar al copiilor de [coal\ este pus la grea `ncercare
`n lupta cu agen]ii patogeni: viru[i, bacterii, etc. Iar o alimenta]ie adecvat\ poate stimula sistemul
imunitar, mai ales `n cazul celor care tr\iesc `n mod constant, la [coal\ sau la serviciu, `ntr-o adev\rat\
„sup\” de bacterii [i viru[i.

Bufetul [colii, Sfaturi practice

concuren]a Iat\ câteva idei la sunt greu de manevrat,
neloial\ `ndemân\ pentru pache]elul prezint\ pericolul r\sturn\rii [i
copilului pe care-l iubim atât au un miros greu pentru cei
De cele mai multe ori, acas\,
de mult [i pe care-l putem din jur.
m\micile se str\duiesc s\ g\teasc\
hr\ni [i avea s\n\tos. Sugestii pentru
gustos `ns\ dietetic [i cât mai
natural. Copiii no[tri `ns\ merg
zilnic la [coal\ [i este datoria
noastr\ de p\rin]i ca, indiferent cât
1
Când facem
pache]elul pentru
[coal\ trebuie pus
5
[coal\:
pache]elul ce poate
fi consumat la

de ocupa]i suntem, s\ ne
`nainte de toate `n ghiozdan 4sandwich cu pâine
un articol de igien\ pentru integral\ sau de secar\ cu
preocup\m `n mod constant [i de
dezinfectarea mâinilor `nainte brânz\ nes\rat\ sau cu
alimenta]ia lor cât nu sunt acas\.
de mas\ (gel antibacterian, carne de pui/curcan [i
Ideal ar fi s\ avem con[tiin]a
[erve]ele umede, etc). foaie de salat\;
`mp\cat\ [i s\ nu ne mul]umim s\
Trebuie ]inut seama 4fructe proaspete sau sucul
le d\m bani de buzunar pentru o
gustare cump\rat\ [i mâncat\ pe
fug\. Este adevarat [i faptul c\ `n
clasele primare [i gimnaziale copiii
2 de faptul c\ pauza
nu dureaz\ mai
mult de 10 – 15 minute, iar
proasp\t stors;
4legume proaspete cur\]ate
[i t\iate `n felii sau
cantitatea de alimente s\ fie rondele: ardei, gogo[ari,
accept\ mai u[or pachet de acas\,
propor]ional\ cu timpul morcovi, ]elin\ `mpreun\
iar la liceu, nevoia lor de
necesar inger\rii ei. cu migdale;
independen]\ crescut\ se r\sfrânge
Pentru copii, 4fructe uscate `n amestec cu
[i la nivelul alimenta]iei. Cu toate
acestea, noi, ca p\rin]i, trebuie s\
`ncerc\m s\ fim inventivi [i s\ `i
determin\m s\ m\nânce s\n\tos [i
3 aspectul alimentului
conteaz\ enorm, de
aceea se pot folosi containere
nuci, migdale, alune
nepr\jite;
4sana sau lapte b\tut
din plastic, cu capac, pentru natural (ambalate `n
la [coal\. Nu este u[or s\ concurezi
ca alimentele s\ r\mân\ recipiente cu dop etan[) cu
cu punga de snacks colorat\ [i
integre ca forma. biscui]i digestivi (boga]i `n
str\lucitoare de la bufetul scolii,
Trebuie evitate fibre) sau cu o chifl\ de
`ns\ nu e imposibil [i necesit\
r\bdare [i timp alocat educa]iei
copilului.
4 alimentele g\tite
care sunt perisabile,
graham uns\ `n mijloc cu
unt de alune.

48

Tu [tii cât de s\n\tos tr\ie[te
copilul t\u?
Copiii de 7 ani din Bucure[ti m\nânc\ prea pu]ine fructe [i legume,
nu beau suficient de mult\ ap\ [i petrec prea multe ore `n fa]a
televizorului [i calculatorului, arat\ studiul „{i eu tr\iesc s\n\tos”, dat
publicit\]ii de Funda]ia Prais.
ai mult de 3 sferturi din
M copiii de clasa I din
Bucure[ti m\nânc\ micul
dejun `n fiecare zi `n timpul
s\pt\mânii, iar aproape to]i fac acest
lucru `n fiecare sâmb\t\ [i duminic\.
68% din copiii de clasa I din Bucure[ti
m\nânc\ 3 mese principale pe zi.
Sedentari
din copil\rie
Doar 38% dintre copiii de clasa I
din Bucure[ti fac mi[care `n fiecare zi.
~n medie, 5 zile pe s\pt\mân\ fac
mi[care `n aer liber, plimb\ri prin
parcuri, se joac\ `mpreun\ cu al]i
copii. Mai mult de 50% dintre copiii de
clasa I din Bucure[ti practic\ exerci]ii
fizice (incluzând lec]ii de educa]ie fizic\
[i/sau practicarea unui sport) de 2-3
ori pe s\pt\mân\.
Aproximativ jum\tate din copiii de
clasa I din Bucure[ti petrec `n medie 2
ore pe zi `n fa]a televizorului `n timpul
s\pt\mânii, respectiv 3 ore `n
weekend. O treime din copii petrec
mai mult de 4 ore pe zi `n timpul
weekend-ului uitându-se la
TV/DVD/Video.
Recomand\ri SETS
4~ncepe fiecare diminea]\ cu 15
minute de gimnastic\!
4Ia micul dejun, este cea mai
important\ mas\ a zilei!
Info
Jum\tate obi[nuiesc s\ m\nânce [i
`ntre mese, iar 2 din 5 copii m\nânc\
doar `n cadrul meselor principale.
Mai mult de jum\tate din copiii
S\pt\mânal, copiii consum\ doar de
8,6 ori fructe, de 7 ori legume, iar
de clasa I din Bucure[ti consum\ cel
dulciuri de 7,9 ori. Majoritatea
pu]in o dat\ pe zi fructe, legume,
copiilor beau mai mult de 4 pahare
lactate [i carne. Ei consum\ mâncare
de lichide pe zi. Ei beau r\coritoare `n
g\tit\ `n medie de 2 ori pe zi.
medie de 3 ori pe s\pt\mân\.
Da]i startul la mi[care!
Potrivit pre[edintelui Funda]iei Prais, Silvia Bucur, rezultatele studiului
arat\ c\, `n Bucure[ti, copiii de 7 ani sunt `nc\ `ntr-o zon\ de siguran]\ `n
ceea ce prive[te alimenta]ia. Dar trebuie crescut consumul de fructe [i legume
[i consumul de lichide. Studiul demonstreaz\ c\ exist\ `nc\ o aten]ie mare a
p\rin]ilor pentru alimenta]ia acestor copii. ~n ceea ce prive[te activitatea fizic\,
aceasta este redus\ pentru c\ ei petrec 4 ore la [coal\, 2 ore [i jum\tate cu
studiul personal, dup\ care 3 ore la televizor [i aproximativ o or\ la
calculator. Iat\ c\ timpul `n care copiii sunt sedentari este mare.
Referitor la timpul petrecut `n fa]a televizorului [i calculatorului,
psihologul Aurora Liiceanu ne-a declarat: „3 ore la televizor zilnic `nseamn\
prea mult pentru un copil de 7 ani. Consider c\ televizorul [i computerul, `n
general, sunt folosite de p\rin]i `n mod tacit pentru a-i face pe copii s\ stea
locului [i s\ nu mai fie nevoie de a fi supraveghea]i. Un copil, dac\ vrei s\-l
cre[ti bine, `]i cere nu numai bani, care nu sunt chiar atât de importan]i, `]i
cere r\bdare [i timp”.
Pornind de la rezultatele studiului, Mi[carea SETS ({i eu tr\iesc s\n\tos)
din România are ca slogan `n 2013 „SETS – D\ startul pentru mi[care!“.
Mi[carea SETS promovat\ de Funda]ia Prais are ca scop prevenirea obezit\]ii
`n rândul copiilor [i promovarea unui stil de via]\ s\n\tos `n [coli.
4Practic\ zilnic cel pu]in 60 de litri de lichide!
minute de mi[care!
4M\nânc\ 3 mese pe zi [i 2 gust\ri
4Dac\ `]i place un sport, practic\-l! – `n por]ii moderate!
4Hidrateaz\-te! Consum\ zilnic 1,5 4Consum\ 5 por]ii de legume [i
fructe zilnic!
49
 Advertorial

Pompa de sân
o necesitate?
Perioada cuprins\ `ntre 0-3 ani se caracterizeaz\ prin cre[terea [i dezvoltarea rapid\ a copilului [i
ofer\ [ansa unic\ de a-i forma acestuia o baz\ nutri]ional\ [i imunologic\ puternic\.

Al\ptarea prezint\ foarte multe avantaje. Are un
impact puternic asupra s\n\t\]ii, nutri]iei [i dezvolt\rii
copilului.
Al\ptarea stimuleaz\ sistemul imunitar al copilului,
iar laptele matern se modific\ permanent pentru a
r\spunde nevoilor acestuia.
Colectarea laptelui matern [i stocarea lui `n condi]ii
adecvate reprezint\ o surs\ eficient\ [i important\ de
hran\ pentru bebelu[. Primele zile dup\ na[tere sunt
critice pentru stimularea lacta]iei. Dac\ bebelu[ul nu
poate fi al\ptat, este foarte important s\ `ncepi s\
folose[ti o pomp\ pentru sân, la un interval regulat de 3
ore, atât pentru declan[area lacta]iei, cât [i pentru
men]inerea acesteia.

~n perioadele `n care nu ai cum sa al\ptezi sau când ai prea mult lapte, pompele de sân sunt
foarte utile, deoarece men]in secre]ia lactat\ continu\.
Hr\nirea bebelu[ului cu lapte matern colectat `i permite acestuia s\ beneficieze `n continuare de
toate avantajele unei nutri]ii specifice al\pt\rii la sân.
Nu uita - colectarea laptelui nu trebuie f\cut\ agresiv. Pompele de sân au ca scop simularea
ac]iunii de suc]iune a copilului [i nu trebuie s\ cauzeze disconfort.

De aceea, `]i prezent\m Pompa manual\ de sân – Tommee Tippee, care te ajut\ s\-i oferi copilului t\u
beneficiile laptelui matern, chiar dac\ nu `l po]i al\pta direct la sân.
Pompa manual\ de sân, model patentat Tommee Tippee, a fost creat\ [i dezvoltat\ de c\tre exper]i `n
al\ptare, de aceea manevrarea acesteia este facil\ – doar cu o singur\ mân\!

Cupa de colectare flexibil\ [i pl\cut\ la atingere este special creat\ pentru o colectare eficient\.
Dotat\ cu denivel\ri pentru masaj, stimuleaz\ lacta]ia – oferind comfort maxim m\micii.

U[or de folosit, cur\]at [i asamblat, deoarece este compus\ doar din 3 piese.

Pompa manual\ de sân este discret\ [i face procesul de colectare – rapid [i u[or de controlat de
c\tre m\mic\.

Recipientele de stocare a laptelui matern se pot fixa `n biberoanele Tommee Tippee, permi]ându-i
m\micii s\ colecteze laptele matern direct `n acestea.

Calitate garantat\, produsul nu con]ine BPA.

Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari!

Nu ezita]i s\ folosi]i Pompa manual\ de sân – Tommee Tippee, pentru ca bebelu[ul t\u s\ se poat\ bucura de
avantajele unei diete s\n\toase cu lapte matern!

50
 S\n\tatea femeii

Cum se depisteaz\ sindromul

ovarelor polichistice
Una din zece femei, cu vârste cuprinse `ntre 20 [i
Dr. Elena Claudia Teodorescu
Medic primar radiologie
40 de ani, sufer\ de sindromul ovarelor
[i imagistic\ medical\ polichistice (SOP), acesta num\rându-se printre
Donna Medical Center cele mai frecvente tulbur\ri endocrine. Adesea,
www.donna-medicalcenter.ro simptomele `ncep `n anii adolescentei [i, dac\ nu
Str. Traian nr. 234, Sect. 2
este descoperit\ [i tratat\ la timp, boala poate
021/252.32.32, 0374.080.008
duce la complica]ii, precum infertilitate.

indromul ovarului esen]ial `n reglarea ciclului Cauzele sindromului nu

S polichistic (SOP) se
manifest\ printr-un
dezechilibru hormonal ridicat:
organismul produce hormoni
masculini `n exces, iar raportul
LH/ FSH este anormal de mare.
LH (hormonul luteinizant) [i
FSH (hormonul
foliculostimulant) sunt hormoni
gonadotropi femini cu un rol
menstrual [i `n evolu]ia
normal\ a procesului de
reproducere. ~n cazul SOP,
eliberarea ovulelor de c\tre
ovare (ovula]ia) se produce mai
rar decât `n mod normal sau
ovarele nu mai elibereaz\
ovule (anovula]ie). ~n absen]a
ovula]iei, ciclul menstrual este
neregulat sau absent.
sunt cunoscute, dar cercet\torii
au ajuns la concluzia c\ exist\
o serie de factori care ar
favoriza apari]ia acestei
afec]iuni: nivelul ridicat de
insulin\, hormonul luteinizant
care stimuleaz\ ovarele s\
produc\ pe lâng\ insulin\ [i
testosteron, factorii ereditari [i
greutatea.

Semne [i simptome
O serie de semne [i
simptome, cu diferite grade de
severitate, legate de sistemul
reproduc\tor, sunt prezente `n
sindromul ovarelor polichistice.
Semnele de `nceput, care ar
trebui s\ te trimit\ la un
control de specialitate, sunt
constituite de modificarea
menstrua]iei: num\r redus de
cicluri menstruale pe an sau
chiar absen]a acestora pe o
perioad\ lung\ de timp
(amenoree), ciclu neregulat.
De asemenea, durerile
pelviene la mentrua]ie se
accentueaz\.
Un alt simptom este
cre[terea pilozit\]ii (hirsutism)
`n zone precum fa]\, piept,
abdomen, spate, degete,
cauzat\ de cre[terea nivelului
de hormoni masculini. O
inciden]\ crescut\ o au [i
simptome precum dezvoltarea
acneei, pielea gras\,
m\trea]a, cre[terea `n greutate
[i chiar obezitatea.

52
 S\n\tatea femeii

Risc de infertilitate, cancer endometrial

Netratat la timp, SOP poate duce la infertilitate, care apare ca rezultat al absen]ei ovula]iei. Exist\
`ns\ cazuri `n care femeile afectate de acest sindrom pot r\mâne `ns\rcinate, situa]ie `n care este nevoie
de monitorizare continu\ din partea medicului specialist, deoarece ele se supun `n continuare altor riscuri,
precum avortul spontan [i diabetul gesta]ional (din cauza nivelului ridicat de insulin\).
Raportul crescut dintre estrogen [i progesteron din organism, care apare [i `n cazul ovarelor
polichistice, este factorul de risc cel mai frecvent de apari]ie a cancerului endometrial. Acesta se manifest\
prin `nmul]irea necontrolat\ a celulelor de la nivelul endometrului (mucoasa uterin\). Descoperit la timp,
are o rat\ de vindecare de 90%.

SOP mai cre[te riscul de hipercolesterolemie, hipertensiune arterial\, apnee `n

somn, boli cardiovasculare [i diabet (1 din 10 femei este diagnosticat\ cu diabet
de tip 2 `nainte de 40 ani).

Diagnosticul corect — Tratament

calea c\tre un tratament
eficient
Adesea, simptomele par s\ nu aib\ leg\tur\
unele cu altele, de aceea controlul medical va
include [i un examen ginecologic, `n timpul c\ruia
ginecologul va fi capabil s\ simt\ chisturile prezente
pe ovare. Odat\ ce acestea au fost suspicionate, o
ecografie transvaginal\ va fi efectuat\ pentru a ajuta
medicul s\ pun\ diagnosticul corect. ~n acest sens, se
vor efectua [i analize hormonale (testosteron liber,
LH, FSH etc).
Ecografia transvaginal\ este esen]ial\ `n
depistarea SOP, deoarece depisteaz\ cre[terea `n
volum a ovarelor, apari]ia microchisturilor
(numeroase [i cu diametrul sub 10 mm) dispuse la
periferia ovarului (aspect de „m\rgele `n[irate”),
absen]a foliculilor maturi la mijlocul ciclului
menstrual, precum [i hiperplazia endometrial\.
Pentru femeile care `[i doresc s\
r\mân\ `ns\rcinate, dar sufer\ de
anovula]ie cronic\ ca rezultat al
SOP, iar tratamentul medicamentos
nu a avut succes, singura op]iune de
a avea un copil r\mâne de cele mai
multe ori fertilizarea `n vitro.
medicamentos
[i chirurgical
Scopul tratamentului se concentreaz\ pe
dou\ aspecte: ameliorarea simptomelor [i
prevenirea sau minimalizarea complica]iilor de
durat\, care pot s\ apar\ la vârst\ adult\. De
cele mai multe ori, tratamentul pentru
controlarea simptomelor este medicamentos.
Anticoncep]ionalele sunt o alegere frecvent\
pentru a regla ciclurile menstruale [i pentru a
reduce nivelul de hormoni, iar pentru
stimularea ovula]iei se apeleaz\ de obicei la
clomid.
Ca solu]ie alternativ\, preferat\ `n cazurile
mai complexe, medicul poate recomanda [i
tratamentul chirurgical. Acesta const\ `n
interven]ii laparoscopice speciale (procedur\
chirurgical\ ce folose[te un tub sub]ire,
luminat, numit laparoscop, ce este introdus `n
abdomen printr-o mic\ incizie la nivelul
peretelui abdominal, utilizat\ pentru
examinarea organelor abdominale sau
genitale interne). ~n timpul laparoscopiei, se va
apela la `ndep\rtarea chisturilor ovariene prin
abla]ie, cu laser (drilling ovarian) sau prin
electrocauterizare (diatermia ovarian\).

53
 Medicin\ dentar\

Din]ii se pot `ndrepta

la orice vârst\
Ortodon]ia este ramura stomatologiei specializat\ `n diagnosticarea, preven]ia [i tratamentul
iregularit\]ilor (malocluziilor) dentare [i faciale. Bracke]ii, aliniatoarele [i alte tipuri de aparate
ortodontice sau ortopedice sunt utilizate pentru corectarea anomaliilor prin mi[carea din]ilor [i
a oaselor. Beneficiul cel mai important este o ocluzie (mu[c\tur\) corect\, care e mai pu]in
expus\ la formarea cariilor, a fracturilor dentare, a problemelor parodontale. Dar la fel de
important\ e cre[terea `ncrederii de sine, care ne poate ajuta la o apari]ie pl\cut\, `ngrijit\ [i
un zâmbet mai frumos.
Dr. Emilia Gheorghiu Milicin
Medic primar specialist `n ortodon]ie
[i ortopedie dento-facial\

Educa]ia ortodontic\,
insuficient\ `n România
Un studiu de pia]\, realizat de
clinica Ortodent pe un e[antion de
1.211 subiec]i, arat\ c\ 53,84% din
totalul persoanelor care apeleaz\ la
un medic ortodont este reprezentat de
copiii cu vârsta cuprins\ `ntre 3 [i 16
ani.
Astfel, copiii cu vârsta cuprins\
`ntre 3 [i 11 ani reprezint\ 40,63%,
din care 56,71% sunt de sex feminin,
iar cei cu vârsta `ntre 11 [i 16 ani
de]in un procentaj de 13,21%, din
care 60,63% sunt de sex feminin.
Educa]ia ortodontic\ la adul]ii
tineri, cu vârsta cuprins\ `ntre 17 [i 25
de ani, e aproape inexistent\. Doar un
procent de 13,13% dintre adul]ii tineri
cu vârsta cuprins\ `ntre 17 [i 25 de
ani solicit\ ajutorul unui medic
ortodont.
Doar un procent de 29% dintre
adul]i cu vârsta cuprins\ `ntre 26 [i 45
de ani apeleaz\ la un medic ortodont.
Din acest procent foarte mic,
aproximativ 78% sunt femei [i doar
22% sunt b\rba]i.
Aceast\ tendin]\ deriv\ din faptul
c\ educa]ia ortodontic\ nu e la cote
foarte `nalte, percep]ia general\ fiind
aceea c\ problemele ortodontice pot fi
rezolvate numai `n perioada de
cre[tere, ceea ce este fals. Este
adev\rat c\ `n perioada copil\riei se
pot rezolva probleme atât ortopedice,
cât [i ortodontice, `ns\ oamenii trebuie
s\ fie bine informa]i c\ la medicul
ortodont se poate apela indiferent de
vârst\.

Aproximativ 18 milioane de români ar avea nevoie de tratamente ortodontice. Frecven]a anomaliilor

dentofaciale e cam la acela[i nivel ca [i `n alte state europene, dar educa]ia sanitar\ este mai orientat\
spre preven]ie. ~n ultimul timp, `n România, este o cre[tere informa]ional\ pe acest segment, `ns\ tot
insuficient\ r\mâne. Oricum, din 2007 am observat o cre[tere a interesului românilor `n ceea ce prive[te
`ngrijirea danturii, `ns\ `n continuare România se afl\ pe un loc coda[ `n topurile europene [i mondiale.

54
 Medicin\ dentar\

nul din cinci copii de

~nghesuirea din]ilor
Cea mai comun\ problem\ ortodontic\ o reprezint\ `nghesuirea dentar\.
Din]ii pot fi prost alinia]i, fie c\ arcadele dentare sunt prea mici, fie din]ii sunt prea
U vârst\ [colar\ prezint\ o
problem\ sever\ de
ocluzie (mu[c\tur\). Consecin]ele
mari. Oasele [i gingiile `n cazul din]ilor foarte `nghesui]i sunt greu de periat, pe termen mai lung sau mai
inflama]iile sunt frecvente, oasele alveolare pierd din `n\l]ime, gingiile `ncep s\ se scurt sunt legate de probleme de
retrag\, din]ii devin mobili [i se pierd `n final. Din]ii impacta]i (care nu pot s\ dezvoltare a cre[terii coloanei
erup\, r\mân `n os), mu[c\tura ineficienta sau aparen]a nepl\cut\ pot rezulta din vertebrale, asimetrii de cre[tere,
aceste `nghesuiri. probleme ale articula]iei
Problemele de respira]ie oral\ (respira]ia pe gur\ `n loc de nas), alergiile temporomandibulare care pot
respiratorii, obiceiurile vicioase, mo[tenirile genetice, pierderile de spa]iu pentru ajunge pân\ la migrene severe,
erup]ia din]ilor permanen]i din cauza cariilor din]ilor de lapte sau a pierderii probleme de degluti]ie,
acestora din diferite motive conduc la anomalii dentofaciale de la moderate la probleme parodontale u[oare
severe `n perioada de erup]ie a din]ilor permanen]i. sau severe.

Mare aten]ie la copii! La adul]i

Este foarte important s\
examina]i din]ii copilului
dumneavoastr\ pe m\sur\ ce erup
din]ii permanen]i. De[i copiii cresc
diferit, exist\ anumite perioade
medii de apari]ie a din]ilor
permanen]i. Iat\ câteva semne care
pot indica necesitatea unui
tratament ortodontic `n perioada de
cre[tere:
4pierderea prea devreme sau
prea târziu a din]ilor de lapte
4dificultate `n a mesteca sau a
mu[ca
4`nghesuire, pozi]ie incorect\ sau
blocarea erup]iei unor din]i
4articula]ii cu sunete sau care se
blocheaz\ la deschiderea [i
`nchiderea gurii
4mu[carea obrajilor sau a cerului
gurii
4din]i care nu se ating deloc
4maxilare [i din]i care sunt
dispropor]iona]i fa]\ de restul
fe]ei
4sugerea degetului sau alte
obiceiuri vicioase care continu\
peste vârsta de 6 ani
4din]i din fa]\ de sus care ies `n
afar\
4din]i de lapte care nu cresc s\
ajung\ la acela[i nivel cu vecinii
lor
4din]ii din fa]\ de sus care mu[c\
`n spatele din]ilor de jos
4din]ii din fa]\ de sus care
acoper\ mai mult de 25% din]ii
de jos atunci când din]ii din
spate sunt `n contact
4b\rbie mic\ sau b\rbie foarte
proeminent\
4din]i vecini care se `nclin\ `n
spa]iul ap\rut prin extrac]ia sau
c\derea dintelui dintre ei
4liniile de mijloc superior [i
inferior nu coincid
4din]i toci]i inegal
4din]i care deviaz\ de la mijloc
când copilul `nchide gura
4exces de spa]iu `ntre din]i dup\
ce au ap\rut caninii permanen]i
superiori
4zâmbet ru[inat când `ncearc\
s\-[i ascund\ din]ii cu mâna
sau zâmbe[te cu gura `nchis\
Principalele probleme
ortodontice care pot ap\rea `n
perioada adult\ sunt: probleme
parodontale, cum ar fi retrac]ii ale
gingiei, apari]ia sensibilit\]ii din]ilor
lâng\ gingie, tocirea din]ilor, pierderea
osoas\ gradual\ cu apari]ia mobilit\]ii
din]ilor [i la un moment dat pierderea
acestora; probleme ale articula]iei
temporomandibulare cu manifest\ri
diferite: dureri de cap pân\ la migrene,
dureri de ureche, dureri la nivelul
gâtului, dureri la nivelul coloanei
vertebrale [i deform\ri ale acesteia.
Asfel de situa]ii mai complicate necesit\
cooperarea medicului ortodont cu al]i
medici speciali[ti, cum ar fi:
paradontolog, implantolog, chirurg
maxilo-facial, posturolog, protetician.
Din fericire pe de-o parte [i din
nefericire pe de alt\ parte, din]ii se
mi[c\ toat\ via]a. Astfel c\ din]ii afla]i
`n pozi]ie incorect\, precum [i
mu[c\tura incorect\ se pot corecta la
orice vârst\, copil sau adult.
Problemele de ortodon]ie se pot rezolva
mult mai u[or `n perioada copil\riei, `n
perioada de cre[tere, dar nu este
exclus\ remedierea lor [i `n perioada
adult\.

55
 Geriatrie

S\n\tatea cognitiv\
[i `naintarea `n vârst\
Gimnastica creierului
Odat\ cu `naintarea `n vârst\, creierul [i func]iile sale sufer\ unele
modific\ri. Se pare c\ declinul func]iilor cognitive `ncepe de timpuriu, la Dr. Gabriela C`rstescu
adultul tân\r, implic\ aproape toate func]iile cognitive, cu grade variate Medic geriatru
de declin [i este cumulativ de-a lungul vie]ii. Geriplus Med

u se cunosc, pe deplin, Atrofia vs plasticitatea

N care sunt motivele
diferen]elor de declin
`ntre diverse persoane vârsnice [i
nici de ce declinul func]iilor
cognitive nu se reflect\ mai
evident `n via]a de zi cu zi a
multor vârstnici. Câteva explica]ii
ar fi: abilit\]ile cognitive nu sunt
singurele care contribuie la
func]ionalitatea zilnic\, `n
general, activitatea zilnic\ nu
necesit\ utilizarea la maximum a
performan]elor. Multe persoane
se adapteaz\ la modific\rile
ap\rute cu vârsta prin
schimbarea unor deprinderi, iar
cuno[tin]ele [i experien]a
acumulat\ reduc nevoile `n
rezolvarea unor probleme noi.
Un grad de declin cognitiv face
parte din procesul normal de
`mb\trânire. Procentul de declin
variaz\ de la o persoan\ la alta
[i de la un domeniu cognitiv la
altul. Diferen]ele `n declinul
cognitiv legat de vârst\ sunt
explicate [i prin rezerva cognitiva
diferit\.
]esutului cerebral
~n mod natural, `n absen]a Exist\ [i un proces pozitiv,
bolilor neurodegenerative, creierul creierul adultului având o
sufer\ modific\ri progresive atât plasticitate mai mare decât se
structurale, cât [i func]ionale. Se credea: ameliorarea deterior\rilor
produce o atrofie a ]esutului, mai asociate vârstei [i remodelarea cu
ales `n regiunile frontale, o sc\dere succes la nivelul creierului
a fluxului sanguin [i a vârstnicului. Neurogeneza poate
neurotransmi]\torilor, cu o sc\dere exista [i persista `n decada a 8-a de
`n volum a creierului de aproximativ via]\, chiar [i `n regiunile implicate
10% la vârsta de 80 ani. Odat\ cu `n `nv\]are [i memorie. De
`naintarea `n vârst\, `n mod normal, asemenea, de[i apare o sc\dere a
`n creier se pot acumula anumite fluxului sanguin `n anumite regiuni
proteine (amiloid, proteina tau), dar ale creierului, `n altele poate ap\rea
procesul este mai accentuat [i cu o o activitate crescut\, ceea ce
distribu]ie larg\ `n demen]a sugereaz\ o reorganizare cortical\.
Alzheimer.
9 elemente importante
pentru vârstnici
S\n\tatea cognitiv\ nu este doar absen]a bolilor, ci dezvoltarea [i
p\strarea structurilor cognitive, ceea ce permite vârstnicului s\ men]in\
implicarea social\, un sens `n via]\, abilitatea de a fi independent,
recuperarea dup\ boli sau traumatisme [i capacitatea de a face fa]\ unor
dizabilit\]i. Cele 9 elemente ale s\n\t\]ii cognitive sunt: percep]ia, limbajul,
aten]ia, memoria, gândirea, func]iile executive, judecata, deprinderile
`nv\]ate [i abilitatea de a tr\i o via]\ plin\ de sens. Pe lâng\ s\n\tatea
cognitiv\ este la fel de important\ s\n\tatea emo]ional\, care
`nseamn\ prezen]a unei adapt\ri emo]ionale pozitive.

56
 Geriatrie

Debutul Factori de risc pentru declinul

declinului cognitiv:
cognitiv 4~naintarea `n vârst\ este cel mai important factor de risc pentru declinul
cognitiv, tulburarea cognitiv\ [i demen]\
Nu se [tie cu exactitate
când `ncepe declinul cognitiv,
4Inactivitatea fizic\
existând p\reri c\ debutul ar `n
4Bolile vasculare. Este foarte puternic\ leg\tura dintre hipertensiune `n
perioada de adult [i declinul cognitiv la vârste mai avansate. Controlul
jurul vârstei de 30 ani [i altele
factorilor de risc cardiovasculari (hipertensiunea, obezitatea, fumatul,
care sugereaz\ debutul dup\
sedentarismul) poate `ncetini procesul de declin cognitiv
vârsta de 50-60 ani. Debutul
declinului cognitiv dup\
4Diabetul zaharat
atingerea maturit\]ii implic\
4Indicele de mas\ corporal\ crescut (supraponderalitatea [i obezitatea)
necesitatea imperioas\ de a
4Markerii biologici ai inflama]iei prezen]i
promova s\n\tatea cognitiv\.
4Starea depresiv\
Aceasta nu trebuie privit\
4Statusul emo]ional alterat, care are urm\torii factori de risc: s\n\tatea
emo]ional\ sc\zut\ (asociat\ cu dizabilit\]i func]ionale sau fizice), boli
separat de alte aspecte ale
cronice, deficite senzoriale (sc\derea auzului [i a vederii), stres, sexul
s\n\t\]ii fizice. Se consider\ c\
feminin, caracteristici de personalitate precum nevroza
ceea ce este bun pentru
s\n\tatea inimii este bun [i
4Al]i factori posibili: expunerea la plumb, alcoolismul, tulbur\rile de
somn, cancerul, osteoporoza
pentru s\n\tatea creierului.

RECOMANDĂRI:
Strategii preventive pentru
`mbun\t\]irea s\n\t\]ii
cardiovasculare [i cognitive:
4Controlul hipertensiunii prin
agen]i antihipertensivi
4Controlul nivelului de colesterol
prin agen]i de reducere a
nivelului colesterolului
4Controlul glicemiei [i al
diabetului zaharat
4Utilizarea agen]ilor antiplachetari
4Oprirea fumatului
4Controlul dietei, care trebuie s\
fie s\rac\ `n gr\simi saturate [i
dulciuri, cu un consum ridicat de
pe[te [i acizi gra[i polinesatura]i,
fructe [i legume
4Reducerea stresului
4Terapia hormonal\ (terapia cu
hormoni estrogeni `n
menopauz\ ar putea reduce
riscul de tulburare cognitiv\
u[oar\)
4Activitatea fizic\ regulat\ este
asociat\ cu reducerea riscului de
tulburare cognitiv\
4Activitatea social\ sus]inut\, prin
leg\turi cu alte persoane [i
implicarea `n diverse activit\]i
pl\cute, poate reduce declinul
cognitiv
4Corectarea deficitelor de
vitamina B12 [i acid folic
4Aportul crescut de antioxidan]i

58
 Chirurgie estetic\

Implantul cu silicon
cea mai sigur\ metod\ de m\rire a sânilor
M\rirea sânilor este un subiect care stârne[te `n
Dr. Dan Mihail Stana
continuare interes datorit\ dorin]elor presante ale
Medic chirurg estetician
Clinica Efigia femeilor de a ob]ine corpul mult visat. ~n `ntâmpinarea
Telefon: 021/269.04.42 acestor nevoi, medicina modern\ vine `n permanen]\
Str. Erou Iancu Nicolae nr. 113, Bucure[ti cu solu]ii de ultim\ or\, `ns\ noutatea nu `nseamn\
E-mail: office@clinicaefigia.ro mereu [i siguran]\. Din cauza gradului insuficient de
www.clinicaefigia.ro testare [i folosire, metodele alternative de augmentare
mamar\ prezint\ un risc sporit, pe când implanturile cu
silicon r\mân `n continuare cea mai sigur\ metod\.

Noile tehnici nu sunt testate suficient

olosirea celulelor stem,

F injectarea cu gr\sime
proprie sau cu acid
hialuronic sunt câteva exemple
de metode revolu]ionare care au
ap\rut recent pe pia]a medicinei
estetice. Acestea au creat o mare
vâlv\ [i anticipa]ie, `ns\
prezentarea lor drept o
alternativ\ viabil\ la implanturile
mamare tradi]ionale nu este
justificat\.
Aceste tehnici noi fac ca
implanturile mamare s\ `[i
piard\ din notorietate, `ns\ fragede este nevoie de cel pu]in ridicare. Mai mult, efectele sunt
problema siguran]ei [i eficien]ei 10 ani [i un e[antion m\rit de vizibile abia `n câteva luni, iar
acestora a fost prea pu]in paciente. costurile interven]iilor sunt
dezb\tut\. Noutatea lor aduce Fa]\ de implanturile sim]itor mai mari. Similar este [i
un dezavantaj considerabil: nu mamare, m\rirea sânilor cu `n cazul injec]iilor cu acid
au fost testate suficient pentru a ajutorul celulelor stem [i hialuronic, care nu au efecte de
[ti cu certitudine riscurile pe care inject\rii cu gr\sime proprie lung\ durat\ [i rezultatul ob]inut
le implic\. Numai pentru a (lipofeeling) sunt proceduri este ireversibil. Riscurile acestor
elimina leg\tura dintre aceste complexe al c\ror volum final nu proceduri agresive sunt `nc\
procedee [i apari]ia cancerului poate fi `n totalitate controlat, nu necunoscute, fiind recomandat\
la sân la vârste din ce `n ce mai ofer\ fermitate [i nu au efect de evitarea lor.

59
 Chirurgie estetic\
Metodele tradi]ionale, de `ncredere
~n continuare, metoda cea
mai sigur\ r\mâne m\rirea
sânilor prin implanturi mamare
de silicon. ~n cadrul clinicii noastre
opt\m cu `ncredere pentru
aceast\ variant\, care beneficiaz\
de o tradi]ie [i experien]\
`ndelungat\. Impactul interven]iei
a fost studiat `n profunzime de
Opera]ia dureaz\ dou\ ore
Opera]ia de m\rire a sânilor
const\ `n introducerea unor
implanturi de silicon `n spatele
]esutului mamar deja existent,
pentru a m\ri volumul [i
modifica forma acestuia.
Interven]ia se realizeaz\ sub
efectul unei anestezii generale [i
dureaz\ aproximativ 2 ore, iar
implantul este inserat fie `n
spatele ]esutului mamar, fie `n
spatele mu[chilor pectorali.
Indiferent pentru ce tip
de interven]ie se
opteaz\, este bine ca
decizia s\ fie luat\ `n
cuno[tin]\ de cauz\,
prin sf\tuirea cu
medicul chirurg.
Preoperator, este
indicat ca procedurile
aplicate s\ fie
explicate `n detaliu,
pentru ca rezultatul
final s\ fie unul
conform a[tept\rilor.
60
osturile de
C
peste 30 de ani [i nu a fost
asociat cu apari]ia cancerului sau m\rire a
a altor boli autoimune. Am f\cut sânilor cu
alegerea de a oferi doar servicii implant de silicon
de m\rire a sânilor cu silicon, `ncep de la 1.800
pentru c\, pe lâng\ satisfacerea euro `n func]ie de
cerin]elor pacientelor care ne trec marca implantului
pragul, siguran]a lor ocup\ un loc
folosit.
prioritar.
sub mu[chiul pectoral printr-o
incizie de 4 cm.
Plaga este suturat\ cu fire
plasate `n interior, iar tegumentul
beneficiaz\ de aplicarea unor
benzi adezive, ce favorizeaz\
ob]inerea unor cicatrici fine,
pu]in vizibile. Dup\ interven]ie se
aplic\ un pansament steril, de
Inciziile pot fi f\cute sub bra], `n protec]ie, acesta putând fi
partea inferioar\ a areolei sau `nl\turat la 48 de ore dup\
sub sân, pozi]ionând implantul aceea.
Recuperarea postoperatorie
O senza]ie de disconfort sau durere poate interveni,
`ns\ ea dispare dup\ administrarea unor medicamente
analgezice. Mi[c\rile bra]elor vor fi câteva zile u[or
limitate, iar activitatea obi[nuit\ se poate relua dup\ 7-
10 zile.
Perioada de recuperare este o etap\ foarte
important\ a interven]iei chirurgicale, care poate
influen]a `ntregul rezultat. Pentru confortul pacientului,
punem la dispozi]ie `n perioada de refacere servicii de
spitalizare zi [i op]iunea unei rezerve proprii. De
asemenea, `n urm\toarele 3 s\pt\mâni, eforturile fizice
intense [i ridicarea de greut\]i sunt strict interzise, iar
reluarea activit\]ii fizice intense se va face treptat, pe
parcursul a 2 luni de zile.
Cum se trateaz\
conjunctivita alergic\
Conjunctivita alergic\ este manifestarea reac]iei
alergice la nivelul mucoasei oculare, inflama]ia de
natur\ alergic\ a conjunctivei.

Ochiul este supus `n permanen]\ la numeroase

agresiuni: alergeni transmi[i pe calea aerului, dar [i prin
contact – cosmetice, solu]ii de `ntre]inere pentru lentilele de
contact, administrare local\ de antibiotice [i alte substan]e.
Conjunctivita alergic\ afecteaz\ ambii ochi `n acela[i timp,
de[i uneori un ochi este mai grav afectat decât cel\lalt.
Principalul simptom al conjunctivitei alergice este pruritul
(mânc\rimea) la nivelul ochilor.
Conjunctiva (mucoasa care acoper\ albul ochilor [i
interiorul pleoapelor) devine tumefiat\ [i ro[ie, de[i vederea
r\mâne, de obicei, intact\. De[i conjunctivita alergic\ poate
s\ apar\ singur\, de obicei este asociat\ cu rinita alergic\.

Semnele [i simptomele de conjunctivit\ alergic\ sunt:

mânc\rime [i senza]ia de arsur\ la nivelul ochilor – nu exist\
alergie ocular\ f\r\ prurit, umflarea pleoapelor, l\crimare
excesiv\, ro[ea]a conjunctivei, secre]ii oculare apoase sau
mucoase, ochi ro[ii, sensibilitate la lumin\, vedere neclar\
(uneori), cearc\ne, tulbur\ri ale somnului.
Spre deosebire de conjunctivitele bacteriene [i virale,
conjunctivita alergic\ nu este contagioas\. ~n conjunctivitele
bacteriene, secre]ia ocular\ este, de obicei, groas\ [i
cremoas\; `n conjunctivitele alergice sau virale secre]ia
ocular\ este clar\.

Tratament. ~n primul rând, `n cazul `n care se cunosc

alergenii, evitarea [i prevenirea expunerii la ace[tia
reprezint\ o m\sur\ esen]ial\. Men]inerea igienei este foarte
important\. Tratamentul local se face prin aplicarea de
comprese reci, decongestive cum sunt serve]elele sterile cu
Echinacea, bromelin\ [i licviri]ie, coliruri antiseptice sau
dezinfectante u[oare, lacrimi artificiale [i al]i lubrifian]i
oculari ce con]in Echinacea, acid hialuronic, aminoacizi care
au efect de de ameliorare a simptomelor [i sp\lare a
alergenilor. Se folosesc frecvent antihistaminice, administrate
local [i sistemic, precum [i corticoizi locali.
Nout\]i medicale

omer]ul paralel cu miliarde de euro. Acest lucru poate ~n România, lista de compensate

C medicamente [i
actualizarea listei de
medicamente compensate au fost
dou\ dintre subiectele abordate `n
cadrul unei dezbateri privind
alinierea sistemului sanitar
românesc la standardele europene.
„Se estimeaz\ c\ valoarea
comer]ului paralel cu medicamente
`n Uniunea European\ a ajuns la 5
duce la penurii de medicamente [i
poate pune `n pericol accesul
pacien]ilor la tratament”, a declarat
europarlamentarul Cristian Bu[oi,
`n cadrul dezbaterii. Legat de
actualizarea listei de medicamente,
europarlamentarul a specificat c\
„se `ncalc\ directiva 105 din 1989
privind transparen]a, care prevede
actualizarea anual\ a acestei liste”.
nu a fost actualizat\ de 5 ani, timp
`n care pacien]ii nu au avut acces
la inova]ie. Dezbaterea a fost
organizat\ de Camera de Comer]
American\ `n România (AmCham
România), Camera de Comer]
American\ pe lâng\ Uniunea
European\ (AmCham EU) [i Local
American Working Group (LAWG).

10 ani de tratament Riscurile `ntreruperii

cu insulin\ glargin tratamentului
`n România cu antidepresive
edicii avertizeaz\ c\

A
nul 2013 marcheaz\ 10 ani de
tratament cu insulin\ glargin `n România.
Cu acest prilej, speciali[tii avertizeaz\ c\,
pân\ `n 2030, 11,1% din popula]ia României va
M pacien]ii care `ntrerup
tratamentul antidepresiv,
mai ales `n perioada de prim\var\-
var\, f\r\ acordul specialistului, se
suferi de diabet zaharat. ~n prezent, aproximativ
expun riscului de a suferi simptome
115.000 de pacien]i cu diabet din ]ara noastr\
de discontinuitate. Cel mai frecvent,
sunt insulino-dependen]i, potrivit CNAS.
simptomele de discontinuitate apar
Principala problem\ a persoanelor cu diabet
la scurt timp de la oprirea unui
zaharat este controlul glicemic. „Obiectivul
antidepresiv, dar [i la mic[orarea
oric\rui diabetolog este asigurarea unui
dozei sau când sunt omise doze `n
management eficient al diabetului printr-un
timpul tratamentului. Simptomele
tratament u[or, pe care pacientul s\-l poat\
de discontinuitate ar putea fi grupate `n tulbur\ri de echilibru,
respecta, evitând astfel posibilele complica]ii. De
simptome senzoriale (parestezii, amor]eli), manifest\ri
multe ori pacientul devine propriul du[man,
gastrointestinale (grea]\, vom\), tulbur\ri de somn (insomnii, vise
deoarece amân\ pe cât posibil trecerea la
agitate), simptome corporale generale asem\n\toare gripei
insulinoterapie, amânare ce afecteaz\ starea sa
(letargie, cefalee, transpira]ii, frisoane, dureri musculare),
de s\n\tate. Din fericire, ast\zi avem la dispozi]ie
simptome afective (anxietate, agita]ie, depresie, iritabilitate) [i
un tratament care de 10 ani schimb\ istoria
uneori manifest\ri neurologice. Pacientul nu trebuie s\ opreasc\
insulinoterapiei `n România. Este vorba despre
de la sine putere medica]ia, chiar dac\ se simte bine. Singurul `n
insulina glargin, cea mai studiat\ insulin\ din
m\sur\ a decide oprirea unui tratament antidepresiv este
lume”, a declarat prof. dr. Nicolae Hâncu,
medical psihiatru, care va recomanda o oprire gradat\ (`n 2-4
pre[edinte onorific al Federa]iei Române de
s\pt\mâni) a medicamentelor.
Diabet, Nutri]iei [i Boli Metabolice.

62
 Nout\]i medicale

Seni Combate eficient

solu]ia ideal\ infec]iile urinare
pentru problemele nfec]iile urinare se num\r\ printre cele mai r\spândite
de incontinen]\
ncontinen]a este o afec]iune ce poate
I boli ale aparatului urinar. Netratate la timp, pot
distruge rinichii, de aceea este esen]ial s\ nu le

I interveni la orice etate, indiferent de

gen sau status social, poate fi cauzat\
de mai mul]i factori [i se poate manifesta
ignor\m [i s\ aplic\m tratamentul corespunz\tor, ]inând
cont de indica]iile medicului.
Infec]iile urinare
sunt afec]iuni
`n diferite moduri – ca [i un episod
inflamatorii produse de
singular, frecvent sau cu regularitate.
diferite microorganisme
Indiferent de gradul incontinen]ei, ave]i
care ajung la nivelul
nevoie de produsele absorbante adecvate,
aparatului urinar, unde
care s\ v\ asigure protec]ie [i confort.
se multiplic\ [i
Un lucru foarte important pe care
determin\, `n timp,
trebuie s\-l lua]i `n considerare la
modific\ri `n
alegerea produsului este suprafa]a
func]ionarea normal\ a
exterioar\. Aceasta trebuie s\ fie moale [i
rinichilor [i a c\ilor
s\ permit\ pielii s\ respire, deoarece
urinare.
temperatura din interiorul scutecului, urina
Inciden]a infec]iilor
[i suprafa]a plastic\ pot irita pielea, chiar
de tract urinar este mai
pân\ la r\ni grave.
mare `n cazul femeilor,
Alege]i doar produsele din gama Seni
50% din acestea
cu simbolul pe ambalaj, care
suferind cel pu]in o dat\ `n timpul vie]ii de o form\ de
asigur\ protec]ie eficient\, dar [i confort
infec]ie.
`n utilizare: Seni Lady, Seni Super, Super
Remediile naturale sunt din ce `n ce mai c\utate ca
Plus, Super Trio [i Seni Active. Produsele
alternativ\ de tratament utilizat.
cu suprafa]a din plastic, de[i au aceea[i
Cystone, prin efectul antibacterian, antispastic [i
capacitate de absorb]ie nu permit pielii s\
antiinflamator, este benefic `n infec]iile urinare acute sau
respire [i pot duce la apari]ia irita]iilor.
cronice, `nl\turând disconfortul [i durerea asociate acestei
afec]iuni. Cystone ac]ioneaz\ asupra agen]ilor patogeni
~n gama Seni g\si]i produse pentru
care provoac\ infec]iile urinare prin 3 mecanisme: are
toate gradele de incontinen]\, pentru
efect antibacterian direct, inhib\ aderarea bacteriilor de
persoane active, cu mobilitate limitat\ sau
peretele tractului urinar [i multiplicarea lor, iar prin efectul
imobilizate.
diuretic favorizeaz\ eliminarea microorganismelor. Cystone
previne recuren]a infec]iilor urinare cu agen]ii obi[nui]i [i se
www.seni.ro poate folosi `n cure prelungite f\r\ riscuri.

63
 Magazin

Re]et\
Bancuri cu de Pa[ti
medici
Pulp\ de miel la cuptor

Ingrediente
41 pulp\ de miel
45 c\]ei de usturoi
- De import. 42 foi de dafin
- De import s-a terminat. 42 pahare de vin alb
- Atunci de-a noastr\. 4rozmarin
- Nani, nani… 4ment\
4sare, piper
n Un bâlbâit vine la doctor: 4ulei
- ~ntotdeauna v\ bâlbâi]i a[a?
- N-nnu, ddocc-ctore, dd-doar
n Electricianul spitalului, `n
c-când vv-vorbesc.
u[a salonului de terapie
intensiv\:
n Medicul: - S\ [ti]i c\
- Lua]i aer adânc, oameni
principalul vinovat pentru boala
buni, schimb\m siguran]a!
dvs. este alcoolul.
Pacientul: - Mul]umesc,
n - Care este deosebirea
domnule doctor! Credeam ca
`ntre un medic [i
eu sunt vinovat.
Dumnezeu?
- Dumnezeu nu se crede
n - Doctore, ce ave]i pentru
medic…
ridurile mele?
- Cel mai mare respect.
n Un tip merge la psihiatru:
- Domnule doctor, uneori
n - Doctore, nu i-a]i putea
am impresia c\ sunt câine.
administra so]ului meu un
- Dar de când ave]i impresia
medicament s\ viseze
asta? pe[ti?
- P\i… de când eram - De ce? E cumva pescar? Mod de preparare
c\]elu[. - Nu, dar de vreo dou\ luni ~ntr-un vas `nc\p\tor se pun
viseaz\ noapte de noapte c\]eii de usturoi zdrobi]i, foile de
n Chirurgul c\tre asistent\, dafin, rozmarinul, piper [i sare
numai vr\bii.
`n sala de opera]ie:
- {i ce importan]\ are, pe[ti dup\ gust, uleiul, menta tocat\ [i
- Anestezie.
sau vr\bii, nu e totuna? se amestec\ pân\ la
- De-a noastr\ sau de
- Nu, c\ dac\ ar visa pe[ti, nu omogenizare. Carnea de miel se
import?
ar mai ciripi. va ]ine `n aceast\ marinat\ o

64
 Magazin

jum\tate de zi, la frigider. Dup\

marinare, se introduce `ntr-o
tav\, se unge cu ulei [i se
rumene[te la cuptor, timp de 1
or\ [i jum\tate.
Se serve[te cu garnitur\ de
legume.
*Re]et\ tradi]ional\

Sfatul lui Menci

Se vor prefera vinul f\r\
sulfi]i, sarea marin\ sau de min\
nerafinat\, usturoiul de gr\din\,
uleiul de m\sline sau de palmier
nehidrogenat.
Se va alege un miel de peste
10-12 kg (8-10 s\pt\mâni),
deoarece mielul mai mic este
indigest, cu un con]inut mai mare
de colagen [i oxipurine.
Mielul este o surs\ bun\ de
zinc necesar sistemului imunitar
PA{TE FERICIT! de Costel „Cos“ Ra[c\
`n lupta contra infec]iilor
(r\ceal\, grip\ [.a.), o surs\ de ORIZONTAL
fier hemic biodisponibil, de l 1) ADOLESCENT l 2. BARBI{ON l 3. OPER| EPIC| DE MARE AMPLOARE –13
NUMERE! l 4. A RIDICA – ~N MIZA! l 5. INTESTIN – LIMBA VECHILOR GRECI l 6. ~N
potasiu necesar bunei TACT – ~N EXTERIOR l 7. FEMELELE CAILOR – COMUN ~N CENTRU! l 8. CÂNTEC DE
excitabilit\]i neuromusculare, de LEAG|N – RECE! – ~N VEN|! l 9. CAN|! – A IMOBILIZA l 10. OTOMAN – CAIET! l
vitamine B necesare eliber\rii 11. ~N CERC! – RAPID l 12. }ARA LUI NEGRU VOD|.

energiei din alimente, de VERTICAL

vitamina E [i D. Acceptat `n
celiachie.
Mielul se serve[te cu
garnitur\ de legume la grill,
sotate, fierte, [i nu cu
amidonoase (cartofi, pâine,
orez).
l 1. LA LIMAN ~N CENTRU! – ~N LUN|! l 2. ST|RUIN}| l 3. MARGINE – ~N CEAS! –
A FOST P|C|LIT DE VULPE l 4. ~NCONJUR – ~N MAP|! – PERE! l 5. URARE l 6. ~N
BIL|! – ACELA – CAR GOL! – ~N GUR|! l 7. DOMOL – A {IROI ~N MIJLOC! – MIOAR|
l 8. ~N CEL MAI ~NALT GRAD l 9. 12 ZÂNE! – A ~MPREUNA.
l 9. ZA – UNI.
l 5. PA{TE FERICIT l 6. IL – ALA – CR – UR l 7. LIN – IRO – OITA l 8. EMINAMENTE
l 1) IMA – UN l 2. TENACITATE l 3. CAPAT – EA – URS l 4. OCOL – AP – PR – A
Vertical:

Sursa: „Revolu]ie `n buc\t\rie”,

TURC – IT l 11. ER – IUTE l 12. SATRA.
Prof. dr. Gheorghe l 6. AC – AFARA l 7. IEPE – OMU l 8. UTA – RC – EN l 9. NA – PIRONI l 10.
Mencinicopschi l 1) COPIL l 2. TACALIE l 3. EPOS – NM l 4. INALTA – IZ l 5. MAT – ELINA
Orizontal:
Dezlegare:

65
 Advertorial

Articula]ii
mereu s\n\toase
Un num\r tot mai mare de persoane
se confrunt\ cu afec]iuni ale
sistemului osteo-articular printre care
[i artrita.

e m\sur\ ce `mb\trânim,

P organismul nostru produce o

cantitate tot mai mic\ de acid
hialuronic, iar calitatea acestuia las\ [i ea
de dorit. Astfel, sunt influen]ate negativ
lichidul sinovial [i cartilajul articular. Rolul
lichidului sinovial este de a lubrifia
articula]ia [i a amortiza [ocurile, ca [i parte
a activit\]ii zilnice. Suplimentarea dietei
ajut\ la men]inerea nivelului normal de
acid hialuronic.

Completa]i talonul de concurs,

trimite]i-l la adresa Str. Cuza
urs
Vod\ nr.130, bl. 1A, sc. 1, ap.
7, Sector 4, Bucure[ti [i pute]i
Conc
câ[tiga, prin tragere la sor]i,
10 premii a câte un Regenovex Regenovex este o gam\ inovatoare de produse
capsule. avansate din punct de vedere tehnologic, conceput\
Nu uita]i s\ completa]i adresa
pentru asigurarea s\n\t\]ii articula]iilor prin
dvs. pe plic!
combina]ia unic\ a uleiului marin pur Bionovex® [i a
acidului hialuronic. Bionovex® ulei marin pur unic,
NUME................................................................. patentat, ob]inut din midia cu margini verzi provenit\
PRENUME............................................................ din Noua Zeeland\, con]ine acizi gra[i Omega-3 care
VÂRSTA......................E-MAIL............................... au propriet\]i antiinflamatoare naturale. Acidul
hialuronic este o component\ cheie a lichidului
TELEFON.............................................................
sinovial, a cartilajului, tendoanelor [i ligamentelor,
fiind esen]ial pentru men]inerea s\n\t\tii articula]iilor.

66