Barometrul s\n\t\]ii
Detoxifiere cu trup [i suflet
Stelu]a Indrei
Redactor-{ef
\ `nceap\ detoxifierea de
S
prim\var\! Scenariul se repet\
`n fiecare an. Este regizat de
ziare, reviste, emisiuni, site-uri pentru
femei, farmacii, nutri]ioni[ti, vedete...
Se `ntrec s\ ne ofere solu]ia
miraculoas\ care ne scap\ de toxine
[i de toate relele din organism. Cura
de detoxifiere e bun\ la toate. Ne
red\ energia [i pofta de via]\, ne
scap\ de boli, ne ajut\ s\ sl\bim, ne
`ntinere[te, ne face mai buni, mai
frumo[i, mai de[tep]i... Poate a[a este.
Nu contest\m beneficiile detoxifierii,
de[i sunt medici care spun c\ aceasta
nu are nicio relevan]\ atât timp cât ne
preocup\ doar 6-7 zile pe an. Chiar [i
`n edi]ia noastr\ de prim\var\ ve]i
reg\si un articol dedicat acestui
subiect.
Suntem de acord! S\ ne
detoxifiem! Dar s\ facem acest lucru
pe tot parcursul anului. S\ ocolim
carnea gras\, mezelurile, produsele
de patiserie, hamburgerii [i cartofii
pr\ji]i [i prim\vara, [i vara, [i toamna,
[i iarna. Nu e suficient s\ mânc\m
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa de coresponden]\:
Calea Rahovei, nr 266-268,
Corp 3, Etaj, 1, Camera 4, Sector 5,
Bucure[ti
Tel: 021.528.02.92;
Fax: 021.528.02.93
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director general: Gabriel Balazs
gabi@doctorulmeu.com
Director Publicitate: Cristin Tocan
cristin@doctorulmeu.com
Redactor-[ef: Stelu]a Indrei
steluta.indrei@doctorulmeu.com
Secretar de redac]ie: Mihaela Preda
spanac [i s\ bem ap\ plat\ cu
l\mâie o s\pt\mân\, iar dup\ aceea
s\ ne oprim la primul fast-food care
ne iese `n cale. Nu vom fi deloc mai
s\n\to[i dac\ mânc\m bio, dar la
]igar\ nu renun]\m `n ruptul capului.
Nu ne ajut\ cu nimic sfaturile pe care
le citim `n reviste, dac\ nu ne
hot\râm s\ le punem `n practic\ pe
termen lung, `n cadrul unui stil de
via]\ complet schimbat `n bine. S\
adopt\m toat\ via]a [i pentru
`ntreaga familie o alimenta]ie
s\n\toas\, echilibrat\ [i variat\. Dieta
mediteranean\ este un bun exemplu
de urmat, despre care g\si]i detalii `n
cuprinsul revistei. S\ avem grij\ de
s\n\tatea inimii, a ficatului, a
pl\mânilor. S\ facem tot posibilul
pentru a ne reduce riscul de diabet,
de cancer sau de boli
neurodegenerative. S\ renun]\m la
fumat – o adev\rat\ otrav\ pentru
toate organele. S\ facem mi[care,
pentru c\ e dovedit [tiin]ific c\ sportul
pune pe fug\ foarte multe boli.
Despre toate acestea v\ invit\m s\
citi]i `n articolele urm\toare.
Iar lucrurile nu trebuie s\ se
Redactori: Stelu]a Indrei,
Gabriel Olaru, Florin Mu[at,
Colectivul [tiin]ific: Prof. univ. dr.
Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu,
Dr. Mihaela Leventer,
Lector Dr. Lygia Alexandrescu,
psiholog Roxana Foc[a
Foto: SHUTTERSTOCK
Foto copert\: SHUTTERSTOCK
Distributie: GTS SOLUTION
Tiraj: 40.000 exemplare
Urm\toarea apari]ie:
Mai 2014
opreasc\ doar la cur\]enia trupului.
Marea provocare este cur\]enia `n cel
mai complicat [i mai `ntortocheat
dulap: mintea [i sufletul nostru. Ce
facem cu acele lucruri bine ascunse
[i, poate, doar de noi [tiute? S\ nu
uit\m c\ ele pot ie[i oricând la iveal\,
sub form\ de anxietate, nelini[te,
depresie, `mboln\viri. De aceea, e
necesar s\ facem ordine `n fiecare
sertar al sufletului, s\ separ\m
lucrurile bune de cele rele, s\ p\str\m
ceea ce putem reinventa [i s\
arunc\m vina, obsesiile, e[ecurile,
obiceiurile nes\n\toase, rela]iile
d\un\toare cu cei din jur. O cale de
terapie pentru suflet pute]i descoperi [i
`n articolele noastre despre virtu]ile
postului [i credin]ei `n Dumnezeu [i
despre cump\tarea `n perioada
s\rb\torilor Pascale.
A[adar, `ncepe]i detoxifierea
trupului [i sufletului. S\ devin\ un
obicei zilnic. ~ntr-adev\r, este un
obicei care necesit\ efort [i implicare,
dar merit\. Pentru c\, `n final, vei
ajunge s\ fii `n deplin control asupra
vie]ii tale, inevitabil, cu bune [i cu
rele.
Revista Doctorul Meu este creat\ pentru a va
oferi informa]ii generale despre s\n\tate,
numai `n scopul educa]ional, iar acestea nu
sunt destinate a `nlocui o consulta]ie medical\
de specialitate. ~ntotdeauna trebuie s\
consulta]i sfatul unui profesionist `n probleme
legate de afec]iuni, simptome [i tratament. Nu
ne asum\m responsabilitatea pentru orice
pagube sau v\t\mari ale dumneavoastr\ sau
ale altor persoane, ca urmare a folosirii
informa]iilor, ideilor sau instruc]iunilor con]inute
`n revist\.
3
 Sezon

E vremea detoxifierii:
poftiți la hrană vie!
Dr. Ruxandra Constantina
Medic specialist medicina familie [i
apifitoterapie Detoxifierea de prim\var\ este absolut necesar\ pentru
Cabinet consultan]\ naturopat\, men]inerea s\n\t\]ii: ajut\m organismul s\ elimine `n mod
iridologie [i biorezonan]\ eficient toxinele (pe cale digestiv\, renal\, respiratorie, cutanat\),
Telefon: 0733.299.355 ne `mbun\t\]im imunitatea, metabolismul [i digestia, ne
http://drconstantinaruxandra.blogspot.ro men]inem un bun tonus fizic [i psihic.

etoxifierea este cu atât mai nefavorabile (umezeal\, frig, ninsoare, animale, dulciuri concentrate, `n

D benefic\ [i necesar\, cu cât

pe parcursul iernii organismul
nostru a fost supus unui stres
suplimentar: condi]ii atmosferice
vânt) care ne-au sc\zut imunitatea [i
ne-au constrâns s\ facem mult mai
pu]in\ mi[care `n aer liber; alimenta]ia
dauna unei alimenta]ii „vii”; echilibrul
nostru psihoemo]ional a avut de
suferit, ne sim]im mai obosi]i, mai
a con]inut multe proteine [i gr\simi apatici.

S\ ocolim Trufandale [i verde]uri

carnea gras\
[i mezelurile
Modificarea major\ pe care
trebuie s\ o efectu\m este legat\ de
stilul de via]\, `n primul rând de
alimenta]ie, care trebuie s\ se bazeze
`n primul rând pe legume [i verde]uri
proaspete, specifice acestui anotimp.
S\ renun]\m la consumul de carne
gras\ [i mezeluri, afum\turi, pr\jeli,
conserve, pâine alb\, preparate de
patiserie din comer], dulciuri
concentrate, alimente [i sucuri ce con]in
aditivi [i coloran]i sintetici; renun]a]i la
excesul de cafea, alcool [i la fumat.
de prim\var\
Consuma]i verde]urile prim\verii,
pe cât posibil `n stare crud\,
proasp\t\, sub form\ de salate (sau
fierte timp scurt). Acestea con]in multe
vitamine, minerale, fibre, enzime,
clorofil\. Au rol detoxifiant-depurativ,
diuretic, regleaz\ tranzitul, ajut\ la
reglarea valorilor colesterolului [i
trigliceridelor.
4Urzicile au ac]iune diuretic-
depurativ\, antianemic\, tonic\
general\; se consum\ sub form\
de salat\, piure, suc proasp\t.
4P\p\dia are ac]iune diuretic\,
drenoare la nivel hepatobiliar; se
consum\ salat\ din tije sau frunze
tinere sau suc proasp\t.
4{tevia este depurativ\,
`mbun\t\te[te digestia, regleaz\
activitatea inimii.
4Spanacul este antianemic,
depurativ, cre[te imunitatea [i
combate astenia.
4Leurda are ac]iune de normalizare
a valorilor lipidelor sanguine [i
efect tonic cardiac.
4Unti[orul `mbun\t\]e[te circula]ia
venoas\.
4N\sturelul este antianemic.
4Loboda este un excelent detoxifiant.
4Salata verde are efect tonic nervos,
drenor biliar.
4Ceapa [i usturoiul verde
`mbun\t\]esc imunitatea, au
ac]iune antiseptic\ [i antibiotic\.
4Condimentele aromatice sunt foarte
bogate `n vitamine [i minerale:
leu[tean, p\trunjel, m\rar,
ad\ugate ca atare `n mânc\ruri
sau sub form\ de sucuri, cu efecte
mult mai puternice (de ex. suc de
p\trunjel, 250 ml/zi).

4
 Sezon

Consuma]i cât mai multe salate asortate, colorate, `n Mi[care, masaj,

care ad\uga]i ulei presat la rece de m\sline, de cânep\,
de in, de sâmburi de struguri [i semin]e de in, de susan,
reflexoterapie,
de floarea-soarelui. saun\
O alt\ etap\ important\ `n
Infuzii detoxifiante procesul detoxifierii este reprezentat\
~n paralel cu alimenta]ia vie, natural\, se pot consuma: de mi[care [i relaxare `n aer liber.
4ceaiuri: de soc, de mesteac\n, de mu[e]el, meri[or, ienup\r, frasin, ~ncerca]i s\ petrece]i cât mai mult timp
coada-calului, urzic\, p\p\die: 3-4 c\ni de ceai pe zi (de preferat `n aer liber, s\ face]i exerci]ii fizice, s\
amestecuri); merge]i, s\ alerga]i.
4ceai alb [i verde: antioxidan]i de excep]ie, ajut\ la reglarea tranzitului ~n paralel, efectua]i 10-12 [edin]e
intestinal, scad colesterolul, fluidific\ sângele, vitaminizante [i de masaj terapeutic, reflexoterapie [i
remineralizante; drenaj limfatic (2-3
4suc de aloe vera: propriet\]i depurative [i detoxifiante, stimuleaz\ tranzitul [edin]e/s\pt\mân\), care `mbun\t\]esc
intestinal, accelereaz\ metabolismul; circula]ia [i metabolismul, accelereaz\
4suc noni: surs\ excelent\ de antioxidan]i; procesul de eliminare a excesului de
4suc de orz verde: o surs\ excelent\ de enzime (superoxid dismutaz\ – toxine [i de ap\ din organism,
SOD, care inactiveaz\ radicalii liberi nocivi organismului), aminoacizi, echilibreaz\ energiile, relaxeaz\.
proteine, celuloz\, vitamine, minerale, clorofil\; are un puternic efect S\ nu uit\m de efectele pozitive
detoxifiant, stimuleaz\ imunitatea, `ncetine[te procesul de `mb\trânire [i ale saunei sau ale unei b\i calde,
ajut\ la regenerarea celular\; seara, `n care am ad\ugat câteva
4sucuri proaspete preparate din spanac, sfecl\, morcovi, ]elin\; pic\turi de ulei esen]ial de lavand\,
4extracte din alge (spirulin\, chlorella) cu efecte detoxifiante, antitoxice [i trandafir, ment\.
{i nu `n ultimul rând, practica]i
vitalizante puternice.
zilnic exerci]ii de respira]ie profund\, de

Rețeta de dimineață relaxare [i medita]ie, elibera]i-v\ corpul

[i mintea de sentimente negative,
Pentru accelerarea procesului de detoxifiere, consuma]i `nv\]a]i s\ v\ `nc\rca]i cu energii
diminea]a, pe stomacul gol, 1-2 cani de ap\ plat\ `n care a]i pozitive, s\ v\ echilibra]i la nivel psiho-
stors sucul unei l\mâi; repeta]i opera]iunea `nainte de culcare. emo]ional!

Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la l Camelia

ii
Talon s g\tor Ghimpu, Galati
r adresa Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, Câ[ti rsului l Cereces
concu camera 4, sect.5, Bucure[ti [i pute]i câ[tiga prin concu osan Loredana, Arad
tragere la sor]i unul din cele 5 premii Probiosan. Nu
Probi l Crisan Camelia-
Timisoara
uita]i s\ completa]i adresa dvs. pe plic! l Mocanu
Georgiana- Buzau
Nume l Dumitru Florin- Bucuresti
l Dinu Marinela- Prahova
Prenume l Georgescu Emilia- Constanta
Email l Radu Constantin- Arges
Telefon l Rotaru Claudia- Nemat
l Kovacs Ildiko- Mures

5
 Spiritualitate

Virtu]ile terapeutice ale Postului

[i credin]ei `n Dumnezeu
Rodica Stoican Motto: „Omul simte cu ce mai mare pregnan]\ nevoia de a
Psiholog clinician, psihoterapeut da curs divinit\]ii din fiin]a sa cea mai profund\.” (Burcu,
www.psiho-healing.ro 2000, pag. 54).
Telefon: 0737 285 245

Religia reprezint\ un ansamblu de practici [i credin]e. Credin]a exist\ `n fiecare suflet. Esen]a divinului se
reg\se[te `n fiecare dintre noi, chiar dac\ suntem sau nu con[tienti de acest lucru. Credin]a [i `ndemnurile
religioase au un rol de educare, respectare a moralit\]ii, de echilibru [i vindecare.

eligia `l ajut\ pe

R om s\-[i accepte
condi]ia de muritor
(„C\ci p\mânt e[ti [i `n
p\mânt te vei `ntoarce...”),
s\-[i descopere [i s\-[i
dezvolte latura spiritual\,
s\-[i g\seasc\ locul [i
rolul `n natur\ [i `n
societate.
Echilibrul dintre minte, suflet [i trup
Atât psihologia, cât [i religia abordeaz\ aspectele „nev\zute” din problematica uman\.
Psihologia [i religia vin `n sprijinul stabilirii echilibrului dintre minte, suflet [i trup. Cele trei
dimensiuni umane se g\sesc `n multe scrieri despre spirit asociate cu Sfânta Treime (Tat\l,
Fiul [i Duhul Sfânt).
F\când aceast\ paralel\ putem spune c\ alegerea ]ine de credin]ele despre reu[it\,
curajul [i motiva]ia fiec\rui individ. Demersul religios se bazeaz\ pe rela]ia intim\ dintre
individ [i Dumnezeu, facilitat\ de institu]ia bisericii, prin intermediul preotului, având ca
instrumente spovedania, rug\ciunea, postul [i alte ritualuri.

Spovedania, Mijloc de purificare

rug\ciunea, medita]ia
Prin spovedanie se realizeaz\ autodezv\luirea, Postul este o modalitatea
ventilarea suferin]ei [i descrierea a ceea ce simte prin care oamenii `[i m\rturisesc
fiecare individ. credin]a [i recuno[tin]a fa]\ de
Rug\ciunea este o stare de medita]ie, o Dumnezeu. Este un mijloc de
modalitate de comunicare cu sacrul, fapt ce purificare trupeasc\ [i
faciliteaz\ `ntoarcerea omului c\tre el, accesarea sufleteasc\. Postul este o virtute
laturii spirituale [i a divinului din el. cu valen]e terapeutice privind
Medita]ia are rolul de reducere a stresului [i autodisciplina, modera]ia,
anxiet\]ii, cre[terea stimei de sine, `mbun\t\]irea `nt\rirea voin]ei, manifestarea
capacit\]ii de refacere `n urma unor evenimente pio[eniei [i cre[terea capacit\]ii
traumatizante, sc\derea tensiunii arteriale [i de a ierta. Iertarea este un
`mbun\t\]irea modului de a rela]iona. antidot pentru mânie, ostilitate [i
am\r\ciune.

6
 Numeroasele studii din domeniul religiei [i psihologiei
scot `n eviden]\ o serie de aspecte pozitive ale credin]ei `n
Dumnezeu, cum ar fi:
4Valen]e etice [i comportamentale constând `n respect,
responsabilitate [i integritate;
4Tradi]iile religioase [i spirituale `ncurajeaz\ oamenii s\
fie preocupa]i de binele aproapelui, ceea ce presupune
empatie [i compasiune;
4Credin]a `n Dumnezeu genereaz\ [i men]ine
sentimentul de apartenen]\ social\;
4Credin]a stimuleaz\ stima de sine, care este un bun
predictor pentru s\n\tatea fizic\ [i psihic\ a indivizilor;
4Credin]a d\ un sens vie]ii noaste [i r\spunsuri la
`ntreb\rile existen]iale.

TREBUIE SĂ ȘTII!
Cercet\rile `n domeniul psihologiei arat\ c\ speran]a
[i optimismul generate de credin]a `n Dumnezeu ajut\
la `mbun\t\]irea calit\tii vie]ii. Persoanele care sunt
optimiste [i `ncrez\toare r\spund mai bine la
tratament, au rezultate mai bune `n tot ceea ce fac.
Referin]e: Burcu, A., 2000. Psihologia fiin]ei.
Psihologia ecologic\ integrativ\ a personalit\]ii. Funda]ia
Cultural-{tiin]ific\ „Mercur”; www.psywww.com

Despre rug\ciune
„Rug\ciunea este ajutorul vie]ii noastre, convorbirea
cu Dumnezeu, uitarea celor p\mânte[ti [i scar\ c\tre cele
cere[ti. Rug\ciunea este soarele care lumineaz\ ochii cei
suflete[ti; a[a cum trupul este luminat de soarele ceresc.
Rug\ciunea f\cut\ cu d\ruire este ca un foc nestins care
lumineaz\ sufletul [i mintea. Este ca o adev\rat\ armur\
cereasc\, singura care poate proteja pe cei ce se dedic\
pe ei `n[i[i lui Dumnezeu. Rug\ciunea este un medicament
care trateaz\ toate patimile. Este d\t\toare de via]\, de
s\n\tate. Puternic\ arm\ este rug\ciunea, ofer\ o mare
siguran]\, scump tezaur, liman ne`nviforat, cetate de
sc\pare. Rug\ciunea este deci leac salvator, alung\
p\catele [i vindec\ gre[elile. Arm\ invincibil\, tezaur
incomensurabil, bog\]ie nestric\cioas\, liman lini[tit,
d\ruitoare de lini[te sufleteasc\, originea a mii de bun\t\]i
[i mam\ ne este rug\ciunea.”
Sfântul Nectarie
 Fitoterapie
Uleiurile esen]iale,
elixire din plante
leiurile esen]iale
U intr\ `n
compozi]ia a
numeroase produse: de la
cosmetice pân\ la
tratamente naturiste.
Uleiurile esen]iale sunt
ingredientele-minune care
dau valoare produselor `n
care se afl\. Au propriet\]i
naturale remarcabile
deoarece sunt extrem de
concentrate `n principii
active.
Dup\ cum sugereaz\ [i
denumirea, aceste uleiuri
sunt esen]e pure din plante.
De exemplu, pentru un
singur litru de ulei esen]ial
de trandafiri sunt necesare 4
tone de petale. Iat\ de ce
uleiurile esen]iale sunt atât
de pre]ioase.
8
Uleiul esen]ial este un extract natural ob]inut prin
distilarea unei plante. Din orice parte a plantei – fie
din petale, fie din frunze, chiar [i din r\d\cini – se
poate extrage ulei esen]ial. Astfel se ob]in diverse
tipuri de uleiuri esen]iale, fiecare sortiment cu
propriet\]ile sale.
Propriet\]i benefice
~ntr-o singur\ pic\tur\ de ulei esen]ial sunt adunate zeci de
principii active binef\c\toare: vitamine, minerale, acizi esen]iali,
uleiuri volatile. Unele dintre cele mai utilizate uleiuri esen]iale sunt
extrase din eucalipt, l\mâie, lev\n]ic\, trandafir, g\lbenele, pin,
bergamot\, ment\.
~n industria produselor cosmetice, uleiurile esen]iale sunt utilizate
`n creme [i seruri anti`mb\trânire, creme [i lo]iuni pentru ten sau
corp, [ampoane [i balsamuri pentru p\r, lo]iuni anticelulitice.
Important este ca aceste uleiuri esen]iale s\ fie naturale, extrase din
plante, [i nu chimice, de sintez\. De altfel, uleiul esen]ial natural este
garan]ia calit\]ii unui produs.
Uleiurile esen]iale sunt renumite pentru propriet\]ile lor. Sunt
hidratante, regeneratoare, antiinflamatoare, antimicrobiene.
Câteva exemple
Uleiul de g\lbenele – este tulbur\ri digestive, hepatice sau
un adev\rat produs-minune, cardiace, g\lbenelele au
deoarece g\lbenelele sunt numeroase propriet\]i curative.
plante care ne pot ajuta `n cazul Ele au efecte antiinflamatoare,
celor mai diverse probleme de astringente, antimicrobiene,
s\n\tate. De la uz extern `n sudorifice, sedative.
probleme ale pielii sau Uleiul de eucalipt – este
mucoaselor pân\ la uz intern `n recunoscut pentru ac]iunea sa
benefic\ asupra aparatului respirator, fiind
indicat `n faringo-amigdalite, laringite, traheo-
bron[ite, sinuzite, st\ri gripale. Este antiseptic,
decongestionant nazal, expectorant, mucolitic.
~mprosp\teaz\ [i purific\ aerul din `nc\peri.
Uleiul de ment\ – este utilizat cu succes `n
cazul r\celilor, infec]iilor respiratorii [i ale
sinusurilor, tuse, inflama]ii ale gurii [i gâtului,
dar [i `n probleme digestive, grea]\, v\rs\turi,
diaree, crampe ale tractului gastrointestinal, ale
c\ilor biliare, tulbur\ri hepatice. ~n aplica]ii
locale, uleiul de ment\ este indicat pentru
calmarea durerilor, prurit, erup]ii cutanate.
Uleiul de bergamot\ – este unul dintre cele
mai utilizate uleiuri `n cosmetice, pe de o parte
datorit\ aromei deosebite de citrice, iar pe de
alt\ parte, fiindc\ este singurul care nu con]ine
compu[i fotosensibilizan]i. Dar uleiul de
bergamot\ este [i un excelent antiviral [i
antimicrobian, decongestionant nazal,
regenerator, fiind de mare ajutor `n cazul

Reguli de utilizare
Uleiurile esen]iale pot fi folosite [i ca atare,
dar pentru c\ sunt foarte concentrate, trebuie
respectate câteva reguli stricte. Sunt interzise `n
cazul copiilor sub 3 ani [i contraindicate femeilor
`ns\rcinate sau care al\pteaz\. De asemenea,
uleiurile esen]iale nu se utilizeaz\ `n jurul ochilor
pentru c\ pot irita ochii. Persoanele cu astm pot
avea reac]ii iritative din cauza uleiurilor
esen]iale.
~n aromaterapie sau masaj, uleiurile
esen]iale nu se aplic\ direct pe piele, ci trebuie
`ntotdeauna diluate: `n ulei de m\sline, `n apa
de baie, `n lo]iunea de corp, `n [ampon. Aten]ie
la cantit\]i! Se folosesc doar 2-3 pic\turi pentru
masaj, 1-2 pic\turi pentru sp\lat p\rul [i nu mai
mult de 10-15 pic\turi `n apa de baie.
 Doctorul lunii

Medici de top întorși în România

{i la noi se poate face neurochirurgie
de `nalt\ performan]\ Stelu]a Indrei
Redactor-{ef

Medici tineri, talenta]i, dedica]i pacien]ilor, cu studii [i experien]\ acumulate `n str\in\tate.

S-au `ntors acas\ pentru a aduce `n România neurochirurgia modern\. Sunt dr. Sergiu Stoica
[i prof. dr. {tefan Mindea, care `mpreun\ au fondat BRAIN Institute, un centru specializat `n
neurochirurgie gândit pentru realizarea unor opera]ii pe creier [i pe coloan\ unice `n ]ar\.

Dr. Sergiu Stoica: „Am
fost plecat din ]ar\ ca s\
`nv\] s\-mi fac meseria
a[a cum trebuie [i m-am
`ntors pentru a fi al\turi
de familie”
Dr. Sergiu Stoica a revenit
`n România acum 7 ani, dup\
ce s-a supraspecializat `n
neurochirurgie vascular\ [i
tumoral\ la centre universitare
renumite din Fran]a
(Universitatea Henri Poincare
din Nancy) [i Canada (Spitalul
Universitar Notre Dame din
Montreal). ~ntors `n ]ar\, dr.
Sergiu Stoica a pus bazele [i a
coordonat departamentele de
neurochirurgie de la Spitalul de
Copii „M.S. Curie” [i apoi de
la Spitalul Euroclinic.
La `nceputul anului 2014,
dr. Sergiu Stoica a demarat
activitatea `n cadrul BRAIN
Institute. „Am hot\rât `mpreun\
cu colegii mei – prof. dr. {tefan
Mindea [i Ionu] P\tr\h\u – s\
fond\m BRAIN Institute din
dou\ motive. ~n primul rând,
din dorin]a de a `ngriji cât mai
bine [i cât mai mul]i pacien]i
cu probleme neurochirurgicale
[i de a oferi cel mai bun
confort `n situa]iile dificile cu
care se confrunt\. ~n al doilea
rând, vrem ca `n timp s\ d\m
noi un exemplu [i s\-i ajut\m
pe cei care sunt mai tineri `n
specialitatea asta s\-[i schimbe
modul de a privi lucrurile [i s\
poat\ oferi mai departe servicii
la standarde poate chiar mai
bune decât cele oferite de noi
acum. Am ales Spitalul Monza
pentru a g\zdui BRAIN Institute
deoarece este perfect dotat
pentru neurochirurgie: avem
RMN, computer tomograf,
angiograf poate mult peste
unele din spitalele din
str\in\tate unde am lucrat. ~n
cei 7 ani de când m-am `ntors
`n România am avut norocul de
a `ntâlni colegi care sunt cu
adev\rat dedica]i pacien]ilor [i
`mpreun\ putem avea grij\ de
ei a[a cum ne place, ca [i cum
am avea grij\ de un membru
al familiei care ar avea o
problem\ medical\”, spunea

10

dr. Sergiu Stoica la
inaugurarea institutului, pe
data de 6 februarie 2014.
Chiar `n diminea]a aceea,
dr. Sergiu Stoica a venit la
conferin]a de pres\ din sala de
opera]ie. „Am operat un copil
cu o tumor\ cerebral\
benign\. Acum deja s-a trezit,
e bine, `ncerc\m s\-i spunem
c\ doar i-am f\cut o injec]ie,
nu c\ l-am operat. Creierul nu
trebuie s\ [tie c\ a fost operat
(dr. Harvey Cushing). Acesta
este motto-ul `n activitatea
noastr\”, a povestit dr. Stoica.
Prof. dr. {tefan Mindea:
„Am practicat medicina `n
Spitalul Universitar
Stanford, dar acum e
momentul s\ revin `n
România”
Prof. dr. {tefan Mindea e
plecat, `mpreun\ cu familia, de
la vârsta de 4 ani `n Statele
Unite ale Americii. A studiat
medicina la Stanford University,
unde a continuat s\ se
specializeze `n neurochirurgie
spinal\ minim-invaziv\. Prof.
dr. {tefan Mindea aduce acum
la BRAIN Institute experien]a
acumulat\ `n SUA, `n calitate
de director al sec]iei de
neurochirurgie spinal\ a
Centrului Medical Universitar
Doctorul lunii
chiar profesorul {tefan Mindea,
`n cuvinte simple, sincere, `ntr-o
limb\ român\ perfect\
(aproape de necrezut, când te
gânde[ti c\ e plecat din ]ar\
dinainte de vârsta gr\dini]ei):
„Am practicat medicina `n
spitalul de la Stanford, iar
acum mi s-a p\rut momentul
potrivit de a reveni `n România.
Cu toate c\ eu [i so]ia mea
avem 5 copii, dintre care unul
s-a n\scut aici. Exist\ cât de
cât un risc, dar cred c\ vom
reu[i, dat fiind c\ avem ceva
Stanford [i profesor universitar de oferit pacien]ilor români. ~n
`n chirurgia spinal\ minim- plus, avem o mare dorin]\ de
invaziv\, la aceea[i institu]ie. a instrui neurochirurgii care vor
Timp de 4 ani consecutivi (`n urma [i vor r\mâne `n ]ar\”.
perioada 2009-2012), prof. Ceea ce nu ne spune
Mindea a fost premiat `n Top 5 profesorul {tefan Mindea,
al celor mai buni chirurgi de la poate din modestie,
Universitatea Stanford. completeaz\ Ionu] P\tr\h\u,
{i totu[i cum de s-a `ntors directorul executiv al BRAIN
`n România dup\ atâ]ia ani [i Institute: „Interven]iile pe care
cu o expertiz\ de top, pe care le poate face {tefan e posibil
extrem de pu]ini chirurgi o pot s\ nu se fac\ nic\ieri `n Europa
men]iona `n CV? Ne-a explicat `n alte spitale”.
~n cadrul BRAIN Institute se poate rezolva `ntreaga palet\ de
patologii neurochirurgicale: de la tumori cerebrale –
neurinoame, meningioame, alte tumori, pân\ la urgen]e
cerebrale, anevrisme, sau tumori medulare, afec]iuni ale
coloanei vertebrale. Dup\ cum spune dr. Sergiu Stoica, „ne
intereseaz\ ca pacien]ii s\ plece f\r\ traume. De aceea,
oper\m cu incizii foarte mici, pacien]ii nu sunt ra[i `n cap.
Utiliz\m tehnicile de neuro-naviga]ie, care ne ajut\ s\ avem
aborduri foarte mici [i riscuri minime”.
11
 Curiozit\]i medicale
Curiozit\]i medicale

>>
[tia]i c\... Stomacul este unul dintre principalele organe ale
aparatului digestiv. Stomacul este c\ptu[it cu o mucoas\

>>
foarte rezistent\ care `l protejeaz\ de secre]iile gastrice, astfel
`ncât stomacul s\ nu se digere pe el `nsu[i. Când mucoasa
stomacului sufer\ unele leziuni, `n zonele respective se
dezvolt\ binecunoscuta boal\ numit\ ulcer.

~n repaus, ritmul respirator al unui adult ajunge la 16

respira]ii pe minut, `n medie. Pentru c\ pl\mânii nu sunt
prev\zu]i cu mu[chi, respira]ia este posibil\ datorit\
mu[chilor toracici. ~n mare parte, sarcina `i revine unui
mu[chi fin, numit diafragm, situat la baza pl\mânilor.

>>
>>
Aditivii alimentari – celebrele E-uri –
sunt substan]e ad\ugate `n mici

Alveolele pulmonare sunt

>>

foarte sensibile la infec]ii, fiindc\

~n Olanda se m\nânc\ cel mai
bine [i mai s\n\tos, deoarece
pre]urile la alimente [i rata
diabetului sunt cele mai sc\zute,
potrivit unui clasament privind
alimenta]ia `n lume. Pe locurile
doi [i trei se afl\ Fran]a [i
Elve]ia. De altfel, ]\rile Europei
de Vest ocup\ primele 12 locuri
dintre cele 125 de ]\ri
participante. Cel mai r\u la
capitolul alimenta]ie stau ]\rile
din Africa, Etiopia [i Angola
fiind ]\rile `n care se m\nânc\
cel mai prost, iar foametea [i
malnutri]ia sunt la ordinea zilei.
aceste mici cavit\]i de la nivelul
pl\mânilor ofer\ bacteriilor [i
virusurilor un loca[ ideal pentru a
stagna [i a se `nmul]i. Iat\ de ce
numeroase r\celi [i infec]ii
respiratorii au tendin]a de a evolua
spre pneumonii.
cantit\]i `n unele produse
alimentare `n scopuri precise:
pentru a cre[te durata de
conservare reducând riscul de
proliferare microbian\ (exemple:
E200 – acid sorbic, E 203 – sorbat
de calciu), pentru a `mpiedica
alterarea chimic\ (exemple: E 300 –
acid ascorbic, E 307 –
alfatocoferol), pentru a ameliora
textura produselor (emulsificatori),
pentru a `mbun\t\]i aspectul
produselor (coloran]i), gustul sau
mirosul (poten]iatori de arom\).
Litera E provine de la Europa, codul
european definind fiecare aditiv prin
litera E urmat\ de trei cifre.

12
>> Vitamina C este necesar\ pentru
s\n\tatea vaselor de sânge [i a
mu[chilor. Ea favorizeaz\ transformarea
colesterolului `n s\ruri biliare [i absorb]ia
fierului din alimente. Ea intervine `n
mecanismele hormonale. Vitamina C
particip\ de asemenea la eliminarea
substan]elor toxice din organism. Ea are
puternice propriet\]i antioxidante.
Stresul antreneaz\ o pierdere a
vitaminei C, suplimentarea fiind necesar\
ca stimulent `n perioadele de stres.
Lipsa vitaminei C scade rezisten]a
organismului la infec]ii.
Caren]a grav\ `n vitamina C duce la
scorbut: oboseal\ extrem\, dureri,
hemoragii gingivale. Aceast\ boal\ era
observat\ `n trecut pe vapoare, pentru c\
marinarii nu mâncau fructe [i legume
luni `ntregi.

Doza zilnic\ recomandat\ de vitamina C

Sugari 50 mg
Copii 1-3 ani 60 mg
Copii 4-6 ani 75 mg
Copii 7-9 ani 90 mg
Copii 10-12 ani 100 mg
Adolescen]i 13-19 ani 110 mg
B\rba]i 110 mg
Femei 110 mg
Vârstnici peste 75 ani 120 mg
Femei gravide 120 mg
Femei care al\pteaz\ 130 mg

Alimente bogate `n vitamina C

P\trunjel crud 200 mg
Ardei gras 126 mg
Kiwi 94 mg
L\mâi 80 mg
Conopid\ crud\ 64 mg
C\p[uni 60 mg
Portocale 50 mg
Coac\ze 40 mg

Sportul pune
cancerul pe fug\
ac\ studii
D precedente au
dovedit deja c\
practicarea unei activit\]i
fizice reduce cu 25% riscul
cancerului de sân, aceast\
nou\ anchet\ medical\
efectuat\ la Universitatea
din Berkeley (California) a
scos la iveal\ mersul pe jos
sau alergarea poate sc\dea
cu 40% riscul de deces prin
cancer mamar.
Rezultatul este demn de
a fi luat `n considerare, mai
ales c\ se bazeaz\ pe
monitorizarea a 80.000 de
femei, pe o perioad\ de 11
ani. Dintre acestea, 33.000
obi[nuiau s\ mearg\ pe jos,
iar 46.000 practicau
alergarea. Niciuna dintre
participante nu suferea de
cancer de sân la `nceputul
studiului. Voluntarele au
raportat activitatea fizic\
lunar\ [i greutatea.
14
Stil de via]\
Femeile care fac sport prezint\ mai pu]ine riscuri
de a fi victime ale cancerului de sân, sus]ine un
nou studiu american. ~n acest scop, medicii
recomand\ cursele de mers pe jos pe durata a
cel pu]in dou\ ore [i jum\tate pe s\pt\mân\.
11 km de mers rapid sau 7,5 km
de alergare
La finalul studiului, cercet\torii au constatat c\ femeile care
practicau dou\ ore [i jum\tate de mi[care moderat\ pe s\pt\mân\
sau o or\ [i 15 minute de alergare prezentau un risc cu 40% mai
mic de a deceda din cauza cancerului de sân. Mai exact, autorii
studiului recomand\ a se efectua s\pt\mânal 11 km de mers pe jos
`n ritm alert sau 7,5 km de alergare.
„Iat\ o dovad\ `n plus privind beneficiile mi[c\rii, iar vestea
bun\ este c\ nu trebuie s\ fii atlet de performan]\ pentru a te
proteja de cancer mamar”, a explicat Paul Williams, coordonatorul
studiului publicat recent `n International Journal of Cancer.
Previne [i riscul de recidiv\
Sportul este benefic nu doar
pentru prevenirea apari]iei
cancerului de sân, ci este indicat
[i `n cazul celor care au f\cut
boala `n scopul evit\rii recidivei.
„Dac\ am supravie]uit unui
cancer de sân, m\ gândesc cu
siguran]\ s\ alerg sau s\ practic
o activitate fizic\ mai sus]inut\
decât mersul pe jos [i c\ nu

m-a[ mul]umi cu faptul c\ fac minimul din ceea
ce mi s-a recomandat, având `n vedere
consecin]ele [i beneficiile poten]iale pe care le-a[
putea avea”, subliniaz\ Paul Williams.
De altfel, aceast\ recomandare o fac [i
medicii europeni. ~n Fran]a, oncologii le sf\tuiesc
pe femei s\ fac\ zilnic curse `n parc pentru a
reduce riscul de recidiv\.
La nivel global, dar [i `n ]ara noastr\,
cancerul de sân continu\ s\ fie cel mai
frecvent la femei dintre toate tipurile de
cancer. Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii
(OMS) atrage aten]ia c\ num\rul cazurilor
de cancer de sân a crescut cu 20% fa]\ de
2008, iar mortalitatea prin aceast\ boal\,
cu 14%. Potrivit Organiza]iei Mondiale a
S\n\t\]ii, la ora actual\, `n lume,
aproximativ 14 milioane de persoane sufer\
de cancer.
Recomandări
Alergarea este un sport ca oricare altul. A[a
cum pentru a juca tenis sau a `nv\]a s\ `not\m
apel\m la un specialist pentru a ne `nv\]a
deprinderile [i apoi pentru a ne antrena, tot
astfel ar trebui s\ se `ntâmple [i `n cazul
alerg\rii. Acest sport nu este `nn\scut a[a cum
am fi tenta]i s\ credem. ~n plus, este o activitate
fizic\ destul de solicitant\ pentru corp, mai ales
`n privin]a articula]iilor, iar f\r\ antrenamentul
adecvat se poate solda cu leziuni. De aceea,
pentru a practica joggingul cu pl\cere, a evita
accident\rile [i a `mbun\t\]i performan]ele,
apela]i pentru `nceput la un specialist, de
preferat un kinetoterapeut. Acest sfat devine
indispensabil `n cazul celor care prezint\ unele
patologii.
Stil de via]\
{i b\rba]ii au mai multe
[anse dac\ fac mi[care
B\rba]ii care
au `nvins cancerul
[i au efectuat
activit\]i sportive `n
cadrul c\rora au
ars peste 12.600
de calorii pe
s\pt\mân\
aproape c\ [i-au
dublat [ansele de
supravie]uire,
conform unui
studiu efectuat de
cercet\torii
americani, citat de
DailyMail. Cercet\torii de la {coala de
medicin\ Stritch, a Universit\]ii Loyola din
Chicago, au monitorizat 1.021 de b\rba]i, cu
o vârst\ medie de 71 de ani, care fuseser\
diagnostica]i cu cancer. Astfel, autorii studiului
descoperit c\ b\rba]ii care au ars peste
12.600 de calorii pe s\pt\mân\ `n urma
exerci]iilor fizice aveau un risc de mortalitate cu
48% mai redus decât cei care nu f\ceau
mi[care [i ardeau mai pu]in de 2.100 de
calorii pe s\pt\mân\. Kathlee Wolin,
coautoarea studiului, publicat `n Journal of
Physical Activity & Health, a explicat c\
numero[i pacien]i care au supravie]uit
cancerului tr\iesc mai mult datorit\
diagnostic\rii timpurii [i a tratamentului
adecvat, dar [i pentru c\ [i-au optimizat modul
de via]\. „Mi[carea ar trebui promovat\ activ
`n rândul pacien]ilor care au `nvins cancerul,
pentru a cre[te longevitatea acestora”, a
afirmat Kathlee Wolin.
15
 Cardiologie

12 TRUCURI
pentru o inim\ s\n\toas\
olile cardiovasculare

B reprezint\ prima cauz\ de

mortalitate peste tot `n lume.
~ns\ pe cât de dramatic\ este aceast\
realitate statistic\, pe atât de simpl\ ar fi
solu]ia. Speciali[tii estimeaz\ c\
aproximativ 80% dintre bolile de inim\ ar putea fi evitate cu ajutorul m\surilor preventive. Din p\cate,
foarte pu]ini oameni sunt dispu[i s\ adopte, cu adev\rat, un stil de via]\ s\n\tos, care le-ar putea
permite s\ evite `mboln\virea inimii. V\ oferim `n continuare un set de reguli foarte u[or de respectat
pentru a v\ proteja inima [i vasele de sânge.

Alege]i gr\simile bune: mai rentabil decât s\ cump\ra]i Renun]a]i la fumat

1 omega 3 [i omega 6 pastile de inim\.

}ine]i stresul sub control

3 Fumatul este unul dintre

Acizii gra[i esen]iali omega 3 [i
omega 6 (acizi gra[i polinesatura]i)
au un efect preventiv asupra bolilor
de inim\ din mai multe motive. ~n
primul rând, pentru c\ reduc nivelul
trigliceridelor, factor de risc
cardiovascular. Omega 3
ac]ioneaz\ de asemenea `mpotriva
depunerilor de pe artere [i a
inflama]iei. Tot ace[ti acizi men]in
elasticitatea arterelor, prevenind
hipertensiunea arterial\. Pentru a v\
asigura necesarul de omega 3 [i 6,
consuma]i pe[te gras, [i nu
neap\rat din cel mai scump
(somon, dorada), macroul, codul,
heringul, sardinele sunt sortimente
la fel de bune pentru inim\. Investi]i
pu]in, `n schimb, `ntr-un ulei de
m\sline de calitate, presat la rece,
ulei de nuci sau de in. Merit\ [i e
2
Stresul cronic este un factor de
risc important `n bolile
cardiovasculare. Este dovedit
[tiin]ific c\ stresul e vinovat de un
sfert dintre infarcturile de inim\ [i
de 10% dintre accidentele vasculare
cerebrale. Explica]ia: stresul
favorizeaz\ [i agraveaz\
hipertensiunea arterial\, cre[te
colesterolul [i riscul de diabet, tot
din cauza stresului, unii se `ngra[\,
al]ii se apuc\ de fumat sau
fumeaz\ mai mult. Pentru a ]ine
stresul la distan]\, avem la
`ndemân\ o solu]ie ieftin\ [i
eficient\: mi[carea. Avem nevoie
doar de pu]in\ voin]\ pentru a ne
face timp s\ mergem pe jos, s\
alerg\m, s\ mergem cu bicicleta.
principalii factori de risc modificabili
ai bolilor cardiovasculare. ~ntre 30
[i 70 de ani, 4 decese de cauz\
cardiovascular\ din 10 sunt
imputate fumatului. Femeile au cel
mai mult de suferit din cauza ]ig\rii.
Peste 60% dintre infarcturi la femei
sunt atribuite fumatului. ~n plus,
asocierea tutunului cu
anticoncep]ionalele multiplic\ de 20
de ori riscul cardiovascular. Iat\
motive `ntemeiate pentru a v\ l\sa
de fumat.
Odihni]i-v\ suficient
4 Numeroase studii au
demonstrat c\ o durat\ a somnului
mai scurt\ de 6 ore este un factor
de risc al infarctului. Somnul
insuficient sau de proast\ calitate

16

este strâns legat de obezitate,
hipertensiune, diabet,
hipercolesterolemie, iritabilitate,
stres. Ideal este s\ dormim 7-8 ore
pe noapte. Un mic secret: o siest\
de 20 de minute dup\-amiaza face
minuni pentru s\n\tatea inimii.
Mânca]i `n lini[te
5 Conceptul „slow-food” (opusul
fast-food-ului) nu `nseamn\ numai
hran\ s\n\toas\, ci [i un mod
s\n\tos de a mânca. Lua]i masa
`ntr-o atmosfer\ calm\, mesteca]i
bine [i lent alimentele, savura]i ceea
ce mânca]i. Astfel ve]i mânca mai
pu]in [i ve]i asimila mai bine
alimentele. Nu uita]i de cele 3 por]ii
de legume [i 2 por]ii de fructe `n
fiecare zi.
Face]i sport
6 Activitatea fizic\ periodic\ (30-
40 de minute pe s\pt\mân\)
contribuie la `nt\rirea sistemului
cardio-respirator. E demonstrat:
sportul reduce cu 30% riscul de
accident cardiovascular [i ajut\ la
men]inerea unei greut\]i `n limite
normale, reduce colesterolul, lupt\
contra diabetului, scade tensiunea
arterial\. O or\ de mers, `ntr-un
ritm de 6-7 km/h, de 3 ori pe
s\pt\mân\, amelioreaz\ cu 12%
performan]ele inimii.
Verifica]i-v\ periodic
7 tensiunea
Hipertensiunea arterial\ este
primul factor de risc al bolilor
cardiovasculare. De la vârsta de 40
de ani, fiecare dintre noi ar trebui
s\-[i m\soare tensiunea cel pu]in o
dat\ pe an. Persoanele care
prezint\ unul sau mai mul]i factori
de risc cardiovascular ar trebui s\
fac\ acest lucru mai des. Depistarea
precoce a hipertesiunii (peste 14 cu
9) [i administrarea tratamentului
corect sunt m\suri esen]iale pentru
prevenirea atacurilor de cord sau a
accidentelor cerebrale.
Evita]i excesul de sare
8 Sarea consumat\ `n exces este
otrav\ pentru inim\, `ntrucât duce la
cre[terea tensiunii. Nu `ntâmpl\tor
recomand\rile privind consumul de
sare provin chiar de la Organiza]ia
Mondial\ a S\n\t\]ii. Potrivit
acesteia, ideal este s\ nu dep\[im 5
grame de sare zilnic. Pentru a reu[i
acest lucru este important s\ nu
ad\ug\m sare din solni]\ `n
farfurie, ci s\ ne mul]umim cu cea
pus\ la preg\tirea mânc\rii. Evita]i
mezelurile, afum\turile, brânzeturile
s\rate, mur\turile, snacks-urile,
chipsurile, care con]in cantit\]i
impresionante de sare.
Lua]i zilnic un mic dejun
9 s\n\tos
Un studiu recent, la care au
participat nu mai pu]in de 27.000
de b\rba]i, a ar\tat c\ aceia care
nu obi[nuiau s\ ia micul dejun
prezentau un risc crescut de
accident cardiac. Autorii studiului
sus]in c\ nerespectarea mesei de
diminea]\ se asociaz\ cu
obezitatea, diabetul [i colesterolul,
Cardiologie
faimo[ii factori de risc pentru inim\.
Un mic dejun complet `nseamn\ un
produs cerealier, un fruct, un produs
lactat [i o b\utur\.
Face]i un control medical
10 anual
Analizele medicale anuale ar
trebui s\ intre `n obi[nui]a fiec\ruia
dintre noi. Cu mic, cu mare, o dat\
pe an, avem dreptul la un control
de rutin\ la medicul de familie. Este
o dovad\ de civiliza]ie, dar [i un
mijloc de a ne proteja s\n\tatea `n
general, nu numai inima.
Merge]i periodic la
11 dentist
O stare de s\n\tate precar\ a
danturii (carii, parodontoz\) este un
factor de risc cardiovascular.
Explica]ia: bacteriile prezente `n
gur\ pot ajunge `n circula]ia
sangvin\ [i pot afecta sistemul
cardiovascular. A[a se explic\ de ce,
pentru a ne proteja inima [i
arterele, este important s\ efectu\m
un detartraj anual, s\ ne trat\m
cariile, afec]iunile gingivale [i alte
probleme ale danturii.
Hidrata]i-v\
12 corespunz\tor
Binecunoscutul sfat „be]i cel
pu]in 1,5 l de ap\ pe zi” este valabil
[i pentru s\n\tatea inimii. Iar pentru
a dubla beneficiile, medicii
recomand\ ca, pe lâng\ ap\, s\
consum\m lichide bune pentru
inim\: ceai verde, infuzii din plante
cardioprotectoare (p\ducel, c\tin\,
traista-ciobanului, p\tlagina [.a.).
17
 Cover story

PROF. DR. GABRIELA RADULIAN:

„Optimizarea stilului de viață poate reduce riscul de
diabet zaharat”
Despre epidemia mondial\ de diabet, despre cele mai noi abord\ri `n domeniul
diabetologiei, despre complica]iile redutabile ale acestui „uciga[ t\cut”, cum e
Stelu]a Indrei supranumit diabetul, am stat de vorb\ cu prof. dr. Gabriela Radulian, [ef Sec]ie
Redactor-{ef
Diabet II, Institutul Na]ional de Diabet, Nutri]ie [i Boli Metabolice „Prof. Dr. N.
Paulescu”, UMF „Carol Davila” Bucure[ti.

Doctorul Meu: Care sunt cele

mai recente date privind inciden]a
diabetului [i cum explica]i „epidemia
de diabet” despre care vorbesc
speciali[tii?
Prof. dr. Gabriela Radulian:
Diabetul zaharat constituie ast\zi o
adev\rat\ problem\ de s\n\tate
public\, fiind vorba de o adev\rat\
epidemie de diabet la nivel mondial.
Datele comunicate de Federa]ia
Interna]ional\ de Diabet (IDF) la
sfâr[itul anului 2013 arat\ c\ la nivel
mondial exist\ 382 de milioane de
pacien]i cu diabet zaharat
diagnosticat. Dar, potrivit acelora[i
date IDF, 46% sunt `nc\ pacien]i
nediagnostica]i. Iat\ de ce este
important de realizat un screening al
diabetului zaharat, pentru un
diagnostic cât mai precoce, care se
impune `n vederea prevenirii
complica]iilor cronice. Din p\cate,
estim\rile realizate de IDF sunt extrem
de sumbre, deoarece `n anul 2035 se
estimeaz\ existen]a unui num\r de
592 de milioane de pacien]i cu diabet
zaharat, cu alte cuvinte, o cre[tere
medie cu 55%, la nivel mondial.

18

Pornind de la aceste premise,
putem afirma c\ diabetul este o
problem\ extrem de important\ [i
costurile pentru sistemele de s\n\tate
vor fi extrem de mari. Din punct de
vedere al prevalen]ei, diabetul zaharat
afecteaz\ `ntre 4% [i 7% din popula]ia
adult\.
- ~n România, care este
prevalen]a diabetului?
- {i noi ne `ncadr\m `n datele
europene, pentru popula]ia adult\,
prevalen]a diabetului este `ntre 4% [i
5%. Dar [i `n România, la fiecare
pacient diagnosticat cu diabet
zaharat, mai exist\ cel pu]in unul care
nu a fost diagnosticat `nc\.
- Din ce cauz\ se estimeaz\
aceast\ cre[tere alarmant\ a cazurilor
de diabet?
- Semnalul de alarm\ privind
cre[terea num\rului de pacien]i cu
diabet pân\ `n anul 2035 este
determinat de modificarea stilului de
via]\. Aceasta deoarece din totalul
cazurilor de diabet zaharat
diagnosticat, 90% sunt cei cu diabet
de tip 2. Iar pacien]ii cu diabet
zaharat de tip 2 sunt `n marea lor
majoritate obezi, la care se asociaz\
insulino-rezisten]a, [i deficien]a
secre]iei de insulin\. ~n acest context,
dietele care sunt extrem de bogate din
punct de vedere caloric, asociind
sedentarismul, stresul zilnic reprezint\
factori de risc `n apari]ia diabetului
zaharat. S\ nu uit\m totodat\ c\
alimenta]ia hipercaloric\ se asociaz\
cu un consum crescut de produse de
tip fast-food, care sunt adev\rate
„bombe calorice” [i care nu ne aduc
elementele nutritive necesare unei
diete echilibrate. Toate datele privind
cre[terea inciden]ei obezit\]ii sunt
alarmante [i pentru faptul c\
obezitatea afecteaz\ nu numai
popula]ia adult\, dar, din ceea ce s-a
constatat la nivel mondial `n ultimii
ani, [i copii. Obezitatea prezent\ de
la vârste foarte mici are drept cauze `n
principal consumul de alimente
hipercalorice de tip fast-food [i lipsa
activit\]ii fizice.
- Care este portretul-robot al
pacientului care risc\ `mboln\virea de
diabet?
- Persoana cu risc de apari]ie a
diabetului zaharat este `n general o
persoan\ cu exces ponderal, cu un
indice de mas\ corporal\ mai mare
de 25 kg/m², [i care mai asociaz\
urm\torii factori de risc: sedentarism,
ereditate diabetic\, femei care au
n\scut copii macrosomi, diabet
gesta]ional, sindromul ovarelor
polichistice (`nso]it de insulino-
rezisten]\), modific\ri lipidice (HDL-
cholesterol< 35 mg/dl, trigliceride
>250mg/dl), hipertensiune arterial\
TA>140/90 mm/Hg, prediabet,
istoric de boli cardiovasculare, alte
condi]ii asociate cu insulino-rezisten]\
(obezitate, acantosis nigricans). Toate
aceste condi]ii asociate excesului
ponderal constituie recomand\ri
pentru un screening cât mai precoce
al diabetului zaharat de tip 2.
- Ce presupune acest screening?
- Pacientul se prezint\ la medicul
de familie pentru determinarea unei
Cover story
glicemii [i eventual determinarea
hemoglobinei glicozilate, care este
parametrul cel mai important de
control metabolic. Altfel, `n cazul
persoanelor f\r\ exces ponderal sau
a factorilor de risc men]iona]i anterior,
se recomand\ testarea glicemiei de la
vârsta de 45 de ani, iar dac\
valoarea este normal\ – s\ se repete
la interval de 3 ani.
- Care sunt nout\]ile `n domeniul
diabetologiei?
- Dac\ pân\ acum diabetul
zaharat era asociat doar cu o alterare
a metabolismului glucidic, defini]ia
actual\ a diabetului zaharat vizeaz\
modificarea `n egal\ m\sur\ a
metabolismului glucidic, lipidic [i
protidic, pe fondul disfunc]iei
betacelulare. ~n ultimii ani, se vorbe[te
tot mai mult de sindromul cardio-
metabolic, `n care exist\ riscul de
aparitie a diabetului zaharat, pe
fondul obezit\]ii, insulino-rezisten]ei [i
al deficitului secretor de insulin\. Dar
riscul cardio-metabolic se define[te
totodat\ [i prin apari]ia modific\rilor
lipidice, cu cre[terea LDL-colesterolului
[i a trigliceridelor, cre[terea tensiunii
arteriale, asociind totodat\ [i un status
proinflamator, explicând `n acest mod
apari]ia patologiei cardiovasculare.
De aceea, de multe ori, pacientul cu
diabet zaharat este dignosticat `n
contextul unui infarct miocardic acut
sau al unui accident vascular cerebral.
Pacientul nu avea patologie
metabolic\, dar avea dislipidemie,
hipertensiune arterial\ [i `n condi]iile
unui eveniment coronarian sau
cerebral se deceleaz\ [i o valoare
19
 Cover story
glicemic\ crescut\. Ca [ef Sec]ie
Clinica Diabet II, `n cadrul Institutului
Na]ional de Diabet, Nutri]ie [i Boli
Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu” am
constatat c\ pacien]ii cu diabet
zaharat nou descoperit se prezint\ [i
cu hipertensiune arterial\,
dislipidemie, obezitate [i chiar la
momentul diagnostic\rii cu complica]ii
cronice ale diabetului.
- Care sunt cele mai importante
recomand\ri adresate pacien]ilor cu
diabet?
- ~n cazul pacien]ilor cu diabet
zaharat diagnosticat, prima
recomandare, indiferent c\ vorbim de
diabetul de tip 1 sau tip 2, este
optimizarea stilului de via]\. Prin acest
lucru se `n]elege realizarea unei diete
optime, echilibrate, `n sensul restric]iei
calorice (dac\ pacientul este obez), al
consumului de lipide mononesaturate
`n principal din uleiuri vegetale,
simultan cu cre[terea aportului de
acizi gra[i omega 3; la care se
adaug\ un aport de glucide provenite
din fibre alimentare [i din alimente cu
index glicemic mic.
Pe alt\ parte, optimizarea stilului
de via]\ vizeaz\ [i activitatea fizic\ –
minimum 30 de minute pe zi – pentru
adul]i, iar la copii cu obezitate [i risc
de diabet zaharat tip 2,
recomandarea fiind de 60 de minute
zilnic. De asemenea, este important
ca s\ se respecte distribu]ia aportului
caloric, `n func]ie de tratamentul pe
care `l are pacientul cu diabet
zaharat, e[alonat, `n mai multe mese:
la pacientul cu insulin\ – se divizeaz\
`n 5-6 mese, iar la cel cu diabet
zaharat de tip 2 – 3 mese principale,
plus 2 gust\ri.
Marile studii clinice de preven]ie a
diabetului zaharat, cum ar fi Diabetes
Prevention Programm (DPP) au
demonstrat c\ numai prin optimizarea
stilului de via]\ riscul de diabet
zaharat tip 2 s-a redus cu 58%,
comparativ cu m\surile de preven]ie
utilizând agen]i farmacologici
(metformin), care au determinat
sc\derea riscului de diabet cu doar
31%. Iat\ de ce interven]ia asupra
stilului de via]\ este extrem de
important\, dar s\ nu uit\m c\
diabetul zaharat este o boal\ cu
evolu]ie cronic\, progresiv\ [i de
aceea tratamentul farmacologic
trebuie realizat toat\ via]a. Pacien]ii
afla]i `n tratament cu antidiabetice
orale trebuie s\ respecte m\surile
vizând stilul de via]\, dar [i
tratamentul cronic. ~n 2012 apare
consensul ADA/EASD 2012 (Asocia]ia
American\ de Diabet [i Asocia]ia
European\ de Studiu al Diabetului) `n
care se realizeaz\ abordarea
terapeutic\ a diabetului zaharat
centrat\ pe pacient.
- Când e necesar\ trecerea de la
tratament cu antidiabetice orale la
insulin\?
- Evolu]ia `n timp demonstreaz\
c\ celulele beta-pancreatice sunt
distruse `n propor]ie de 50% `nc\ din
momentul diagnosticului. De aceea,
tratamentul cu antidiabetice orale pe
fondul sc\derii secre]iei de insulin\
poate determina necesitatea instituirii
tratamentului cu insulin\. Pacientul cu
diabet zaharat de tip 2 nu mai poate
fi controlat prin asociere de 2-3
antidiabetice orale [i `n acest context
se impune insulinoterapia. Pe de alt\
parte, apari]ia unor complica]ii
cronice redutabile, cum ar fi
complica]iile renale, sau cele oculare,

l Alexandru Paraschiv, Galati

Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa ii
g\tor l Cereces Loredana, Arad
Talon s Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, camera Câ[ti rsului l Achim Gheorghe, Brasov
r concu esan
concu 4, sect.5, Bucuresti [i pute]i câ[tiga prin tragere la
l Vlad Marian- Galati
sor]i unul din cele 5 premii Allpresan Diabetic. Nu Allpr
l Neagu Marioara- Tulcea
uita]i s\ completa]i adresa Dvs. pe plic!
l Darasteanu Georgiana- Timis

Nume l Cojocaru Cosmin- Bucuresti

Prenume l Andronache Ciprian- Bucuresti
Email l Piftor Corina- Mures
Telefon l Ivan Camelia- Vrancea

20
determin\ instituirea tratamentului cu insulin\ la
pacien]ii cu diabet zaharat de tip 2. Diabetul zaharat tip
1 este specific tinerilor, copiilor, adul]ilor tineri, `n care
datorit\ mecanismului autoimun, tratamentul
recomandat este de tip intensiv, cu multiple administr\ri
cu insulin\ – 4 sau 5 zilnic.

- De ce diabetul este supranumit „uciga[ t\cut”?

- Diabetul zaharat este redutabil ca boal\, prin
prisma complica]iilor cronice: boal\ renal\ cronic\,
afectare ocular\ (pân\ la orbire), tulbur\ri neurologice,
boli cardiovasculare; iar pe fondul mixt neuropat [i
arteriopat, diabetul este principala cauz\ de amputa]ie
a membrelor inferioare. Prezen]a acestor complica]ii
importante poate determina sc\derea calit\]ii vie]ii
persoanelor cu diabet zaharat, prin prisma acestor
comorbidit\]i asociate [i a dizabilit\]ii.
Pacientul cu diabet zaharat nu are semne precoce
de apari]ie a complica]iilor cronice. Dar pe fondul unui
control metabolic precar, f\r\ respectarea indica]iilor
vizând optimizarea stilului de via]\ [i a tratamentului
corespunz\tor, se constituie complica]iile cronice. Cele
mai frecvente sunt cele de tip neuropat, dintre ele
polineuropatia diabetic\ senzitiv\ simetric\ distal\ fiind
cea mai frecvent `ntâlnit\, chiar dup\ o scurt\ perioad\
de evolu]ie a diabetului sau chiar de la debut. Pe fondul
neuropatiei vegetative, prin efectuarea unui EKG de
control se poate constata existen]a unui infarct
miocardic silen]ios, care nu a determinat
simptomatologia caracteristic\, a[a cum se `ntâmpl\ `n
mod curent.

- Ce provoc\ri `ntâlni]i zilnic `n activitatea dvs.?

- ~n cei 20 de ani de experien]\ pe care `i am `n
aceast\ specialitate de Diabet, Nutri]ie [i Boli Metabolice
am constatat c\ ne confrunt\m de cele mai multe ori cu
patologii specifice, complexe, care se prezint\ la noi
când deja au ap\rut complica]iile cronice. Existen]a
num\rului crescut de cazuri de obezitate, dar [i de
diabet zaharat tip 2 sugereaz\ necesitatea unei strategii
pentru prevenirea acestei „epidemii”.
 Profilaxie

10 sfaturi pentru
a reduce riscul
de cancer
Exper]ii de la Institutul Na]ional de Cancer din Fran]a estimeaz\ c\
aproape o treime dintre cancere ar putea fi evitate dac\ s-ar pune `n
practic\ o serie de m\suri preventive. Pentru a avea toate [ansele de
reu[it\ `n prevenirea acestei boli nemiloase, speciali[tii francezi ne
sugereaz\ cele mai bune 10 sfaturi anti-cancer.

Renun]a]i la fumat! 28 de substan]e cancerigene, implicate Mânca]i echilibrat [i controla]i-

1 Fumatul este principalul factor de
risc evitabil! Tutunul este responsabil de
un sfert dintre decesele provocate de
cancer `n fiecare an. Riscul este dovedit
[tiin]ific atât pentru fum\torii activi, cât
[i pentru cei pasivi. La nivel mondial,
aproape 600.000 de decese
premature sunt puse pe seama
expunerii pasive (involuntare) la fum de
]igar\. Iat\ câte date care ar trebui s\
`i pun\ pe gânduri pe fum\tori. Tutunul
este vinovat pentru 90% dintre
cancerele de pl\mâni [i pentru 50%
dintre cancerele c\ilor respiratorii
superioare (gur\, laringe, faringe,
esofag). Fumatul cre[te de asemenea
riscul urm\toarelor forme de cancer:
de vezic\ urinar\, de pancreas, de
rinichi, de col uterin, de stomac, de
ovar, de sân, de colon [i unele
leucemii. De ce? Fumul de ]igar\
con]ine peste 4.800 de substan]e
chimice, dintre care 60 sunt
recunoscute ca fiind cancerigene
(benzene, arsenic, crom, gudron…). Pe
lista neagr\ intr\ [i ]igara electronic\.
A[a-numitul fumat „f\r\ fum” con]ine
mai ales `n apari]ia cancerului bucal [i
de pancreas. Prin urmare, cel mai
important mesaj pentru a limita riscul
de cancer r\mâne: „Nu v\ apuca]i de
fumat!” sau „L\sa]i-v\ de fumat!”.
Limita]i consumul de alcool!
2 Alcoolul este al doilea factor de
risc evitabil `n cazul cancerului, dup\
tutun. Consumul de alcool este
responsabil de 9,5% dintre decese.
Alcoolul este implicat `n dezvoltarea
cancerelor de gur\, de laringe, de
faringe, de esofag, de ficat, de colon,
de rect, de sân. Chiar [i `n cazul unui
consum sc\zut sau moderat de alcool,
este dovedit c\ exist\ aceste riscuri.
Mai exact, riscul de cancer cre[te
propor]ional `n func]ie de cantitatea de
alcool consumat\. Cu cât doza zilnic\
e mai important\, cu atât riscul este
mai mare. De aceea, Institutul Na]ional
de Cancer din Fran]a recomand\
„limitarea cantit\]ii de alcool b\ut\ cu
fiecare ocazie, dar [i frecven]a
consumului”.
3 v\ greutatea!
Alimenta]ia este un factor asupra
c\ruia se poate interveni u[or. Dieta
echilibrat\ [i controlul greut\]ii sunt
elemente importante `n prevenirea
cancerului. Obezitatea are un rol
recunoscut `n apari]ia cancerului de
rinichi, de pancreas, de colon, de rect,
de esofag sau de ficat. Pe de alt\
parte, unele alimente au propriet\]i `n
prevenirea unor cancere. Este cazul
fructelor [i legumelor, datorit\
con]inutului lor bogat `n fibre, care
ajut\ la reducerea riscului de cancer
colorectal. ~n schimb, unele alimente
consumate `n exces, precum carnea
ro[ie [i mezelurile cresc riscul de
cancer. De aceea, se recomand\ a nu
se consuma mai mult de 500 de
grame din aceste alimente pe
s\pt\mân\. Sarea `n exces este
vinovat\ de cancerul de stomac. Modul
de preparare a alimentelor este un alt
factor asupra c\ruia trebuie avut\
grij\. Metodele de g\tire la temperaturi
`nalte precum carnea sau pa[tele la
gr\tar sunt acuzate de cre[terea
riscului de cancer.

22

Practica]i periodic o activitate
4 fizic\!
Activitatea fizic\ [i-a dovedit
eficien]a `n prevenirea multor boli
cronice [i anumitor cancere. ~n afara
acestui rol preventiv, beneficiile mi[c\rii
se ob]in deopotriv\ `n timpul [i dup\
terapia anti-cancer. De asemenea,
activitatea fizic\ `mbun\t\]e[te calitatea
vie]ii pacien]ilor, durata supravie]uirii [i
scade riscul de recidiv\. Eficien]a
preventiv\ a activit\]ii fizice a fost
demonstrat\ `n cazul cancerelor de
colon, de sân [i de endometru.
Mi[carea poate avea un rol `n
prevenirea cancerului de pancreas, de
prostat\ [i de ovar. ~n plus, activitatea
fizic\ este foarte eficient\ `n lupta
contra obezit\]ii. Pentru `ndeplinirea
acestor condi]ii, medicii recomand\
practicarea a minimum 30 de minute
de mers rapid pe zi.
Aten]ie la expunerea la soare!
5
Supraexpunerea la raze
ultraviolete (naturale sau artificiale) este
un factor de risc major `n apari]ia
cancerului de piele. ~n ultimii 30 de
ani, cancerele cutanate (mai ales
melanoamele) s-au triplat odat\ cu
tendin]a de a fi la mod\ având pielea
bronzat\. Aproape 70% dintre
melanoame sunt direct legate de
expunerea excesiv\ la soare sau raze
ultraviolete artificiale (solar). Pentru a
evita cancerul de piele, recomand\rile
medicilor se refer\ la: evitarea
expunerii la soare `n intervalul orar 12-
16; protejarea cu bluze sub]iri, p\l\rii
[i ochelari de soare; utilizarea unei
creme cu factor de protec]ie solar\. ~n
plus, este necesar\ supravegherea
periodic\ a aluni]elor de c\tre un
medic dermatolog. Depistarea precoce
este cel mai bun mijloc de lupt\ contra
melanomului.
Ave]i grij\ la poluarea
6 atmosferic\!
~ntre 5 [i 10% dintre cazurile de
cancer sunt direct legate de factorii de
mediu. Printre ace[ti factori a c\ror
nocivitate a fost demonstrat\ se
reg\sesc radonul (gaz radioactiv
natural produs prin dezintegrarea
radiului `n subsol, mai ales `n regiunile
vulcanice [i granitice), particulele fine
(dieselul), bisfenolul A (perturbatori
endocrinieni) [i azbestul. Al]i agen]i
poluan]i precum pesticidele sau undele
electromagnetice sunt de asemenea
considera]i factori de risc pentru cancer.
Trata]i-v\ infec]iile!
7
Unele virusuri, bacterii sau parazi]i
pot juca un rol `n apari]ia cancerelor.
Aproape 7% dintre cazurile de cancer
din ]\rile dezvoltate sunt de origine
infec]ioas\. Printre infec]iile care pot
duce la cancer se reg\sesc:
a virusurile hepatitice B [i C,
implicate `n apari]ia cancerelor de
ficat;
a papilomavirusurile (HPV),
responsabile de cancere de col
uterin, de anus, de penis sau
unele cancere ale cavit\]ii bucale;
a virusul Epstein-Barr (care provoac\
mononucleoz\ infec]ioas\), la
originea limfoamelor [i cancerelor
nazo-faringiene;
a virusul imunodeficien]ei umane
(HIV), implicat `n apari]ia
cancerelor de col uterin, de
pl\mân, de ficat sau unele
limfoame;
a bacteria Helicobacter pylori, cauza
a peste 80% dintre cancerele de
ficat.
Detectarea [i tratarea infec]iilor cât
mai precoce este un element major `n
prevenirea cancerelor.
Profilaxie
Limita]i riscurile profesionale!
8
Unele cancere sunt direct legate
de locul de munc\ [i de expunerea la
diver[i factori profesionali. Mediul toxic
profesional este implicat `n apari]ia
cancerului pulmonar, de vezic\,
leucemii. Unele pesticide pot favoriza
limfoame, leucemii [i mieloame, mai
ales `n cazul celor care lucreaz\ `n
mediu agricol [i viticol. Preven]ia
acestor cancere depinde `n mare
m\sur\ de adoptarea unei legisla]ii
adecvate, care s\ oblige angajatorii s\
protejeze mai bine angaja]ii [i s\ pun\
`n aplicare normele de medicina
muncii.
Descoperi]i eventualii factori
9 genetici de risc!
~n afara factorilor de mediu,
factorii genetici intr\ `n joc `n unul din
patru cazuri de cancer. Riscul ereditar
este chiar mai ridicat `n cancerul de
sân [i cancerul colorectal. Unele muta]ii
genetice au fost identificate `n apari]ia
cancerelor ereditare, precum muta]iile
genelor BRCA 1 [i 2 `n ceea ce prive[te
cancerul de sân. Istoricul familial poate
fi un semnal de alarm\ pentru
depistarea unei eventuale muta]ii.
Persoanelor prezentând un risc genetic
de cancer de sân li se poate propune
chirurgia profilactic\, cu abla]ia
preventiv\ a sânilor [i/sau ovarelor.
Efectua]i controale
10 medicale periodice!
Supravegherea medical\
periodic\ a st\rii generale de s\n\tate
este esen]ial\ `n prevenirea cancerului.
Medicul poate depista factorii de risc [i
recomanda m\surile preventive
potrivite. Controalele medicale anuale
se impugn mai ales dup\ vârsta de 50
de ani.
23
 Neurologie

Speran]e `n vindecarea bolilor

Alzheimer [i Parkinson
La nivel mondial, cercet\torii caut\ noi [i noi solu]ii pentru vindecarea
bolilor Alzheimer [i Parkinson. ~n cadrul celui de-al IX-lea Congres al Societ\]ii
pentru Studiul Neuroprotec]iei [i Neuroplasticit\]ii (SSNN,) care a avut loc la
Praga, au fost prezentate concluziile unui studiu avansat al cercet\torilor
americani, care arat\ c\ terapia cu celule stem poate aduce beneficii `n
neurologie, prin `ncetinirea evolu]iei bolilor degenerative Alzheimer [i
Parkinson, dar nu prin `nlocuirea complet\ a unor neuroni. Ceea
ce s-ar putea face `n prezent este ca procesul degenerativ s\ fie
mai lent, adic\ a `ntârzia o boal\ degenerativ\ progresiv\.

Prof. dr. Dafin Mure[anu Noi tratamente `n domeniul

Pre[edintele Societ\]ii de
Neurologie din România
Ce pot face
deocamdat\
celulele stem
Celulele stem sunt o speran]\
`n medicin\, dar cele mai multe
dintre terapiile care le folosesc nu
au intrat `n practica medical\
curent\. Pe lâng\ maladiile
Parkinson [i Alzheimer, speran]e
sunt `n scleroza multipl\,
accidentele vasculare cerebrale [i
traumatismele craniocerebrale.
Pentru bolile degenerative nu se
pot ini]ia deocamdat\ tratamente
cu celule stem neuronale din mai
multe motive. ~n primul rând,
multe dintre aceste celule nu devin
func]ionale sau se „`mboln\vesc”
de aceea[i patologie pe care
dorim s\ o trat\m. Celulele
injectate nu pot genera neuroni
care s\ formeze re]ele neuronale.
neurologiei
Domeniul terapiilor este `ntr-o
continu\ mi[care iar cercet\rile
scot la iveal\ noi [i noi abord\ri.
De exemplu, din perspectiva
farmacologic\, moleculele
multimodale sunt capabile s\
stimuleze [i neuroregenerarea. ~n
momentul `n care, la nivelul
sistemului nervos central, se
produce o leziune, prima secven]\
de ap\rare endogen\ este
neuroprotec]ia. Tratamentele
clasice, cu molecule chimice de
Situa]ia din România
La nivel na]ional, `n special `n
centrele universitare, se `ncearc\,
tot mai mult [i cu rezultate pozitive,
dezvoltarea acestor noi terapii. ~n
ultimii 20 de ani, s-a produs
practic o revolu]ie determinat\ pe
de o parte de dezvoltarea
neurotehnologiilor moderne, iar pe
de alt\ parte prin dezvoltarea
[tiin]elor fundamentale, a
neuro[tiin]elor `n particular.
Acestea au adus date foarte noi
sintez\, au dezam\git. Speran]a
vine de la aceste molecule
multimodale cu bun\ tolerabilitate
[i pu]ine efecte adverse. Terapiile
cu celule stem au valoare de
speran]\ pentru viitor. Mai r\mân
multe etape de str\b\tut. Pentru
neuroreabilitarea cognitiv\,
abordarea nou\ este cea
metacognitiv\, iar pentru
componenta motorie - interven]ia
robotic\.
despre boli care `n urm\ cu câ]iva
ani ne erau mai pu]in cunoscute [i
au permis dezvoltarea unor noi
tehnici de diagnostic [i tratament.
Obiectivul nostru este s\ ]inem
pasul cu dezvoltarea actual\. ~n
ceea ce prive[te dotarea, exist\
câteva clinici competitive din acest
punct de vedere, `ns\ `n cele mai
multe, dotarea este sub ceea ce ar
trebui s\ avem `n privin]a asisten]ei
medicale.

24

Ro[iile violet,
armă secretă contra bolilor cardiovasculare
Cercet\torii canadieni au creat un soi de ro[ii de culoare violet, din care s-au ob]inut deja peste 1000 de litri de
suc. Deoarece este foarte bogat `n antioxidan]i, acest suc de ro[ii violet poate preveni bolile cardiovasculare [i
cancerul, sus]in cei care i-au studiat propriet\]ile.
o[iile violet au fost
R ob]inute prin
modificare
genetic\. ~n Canada
exist\ o legisla]ie relativ
permisiv\ `n ceea ce
prive[te organismele
modificate genetic, motiv
pentru care unele dintre
acestea sunt cultivate pe
scar\ larg\ [i fac
obiectul a numeroase
studii. Ro[iile mov au fost
create la Universitatea
din Ontario. Culoarea
lor este dat\ de ni[te
substan]e antioxidante
numite antocianine.
Ace[ti antioxidan]i nu
sunt altceva decât
coloran]ii naturali ai
fructelor [i legumelor,
care joac\ un rol benefic
pentru s\n\tatea
noastr\, mai ales `n
privin]a riscurilor
cardiovasculare. Cu cât
culoarea este mai
`nchis\, cu atât
concentra]ia de
antocianine este mai
mare, iar beneficiile
asupra s\n\t\]ii cresc pe
m\sur\.
26
Descoperire
{i afinele, prunele
sau vinetele sunt
bune pentru inim\
Antocianinele se g\sesc `n numeroase
fructe [i legume colorate `n albastru-violet,
cum sunt murele, coac\zele, afinele,
vinetele, prunele, cire[ele negre.
Pentru a se putea produce un aliment
cu o concentra]ie superioar\ de
antocianine, cercet\torii au dezvoltat aceste
„Vom studia efectele unui regim bogat
ro[ii de culoare violet. Sucul ob]inut din ele
`n antocianine `n ceea ce prive[te
poate fi comercializat sub eticheta de
prevenirea cancerului, a bolilor
„antioxidant”.
cardiovasculare [i altor boli cronice”, a
Prima recolt\ de ro[ii violet a fost deja
adunat\ din serele din Ontario [i a permis anun]at profesorul Jonathan Jones,
fabricarea a 1200 de litri de suc mov. coordonatorul cercet\rilor. Dac\ aceste
~ntreaga cantitate de suc este destinat\ studii vor fi concludente, se vor demara
Europei, `n Marea Britanie mai exact, unde procedurile pentru eliberarea unei
cercet\torii de la Centrul John Innes de autoriza]ii de punere pe pia]\ `n Europa, iar
cercetare `n biotehnologie [i [tiin]e biologice acest suc de ro[ii de culoare violet ar putea
studiaz\ efectele sucului violet asupra ap\rea `n raioanele cu sucuri de fructe `n
s\n\t\]ii. aproximativ 2 ani.
Sucul de ro[ii clasic, concentrat de antioxidan]i
~n a[teptarea sucului de ro[ii violet, medicii ne recomand\ s\ consum\m cu `ncredere
sucul de ro[ii autohton. Acesta con]ine cea mai mare concentra]ie de licopen, un
antioxidant cu ac]iune anticancerigen\, `n special `n preven]ia cancerului de prostat\. Prof.
dr. Gheorghe Mencinicopschi remarc\ faptul c\, „prin fierberea sucului de ro[ii, licopenul
nu se inactiveaz\, ci dimpotriv\ devine mai biodisponibil, mai activ biologic”. De
asemenea, potrivit profesorului Mencinicopschi, ro[iile [i sucul de so[ii con]in flavonoizi,
substan]e care previn formarea cheagurilor de sânge, deci apari]ia infarctului de inim\ [i
accidentului vascular cerebral.
 Nutri]ie

Dieta Pascal\
Liber la friptur\ de miel [i ou\ ro[ii! Dar cu m\sur\!
Este din nou aprilie, urmeaz\ Pa[tele [i categoric este Lector Dr. Lygia Alexandrescu
momentul unic de preg\tire sufleteasc\, de `ntâlnire cu Nutri]ionist acreditat CIO
prietenii, cu familia [i de uitare a rutinei zilnice [i a grijilor ei. Pre[edinte al Societ\]ii Române
A[adar, aceast\ perioad\ este special\ prin `nc\rc\tura ei de Educa]ie Nutri]ional\
emo]ional\, `ns\ [i din punct de vedere culinar [i nutri]ional Natural Silhouette
are o serie de particularit\]i. Tel: 021/413.05.71

\rb\torile Pascale sunt o ocazie important\, bogat\ `n mese multe [i copioase, por]ii mari [i gazde care nu se pot

S refuza... [i bine`n]eles c\ toate acestea sunt stropite cu licori bahice de cea mai bun\ calitate [i la ore târzii. A[a se
face c\, `n general, dup\ Pa[te, „câ[tigul” ponderal este de 1 pân\ la 3 kg.

Un meniu poate ajunge la 4000-5000 de calorii

Pentru a ne bucura cum se cuvine de aceste Sfinte S\rb\tori, ne vom gr\bi s\ a[ez\m pe mas\ cât mai multe [i cât
mai variate preparate [i vom vrea s\ gust\m, a[a cum e de dorit, pe rând din fiecare câte pu]in. Nu trebuie s\ uit\m c\
aportul energetic la o mas\ tradi]ional\ de Pa[te poate ajunge pân\ la 4000-5000 kcal.
A[adar, putem `ncerca s\ ne calcul\m orientativ m\car care sunt valorile nutritive importante pe care le consum\m la
aceast\ s\rb\toare. Tradi]ionalele meniuri preparate cu aceast\ ocazie vor con]ine din abunden]\ carne de miel [i ou\.

Carnea de miel — valori nutri]ionale

La pro]ap sau Energie 260 kcal 18%
la cuptor, `n bor[
sau `n drob, carnea Vitamina B12 2,65 mcg 88%

de miel este o Vitamina B6 0,13 mg 13%

prezen]\ delicioas\
Vitamina B3 11,5 echivalen]i 74,8%
a acestei perioade.
Din punct de Vitamina B2 0,25 mg 23%
vedere nutritiv, Vitamina B1 0,09 mg 10%
carnea de miel este
Zinc 5,5 mg 55%
recomandat\, `ntrucât ea con]ine o cantitate mare
de proteine, vitamine [i microelemente. De Fier 2,12 mg 22%
exemplu, `ntr-o por]ie de 100 g de carne de miel Magneziu 25 mg 11%
ne sunt furnizate urm\toarele substan]e nutritive,
Acid folic 20 mcg 10%
exprimate [i `n procente care reprezint\ doza
zilnic\ recomandat\ unei persoane adulte Proteine 26,37 g 40%
s\n\toase (vezi tabel):

27
 Nutri]ie
Oul — complex energetic natural
La fel [i despre ou\ putem vorbi ca despre ni[te adev\rate complexe energetice naturale care trebuie consumate totu[i cu
m\sur\. Din analiza unui ou de m\rime medie - 60 g, rezult\ 33,4 g albu[ [i 16,6 g g\lbenu[, care au urm\toarea compozi]ie:
Energie 75 kcal
Ap\ 37,7 ml Carnea de miel [i ou\le furnizeaz\ o serie de nutrien]i necesari bunei
Proteine 6,25 g func]ion\ri a organismului, `ns\ trebuie asociate cu multe salate de
Lipide 5,01 g legume de sezon, preparate `n abur sau, cel mai indicat, crude.
Carbohidra]i 0,61

Strategia alimentar\ contra problemelor digestive

Este util s\ avem o strategie
alimentar\ pentru aceste zile `n care
mesele sunt interminabile [i cantit\]ile
ingerate, greu de controlat.
4 Divizarea meniului pe mese
distan]ate `n timp la cel pu]in o or\ -
trebuie dat stomacului un pic de timp
s\ digere ce s-a consumat la masa
anterioar\ `nainte de a veni cu o alt\
„avalan[\” [i astfel [i riscul indigestiei
va fi diminuat;
4 Alegerea unor gust\ri u[oare: buc\]i
de mu[chi de pui sau curcan, brânz\
nes\rat\, fructe de mare;
4 Aten]ie la m\rimea por]iei - trebuie
s\ se urm\reasc\ aromele [i calitatea
alimentelor [i nu ob]inerea unui
stomac plin;
4Limitarea alimentelor care
favorizeaz\ indigestia: suc de
portocale sau de ro[ii, condimentele
`n exces [i, `n general, alimentele
acide;
4 Mestecarea suficient\ a alimentelor
combate de asemenea tulbur\rile
gastrointestinale;
4 Apa - trebuie consumat\ `n pauzele
dintre feluri, `n cantit\]i mici [i dese
pentru a men]ine sistemul digestiv
activ [i pentru a evita deshidratarea
(care `ncetine[te metabolismul);
4 Evitarea b\uturilor carbogazoase
dulci `n timpul mesei [i chiar dup\
mas\, pentru a limita balonarea;
4 Alcoolul - consumul acestuia necesit\
central [i favorizeaz\ apari]ia
tulbur\rilor gastro-intestinale. Cu
toate acestea, de S\rb\tori se
consum\ mari cantit\]i de alcool sub
diverse forme. Vinul ro[u este
b\utura sezonului [i trebuie consumat
cât mai natural, f\r\ aditivi (pentru a
evita migrenele) [i de asemenea nu
trebuie uitat c\ beneficiile sale scad
cu cre[terea cantit\]ii consumate.
Vodca este alcool pur [i care prin
metabolizare se transform\ `n
compu[i toxici, deci trebuie
monitorizat\ cu aten]ie cantitatea
consumat\. Pentru a ]ine o eviden]\
clar\ a consumului de alcool trebuie
s\ se evite umplerea continu\ a

4 Evitarea alimentelor grase [i pr\jite, o aten]ie sporit\, `ntrucât acesta

precum [i a sosurilor grele (chiar [i `n
salate) [i preferarea preparatelor pe
baz\ de pui, curcan [i pe[te [i a
legumelor [i fructelor proaspete
bogate `n fibre (cosumate disociat);
4
creeaz\ o serie de probleme: cre[te
presiunea arterial\ a sângelui, cre[te
cantitatea de enzime hepatice
necesare descompunerii acestuia,
cre[te activitatea sistemului nervos
paharului neterminat.
Dup\ mas\: o plimbare u[oar\ de o
jum\tare de or\ ar putea ajuta mult
digestia, deoarece a[ezarea `n pozi]ia
culcat dup\ mas\ cauzeaz\ urcarea
acidului din stomac `n esofag [i,
astfel, apari]ia „arsurilor”.

ii l Camelia Ghimpu, Galati

g\tor
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la
Câ[ti rsului l Cereces Loredana, Arad
Talon s adresa Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, concu roval l Stan Iuliana- Dambovita
r
concu camera 4, sect.5, Bucuresti [i pute]i câ[tiga prin Gast l Popescu Ion- Bucuresti
tragere la sor]i unul din cele 5 premii Gastroval. Nu
l Predescu Dan- Bucuresti
uita]i s\ completa]i adresa Dvs. pe plic!
l Vasilescu Adrian- Caras Severin
Nume l Badiu Marcel- Hunedoara
Prenume l Cojocaru Costel- Bacau
Email l Popa Cosmin- Harghita
Telefon l Farcas Mirela- Mehedinti

28
 Metod\ de sl\bit

Sc\pa]i de
kilogramele `n plus
cu ajutorul regimului
mediteranean
Cine nu-[i dore[te s\ ob]in\ o siluet\ de invidiat, dar `ntr-un mod cât mai s\n\tos cu putin]\! Ei bine, este
posibil gra]ie regimului mediteranean, care pune la loc de cinste fructele, legumele, pe[tele [i uleiul de
m\sline. Acest mod de alimenta]ie s\n\tos, variat [i echilibrat ne ajut\ s\ redescoperim gustul natural al
hranei preparate cât mai simplu.

aimosul regim pe baz\ de pe[te, fructe, legume, cereale [i ulei de

F m\sline amelioreaz\ starea general\ de s\n\tate [i ajut\ la

sc\derea `n greutate cu 1-2 kilograme pe lun\. Aceasta este
concluzia unui amplu studiu publicat `n European Journal of Clinical Nutrition.
Iat\ c\ principiile de baz\ ale dietei mediteraneene sunt `nc\ o dat\
confirmate de cercet\ri temeinice.

Model de alimenta]ie Piramida alimentar\ `n

s\n\toas\ stil mediteranean
Regimul mediteranean este compus dintr-o Ca o concluzie a vârful piramidei se afl\
mare varietate de fructe [i legume proaspete, surse studiului, cercet\torii au produsele alimentare
inestimabile de vitamine [i minerale, din cereale creat o piramid\ bogate `n zah\r [i
integrale, utile pentru prevenirea diabetului. Ca surse alimentar\ `n stil gr\simi saturate, care nu
de proteine, aceast\ diet\ privilegiaz\ pe[tele, mediteranean. La baza trebuie consumate decât
fructele de mare [i lactatele, mai ales iaurturile [i acesteia g\sim `n mici cantit\]i [i
brânza de capr\. Uleiul de m\sline [i fructele principalele alimente ocazional.
oleaginoase (migdale, nuci, fistic) asigur\ un aport benefice pentru s\n\tate: ~n privin]a
de gr\simi „bune” (omega 3 [i omega 6), care cerealele integrale, propor]iilor dintre sursele
protejeaz\ contra bolilor cardiovasculare. fructele, legumele, vegetale [i cele animale,
„Regimul mediteranean este considerat un pe[tele, carnea alb\, regimul mediteranean
model `n materie de alimenta]ie s\n\toas\”, a ou\le, lactatele. Acestea const\ `n 75% - proteine
afirmat Patricia Henriquez Sanchez, coordonatoarea sunt recomandate zilnic, vegetale [i 25% - proteine
studiului. `n propor]ii variabile. ~n animale. Este un echilibru

30
 Metod\ de sl\bit

nutri]ional care s-a dovedit cheia
acestui regim. Faptul c\ se consum\
mai multe substan]e nutritive din
surse vegetale, `n detrimentul
proteinelor de origine animal\, este
ceea ce explic\ longevitatea
locuitorilor regiunilor
mediteraneene. Abunden]a de
legume colorate, leguminoase
(maz\re, soia, fasole, linte, n\ut) [i
cereale integrale, cu un indice
glicemic sc\zut [i foarte multe fibre,
contribuie la alungarea tuturor
bolilor care decimeaz\ civiliza]ia
modern\.

3 motive temeinice pentru a mânca la fel ca francezii

Articula]ii s\n\toase
Consumul `n exces de
proteine animale favorizeaz\
cre[terea acidit\]ii, ceea ce
afecteaz\ `ntreg organismul.
Articula]iile au de suferit prin
m\rirea procesului inflamator [i
cre[terea acidului uric. Vegetalele
[i proteinele de calitate din pe[te,
specifice regimului mediteranean,
permit contrabalansarea acestei
acidit\]i.
Sistem cardiovascular puternic
Mai pu]ine mezeluri [i carne
de porc `nseamn\ mai pu]ine
gr\simi saturate, care se depun
pe artere sub form\ de colesterol
[i trigliceride. Cum aceste
alimente lipsesc din regimul
mediteranean, nu mai exist\ nici
aceste efecte nocive pentru inim\.
Dimpotriv\, pe[tele, uleiul de
m\sline, soia, nucile, migdalele
sunt ideale pentru s\n\tatea
sistemului cardiovascular.
Digestie bun\
Asocierea legume + cereale
+ leguminoase asigur\ necesarul
de fibre atât de importante pentru
confortul digestiv.

Preven]ie
Pe lâng\ faptul c\ ne ajut\ s\ sl\bim, acest regim
renumit datorit\ longevit\]ii locuitorilor ]\rmurilor
mediteraneene este o re]et\ excelent\ pentru a
combate bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea,
cancerele, mai ales cele din sfera feminin\ (de sân,
de col uterin). Totodat\, regimul mediteranean [i-a
dovedit eficien]a [i `n prevenirea riscurilor de depresie.

Frumuse]e
Datorit\ bog\]iei de antioxidan]i
din fructe [i legume, regimul
mediteranean constituie [i o cale de
a ne men]ine frumuse]ea pielii. Cei
care ]in acest regim afi[eaz\ un ten
mai str\lucitor [i o piele mai neted\
[i mai ferm\.
Preparare
Modul de preparare a alimentelor este foarte important pentru a beneficia de propriet\]ile s\n\toase ale regimului
mediteranean. Regula de aur: s\ nu ad\ug\m gr\simi la prepararea alimentelor [i s\ `ncerc\m pe cât posibil s\
p\str\m vitaminele [i mineralele prin prepararea termic\ limitat\. Atât carnea, cât [i legumele este bine s\ fie
preparate la cuptor, la gr\tar (dar nu pe c\rbuni) sau la abur.

31
 ORL

SOS! Am r\mas
f\r\ voce!
R\gu[eala este o tulburare care nu trebuie tratat\ cu u[urin]\,
chiar dac\ de cele mai multe ori nu prezint\ gravitate. Iat\
care sunt recomand\rile medicilor ORL pentru a v\ proteja
corzile vocale [i a evita apari]ia unor leziuni ireversibile.

voce r\gu[it\, voalat\, spart\ – este ceea ce medicii numesc disfonie. O voce redus\ la nivel de [oapt\, f\r\

O claritate [i de-abia auzit\ – este ceea ce medicii numesc afonie. Aceste dou\ tulbur\ri ale vocii afecteaz\ 29%
dintre femei [i 18% dintre b\rba]i. Dar afecteaz\ de asemenea mul]i copii care `[i petrec o mare parte din zi
]ipând `n recrea]ii, `n parcuri etc.

Cauzele r\gu[elii Cum trat\m r\gu[eala

R\gu[eala apare atunci când un factor M\sura primordial\ când
4Hidrata]i-v\ foarte bine,
agresiv (agen]i patogeni, frig, b\uturi reci sau ne confrunt\m cu r\gu[eala
be]i mult\ ap\ la
fierbin]i, solicitarea excesiv\ a vocii, este t\cerea – repausul corzilor
temperatura ambiant\,
deshidratarea) modific\ starea mucoasei care vocale. Dar s\ nu crede]i c\ evita]i `ns\ cafeaua [i
acoper\ corzile vocale [i le `mpiedic\ s\ vorbind `n [oapt\, vocea `[i va ceaiul verde sau negru,
vibreze normal. reveni mai repede. Ei bine, deoarece cofeina [i teine
Cele mai frecvente cauze ale r\gu[elii [optitul presupune un mare sunt deshidratante.
sunt:
4poluarea, tutunul, aerul prea uscat;
stres pentru corzile vocale. De 4Evita]i alimentele acide
aceea, trebuie evitat\ pentru o
4infec]iile ORL (laringite); perioad\ atât vorbirea `n
precum ro[iile,

4insomniile; condimentele, alcoolul.

4petrecerea unei seri `ntr-un mediu

[oapt\, cât [i cea normal\,
care oricum nu e posibil\ din
zgomotos (club, stadion);
4refluxul gastro-esofagian; cauza r\gu[elii. ~n plus, se pot
4consumul de b\uturi foarte reci sau dovedi utile urm\toarele
fierbin]i.
m\suri terapeutice:
Când suntem r\gu[i]i, `ncerc\m adesea - Umidifica]i atmosfera `n
s\ compens\m lipsa vocii utilizând „falsele” cas\: pune]i pe calorifere
corzi vocale. Dar astfel nu facem decât s\ prosoape umede sau vase cu
agrav\m inflama]ia corzilor vocale [i s\ ap\. Truc: l\sa]i s\ curg\ ap\
favoriz\m apari]ia unor mici leziuni care se pot fierbinte `n cad\ [i respira]i
transforma `n polipi sau noduli ireversibili. vaporii timp de 10 minute.
4Utiliza]i pastile de supt care
ac]ioneaz\ ca un balsam
protector asupra corzilor
vocale.
4~n cazul `n care inflama]ia
laringelui este important\,
asociat\ cu dureri `n gât,
dificult\]i la `nghi]ire, febr\,
tuse, senza]ie de sufocare,
trebuie s\ v\ adresa]i cât
mai rapid unui medic ORL.

32
 Reumatologie

Mituri despre artroz\

Milioane de români sunt afecta]i de artroz\, cea mai frecvent\ suferin]\ reumatologic\. ~ns\
pe cât este de r\spândit\, pe atât de numeroase sunt ideile false care circul\ despre artroz\.
S\ l\murim `n continuare cele mai importante adev\ruri despre aceast\ boal\ cronic\.

„Este normal s\ suferim când leziunile nu sunt ireversibile. ~n

din cauza articula]iilor
când `mb\trânim”
Acesta este unul dintre cele mai
frecvente mituri. {i totu[i, nu este
plus, artroza nu este strict legat\ de
vârst\, ea apare mai devreme sau
mai târziu [i `n func]ie de anumi]i
factori de risc sau de condi]ii de
via]\.

„Este o boal\ rezervat\

deloc normal s\ suferim, indiferent
de vârst\. De aceea, trebuie s\
mergem la medic de la primele
semne ale artrozei: durere
declan[at\ [i agravat\ de mi[care,
care se calmeaz\ când articula]ia
este `n repaus, dar reapare de
fiecare dat\ când articula]ia
respectiv\ este supus\ unui efort.
Durerea este maxim\ seara [i poate
`mpiedica adormitul. ~n prezent, este
posibil tratamentul eficient al
artrozei [i `ncetinirea evolu]iei bolii.
Tratamentul este cu atât mai eficient
cu cât se aplic\ de la debutul bolii,
vârstnicilor”
Fals! Sigur, artroza
e mai frecvent\ `ncepând de la 40-
50 de ani, dar ea se poate
declan[a la orice vârst\. Astfel,
chiar [i tineri de 20 de ani pot suferi
de artroz\ cervical\. Este cazul celor
care `[i petrec ore `n [ir la
calculator, tablet\ sau alte
gadgeturi. Artroza evolueaz\ `ns\
mult mai rapid [i ireversibil la
vârstnici. Este foarte posibil ca, `n
cazul unui pacient tân\r, o leziune a
cartilajului articular s\ se cicatrizeze
complet, pe când `n cazul
vârstnicilor, capacit\]ile reparatorii
s\ fie minime.
„Artroza ne `mpiedic\
s\ facem sport”
Nu este adev\rat!
Repausul articula]iei afectate este
necesar doar `n caz de puseu
inflamator [i asta pentru un timp
limitat. ~ndat\ ce criza a trecut,
pacientul trebuie s\ redevin\ activ,
s\ se mi[te, s\ nu-[i protejeze
articula]ia, pentru c\ aceasta nu va
face decât s\ se blocheze. Mi[c\rile
articulare favorizeaz\ aportul de
elemente nutritive la nivelul
cartilajului [i activarea celulelor de
la acest nivel. Men]inerea activit\]ii
fizice este foarte benefic\, `ns\ ea
trebuie f\cut\ sub `ndrumarea unui
specialist, mai ales la `nceput.
Mi[carea tonific\ musculatura [i
ligamentele periarticulare, ceea ce
ajut\ la stabilitatea articula]iei
afectate de artroz\. Printre

34

activit\]ile fizice benefice pentru
articula]ii se num\r\ mersul pe jos,
ciclismul, dansul, `notul, tai chi,
pilates...
„Artroza conduce la
invaliditate”
Fals! Artroza este
o boal\ sup\r\toare, dureroas\,
uneori se soldeaz\ cu disfunc]ii ale
articula]iilor, `ns\ dac\ este corect
tratat\ de la `nceput, nu se ajunge
la invaliditate. Artroza este un
reumatism articular cronic, limitat la
o singur\ articula]ie sau un tip de
articula]ie. Evolu]ia artrozei este `n
general lent\, derulându-se pe
parcursul a mai multor zeci de ani,
iar când se ajunge la leziuni
ireversibile ale articula]iei, exist\
op]iunea protez\rii articulare.
„Nu se poate face nimic
contra durerii”
O idee fals\! Exist\
tratamente eficiente contra durerii.
Principalele medicamente:
analgezicele [i antiinflamatoarele
non-steroidiene. Acestea combat
durerea [i inflama]ia, mai ales `n
puseele inflamatorii. Un alt
tratament eficient `l reprezint\
antiinflamatoarele sub form\ de
gel, care se aplic\ pe zona
dureroas\ [i calmeaz\ durerea
provenind de la tendoanele [i
ligamentele situate `n jurul
articula]iei. Mai nou, medicii
reumatologi recomand\ ca `n cazul
artrozei localizate la nivelul
articula]iilor membrelor (mân\,
genunchi) s\ se evite medica]ia
antiinflamatoare pe cale general\ [i
s\ se utilizeze gelurile
antiinflamatoare locale.
„Medicamentele
trateaz\ doar durerea”
Fals. Chiar dac\
`n fazele acute,
dureroase, tratamentul se bazeaz\
`n principal pe antialgice,
mecanismele de ac]iune a
medicamentelor sunt multiple.
Astfel, se disting urm\toarele tipuri
de medicamente indicate `n cazul
artrozei:
4medicamente antialgice, al c\ror
obiectiv este calmarea durerii;
4medicamente antiinflamatoare, al
c\ror obiectiv este numai tratarea
durerii, ci [i procesele inflamatorii;
4tratamentele specifice, al c\ror
obiectiv este acela de a `ntârzia
evolu]ia bolii [i, `n
consecin]\,
ameliorarea durerii
\tori
[i `mbun\t\]irea Câ[tig
a en
m l Ciobanu Catalin- Arges
func]ional\ a abon
r u l
articula]iei afectate Docto
de artroz\.
Iat\ care sunt
recomand\rile
Reumatologie
europene `n tratamentul artrozei de
genunchi, citate de Societatea
Francez\ de Reumatologie:
4paracetamolul este antialgicul de
prim\ inten]ie, care se poate folosi
pe termen lung dac\ este eficient [i
sigur;
4topicele locale antiinflamatoare
sunt eficiente [i bine tolerate, [i sunt
indicate mai ales `n artrozele
localizate la nivelul membrelor
inferioare, `n cazul c\rora se
`ncearc\ pe cât posibil evitarea
administr\rii de medicamente pe
cale general\.
4antiinflamatoarele nonsteroidiene
sunt recomandate `n caz de e[ec al
paracetamolului. ~n cazul
pacien]ilor cu risc gastro-intestinal
crescut, se recomand\
antiinflamatoare associate cu un
pansament gastric. Opiaceele cu
sau f\r\ paracetamol sunt o
alternativ\ `n cazul `n care
antiinflamatoarele sunt
contraindicate, ineficiente sau
netolerate.
4antiartrozicele simptomatice cu
ac]iune lent\ (glucozamin sulfat,
condroitin sulfat, acid hialuronic) au
un efect simptomatic [i protector;
4infiltra]iile articulare sunt indicate
`n puseele dureroase.
l Mihaescu Luana- Timis
l Badea Viorica- Bihor
te l Petrovici Stefania- Bucuresti
M eu
l Ionescu Victor- Iasi
l Dinu Marinela- Prahova
l Georgescu Emilia- Constanta
l Radu Constantin- Arges
l Rotaru Claudia- Nemat
l Kovacs Ildiko- Mures
35
 Farmacia naturii

Plante care v\ ajut\

s\ ]ine]i sub control bolile hepatice
Din clipa `n care ai fost diagnosticat cu hepatit\, indiferent de virusul
care a produs-o, afectarea ini]ial\ este aceea[i, evolu]ia ulterioar\
difer\ `n func]ie de virusul care a produs-o. Tratamentul care se
aplic\ este acela[i pân\ `n momentul `n care se poate produce o
agravare prin trasformarea [i distruc]ia celulelor hepatice. {tii c\ stilul
t\u de via]\ trebuie s\ se schimbe. ~n bine!

entru protejarea

P
ficatului, te vei cru]a
de efort fizic [i
intelectual sever [i `]i vei
reeduca gusturile culinare – ai
nevoie de o alimenta]ie
hiperglucidic\ (bazat\ pe multe
dulciuri – aten]ie! – naturale),
f\r\ gr\simi [i con]inând cât
mai pu]ine proteine de origine
animal\. {i vei urma cure de
ceaiuri cu efect
hepatoprotector, variind, ca
durat\, de la câteva zile, la
câteva luni sau câ]iva ani, `n
func]ie de „`nc\p\]ânarea” de
care d\ dovad\ boala.
„Orarul” acestor cure ]i-l
stabile[te, desigur, medicul t\u.
Dr. Cristina B\l\nescu
Medic primar medicin\ general\
Competen]\ `n acupunctur\,
homeopatie, apifitoterapie
Centrul de s\n\tate Clar Med
Telefon: 021/665.74.20
Bazeaz\-te pe fitoterapie!
Iat\ trei plante care sunt regeneratoare hepatice de excep]ie. Ele se
administreaz\, fiecare `n parte, câte 10 zile/lun\ – alternativ. Cura aceasta se
repet\ trei luni la rând, apoi se face pauz\ dou\ luni [i se reia `nc\ trei luni. {i
se poate continua, `n acest ritm, ani de zile pentru stabilizarea hepatitei.
Singura form\ de hepatit\ care se vindec\ este hepatita tip A, `n propor]ie de
90%, `n timp ce hepatita B, `n propor]ie de 50%. Hepatita tip C evolueaz\
progresiv, `ntr-un ritm mai mult sau mai pu]in accelerat, c\tre ciroz\ hepatic\.
A[adar… plantele recomandate sunt:

ARMURARIUL
4Tablete: armurariul se g\se[te, `n farmacii [i plafare, [i sub denumirea de silimarin\ - `n func]ie de concentra]ie, se
iau pân\ la 3 tablete/zi;
4Infuzie: din plant\ se folosesc semin]ele m\cinate – o linguri]\ cu vârf la o can\ de ap\ clocotit\; se beau dou\
c\ni/zi, prima – diminea]a, `nainte de mas\, iar cea de-a doua se frac]ioneaz\ dup\-masa de prânz [i
cin\;
a Repausul se impune dup\ fiecare administrare: stai culcat, 20 de minute, pe partea dreapt\;
a Cura dureaz\ 10 zile.

36
 Farmacia naturii

ROSTOPASCA
4Infuzie: o jum\tate de linguri]\ de plant\ la o can\ de ap\ clocotit\; se beau câte dou\ linguri de infuzie, la intervale
de 3 ore, pauz\ 12 ore
4Pulbere: se ia sublingual un sfert de linguri]\ din pulbere de rostopasc\, la fiecare patru ore;
aCura dureaz\ 10 zile.
CICOAREA
4Decoct: se folose[te `n special r\d\cina de cicoare – se fierb, timp Cele 3 plante de mai sus
de cinci minute, `n 250 ml de ap\ clocotit\, dou\ linguri]e
se beau alternativ, NU
de r\d\cini pisate; decoctul astfel ob]inut se `mparte `n trei
simultan!
doze [i se bea câte o doz\ `naintea meselor principale;
a Cura dureaz\ 10 zile.

Al]i alia]i de n\dejde ai ficatului

P\p\dia
4Salate ori suc din r\d\cinile
recoltate prim\vara sau toamna -
30 ml/zi (suc) [i 10 g (r\d\cin\);
a Cura dureaz\ 15-20 de zile.
a Se `ncepe prim\vara [i se
continu\ pân\ `n luna iulie
inclusiv, pauza dintre cure este de
7 zile.
C\tina alb\
aCura dureaz\ 30 de zile, cu care cre[te zilnic cu `nc\ 500 g,
pân\ `n ziua a [asea, când se
pauz\ de 10 zile.
ajunge la 3 kg; `n zilele a 7-a [i
a 8-a se consum\ tot câte 3 kg.
Ienup\rul
4
Decoct cu dou\ linguri]e de
Cura cu orz verde
boabe la o can\ de ap\
clocotit\, se fierbe 5 minute [i se
4 Se beau, de 3ori/zi, `naintea
meselor principale, câte 150 ml
ia câte o lingur\ din or\ `n or\
suc de orz verde, timp de 2-
(12 ore).
a Cura dureaz\ 7 zile, cu pauz\ de
3sapt\mâni.

4 Cure pentru perioada de toamn\

[i iarn\.
4 Suc: se storc 500 g de fructe; se
adaug\ 250 mg miere poliflor\;
se p\streaz\ la rece [i se
consum\ 2 linguri/zi;
a Cura dureaz\ 10 zile cu pauz\
de o s\pt\mân\.
a Decoct: o linguri]\ de fructe la
250 ml ap\ clocotit\, se fierbe
10 min., se beau trei c\ni pe zi,
nelegate de mese;
a Cura dureaz\ 7 zile, cu pauz\ de
15 zile
Ulei de c\tin\
4 Se iau câte 15 pic\turi
diminea]a.
15 zile.
a Cura este de preferat a se face `n
pauzele de la c\tin\.
Mugurii de plop
4 Infuzie dintr-o linguri]\ la o can\
de ap\ clocotit\, se beau 2
c\ni/zi.
a Cura dureaz\ 20 zile pe lun\ cu
10 zile pauz\; de preferat a se
efectua `n lunile ianuarie [i
februarie.
Cura de struguri proaspe]i
4 Se face alternativ cu cea de
c\tin\.
4 Se consum\, `n prima zi, 500 g
de struguri proaspe]i/zi, cantitate
Cura cu suc de ridiche neagr\
4Se beau zilnic, `n 3 reprize, câte
300 ml de suc, timp de 3
zile/lun\.
Echinaceea [i coenzima Q10
Pentru cre[terea imunit\]ii [i
ajutorarea organismului s\ lupte
`mpotriva cre[terii num\rului de
virusuri hepatice, se iau `n
permanen]\ tablete de echinaceea
[i coenzima Q10 (datorit\ calit\]ilor
sale antioxidante asupra celulelor
hepatice). Pe toat\ durata
tratamentului, iau câte 2 tablete/zi
de echinaceea (diminea]a [i la
prânz) [i o tablet\/zi de coenzima
Q10 (30 mg).

37
 Pneumologie

GHID: Cum s\ te la[i de fumat

Despre fumat se spune ca este o pl\cere, un viciu, „o
mod\”. ~ns\ este o pl\cere care ucide cu fiecare ]igar\ Dr. Magdalena Ciobanu
fumat\. Renun]area la fumat `nseamn\ un câ[tig `n ani de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”
Coordonator, Centrul de consiliere pentru
via]\. Dac\ renun]i pân\ la 35 de ani, câ[tigi to]i cei 10
renun]area la fumat
ani pe care i-ai fi pierdut dac\ ai fi continuat s\ fumezi.
Expert al Ministerului S\n\t\]ii pentru controlul
Dac\ renun]i pân\ la 45 de ani, câ[tigi 9 ani, pân\ la 55
tutunului, la Comisia European\ [i OMS
ani, câ[tigi 6 ani, iar pân\ la 65 de ani, câ[tigi doar 3 ani.

3 pa[i spre
Tratamentul dependen]ei tabagice vindecare
ac]iune care `i confer\ o aur\ de Acceptarea realit\]ii c\
siguran]\ de sine [i de persoan\ care fumatul este o boal\ ce poate fi
gust\ din pl\cerile vie]ii. Câ]i dintre cei tratat\ este primul pas spre
care fumeaz\ [tiu `ns\ c\ fumatul este vindecare.
de fapt o boal\? Foarte pu]ini… Al doilea pas este
~n realitate, gestul de a fuma motivarea: vreau sau trebuie s\
ascunde `n spatele lui o boal\ m\ las de fumat?
cronic\: dependen]a de nicotin\. Când r\spunsul SINCER,
Senza]ia de nevoie imperioas\, din adâncul inimii, la aceast\
acut\ de a aprinde o ]igar\ este, de `ntrebare este „Pe bune vreau s\
Oric\rui fum\tor `i place s\ se fapt, manifestarea unei boli: m\ las!” `nseamn\ c\ omul
gândeasc\ la fumat ca la un viciu, o dependen]a de nicotin\. respectiv chiar are [anse s\
r\mân\ nefum\tor pentru tot
restul vie]ii. Dac\ r\spunsul este
Suport psihologic mai aproape de „trebuie” decât
de „vreau”, persoana respectiv\
poate s\ nu fumeze o perioad\,
fa]\-`n-fa]\ telefonic internet dar, imediat ce factorul care a
determinat acel „trebuie” (boala,
banii, presiunea partenerului,
www.stopfumat.eu Tel Verde 08008STOPFUMAT www.stopfumat.eu
FB: programul stop fumat etc) dispare, fumatul va fi reluat
cu prima ocazie.
Tratament medicamentos Al treilea pas este auto-
cunoa[terea: ce fel de fum\tor
sunt? Cât conteaz\ dependen]a
Terapia de substitu]ie biologic\ (de nicotin\) [i cât cea
Non-nicotinic
nicotinic\ (TSN) psihologic\ (comportamental\ [i
social\)? O modalitate
Bupropion Vareniclin\
obiectiv\ de a r\spunde acestei
`ntreb\ri este completarea
Plasturi cu nicotin\ Pastile administrate cu Pastile administrate cu
re]et\ re]et\ chestionarului referitor la
dependen]a biologic\ (testul
Fagerstrom).

38
 O modalitate practic\
este urm\toarea:
- ~]i alegi o zi din care s\ nu mai fumezi.
- Cu o s\pt\mân\ `nainte, `ncepi testarea
dependen]ei psihologice: doar fumezi! Adic\, de câte ori `]i
vine s\ `]i aprinzi o ]igar\, p\r\se[ti locul/activitatea pe
care o faci [i te duci `ntr-un alt loc unde fumezi cât ai chef,
dar f\r\ ca s\ faci [i altceva. De exemplu, de diminea]\ `]i
la[i cafeaua `n buc\t\rie/sufragerie [i ie[i afar\ din cas\ [i
fumezi singur `n fa]a u[ii/casei, f\r\ cafea, companie, sau
orice alt\ activitate. Când e[ti `n compania cuiva, `l
p\r\se[ti [i te duci `n alt\ parte [i doar fumezi. ~n felul
acesta vei cunoa[te ce `]i place cu adev\rat la fumat [i vei
p\stra exact acest lucru: ]igara (`n momentele `n care sim]i
c\ „explodezi” dac\ nu fumezi) sau compania altor
oameni, cafeaua, pauza, relaxarea, etc. (`n momentele `n
care vei descoperi c\ toate „merg” [i f\r\ ]igar\).
Un psiholog specializat `n terapia cognitiv-
comportamental\ te poate `nv\]a câteva „trucuri” pentru a
te obi[nui cu noi obiceiuri [i pentru a te sim]i conforabil cu
propria persoan\ atunci când e[ti singur.
- ~n ziua cea mare, nu mai ai ]ig\ri `n cas\, `]i rogi
familia [i colegii s\ nu `]i dea ]ig\ri, `]i faci rezerve din
obiectele pe care le-ai folosit `n s\pt\mâna anterioar\ (un
ceai nou, mingiu]e antistress, o br\]ar\, rebus, integrame,
c\r]i, etc) [i... gata, nu mai pleci s\ fumezi ci faci exact
ceea ce ai f\cut `n s\pt\mâna anterioar\: `]i desf\[ori
activitatea f\r\ ]ig\ri! Dac\ apar senza]ii nepl\cute – mai
ales o nevoie insistent\, enervant\, care nu trece ci parc\
tot cre[te, ori un sentiment de „lips\”, de iritabilitate,
nervozitate sau invers, de depresie, de „lips\ de chef”,
„nimic nu mai are rost/ sens” – `nseamn\ c\ se instaleaz\
sevrajul nicotinic, deci dependen]a biologic\ este
important\ `n cazul T|U. Starea aceasta nu dureaz\ mult –
maxim 10-14 zile – dar uneori e atât de intens\ `ncât pur
[i simplu omul nu o poate tolera sau activitatea
profesional\ este disturbat\. ~n aceste cazuri,
medicamentele pentru tratarea dependen]ei de nicotin\
sunt utile deoarece scad acea nevoie acerb\, de
necontrolat [i, `n acela[i timp, reduc pl\cerea produs\ de
fumat. Pentru a g\si medicul tabacolog cel mai apropiat,
intr\ pe site-ul www.stopfumat.eu sau sun\ la Tel Verde
Stop Fumat 08008STOPFUMAT.
 Sarcina
Semne care anun]\ c\
„vine barza”
Dr. Ruxandra Dumitrescu
Medic primar obstetric\-
ginecologie
Clinica Fertilia
Simptomele travaliului
Sentimentul de greutate `n
1 pelvis. Acest lucru se poate
sim]i cu dou\ pân\ la patru
s\pt\mâni `nainte de a avea loc
travaliul. De obicei se simte ca o
greutate `n zona pelvian\, iar asupra
cutiei toracice este exercitat\ o
presiune mai mic\.
Contrac]iile Braxton Hicks
2
(contrac]ii false). Acestea sunt
din ce `n ce mai frecvente [i
mai intense, putând semnala pre-
travaliul. ~n acest timp, cervixul se
sub]iaz\ [i se preg\te[te pentru
adev\ratul travaliu. Genul acesta de
contrac]ii se resimt precum o
`ncordare puternic\ `n partea
superioar\ a uterului [i o relaxare
treptat\ a acestuia. Unele femei pot
avea crampe asem\n\toare celor
menstruale `n tot acest timp. ~n
ultimele s\pt\mâni, aceste contrac]ii
pot deschide un pic colul uterin
(cervixul se poate dilata cu 1 cm sau
2). Chiar dac\ sarcina este de 40 de
s\pt\mâni [i dilata]ia de 1 cm asta
nu `nseamn\ c\ travaliul este iminent.
Eliminarea dopului gelatinos
3
cervical. Pe m\sur\ ce colul
uterin `ncepe s\ se sub]ieze [i
s\ se deschid\, „dopul” de mucus
40
Exist\ unele simptome care prevestesc travaliul: o
infuzie brusc\ de energie, o scurgere vaginal\ ca
`nainte de menstrua]ie, iritabilitate, un sentiment
de greutate `n pelvis, dureri inconfortabile de spate
[i `n zona pelvian\, contrac]ii false.
care sigileaz\ uterul
este `nl\turat,
generând o scurgere
ce poate sem\na cu
menstrua]ia. Acest
Ruperea apei. Când sacul plin
lucru se poate `ntâmpla cu o
s\pt\mân\ sau dou\ `nainte de
na[tere sau chiar `n momentul
6 cu lichid amniotic ce `nconjoar\
f\tul se rupe, lichidul se elimin\
prin vagin. Unele femei `ncep s\ aib\
`nceperii travaliului. Exist\ diferite
contrac]ii `nainte de ruperea apei, dar
metode prin care acesta poate fi
sunt cazuri `n care contrac]iile apar
eliminat: `n urma unui contact sexual
dup\ ruperea acesteia. Astfel de
sau a unui examen vaginal. situa]ii sunt urmate `ndeaproape de
Scurgerile vaginale. Un alt
4
travaliu. Dac\ nu ai contrac]ii,
semn al travaliului pot fi [i acestea `]i vor fi provocate, pentru c\
secre]iile cu textur\ exist\ riscul `mboln\virii f\tului, care
gelatinoas\, de mucus [i cu nuan]e nu mai este protejat de sacul cu lichid
rozalii pe lenjeria intim\. Ele pot amniotic.
Infuzie brusc\ de energie.
7
ap\rea cu ore sau s\pt\mâni `nainte
Travaliul poate fi anun]at `n
de na[tere `ntrucât nu au o
cazul unor femei printr-o
periodicitate anume. Acesta este
explozie de energie pe care o resimt
semnul c\ cervixul se dilat\, se
`ntr-un anumit moment spre sfâr[itul
sub]iaz\ [i avanseaz\ pentru a
celui de-al 3-lea trimestru. ~n mod
preg\ti na[terea.
normal, schimb\rile fizice care apar
Dilata]ia (deschiderea colului
5
`n sarcin\ determin\ oboseala [i lipsa
uterin sau cervixului). Dilatarea de energie `n ultima parte a acesteia.
colului uterin este un alt De aceea, se consider\ c\ exist\ un
simptom al travaliului, ceea ce instinct primar care d\ de veste c\
`nseamn\ c\ cervixul `ncepe s\ se travaliul se instaleaz\ prin aceast\
deschid\. Dilatarea poate ap\rea cu energie debordant\ pe care o
s\pt\mâni sau zile `naintea na[terii. manifest\ viitoarele m\mici.
 Sarcina
Contrac]iile false au fost descrise pentru prima dat\ de c\tre medicul ginecolog John Braxton Hicks ca fiind
ni[te contrac]ii ale mu[chilor uterului. Acestea se pot repeta la 10-20 de minute [i ofer\ senza]ia de durere
foarte rar. Diferen]ele dintre acestea [i cele care anun]\ na[terea constau `n faptul c\ acelea false sunt
neregulate, se r\resc atunci când mergi (te plimbi), scad `n intensitate atunci când `]i schimbi pozi]ia, nu cresc
`n frecven]\ [i intensitate, se simt doar `n partea din „fa]\” a abdomenului.

Na[terea prematur\
Na[terea prematur\ intervine
`nainte de s\pt\mâna 37 a perioadei
de sarcin\. Simptomele care
prevestesc na[terea prematur\ sunt
urm\toarele:
4 Un num\r de mai mult de 5
contrac]ii pe or\. Femeile pot avea
contrac]ii Braxton Hicks `n mijlocul sau
spre finalul sarcinii, dar ele sunt
neregulate. Cinci sau mai multe
contrac]ii `ntr-o or\ sunt semnul c\
ceva nu este `n regul\.
4 Sânger\ri sau secre]ii vaginale
apoase. Acestea nu au miros de urin\
[i reprezint\ un semn c\ unei femei `i
curge lichid amniotic.
4 Crampe asem\n\toare durerilor
menstruale `n zona inferioar\ a
abdomenului, constant.
4 Presiune pelvian\ (senza]ia c\
f\tul `mpinge `n jos).
4 Gre]uri, v\rs\turi, diaree.
4 Dureri puternice de spate, mai
jos de talie.

CAUZE Testul care determin\ timpul r\mas

Na[terea prematur\
este legat\ `n general de
probleme ce privesc mama,
f\tul sau chiar pe ambii. ~n
30-70% dintre cazuri, aceste
na[teri nu pot fi depistate.
Cauzele care pot provoca
na[terea prematur\ sunt:
- cauze ovulare: sarcina
multipl\ (sarcina de gemeni
sau triple]i), malforma]ii,
anemii, infec]ii, existen]a unei
singure artere ombilicale.
- cauze materne: uter
malformat, sinechie uterin\
(alipire a pere]ilor uterini `n
urma unui chiuretaj), fibrom
(tumoare benign\), infec]ii
urinare, traumatisme.
- cauze generale: febr\,
lupus, anemie, cardiopatii,
boli neurologice (epilepsii),
boli endocrine sau digestive,
vârsta mamei sub 16 ani sau
peste 40 ani, talia sub 145
cm [i greutatea sub 45 kg,
nivel socio-economic sc\zut,
antecedente obstetricale.
pân\ la na[tere
Recent a fost lansat un test care poate stabili timpul r\mas pân\ la na[tere, dar
[i gradul de risc pentru o sarcin\ prematur\ f\r\ a se utiliza examenul cu valve. Pân\
acum, travaliul nu se putea prezice din timp pentru c\ nu exista un moment stabilit
când ar trebui s\ `nceap\. Acum gra]ie testului PartoSure, travaliul poate fi prezis, iar
acurate]ea este maxim\ pentru urm\toarele 10 zile. PartoSure ofer\ gravidelor cu o
sarcin\ de 20 de s\pt\mâni [ansa de a afla `n câteva minute, f\r\ ajutorul unui
medic specialist, când vor na[te. Acest test detecteaz\ prezen]a proteinei PAMG-1
(microglobulina placentar\ alfa-1). Procedura de testare este u[oar\. Se colecteaz\ o
prob\ din canalul vaginal cu be]i[orul steril, apoi amesteca]i cu be]i[orul `n eprubeta
cu lichid. La final, introduce]i banda de test `n eprubet\ [i scoate]i-o când observa]i
apari]ia a dou\ linii sau dup\ exact 5 minute. Este un test cu o acurate]e de 99%.
TREBUIE SĂ ȘTII!
De ce este important\ (NPV) mare a testului PartoSure PRN
determinarea timpului r\mas pân\ la ofer\ posibilitatea clinicienilor de a
na[tere? O valoare predictiv\ pozitiv\ elimina cu `ncredere gravidele care nu
(PPV) mare a testului PartoSure PRN vor na[te `n urm\toarele 7 sau 14 zile.
permite clinicienilor s\ evalueze riscul Prin urmare, sunt perfect controlate [i
na[terii `n urm\toarele 7 zile, oferindu- gestionate atât dozajele ce urmeaz\ a fi
le, totodat\, posibilitatea de a le administrate gravidelor care nasc, cât [i
administra gravidelor dozele optime de costurile ridicale ale unei interven]ii [i
corticosteroizi [i/sau tocolitice. Pe de alt\ ale spitaliz\rii prelungite.
parte, o valoare predictiv\ negativ\

41
 U
ORLtile Psihoterapie
neori din cauza consumului de lapte sau de nuci, dar mai ales `n cazul unui

U
5 Sfaturi pentru... tratament cu antibiotice, ne putem confrunta cu apari]ia aftelor. Ceaiul verde este
un remediu eficient pentru afte. Taninurile din ceai au efect astringent, ceea ce
Afte
favorizeaz\ cicatrizarea rapid\ a aftelor [i calmarea senza]iei de durere. ~ns\ nu ceaiul ca
atare are cel mai bun efect, ci plicule]ul utilizat la prepararea lui. Plicule]ul se aplic\
asemenea unei comprese direct pe aft\. Procedura se poate repeta de 2-3 ori pe zi pân\
1 la dispari]ia complet\ a aftelor.

n]ep\turile de insecte v\ provoac\ mânc\rimi sâcâitoare [i

~n]ep\turi
~ nu ave]i la `ndemân\ nicio crem\ care s\ le calmeze?
Apela]i cu `ncredere la pu]in o]et. Bogat `n acid acetic,
o]etul calmeaz\ inflama]ia [i mânc\rimile `n câteva secunde.
de insecte Iat\ cum se procedeaz\: aplica]i o compres\ bine `mbibat\
cu o]et pe zonele cu `n]ep\turi, men]ine]i câteva minute [i
2 repeta]i opera]iunea de 2-3 ori pe zi. Acest remediu este
eficient chiar [i pentru `n]ep\turile de albine sau viespi.

entru a v\ men]ine p\rul s\n\tos [i

P\r
P voluminos, deprinde]i obiceiul de a-l peria `n
fiecare sear\. Periajul permite `ndep\rtarea
particulelor acumulate `n timpul zilei [i constituie un
masaj revigorant pentru scalp. Noaptea [i cât mai
str\lucitor des posibil, l\sa]i-v\ p\rul desf\cut ca s\ respire.
~n ceea ce prive[te `ngrijirea p\rului, ca regul\
3 general\: folosi]i [ampoane [i alte cosmetice
blânde, pe cât posibil din gama „bio”.

ontrar a ceea ce am fi tenta]i s\ credem, cafeaua

C
>>>>>>>>>>

nu provoac\ dureri de cap, ci dimpotriv\...

Dureri Numeroase studii au dovedit efectul analgezic [i
de cap vasoconstrictor al cofeinei. Aten]ie `ns\, asta nu `nseamn\
c\ trebuie s\ facem excese. Pentru a evita cefaleea, medicii
ne recomand\ un expresso lung pe zi, de preferat f\r\
4 zah\r sau lapte, [i nu dup\ ora 16.00.

tia]i c\ bicarbonatul de sodiu este remediul perfect pentru a sc\pa de arsuri la

Arsuri
la stomac { stomac? Ei bine, a[a este. Pentru c\ bicarbonatul de sodiu neutralizeaz\ excesul de
acid clorhidric, cel care cauzeaz\ arsurile. Remediul se prepar\ astfel: dizolva]i o
linguri]\ de bicarbonat `ntr-un pahar cu ap\ [i be]i acest amestec. Totu[i, aten]ie, nu utiliza]i
prea frecvent acest remediu pentru a nu bulversa echilibrul acido-bazic al stomacului.
5

42
 Dermatologie

LASERUL {I
HEMANGIOAMELE LA COPIL
Fiecare p\rinte `[i dore[te un copil frumos [i s\n\tos. De aceea, orice leziune prezent\ pe
pielea copilului, fie o pat\ ro[ie sau o aluni]\, atrage aten]ia mai u[or decât un simptom al
unei afec]iuni interne [i stimuleaz\ p\rin]ii s\ solicite din timp un consult de specialitate.

Dr. Gabriela Dodan

Medic dermatolog

ele mai Pete ro[ii, mai ales la nivelul capului

C frecvente
leziuni
vasculare cutanate la
[i gâtului
Ini]ial, hemangioamele se pot
prezenta sub forma unor pete ro[ii discrete
`ncetine[te pân\ la vârsta de 1 an,
urmând o involu]ie lent\ pân\ la vârsta de
copii sunt sau a unor vase foarte fine grupate, 7-9 ani. Totu[i, aproximativ 25% dintre
hemangioamele, putând fi foarte u[or confundate cu o cazurile de hemangiom persist\ [i dup\
stigmate vasculare ce irita]ie sau o alergie cutanat\, apoi `ncep aceast\ vârst\. Localizarea de elec]ie este
pot fi prezente de la s\ creasc\ [i s\ devin\ mai proeminente, la nivelul capului [i gâtului, dar se pot
na[tere, `ns\ mai uneori atingând dimensiuni foarte mari. `ntâlni oriunde pe trunchi. Sunt mai
frecvent apar `n primele Perioada de cre[tere mai rapid\ se `ntinde frecvente la fete decât la b\ie]i `ntr-o
s\pt\mâni de via]\. pân\ pe la 4-6 luni, apoi proliferarea propor]ie de 3 la 1.
Cauza exact\ a acestor
tumori este `nc\ Când trebuie consultat medicul
necunoscut\, dar s-a Aceste tumori vasculare nu provoac\ `n general complica]ii medicale, `ns\
descoperit c\ apar mai localizarea lor are un rol important. Cazurile cele mai grave sunt cele `n care prezen]a
ales la copiii n\scu]i de leziunilor la nivelul fe]ei afecteaz\ func]ii importante cum ar fi vederea, respira]ia, auzul [i
mame mai `n vârst\ sau alimenta]ia. ~n aceste situa]ii, p\rin]ii trebuie s\ solicite imediat un consult de specialitate
care au suferit `n pentru a se stabili un tratament adecvat. Alte manifest\ri care constituie o urgen]\ sunt
perioada de sarcin\ de ulcera]ia, sângerarea sau cre[terea foarte rapid\ `n dimensiuni. Exist\ [i cazuri `n care
placenta previa sau hemangioamele pot fi prezente atât la nivel cutanat, cât [i extracutanat, cu afectarea
preeclampsie. organelor interne. De obicei, afectarea intern\ este mai frecvent\ când pe piele sunt mai
mult de 10 hemangioame, situa]ie `n care se recomand\ o investiga]ie de tip RMN.

44

Tratament medicamentos, chirurgical sau cu laser
Tratamentul se stabile[te de medic pentru fiecare caz `n parte [i poate fi medicamentos, chirurgical sau cu laser.
Medica]ia poate fi local\ sau sistemic\, sub supraveghere medical\ continu\. Tratamentul chirurgical se prefer\ mai ales
pentru corec]ia aspectului cutanat dup\ regresia hemangiomului, ce poate l\sa `n urma lui o cicatrice sau un exces de
piele, dar poate fi aplicat [i situa]iilor cu sângerare important\ [i desfigurare cosmetic\.
„Pata de vin”
sau „s\rutul
`ngerului”
alt\ leziune vascular\
O benign\ frecvent
`ntâlnit\ este
malfoma]ia capilar\, cunoscut\
sub denumirile de „port-wine
stain”, „pata de vin de Porto”,
„pata de somon”, nevus
flammeus sau „s\rutul `ngerului”.
Se prezint\ sub forma unei pete
plane ro[ii-vine]ii, cu margini bine
definite, localizat\ mai des pe
fa]\, dar [i pe trunchi sau
membre. De obicei, este
localizat\ pe o singur\ parte a
fe]ei, afectând pleoapa, obrazul [i
nasul, [i mai rar pe ambele p\r]i.
Exist\ [i situa]ii `n care pata este
a[ezat\ pe centrul fe]ei, `ntre
sprâncene, pe vârful nasului sau
pe buze, situa]ie `n care leziunea
dispare de obicei la vârsta de 1-3
ani. ~n afect\rile faciale
unilaterale sau de trunchi,
leziunile nu dispar f\r\ tratament,
ba chiar se pot accentua odat\ cu
`naintarea `n vârst\. Astfel, pe
pata vascular\ se pot dezvolta
noduli vine]ii, iar dac\ leziunea se
`ntinde pe buz\ [i gingii, `n timp,
aceste regiuni se hipertrofiaz\ [i
pot da asimetrie fe]ei.
Dermatologie
Cea mai sigur\ [i non-invaziv\
interven]ie
profunde, indiferent de localizarea
pe fa]\ sau trunchi, atât pentru
copiii cu vârsta peste 2
s\ptamâni, cât [i pentru adul]i.
Laserul Dye a fost `mbun\t\]it ca
tehnologie, fiind conceput special
pentru leziuni vasculare, astfel
`ncât pielea s\ nu sufere [i s\ nu
`[i schimbe textura [i culoarea
natural\. Tratamentul laser se
bazeaz\ pe absorb]ia luminii
doar de cromoforul ro[u, adic\
de oxihemoglobina din sânge, [i
este cunoscut sub numele de
terapie bazat\ pe fototermoliz\
selectiv\. Vasele de sânge sunt
`nchise din aproape `n aproape,
entru ambele tipuri de prin [edin]e repetate la interval
P leziuni vasculare, cel
mai sigur [i non-
invaziv tratament este laserul.
de 3-4 s\pt\mâni, pân\ la
vindecarea complet\. Riscurile
minime [i aspectul normal al
Aparatul Pulsed Dye Laser folosit pielii dup\ efectuarea
`n Centrul Dr. Leventer este cel tratamentului `l fac cea mai bun\
mai performant [i poate fi aplicat abordare `n terapia diverselor
pe leziunile superficiale [i anomalii vasculare.
TREBUIE SĂ ȘTII!
Chiar dac\ aceste tipuri de leziuni vasculare sunt benigne, atunci când
apar la nivelul fe]ei au un impact psihologic important, cu un risc de
stigmatizare pe viitor, ce ar putea fi o problem\ atât pentru copii, cât [i
pentru p\rin]i.
45
 Urologie

10 lucruri pe care
trebuie să le știi
despre incontinen]a urinar\ de efort
Conf. dr. Ion Daniel
Medic primar chirurgie
general\
{eful Clinicii Chirurgie III
Spitalul Universitar de
Urgen]\ din Bucure[ti
Incontinen]a urinar\ este definit\ prin pierderea involuntar\ a
urinei, ce este catalogat\ drept un simptom [i nu un diagnostic.
De[i poate fi de mai multe feluri, incontinen]a urinar\ de efort este
de departe cea mai des `ntâlnit\ afec]iune de acest tip [i apare, de
obicei, `n urma unui efort brusc precum tusea, str\nutul sau
ridicarea de greut\]i, ac]iuni care supun vezica urinar\ unei
presiuni. ~n condi]iile `n care musculatura pelvin\ este deja afectat\,
acest lucru determin\ pierderi de urin\ constante ce cauzeaz\ un
disconfort major femeii. Iat\ 10 lucruri pe care este important s\ le
[tii despre incontinen]a urinar\ [i tratamentul acesteia.

Apare ca urmare a unei de perineu, dar ea nu este asociat\

1 na[teri dificile. Travaliul

prelungit, na[terea dificil\ `n
condi]iile `n care femeia are un bazin
mic [i d\ na[tere unui f\t de
dimensiuni mari, `nso]it\ sau nu de
incizia perineului, adic\ a regiunii
dintre anus [i vagin, pentru a permite
expulzia f\tului, toate acestea
afecteaz\ elasticitatea structurilor
musculare din regiunea pelvin\. ~n
aceste condi]ii, sus]inerea uretrei este
afectat\, motiv pentru care se
deschide involuntar [i permite urinei
s\ se evacueze din vezic\.
Poate fi `nso]it\ de ruptura de
`n mod obligatoriu cu aceasta. ~n
plus, cistita, infec]iile urinare, leziunile
colului, tumorile, fibromul uterin sau
cancerul de col uterin sunt boli care
se manifest\ prin acela[i simptom:
pierderile de urin\, producând o
„fals\ incontinen]\”.
Menopauza poate influen]a
3 apari]ia sa. Odat\ cu
`naintarea `n vârst\, aparatul
genital feminin sufer\ o involu]ie
progresiv\ care determin\ o sl\bire a
structurilor aponevrotice care
afecteaz\ [i aparatul sfincterian al
vezicii urinare. Femeile aflate la

2 perineu sau nu. De cele mai

multe ori, incontinen]a urinar\
de efort este o consecin]\ a rupturii
menopauz\ manifest\ o sc\dere a
nivelului de estrogeni, fapt care se
asociaz\ cu sl\birea

46
 Urologie
elasticit\]ii [i a troficit\]ii musculare.
De altfel, studiile arat\ c\
aproximativ 18% dintre româncele cu
vârsta peste 40 de ani sufer\ de
incontinen]\ urinar\.
Este asociat\ cu apari]ia
4
depresiei. Pentru c\ are un
impact major asupra calit\]ii
vie]ii femeii, incontinen]a urinar\,
netratat\ o perioad\ `ndelungat\,
poate genera apari]ia depresiei.
Mirosul dezagreabil, folosirea
absorbantelor, precum [i limitarea
capacit\]ii de rela]ii sociale au efecte
asupra dispozi]iei, tonusului psihic,
`nso]indu-se uneori de grade
variabile ale depresiei.
Fumatul, factor de risc.
5
Studiile epidemiologice au
demonstrat faptul c\ exist\ o
rat\ mai mare de apari]ie a
incontinen]ei urinare la femeile care
au un tabagism cronic din cauza
eforturilor de tuse constante care
for]eaz\ vezica urinar\. Mai mult
decât atât, tutunul are un efect de
sl\bire a musculaturii organismului.
Pot ap\rea diverse complica]ii
6
dac\ nu se trateaz\ la timp.
Un studiu realizat `n România
arat\ c\ de[i 98% dintre femeile
care pierd urin\ constant sunt
`ngrozite de acest fapt, doar un sfert
dintre ele se adreseaz\ medicului
pentru tratament. Multe femei
consider\, având `n vedere na[terea
[i vârsta `naintat\, c\ aceste pierderi
de urin\ sunt normale [i `ncearc\ s\
le atenueze cu ajutorul unor
proceduri tradi]ionale. Riscurile
neprezent\rii la medic sunt legate
48
de sc\derea calit\]ii vie]ii, apari]ia
infec]iilor, irita]iilor, inflama]iei sau a
pruritului local.
Afecteaz\ via]a sexual\. Din
7
cauza imposibilit\]ii de a
men]ine o igien\ genital\
constant\, precum [i a posibilit\]ii
de a pierde urin\ `n timpul actului
sexual, femeile au tendin]a de a-[i
`ndep\rta partenerul [i a limita cât
mai mult posibil via]a intim\.
Tehnicile moderne
8
chirurgicale, eficiente `n 90%
din cazuri. Tratamentul
chirurgical al incontinen]ei urinare
se practic\ de peste 100 de ani,
având o multitudine de procedee cu
rate de succes variabile. ~ns\ cel
mai des utilizat `n zilele noastre este
cel care folose[te proteze de tipul
plaselor de polipropilen\, numite
bandelete.
Montarea chirurgical\ a
bandeletelor a revolu]ionat
tratamentul incontinen]ei urinare de
efort datorit\ simplit\]ii metodei,
caracterului minim invaziv, precum
[i al recuper\rii postoperatorii
rapide.
Practic, bandeleta joac\ rolul unui
„hamac”, care sus]ine uretra, o
repozi]ioneaz\ [i `i red\ func]ia de a
men]ine continen]a.
Opera]ia se realizeaz\ cu
9
anestezie rahidian\ sau chiar
local\. Toate posibilele
nepl\ceri legate de folosirea
anesteziei generale, tind [i ele s\
dispar\ datorit\ folosirii anesteziei
rahidiene sau chiar a anesteziei
locale. Dup\ cele 10-15 minute, cât
dureaz\ opera]ia de montare a
bandeletei, pacienta r\mâne la pat
circa 6 ore pân\ când se remite
efectul anesteziei.
Internare de o zi,
10
recuperare imediat\.
Pacienta poate fi
externat\ chiar a doua zi [i se
recomand\ s\-[i reia activitatea
fizic\ regulat\. Datorit\ agresiunii
sc\zute a opera]iei, care presupune
doar trei mini-incizii, una de 2-3 cm
[i celelalte dou\ de 1 cm,
recuperarea postoperatorie se face
rapid. Pacienta nu trebuie s\ revin\
la medic pentru scoaterea firelor
deoarece acestea sunt resorbabile.
Pentru prevenirea recidivelor se
recomand\ men]inerea unei greut\]i
normale, care s\ nu for]eze
perineul, precum [i antrenamentul
mu[chilor pelvini prin exerci]ii
musculare care s\ men]in\ tonusul.
 Diabetologie

DIABETUL
– în epoca high-tech
Diabetul este o boal\ a civiliza]iei moderne, iar pentru ca lumea s\
nu piard\ b\t\lia cu aceast\ epidemie, cercet\torii `ncearc\ s\
descopere noi arme `mpotriva ei. A[a au ap\rut lentilele inteligente care m\soar\ glicemia `n lacrimi [i stilourile
injectoare care dozeaz\ cu cea mai mare precizie insulina. Iar ceea ce ar putea vindeca aceast\ boal\ –
deocamdat\ incurabil\ – este pancreasul artificial, studiat `n prezent de cercet\tori.

Lentile intelingente Un nou stilou injector,

care m\soar\
glicemia `n lacrimi
Doi ingineri de la Google Lab au inventat
ni[te lentile de contact destinate persoanelor
diabetice pentru a le ajuta s\-[i m\soare glicemia.
Dup\ cum explic\ Brian Otis [i Babak Parviz,
autorii inven]iei, lentilele revolu]ionare func]ioneaz\
„pe baza unui microcip [i a unui dispozitiv `n
miniatur\ pentru determinarea glucozei, ambele
dispuse `ntre cele dou\ suprafe]e ale lentilei de
contact”. Aceste lentile inteligente sunt astfel
capabile s\ m\soare `n fiecare secund\ nivelul de
glucoz\ `n lacrimi. Mai mult decât atât, cercet\torii
inten]ioneaz\ s\ dezvolte aceste lentile prin
integrarea unui semnal luminos care s\
aten]ioneze pacientul diabetic atunci când glicemia
nu se afl\ `n limite normale. Cercet\rile sunt destul
de avansate, teste clinice au fost deja efectuate [i
au fost `naintate demersurile de aprobare c\tre
Agen]ia american\ a medicamentului (FDA).
La ora actual\, diabeticii `[i m\soar\ zilnic
nivelul de glucoz\ `n sânge cu ajutorul testelor de
glicemie. Acestea constau `n prelevarea, prin
`n]epare `n deget, a unei pic\turi de sânge, care se
pune pe o bandelet\, iar testul afi[eaz\ nivelul
glicemiei.
aprobat `n Europa
~n octombrie 2013, `n cadrul celei de-a 49-a
conferin]e anuale a Asocia]ieie Europene pentru Studiul
Diabetului, s-a anun]at introducerea pe pia]\ a unui nou
stilou reutilizabil pentru administrarea insulinei `n jum\t\]i
de unitate, destinat persoanelor cu diabet zaharat tip 1.
Acest stilou ofer\ o mai bun\ flexibilitatea `n atingerea
dozelor de insulin\, ceea ce este deosebit de important
mai ales `n cazul pacien]ilor tineri cu diabet. Ace[tia au
nevoie de un control optim al glicemiei, iar noile solu]ii
eficiente [i simplificate `n managementul diabetului sunt
vitale pentru ei.
Pancreasul artificial, und\
verde `n SUA
Un sistem care monitorizeaz\ non-stop nivelul glicemiei
[i care comand\ pomparea de insulin\ sau, dimpotriv\,
`ntreruperea administr\rii a fost aprobat de Agen]ia
american\ a medicamentului (Food and Drug
Administration – FDA). Dispozitivul – dezvoltat de Medtronic
Inc. – include o pomp\ de insulin\ [i un senzor de glicemie,
care opre[te administrarea de insulin\ atunci când nivelul
glicemiei este normal. A[a-numitul pancreas artificial se
implanteaz\ la nivel subcutanat [i poate fi utilizat de
pacien]ii diabetici de peste 16 ani. Dispozitivul a primit
aprobarea `n SUA din octombrie 2013.

49

130 de
molecule noi,
`n noua list\
de gratuite [i
compensate
Dup\ 6 ani `n care nu
s-a f\cut nicio schimbare,
lista medicamentelor gratuite
[i compensate va fi
actualizat\ `n aceast\
prim\var\, când se vor
introduce 130 de molecule
noi, dintre care aproape
20% sunt destinate
pacien]ilor cu cancer, a
anun]at dr. Cristian Bu[oi,
pre[edintele CNAS, `n cadrul
conferin]ei „Provoc\rile
sistemului oncologic din
România `n 2014”. Pentru
pacien]ii cu cancer, accesul
la tratamente reprezint\ `nc\
o problem\. De[i la
medicamente anul 2013 s-a
`ncheiat f\r\ liste de
a[teptare, `n ceea ce prive[te
radioterapia `nc\ nu s-au
g\sit solu]ii. ~n multe spitale,
aparatele de radioterapie
sunt dep\[ite, personalul
medical din acest domeniu
este insuficient, recunoa[te
Bu[oi. ~n cazul pacien]ilor cu
cancer este vital\
administrarea
medicamentului care trebuie,
pacientului care trebuie,
când trebuie, deoarece `n
perioada de a[teptare boala
progreseaz\, iar [ansele de
supravie]uire scad.
50
Nout\]i medicale
Oncologie
Autorul dietei Dukan,
exclus din Colegiul Medicilor
Pierre Dukan a fost dat afar\ din Colegiul Medicilor din Fran]a, fiind
sanc]ionat pentru c\ [i-a promovat dieta hiperproteic\ doar `n scopuri
comerciale. ~n urma acestei m\suri, Dukan nu mai are dreptul de a folosi
>>
titulatura de „doctor”. Regimul Dukan, care se bazeaz\ pe eliminarea
glucidelor [i lipidelor `n favoarea proteinelor, stârne[te `ngrijorare `n rândul
speciali[tilor din 2010. Nutri]ioni[tii consider\ c\ este o diet\ dezechilibrat\,
care pune `n pericol s\n\tatea celor ce recurg la ea. Cu toate acestea, peste
20 de c\r]i [i 50 de produse semnate Pierre Dukan, se g\sesc `nc\ pe pia]\.
Efectul placebo,
solu]ie contra migrenei
Cercet\torii de la Harvard Medical School au dovedit c\, `n
caz de migren\, pastilele placebo pot fi la fel de eficiente ca [i cele
adev\rate. Simplul fapt de a lua un medicament
poate duce la dispari]ia durerii de cap. Efectul
placebo este recunoscut `n medicin\, mai ales `n
cazul durerilor. Acest efect reprezint\ capacitatea
natural\ a organismului de a-[i ameliora o
problem\ utilizând propriile mijloace. For]a
mental\, speran]a [i `ncrederea pacientului `n
medicamentul administrat explic\ activarea
acestei uimitoare capacit\]i naturale a
organismului, sus]in cercet\torii de la Harvard. Ei
au stabilit c\ medicamentele placebo
amelioreaz\ 30% dintre crizele de migren\.
Mâna bionic\: un pacient amputat
poate sim]i din nou tot ce atinge
Cercet\tori elve]ieni, germani [i italieni au pus la punct o protez\ bionic\
de mân\ care a dovedit un r\spuns senzorial incredibil. Este o premier\
medical\ mondial\ care ar putea schimba via]a persoanelor amputate. Dennis
Aabo Sorensen, un danez de 36 de ani c\ruia i s-a amputat bra]ul acum 9
ani din cauza exploziei unui foc de artificii, [i-a redobândit sim]ul tactil datorit\
acestei proteze revolu]ionare. Mâna artificial\ a fost conectat\ la nervii de la
nivelul segmentului de bra] al pacientului. „Am putut sim]i din nou senza]ii pe
care nu le-am mai perceput de 9 ani. Când atingeam un obiect puteam sim]i
dac\ e moale sau dur, rotund sau p\trat”, a explicat el pentru AFP. Mâna
bionic\ datorit\ c\reia persoanele amputate `[i pot redobândi sim]ul atingerii
va fi disponibil\ `n 4-5 ani.
 Apiterapie

Astenia de primăvară
Lua]i-v\ doza de energie
de la albine!
Astenia de prim\var\ este o form\ de astenie
care apare la schimbarea de anotimp, atunci
când luminozitatea `n timpul zilei cre[te
brusc. Astenia are diferite forme de
manifestare, cel mai adesea acestea fiind
reprezentate de dureri de cap (cefalee),
palpita]ii, st\ri de nervozitate, sc\derea
capacit\]ii de memorare [i adeseori un
comportament labil. Toate aceste manifest\ri
Dr. Bioch. Cristina Mateescu
fiziologice se produc din cauza eforturilor Director General S.C. Institutul
organismului de a se adapta la noile condi]ii de Cercetare-Dezvoltare pentru
meteorologice. Apicultur\ S.A.
Vice-pre[edinte Comisia
{tiin]ific\ Permanent\ de
Alimenta]ie Apiterapie a APIMONDIA
s\n\toas\,
odihn\, mi[care Produsele binef\c\toare
Remediile `mpotriva asteniei de ale stupului
prim\var\ se reg\sesc `ntr-o panoplie Stupul cu `ntreaga sa palet\ de produse ofer\ o
mai larg\ ce vizeaz\ : alimentele complementaritate valoroas\ la o alimenta]ie s\n\toas\,
(legume proaspete; verde]uri de gra]ie bog\]iei de compu[i biologic [i farmacologic activi:
sezon: salata verde, urzicile [i zaharuri simple direct asimilabile – glucoz\ [i fructoz\,
spanacul; fructele, `n special cele cu aminoacizi [i proteine [i enzime, vitamine, `n special cele
un con]inut bogat `n vitamina C, cum ale grupului B (`n acest sens l\pti[orul de matc\ poate fi
sunt merele [i citricele; drojdie de definit ca un veritabil cocktail de astfel de vitamine),
bere; lichide), binecunoscutele cure elemente minerale (macro [i oligoelemente), compu[i
de vitamine [i minerale, dar [i odihna naturali cu ac]iune antioxidant\ (acizi fenolici [i flavonoizi,
[i mi[carea. carotenoizi), acizi gra[i (acidul 10-HDA din l\pti[orul de
matc\).

52
 Apiterapie

Mierea ca atare, sau consumat\ pe tartine de

pâine pr\jit\ la micul dejun, folosit\ pentru
`ndulcirea unor b\uturi, fie c\ este vorba de b\uturi
reci sau calde ofer\ o surs\ direct\ de energie. ~n
cazul b\uturilor se prefer\ mierea de salcâm,
datorit\ st\rii sale fluide, dar [i pentru c\ nu
schimb\ gustul. Nu trebuie s\ neglij\m nici
celelalte sortimente de miere, `n special cele
poliflore (fânea]\, delt\) sau mierea de p\dure
(man\), care exceleaz\ prin bog\]ia de principii
active, mai ales compu[i fenolici cu puternic\
ac]iune antioxidant\.

SFAT L\pti[orul de matc\ poate fi consumat la alegere fie `n stare proasp\t\ (crud) `n
cantitate de 1,2 grame pe zi primele dou\ s\pt\mâni, apoi numai 1 gram `n
urm\toarele 4 s\pt\mâni, pe cale sublingual\, diminea]a pe nemâncate, fie sub form\ liofilizat\
`n gelule (capsule) `n doze de 400 mg, apoi 300 mg pe zi, `n priz\ unic\, se iau cu pu]in\ ap\,
`ntotdeauna diminea]a pe nemâncate. Amestecurile de miere cu l\pti[or de matc\ (2%)
reprezint\ de asemenea un excelent suport energetic, dar [i pentru imunitate.

Se recomand\ de
Polenul recoltat de albine reprezint\
asemenea cure
`n acela[i timp un excelent remediu
alternative de
pentru st\rile de oboseal\ [i anxietate,
tratament cu
dar [i un supliment alimentar deosebit
pudr\ de
de bogat `n compu[i biologic activi
ginseng, timp de
(aminoacizi esen]iali, proteine, zaharuri
45 de zile, dup\
simple, fosfolipide etc.). Factorii naturali
care se face o
cu ac]iune antioxidant\ din polen
cur\ de `nc\ 45
(carotenoizi, polifenoli, oligoelemente,
de zile cu 1g de
enzime [i vitamine) au de asemenea ca efect reducerea efectelor stresului, care
l\pti[or de matc\
nu este de pu]ine ori incriminat pentru instalarea st\rii de boal\ `n cazul asteniilor
proasp\t,
din sezonul de prim\var\.
sublingual, sau
Cum se consum\ : doza zilnic\ este de 2 linguri pline cu vârf cu granule
l\pti[or de matc\
naturale (cca. 30 g) care sunt dezintegrate `ntr-un pahar mare cu ap\, sau mai
liofilizat `n
bine `n suc de fructe proaspete, sau `n iaurt. Polenul astfel dizolvat se `ndulce[te
capsule ce se
cu o linguri]\ de miere de salcâm [i se consum\ diminea]a la `nceputul micului
`nghit cu pu]in\
dejun oferind un suport nutritiv [i energetic deosebit pentru `ntreaga zi.
ap\.

53
 Remedii naturiste

Din leacurile bunicii

pentru somn u[or
V-a]i s\turat s\ v\ petrece]i nop]ile num\rând oi? Pentru a v\ reg\si somnul odihnitor `ncerca]i câteva remedii
de pe vremea bunicii, dar care sunt `nc\ de actualitate pentru c\ [i-au dovedit eficien]a.

Un pahar cu Masaj cu ulei de lev\n]ic\

lapte cald
Binecunoscutul
leac la bunicii – laptele
cald este remediul prin
excelen]\ pentru somn.
Un pahar de lapte
cald, `ndulcit cu o
linguri]\ de miere, b\ut
pe `ndelete cu 30 de
minute `nainte de
culcare, v\ ajut\ s\
ajunge]i cât mai repede
pe t\râmul viselor.
Acest efect sedativ se
datoreaz\ triptofanului.
Acest aminoacid din
compozi]ia laptelui este
implicat `n secre]ia
serotoninei, hormonul
care favorizeaz\
adormirea [i previne
trezirea precoce.
Uleiul esen]ial de lev\n]ic\ ajut\ la reducerea tulbur\rilor de somn. Putem
pune câteva pic\turi pe pern\ sau pe o batist\ l\sat\ pe noptier\.
Pute]i `ncerca de asemenea urm\toarea re]et\ tradi]ional\: 10 pic\turi de ulei
de lev\n]ic\ se amestec\ `mpreun\ cu o jum\tate de linguri]\ de ulei de m\sline.
Se aplic\ sub form\ de masaj la nivelul tâmplelor, pe articula]iile mâinilor [i
picioarelor. Pentru eficien]\ sporit\ se pot stimula anumite puncte reflexogene.
Punctul specific contra insomniei este situat `n spatele urechii. Dac\ nu pute]i dormi
din cauza co[marurilor, stimula]i punctul reflex de pe degetul mare, chiar sub
unghie.
Cur\ cu infuzie de urzic\
Bogat\ `n vitamine B [i `n minerale clocotit\, se las\ la infuzat 10 minute.
(calciu, magneziu, potasiu), urzica este Se poate bea `ndulcit\ cu o linguri]\ de
aliatul natural `n cazul nop]ilor albe. Ea miere. Profita]i de prim\var\, când
ajut\ atât la adormire, cât [i la ave]i la dispozi]ie cele mai proaspete
ob]inerea unui somn de calitate, de urzici [i consuma]i-le sub form\ de
refacere a organismului. Cura cu urzic\ piureuri. {i `n acest mod pute]i
se poate face sub form\ de capsule sau beneficia de efectele sedative ale urzicii.
infuzii, timp de 2-3 luni. Infuzia se Iat\ cum aceast\ plant\ este de mare
prepar\ dintr-o lingur\ de plant\ ajutor la trecerea de la ora de iarn\ la
uscat\ la o can\ (250 ml) cu ap\ cea de var\.

l Camelia Ghimpu, Galati

ii
Completa]i talonul de concurs, trimite]i-l la adresa g\tor l Cereces Loredana, Arad
Câ[ti rsului l
Talon s Calea Rahovei, nr.266-268, Corp 3 Etj.1, camera 4,
concu xen l
Sarbu Cristiana- Bucuresti
Popovici Alexandra-
r
concu sect.5, Bucuresti [i pute]i câ[tiga prin tragere la sor]i
unul din cele 5 premii Relaxen. Nu uita]i s\ completa]i Rela Teleorman
l Ivanoiu Dragos- Gorj
adresa Dvs. pe plic! l Dobos Silvia- Brasov
Nume, prenume l Stoian Calin- Bihor
l Apostol Razvan- Arad
Email l Marinescu Tudor- Salaj
Telefon l Lazar Andreea- Cluj

54
 Stomatologie

IGIENA ORALĂ
Sfaturi [i secrete
Dr. Marinela Ciocotisan B\nic\
Medic specialist `n ortodon]ie, ortopedie
dento-facial\ [i tehnic\ lingual\
OrthoExclusive Dental Care
~nainte de na[tere www.orthoexclusive.ro
Str. Roma nr. 42A
4P\rin]ii trebuie s\ se asigure la rândul lor c\ au o s\n\tate buco- 0722.88.44.33; 021/230.86.60
dentar\ bun\.
4Printre altele, numeroase studii arat\ c\ toxinele bacteriene
provenite de la o boal\ parodontal\ (gingii [i suportul osos al De la 1 la 3 ani
din]ilor) prezint\ un risc pentru na[tere prematur\ [i bebelu[i cu o
greutate mai mic\ la na[tere.
Ace[ti copii vor avea o rezisten]\ mai sc\zut\ la infec]ii [i diverse
anomalii de dezvoltare.

De la na[tere la 6 luni
4Cur\]a]i gingiile bebelu[ului de dou\ ori pe zi cu ajutorul unui
tifon steril umezit sau [erve]ele speciale cu xylitol.
4Momentul ideal ar fi la b\i]\; cur\]a]i interiorul gurii cu ajutorul
unui tifon steril umezit sau cu ajutorul unei periu]e mici speciale
care se aplic\ pe deget. 4Peria]i din]ii de cel pu]in dou\ ori pe
4 Face]i mi[c\ri lejere circulare pe gingii cu ajutorul unei periu]e zi cu o periu]\ mic\ [i moale.
suple sau cu degetul curat. 4Folosi]i o past\ cu fluor de la o firm\
4 Preveni]i transmiterea bacteriilor care pot cauza carii evitând s\ recunoscut\ care fabric\ produse
partaja]i tacâmurile, suzeta sau biberonul, juc\riile. recomandate copiilor.

De la 6 luni la 1 an 4 ~ncuraja]i-l s\ ]in\ singur periu]a [i

s\ fac\ mi[c\ri de periaj ar\tându-i
4~ncepe]i s\ face]i periajul dentar `nc\ de la apari]ia primilor din]i cum v\ peria]i dumneavoastr\, iar el
de dou\ ori pe zi acordând o importan]\ sporit\ celui de sear\. va imita mi[c\rile urmând ca mai
4Folosi]i o periu]\ moale special conceput\ pentru bebelu[i cu un apoi s\-i termina]i dumneavoastr\
pic de past\ f\r\ fluor, eventual un gel cu xylitol. periajul corect.
4Folosi]i un inel pentru denti]ie r\cit, dar nu congelat. 4 Periajul va trebui repetat dup\
Sugestii: fiecare mas\ la care consum\
l Culca]i copilul pe o suprafa]\ plan\; alimente dulci sau lipicioase.
l Pune]i capul lui pe genunchii dumneavoastr\; 4 Folosi]i a]a dentar\ de `ndat\ ce
l }ine]i copilul `n bra]e a[ezat cu spatele la dumneavoastr\. din]ii `ncep s\ se ating\.

56
 Stomatologie

De la 3 la 4 ani De la 5 la 9 ani
4L\sa]i-l s\ se perieze 4~n jurul vârstei de 6 ani `ncep s\
singur urmând ca apar\ molarii permanen]i (4, câte
dumneavoastr\ s\ unul de fiecare parte) care cresc `n
termina]i periajul spatele ultimilor molari de lapte, iar
corect [i s\ v\ ace[tia necesit\ un plus de aten]ie la
asigura]i c\ din]ii efectuarea periajului.
sunt cura]i. 4 Ace[tia au o importan]\ deosebit\
Sfaturi: deoarece reprezint\ cheia unei
l Da]i exemplu [i ocluzii (mu[c\turi) normale `n
efectua]i periajul denti]ia adult\.
dentar `n acela[i 4 Acum au 24 de din]i `n loc de 20!
timp cu copilul; 4 Ar\ta]i-i cum s\ foloseasc\ a]a
l Face]i periajul pe interdentar\ sau cere]i sfatul
o melodie u[or
dentistului astfel `ncât folosirea ei s\
de fredonat;
devin\ o rutin\ cotidian\.
l Folosi]i o mic\ clepsidr\ de 2-3 minute;
4 Nu uita]i s\ `ncepe]i periajul cu
l Posta]i un calendar de periaj cu autocolant;
cur\]area limbii folosind o periu]\
l Cur\]a]i `ntre din]i cu ajutorul a]ei interdentare cel pu]in o dat\
special\
pe zi.

Pentru toate grupele de vârst\

4Cum majoritatea medicamentelor contagioas\ sau febr\.

pentru copii con]in zah\r, v\

4Folosirea a]ei dentare [i a periu]ei
interdentare.
suger\m s\ cl\ti]i bine gura cu
ap\ [i s\ cur\]a]i din]ii dup\
4Periaj dentar dup\ fiecare mas\
la pacien]ii care poart\ dispozitive
ingestia medicamentului.
4 Ajuta]i copilul s\ efectueze periajul
ortodontice fixe.

dentar de 2 ori / zi pân\ când va

4 Vizite regulate la medicul dentist.

c\p\ta el `nsu[i dexteritate; de

4 Sigilarea [an]urilor [i fosetelor la
copii cu risc crescut de a face
obicei `ntre 6 [i 8 ani [i de
carii.
asemenea s\ v\ asigura]i c\ nu
`nghite pasta.
4 Aport corect de fluor fie prin un loc `n care copiii nu au acces.

4 Cum microorganismele r\mân

consum de ap\ fluorurat\, fie prin 4Folosirea produselor cu xylitol,
administrare de suplimente cu substan]\ ce are propietatea de a
`ntre peri la baza periu]ei mai
fluor. reduce atacul acid bacterian.
mult timp, periu]a se
contamineaz\ [i va trebui
4 Toate produsele de igien\ care 4 Folosirea produselor care
con]in fluor vor trebui ]inute `ntr- neutralizeaz\ ph-ul bucal acid.
schimbat\ dup\ o boal\

57

Rinita alergic\
la polen
Sunt oare alergiile una dintre bolile civiliza]iei? Este greu de
r\spuns exact, deoarece alergii au existat [i `n secolul XIX. ~ns\
prevalen]a [i inciden]a lor au luat o a[a mare amploare `ncepând
cu secolul XX, `ncât nu se poate evita asocierea `ntre secolul XX [i
acest grup mare de afec]iuni.
lergiile sunt
A produse de un
sistem imun
hiperactiv [i fac parte din
grupul mare de afec]ini de
hipersensibilitate de tip I
(cunoscute [i ca
hipersensibilit\]i de tip
reaginic, anafilactic, imediate,
mediate de IgE). Acest tip de
r\spuns imun este anormal,
deoarece „vede” ca inamic
elemente ale mediului
complet inofensive (precum
polenul). La persoanele
alergice, sistemul imunitar
reac]ioneaz\ exagerat la
doze mici de structuri
polipeptidice, `ntâlnite `n mod
obi[nuit `n mediul
`nconjur\tor (exemple fiind
praful de cas\, mucegaiurile,
polenurile, epiteliile de
animale). ~n mod normal,
aceste structuri nu
declan[eaz\ nicio o reac]ie a
sistemului imunitar, sunt
tolerate!
58
Alergologie
Prof. dr. Diana Deleanu
Pre[edintele Societ\]ii Române de
Alergologie [i Imunologie Clinic\
Universitatea de Medicin\ [i
Farmacie „Iuliu Ha]ieganu”
0264/43.26.29
Rinita alergic\
Cea mai frecvent\ alergie este rinita alergic\. Rinitele pot fi produse de
numero[i alergeni. Unii dintre ace[tia sunt prezen]i pe tot parcursul anului (de ex.
praful de cas\), situa]ie `n care rinitele au fost denumite anterior ca rinite perene.
Cele mai frecvente rinite sunt `ns\ produse de alergeni care sunt prezen]i `n
atmosfer\ pe perioade limitate, de ex. polenurile. Rinitele alergice produse de
polen, au fost numite anterior rinite sezoniere. Ele sunt cunoscute `n terminologia
englez\ ca „febra fânului”.
Calendarul polenului
Alergiile sezoniere sunt cauzate sim]it\ prezen]a `nc\ din luna
cu prec\dere de expunerea la polenul februarie (polen de alun). ~n cursul
atmosferic. Exist\ multe specii de prim\verii (martie, aprilie), arborii
plante ce produc polen alergenic `nfloresc, iar polenul acestora este
(polen mic, u[or ce poate pluti `n aeropurtat, ceea ce coincide cu
atmosfer\). debutul simptomelor respiratorii
Polenul este alergenul cel mai [i/sau oculare. Polenul de graminee
r\spândit `n zona temperat\ [i poate (iarb\) produce `mboln\viri prim\vara
proveni de la arbori (mesteac\n), târzie (mai) [i vara (iunie, iulie,
arbu[ti, graminee (iarba de gazon) [i august), iar cel de buruieni `ncepe cu
buruieni (Ambrozia [i Artemisia). luna august [i se extinde pân\ `n
Alergiile sezoniere `ncep s\ `[i fac\ noiembrie.
 Astfel, alergia la polen sau polinoza este condi]ionat\,
`n ce prive[te manifestarea, de perioada de `nflorire [i
eliberarea `n atmosfer\ a particulelor de polen, respectiv
de zona geografic\ [i de varia]iile climaterice. Efectul
fenomenului de `nc\lzire a Terrei afecteaz\ [i aceast\
boal\, prin temperaturi crescute, plantele polenizeaz\ pe
perioade mai lungi (polenizarea `ncepe mai devreme [i se
termin\ mai târziu). Acesta este [i unul dintre motivele
pentru care comitetele interna]ionale ce elaboreaz\ ghiduri
de diagnostic [i tratatment recomand\ utilizarea denumirii
de rinit\ intermitent\ [i rinit\ persistent\. Ghidul ARIA
(ghidul rinitei alergice [i impactul ei asupra astmului)
define[te ace[ti termeni noi prin perioada simptomelor
(intermitent sub 4 zile/s\pt\mân\, sub 4 s\pt\mâni;
persistent: peste 4 zile/s\pt\mân\, peste 4 s\pt\mâni). ~n
multe zone din lume, sezoanele de polen au devenit mai
lungi, peste 4 s\pt\mâni, `ncât majoritatea rinitelor
alergice la polen sunt rinite persistente!

Simptomele „febrei fânului”

Cele mai frecvente manifest\ri ale „febrei fânului” sunt
reprezentate de:
4Prurit (senza]ie de mânc\rime) ocular, nazal, al gâtului [i
urechilor
4L\crimare
4Str\nut (frecvent repetitive)
4Secre]ii nazale abundente, apoase
4Nas `nfundat
4Durere de cap, pierderea mirosului [i a gustului, presiune
facial\ (prin blocarea sinusurilor)
4Tuse seac\ (mai rar)
Mul]i dintre pacien]i pot prezenta complica]ii de tipul,
sinuzitelor, otitelor. Pacien]ii care sufer\ de astm pot prezenta
exacerb\ri `n cursul sezonului de polen. Ace[tia pot acuza
tuse, lips\ de aer sau sufocare, senza]ie de presiune toracic\
sau respira]ie [uier\toare (wheezing).
Uneori, alergia la polen cauzeaz\:
4Fatigabilitate
4Iritabilitate
4Insomnie
4Lipsa de concentra]ie, sc\derea
performan]elor [colare, profesionale
 Alergologie

Unele persoane alergice la polen prezint\ erup]ii cutanate O serie de factori de risc pentru
de tipul urticariei cronice, caracterizat\ prin apari]ia la nivelul dezvoltarea unei alergii sezoniere au fost
tegumentului a unor pl\ci ro[ii, elevate [i mânc\rime intens\. identifica]i. Printre ace[tia se num\r\
Severitatea unei reac]ii alergice variaz\ `n limite largi, de la
istoricul familial de alergie, prezen]a
simptome u[oare sau aproape imperceptibile, stare de oboseal\
altor afec]iuni alergice, precum astmul
sau de „r\ceal\” pân\ la manifest\ri severe, care necesit\
bron[ic, expunerea pasiv\ la fumat,
`ngrijire medical\ de urgen]\.
condi]iile socio-economice crescute.

Sindromul polen-fructe
~n anii 80, a fost descris „sindromul alergic oral” sau sindromul polen-fructe sau legume. Sindromul oral se `ntâlne[te
la pacien]ii cu rinit\ la polen [i se manifest\ la ingestia de fructe (m\r, pepene, piersici etc) prin edema]ierea buzelor,
limbii. Acesta se manifest\ `n general `n timpul sezonului de polenizare [i const\ `n senza]ie de mânc\rime [i edem la
nivelul gurii [i buzelor, ce apar rapid dup\ contactul cu fructele sau legumele nepreparate termic. ~n general, aceste
manifest\ri dispar de la sine, `ns\ arareori pot conduce c\tre o reac]ie alergic\ sever\.

Diagnosticul de alergie este stabilit numai de c\tre medicul alergolog, prin efectuarea testelor cutanate [i
serologice. Pe baza acestora, alergologul identific\ agentul care provoac\ alergia [i stabile[te cea mai
bun\ strategie de tratament.

Terapie `n etape Imunoterapia

Tratamentul alergiei sezoniere presupune
mai multe etape:
4 Consolidarea parteneriatului medic-pacient
este esen]ial\. Medicul trebuie s\ ofere
pacientului informa]ii cuprinz\toare
referitoare la afec]iunea de care sufer\ [i
modalit\]ile de tratament disponibile.
4 M\suri de preven]ie a alergiei (evitarea
expunerii la alergen).
4 Tratament:
4 Medicamente care reduc inflama]ia alergic\
n antihistaminice, sub form\ de tablete,
pic\turi intraoculare, spray nazal
n modificatori de leucotriene (substan]e
implicate `n alergie, cu administrare
oral\)
n corticosteroizi, tablete sau spray nazal
n decongestionante, tablete sau spray
nazal, trebuie utilizate pe termen scurt,
conform recomand\rii medicului
Tratamentul specific al alergiei este
imunoterapia cu alergen (imunoterapia
specific\ sau vaccinarea antialergic\),
care `ncearc\ s\ restaureze toleran]a
pacientului fa]\ de polen. Imunoterapia
sau vaccinarea cu alergen este singura
metod\ care modific\ evolu]ia
manifest\rilor alergice, previne noile
sensibiliz\ri [i dezvoltarea astmului
bron[ic, este eficient\ la persoanele cu sindrom alergic oral
sau la cele cu urticarie cronic\ indus\ de polen. Imunoterapia
poate fi recomandat\ numai de c\tre medicul alergolog [i
presupune administrarea de vaccin alergenic, conform unui
program bine definit, cu scopul inducerii toleran]ei
imunologice la alergenul care cauzeaz\ boala. Practic, prin
imunoterapie, sistemul imun este educat s\ nu mai
reac]ioneze exagerat [i agresiv ca urmare a expunerii la
alergen. Se poate administra sub form\ injectabil\
(subcutanat\ sau topic ca pic\turi/spray sublingual sau oral
sub form\ de tablet\).

60
 Nout\]i medicale

TASECTAN — o nou\ abordare Energie din

pentru rezolvarea diareei super-alimente
asectan are o formul\ unic\ pentru verzi
T a controla [i reduce diareea.

Tasectan este compus din gelatin\ tanat –

T
e sup\r\ oboseala
constant\ [i lipsa de
energie? Vrei s\ urmezi o
care are proprietatea de a r\mâne o
cur\ de detoxifiere [i alcalinizare?
structur\ stabil\ la nivelul stomacului [i
Vrei s\ `]i `nt\re[ti imunitatea? Ai
intestinului. Gelatina tanat ac]ioneaz\ prin
probleme cu digestia? Nu
formarea unui film care protejeaz\
consumi suficiente fructe [i legume
mucoasa intestinal\, inhib\ inflama]ia, previne adeziunea bacteriilor la
crude? Opteaz\ pentru super-
nivelul intestinului, reducând num\rul scaunelor diareice [i durata
episodului diareic.
Tasectan este `nregistrat ca fiind un dispozitiv medical, ce nu se
absoarbe la nivelul organismului, sub form\ de capsule (pentru adul]i) sau
plicuri (pentru uz pediatric).

OCEFF, [tampila de pe alimentele

f\r\ E-uri
a `nceputul lunii februarie, a fost lansat [i `n România sistemul

L european CEFF – Certified E-Friendly Food, care atest\ faptul c\

alimentele inscrip]ionate cu aceast\ [tampil\ nu con]in E-uri, adic\
aditivi, conservan]i, `ndulcitori, coloran]i artificiali, glutama]i. Aceast\
alimentele verzi, provenite din
culturi certificate ecologic. Grâul
ini]iativ\ este o premier\ pe pia]a româneasc\ [i vine ca r\spuns la
verde, orzul verde, algele
nevoia tot mai mare a consumatorilor de informa]ii clare [i transparente
Chlorella [i spirulina, frunzele de
cu privire la adaosurile de aditivi din alimente. Un sondaj realizat la
ment\, germenii de grâu,
`nceputul anului `n România arat\ c\ aproximativ 80% dintre români
germenii de broccoli, germenii de
citesc cu aten]ie eticheta produselor alimentare, dar majoritatea nu `n]eleg
orz [i extractul de acerola – toate
lista de ingrediente. Peste jum\tate dintre români afirm\ c\ un element
reunite sub form\ de suc verde –
vizual ca o [tampil\ sau marc\ i-ar ajuta `n identificarea alimentelor mai
au ac]iune energizant\,
s\n\toase. „Atunci când merg la cump\r\turi, românii trebuie s\ ]in\
alcalinizant\, antioxidant\ [i
seama de trei aspecte importante `n citirea etichetelor produselor
detoxifiant\. Acest suc din plante
alimentare: perioada de valabilitate, prezen]a aditivilor alimentari [i
verzi constituie secretul de
con]inutul caloric [i nutri]ional. Acum, prin lansarea acestui sistem de
frumuse]e [i s\n\tate al Andreei
certificare a alimentelor f\r\ aditivi, consumatorul va alege `n cuno[tin]\
Marin, dup\ cum a m\rturisit
de cauz\ alimental mai s\rac `n E-uri”, a declarat prof. dr. Nicolae
chiar ea `ntr-o conferin]\ de
Hâncu, pre[edintele onorific al Federa]iei Române de Diabet, Nutri]ie [i
pres\.
Boli Metabolice.

61
 Flebologie

Tromboflebita.
SOS, cheag de sânge pe venă!
Tromboflebita este o afec]iune caracterizat\ prin prezen]a unui cheag de sânge `ntr-o ven\.
Gravitatea bolii depinde de locul `n care se dezvolt\ cheagul (trombul). Când cheagul apare
`ntr-o ven\ superficial\, vorbim despre tromboflebit\ superficial\. ~n cazul unui cheag de la
nivelul unei vene profunde, apare tromboflebita profund\, form\ serioas\, ce necesit\
diagnostic [i tratament rapid.

La nivel Tratament local

superficial
Tromboflebita superficial\
corespunde form\rii unui cheag
la nivelul unei vene din re]eaua
venoas\ superficial\. Aceast\
form\ este rareori grav\, iar cu
tratament adecvat, cheagul se
dizolv\ de obicei f\r\ probleme.
Primul semn al bolii este apari]ia
unei zone `nro[ite, calde [i
dureroase de-a lungul unei vene.
Aceste simptome sunt adesea
agravate când piciorul este l\sat
`n jos, de obicei diminea]a, la
ridicarea din pat. Diagnosticul
poate fi stabilit `n general pe
baza unui examen clinic. Uneori,
medicul poate prescrie o analiz\
de sânge pentru a elimina
suspiciunea de tromboflebit\
profund\. Analiza const\ `n
dozarea fibrinogenului,
principalul compus al cheagurilor
de sânge. Valorile sc\zute ale
fibrinogenului infirm\ prezen]a
unui cheag la nivel profund.
Tromboflebita superficial\ nu prezint\ riscuri vitale [i dispare
`n general cu ajutorul unui tratament local antiinflamator:
comprese calde, spray-uri cu heparin\ sodic\ lipozomal\,
substan]e care `mbun\t\]esc circula]ia local\ [i reduc umfl\turile
[i ciorapi de conten]ie.
Adoptarea unei alimenta]ii echilibrate [i s\n\toase, care se
compune `n principal din fructe [i legume bogate `n antioxidan]i,
contribuie la s\n\tatea vaselor de sânge. Alimentele bogate `n
gr\simi [i zah\r trebuie evitate, pentru c\ acestea favorizeaz\
apari]ia cheagurilor de sânge.
La nivel profund
Tromboflebita venoas\ profund\ afecteaz\ venele situate `n
profunzimea membrelor. Senza]ia local\ de c\ldur\, sensibilitatea
crescut\ la atingere, umflarea gambei [i uneori febra pot indica
formarea unui cheag `ntr-o ven\ profund\. ~n acest caz, pe lâng\
analiza de sânge pentru dozarea fibrinogenului, medicul
recomand\ de asemenea efectuarea unei ecografii Doppler,
pentru a evalua debitul sanguin de la nivelul venei afectate [i a
verifica prezen]a cheagului.
Tratament anticoagulant
Dac\ se confirm\ diagnosticul de tromboflebit\ profund\,
pacientul necesit\ internare `n spital pentru a urma un tratament
anticoagulant cu ac]iune rapid\, administrat pe cale intravenoas\.

62
 ~n lipsa tratamentului rapid, cheagul poate
duce la embolie, adic\ se desprinde, intr\ `n
circula]ie [i poate ajunge la pl\mâni, provocând
embolie pulmonar\, o boal\ cu risc fatal.
Tratamentul anticoagulant este apoi recomandat
pe cale oral\ pe o perioad\ de câteva luni sau
mai mult, conform indica]iilor medicului.
~n cazul pacien]ilor care prezint\
contraindica]ii la medicamente anticoagulante
(hemoragii, accidente vasculare cerebrale [.a.),
medicii recurg la chirurgie pentru a `nl\tura
cheagul.

TREBUIE SĂ ȘTII!
Tromboflebita
poate ap\rea `n
urma unei lungi
perioade de
convalescen]\ la
pat (dup\ o
interven]ie
chirurgical\), `n
cazul imobiliz\rii
gipsate a unui
membru, din
cauza unor
leziuni la nivelul
picioarelor sau la
nivelul unor vene.
Sunt predispuse
la tromboflebit\ persoanele sedentare,
supraponderale, cele care prezint\ anomalii de
coagulare a sângelui, fum\torii [i mai ales
fum\toarele, `n asociere cu contraceptivele
orale sau tratamentele hormonale de
substitu]ie, femeile `ns\rcinate (deoarece uterul
comprim\ venele mari din pelvis), unele
persoane cu boli sistemice.
 Forum

Cititorul `ntreab\,
medicul r\spunde
Ai nevoie de un sfat privind problemele tale medicale? Scrie
pe adresa redac]iei sau trimite un e-mail [i vei primi r\spuns
de la speciali[tii no[tri. Adresa redac]iei: Calea Rahovei,
nr.266-268, Corp 3, Etaj1, camera 4, sector 5, Bucure[ti,
e-mail: office@doctorulmeu.com

Sfaturi pentru o
digestie s\n\toas\
„De câteva luni m\ simt extrem
de obosit\ [i parc\ niciun fel de
mâncare nu-mi mai place. Recunosc
c\ am un program foarte `nc\rcat,
m\nânc haotic, am o singur\ mas\
principal\ pe zi, `n rest ron]\i tot felul
de lucruri. Uneori am arsuri puternice
la stomac”. Sorina Laz\r, Bucure[ti
Drag\ Sorina,
Arsurile gastrice, balonarea,
inapeten]a [i alte tulbur\ri digestive
sunt rezultatul obiceiurilor alimentare
nes\n\toase: un orar neadecvat al
meselor, tot felul de gust\ri cu valoare
nutritiv\ sc\zut\ (chipsuri, dulciuri
rafinate, b\uturi carbogazoase etc.).
Este timpul s\ faci o schimbare `n
diet\. ~ncearc\ s\ respec]i regula
zilnic\ a celor trei mese principale [i
dou\ gust\ri s\n\toase (iaurt, fructe,
câteva nuci, migdale). Profit\ de
sezonul trufandalelor de prim\var\ [i
include `n diet\ cât mai multe legume
proaspete. ~n cazul `n care problemele
digestive nu dispar prin corectarea
obiceiurilor alimentare sau `n urma
unor tratamente adjuvante, mergi la
un control de specialitate. Arsurile pot
fi simptom al unor afec]iuni precum
gastritele sau ulcerul.
Lector. univ. dr. Lygia
Alexandrescu, Natural Silhouette,
021/413.05.71
Tusea fum\torului
„De[i am renun]at la fumat, am
r\mas cu o senza]ie de jen\ `n piept,
respir greu [i tu[esc frecvent, mai ales
diminea]a. Sunt normale aceste
manifest\ri?” R\zvan Godeanu,
Timi[oara
Drag\ R\zvan,
Tusea se poate datora „cur\]\rii”
bronhiilor (adic\ se elimin\ mucusul
`n exces acumulat `n anii de fumat) –
caz `n care nu dureaz\ mai mult de
3-4 s\pt\mâni [i e chiar un semn al
revenirii la normal – dar poate s\ fie
[i un semn negativ, al bolii numite
BPOC (bronhopneumopatie
obstructiv\ cronic\). Nicotina are [i
un rol pozitiv, de u[or
bronhodilatator: dilat\ (pu]in)
bronhiile. De aceea, când boala este
la debut – adic\ bronhiile sunt pu]in
`ngustate – unii fum\tori nu tu[esc
atunci când se trezesc pentru c\
fumeaz\ repede o ]igar\ (care dilat\
bronhiile `ngustate) sau tu[esc pu]in,
dar, imediat ce fumeaz\ o ]igar\,
tusea se opre[te. Când opresc
fumatul, efectul bronho-dilatator al
nicotinei dispare, a[a c\ fie apare
tusea, fie aceasta nu se mai opre[te la
fel de repede/u[or. Prin urmare, tusea
care persist\ mai mult de 1 lun\ de la
oprirea fumatului este un semn c\
pl\mânul ar putea fi afectat, deci un
consult la pneumolog [i o spirometrie
sunt foarte indicate. Cu cât boala este
diagnosticat\ mai devreme, cu atât
tratamentul este mai eficient [i
presupune mai pu]ine medicamente.
A amâna prezentarea la medic de
frica tratamentului este o prostie
major\, pentru c\ la `nceputul bolii
pot fi suficiente ni[te m\suri non-
medicamentoase sau un tratament
minimal; boala este cronic\, nu se
vindec\ singur\, iar `n fazele avansate
tratamentul poate presupune chiar
oxigeno-terapie permanent\!
Dr. Magdalena Ciobanu, medic
primar pneumolog, coordonatorul
Centrului pentru renun]area la fumat

64
 Divertisment
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Bancuri cu 1
medici
2

6
n - Doctore, de câte ori `mi beau
cafeaua, m\ doare ochiul drept. 7
- Nu-i nimic grav. Nu trebuie
decât s\ scoate]i linguri]a din 8
cea[c\.
9
n Un domn se plimba
impacientat prin fa]a unei 10
maternit\]i. O asistent\ `l `ntreab\:
- A[tepta]i un copil, domnule? 11
- Nu, a[a sunt eu, gras.
12

Rebus
FARMACIA DIN STUP

ORIZONTAL: 1) EXTRACT DIN LARVE DE TRÂNTOR ~N COMBINA}IE CU L|PTI{OR DE MATC|, MIERE, POLEN,
P|STUR| {I PROPOLIS; REGLEAZ| METABOLISMUL - 14 DUNGI! 2) ~NCÂNT|TOARE 3) 13 LITERE! - ~N GUR|! - ~N ZIAR! –
SPORADIC 4) VALID - E UN BOD DIN SPATE! - 31 VASE! 5) PUNCT {I SPA}IU - POLEN PRELUCRAT DE ALBINE ~N AMESTEC
CU MIERE {I SALIV| DE ALBINE; FOLOSIT ~N ALIMENTA}IA COPIILOR {I A PERSOANELOR CE SUFER| DE BOLI ALE
APARATULUI DIGESTIV 6) PETI}IONAR - APITOXIN| CU AC}IUNE REUMATIC| {I STIMULENT AL GLANDELOR
SUPRARENALE 7) ~N BOX|! – AGRESIUNE - M|SLINII LA FA}| 8) SUBSTAN}| REZULTAT| DIN NECTARUL FLORAL
PRELUCRAT DE ALBINE, BOGAT| ~N ZAHARURI, ENZIME {I VITAMINE - GAURA COLACULUI! - ~N PIP|! 9) ATRAS LA
MIJLOC! - TOCIT ~N CENTRU! - ~NCEPUTUL OPOZI}IEI 10) E MAI DE DINAPOI – SUBSTAN}| R|{INOAS|, AROMAT|
COLECTAT| DE ALBINE, ~NTREBUIN}AT| CA STIMULATOR AL REFACERII }ESUTURILOR AFECTATE DE R|NI 11) ~NFIERAT|
12) A CERE ~N C|S|TORIE PENTRU ALTCINEVA - CAS|! - BASTON AGRICOL

VERTICAL: 1) A PRINDE DE VESTE – COPAC - ISPITITOR LA ~NCEPUT! 2) ULUIRE 3) CUIER! – COMPLET – PUSTNIC 4)
P|LMUIT ~N TALIE! - PRODUS OB}INUT PRIN TOPIREA FAGURILOR {I FOLOSIT PENTRU TRATAMENTE COSMETICE - 12
GIRAFE! 5) A INTRODUCE AER SUPLIMENTAR - CÂNTECE F|R| ~NCEPUT {I SFÂR{IT! - 14 POAME! 6) RECE! - A ALEGE –
URBE 7) DRACUL - A SE URCA PE CEVA 8) FIR - 31 VASE! - A FOLOSI CLEI 9) ~N BLOC! – BLAZON - DOZAT LA CENTRU!
10) ACONT - MUNCITOR ~N P|MÂNT 11) DRAC F|R| COAD|! – IROSIT| 12) NEAM} - MOROC|NOS

DEZLEGARE
ORIZONTAL: 1) APILARNIL - DG 2) FERMECATOARE 3) LR – UR – IA - RAR 4) APT – AOB – SV - M 5) LOC - PASTURA 6)
PETENT - VENIN 7) OX – ATAC - MAS 8) MIERE – OLA - IP 9) TRA – OCI - OPO 10) IAM - PROPOLIS 11) STIGMATIZATA 12)
PETI – SA - DRAC.

VERTICAL: 1) AFLA – POM - ISP 2) PERPLEXITATE 3) IR – TOT - ERMIT 4) LMU – CEARA – GI 5) AERA – NTE - PM 6) RC –
OPTA - ORAS 7) NAIBA - COCOTA 8) ITA – SV - LIPI 9) LO – STEMA - OZA 10) ARVUNA - OLAR 11) DRA - RISIPITA 12)
GERMAN - POSAC.

65
 Din num\rul viitor

În edi]ia din mai-iunie

a revistei DoctorulMeu puteți citi
aSEDENTARISMUL aBURN-OUT
d\uneaz\ grav s\n\t\]ii 10 semne care arat\
c\ suferi de sindrom

aINFARCTUL,
de stres

redutabil al femei
aECZEMA, aTERAPIILE
o problem\ tot mai
CU FLORI DE MAI
frecvent\ la bebelu[i
blânde, dar foarte eficiente

aMETOD| DE
SL|BIT aVIRUSURILE CARE
Cum dai jos 2-3 kg ~MBOLN|VESC
FICATUL

aSINGUR|TATEA, aDE CE
o boal\ ca oricare alta
APAR
ALERGIILE?

aPreg\te[te-]i
picioarele pentru
sezonul cald

66